ARGUMENTAREA

CONSTRUCIA DISCURSULUI ARGUMENTATIV

Modalitate de a prezenta i susine un punct de vedere asupra unei anumite probleme i, in
egala msur, de a convinge cititorul / interlocutorul de valabilitatea
perspectivei propuse.
Argumentarea cuprinde:
- o ipotez, un punct de vedere formulat asupra unor aspecte ale operei literare (temei care
trebuie tratat) sau asupra realitii;
- argumentarea propriu-zis, care ocup cea mai ntins parte a unui text argumentativ.
Pentru a convinge, autorul argumentrii trebuie s fac apel la argumente convingtoare. n
demersul argumentativ se insereaz citate din lucrri de autoritate (Sfnta Scriptur, Sfini
Prini etc.), se fac referiri la idei ale unor personaliti, se ofer exemple familiare
interlocutorului / cititorului. Nu este exclus (nici) argumentarea pe cale emoional, n acest
caz apelndu-se la situaii la care cititorul nu poate rmne indiferent.
- concluzia sau partea final a argumentrii, care subliniaz dac punctul de vedere
constituind ipoteza se susine sau se infirm.
n redactarea unui text argumentativ trebuie s se aib n vedere formularea cu mult claritate
a argumentelor, inndu-se cont de prezentarea gradat a acestora, cele mai convingtoare
argumente fiind rezervate finalului, pentru ca demersul s-i asigure scopul. Ierarhizarea
argumentelor poate fi marcat prin cuvinte ca: n primul rnd", n al doilea rnd" etc. Se
recomand utilizarea unor cuvinte prin care se face apel la experiena cultural / de via a
interlocutorului, implicndu-1 n demers: Dup cum cunoatei...", Nu v putei ndoi de
faptul ca...", Este cunoscut de toat lumea faptul... "etc.
Argumentele pot fi grupate n jurul unei idei sau teme, grupare subliniat prin in ceea ce
privete", referitor la" etc.
Argumentarea nu trebuie s exclud creativitatea, autorul bazndu-se pe un scenariu" ce ine
seama de pregtirea receptorului i de meninerea ateniei acestuia.
Legtura dintre segmentele discursului se realizeaz prin conectori constituind mijloace de
realizare a coeziunii textului. Aadar, ntr-un text argumentativ, este absolut necesar prezena
unor cuvinte ca: deci", "ori", totui", dimpotriv", de altfel", de altminteri", pe de
alt parte" etc.