Somajul in rindul tineretului si metode de solutionare

Angajarea tinerilor n cmpul muncii este o tem pe larg abordat n ntreaga lume. Aceasta a devenit
i mai popular ca urmare a crizei financiare din 2007. Dup ce absolvesc studiile, tinerii de
pretutindeni se confrunt cu probleme atunci cnd vine vorba s se angajeze undeva. Spre nefericirea
noastr, Moldova nu este o excepie. ns dac un tnr care nu cunoate realitile din regiune ar
arunca o privire la datele statistice privind rata omajului n rndul tinerilor pentru zona European,
exist pericolul ca el s doreasc s vin s i caute de munc n Moldova.

Conform datelor statistice, la finele anului 2013 rata omajului n rndul tinerilor (n continuare
rata omajului) din Moldova a constituit n jur de 12,5 %, ceea ce este comparabil cu astfel de ri
precum Olanda sau Austria, i mult sub media UE, care este de 22,2%. La cealalt extrem, ns,
gsim ri precum Grecia i Spania cu o rat a omajului de peste 50,0%. n acest context, desigur c
apare ntrebarea: este situaia tinerilor n Moldova mai bun dect n majoritatea statelor UE? Sau
poate ne neal cifrele?
Convenional, rata omajului reprezint raportul dintre omerii care sunt activi n cutarea unui post
de munc, raportat la populaia care constituie fora total de munc a unei ri. Din start, sunt dou
elemente care contribuie la o rat joas a omajului n Moldova, comparativ cu multe ri UE:
1) Salariile mici att din sectorul bugetar, ct i n sectorul real al economiei Moldovei i
descurajeaz pe tineri. Prin urmare, acetia nu mai caut de lucru, ci se ocup mai degrab de
comer (ex: grupul pe facebook Cumpr-vnd-schimb-Moldova) sau pleac peste hotare.
Astfel, grupul de omeri activi n cutarea unui post de munc la noi acas scade i n
rezultat se atest o rat a omajului mai mic.

2) Al doilea element ce contribuie la crearea unei imagini privind ratele sczute ale omajului n
rndul tinerilor,( fr ca neaprat s reflecte realitile), sunt stimulentele oferite de autoriti pentru
omerii care se declar activi n cutarea locului de munc. n rile unde stimulentele sunt mai mari,
mai muli sunt acei ce vor s beneficieze de suportul din partea statului. Astfel mai muli omeri se
declar activi n cutarea unui loc de munc, ceea ce n final crete rata omajului.
Prin urmare, o rat joas a omajului nu nseamn automat i o economie puternic sau o bunstare
mai mare a populaiei. Cu toate astea, putem face o concluzie important, reieind din datele
statistice sus-menionate: Moldova nu este singura ar ce se confrunt cu probleme majore n
integrarea tinerilor n economie. Prin urmare, toate prile implicate n procesele de dezvoltare
economic (Guvern, instituii educaionale, companii, ceteni) ar trebui s identifice acele mijloace
care le-ar oferi tinerilor destule stimulente pentru a nva, ca mai apoi s aib posturi de munc pe
msura ateptrilor lor.

Metode de solutioanre:

Statul ar trebuii sa acopere integral cheltuielele pentru ajutorul de somaj, acordat persoanelor
in cautarea de munca, care pina la aparitia situatiei date nu au contribuit prin impozite la
formarea mijloacelor Fondului de somaj;
Una din sansele de a combate somajul este integrarea in societatea informationala si
utilizarea pe scara larga a tehnologiilor informationale si de comunicare, care ar aeva
numeroase efecte positive, de durata atit in planul cresterii economice, cit si in cel ulterior de
crestere a ocuparii;
Dezvoltarea privilegiata si sustinerea micului business, deoarece experienta internationala
demonstreaza faptul ca intreprinderile micro, mici si mijlocii poseda o serie de prioritati fata
de cele mari: creaza rapid noi locuri de munca, absorb mai eficient forta de munca
disponibilizata, inclusiv cea necalificata si din grupele de risc, sunt flexibile privind
adaptarea la conditiile incerte ale pietii concurentiale;
Acordarea ajutorului in obtinerea unei instruiri special suplimentare prin diverse modalitati;
O alta masura ce s-a dovedit eficienta in alte tari este crearea locurilor de munca noi prin
subventionarea ocuparii somerilor, de asemenea prin organizarea lucrarilor publice
remunerate;
Restructurarea si modernizarea acutizeaza situatia somajului structural, de inadaptare a
ofertei de munca cu exigentele cererii.In acest sens, un rol important revine pregatirii
profesionale a somerilor;
O directive demna de atentie ar fi si dezvoltarea, inca din scoala, a spiritului antreprenorial la
viitoarea forta de munca care, in perspectiva de durata, ar preveni somajul tinerilor si ar
contribui la cresterea economica;
O masura activa de prevenire a somajului si de ajustare a cererii de munca cu oferta este
informarea privind piata muncii.In acest context, este necesar un efort suplimentar in
dezvoltarea relatiilor de cooperare intre agentii economici si OFM(oficiile fortei de munca),
cit si prestarea catre someri a informatiei despre locurile de munca libere;
Perfectionarea mecanismului de acordare a mijloacelor de subzistenta somerilor in perioada
cautarii locului de munca;
Un element important este reforma Serviciului de stat pentru utilizarea fortei de munca in
Agentia Nationala pentru Ocuparea fortei de munca, administrate de catre un Consiliu
reprezentat de partenerii sociali.