SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

Notiunea de organ al administratiei publice

Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe baza si
n executarea legii, dotate cu mi 12512o1420m jloace materiale si resurse
financiare potrivit legii, avnd
capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin lege pentru a
putea
actiona n vederea organizarii executarii si a executarii n concret a legii si care se
ncadreaza n sistemul administratiei publice.
Partile componente ale organelor administratiei publice
Personalul organelor administratiei publice
Personalul organelor administratiei publice este format din demnitari sau nalti
functionari asimilati ai acestora, din functionari cu functii publice de decizie si
functionari
cu funtii publice de executie, statutul acestora fiind reglementat printr-o lege
generala, n
timp ce restul salariatilor formeaza personalul contractual.
Mijloacele materiale ale organelor administratiei publice constau, n primul
rnd,
din cladirile n care acestea si au sediile, mijloacele auto, mobilierul, rechizitele,
dotarile
(calculatoarele si retelele de calculatoare, fara de care o activitate performanta este
de
neconceput).
Mijloacele financiare sau resursele financiare provin, de regula, de la bugetul
statului.
Personalitatea juridica si competenta organelor administratiei publice sunt
elementele cele mai importante pentru definirea acestora. n materia personalitatii
juridice
este nca n vigoare reglementarea cadru data prin Decretul nr.31/1954 privind
persoanele
fizice si persoanele juridice.
Structura administratiei publice
Structura interna a organelor administratiei publice
Organizarea colectivului de oameni pe diferite compartimente de activitate: birouri,
servicii, directii generale, departamente, etc., reprezinta structura interna a
organului
respectiv al administratiei publice, numita si aparatul administrativ sau organizarea
interna a
acestuia.
Structura sistemului administratiei publice poate fi cercetata sub doua aspecte: din
punct de vedere functional si din punct de vedere teritorial.

Prin structura functionala se ntelege organizarea administratiei publice ntr-un

sistem construit din organe formate n raport cu domeniile si sectoarele de
activitate n care
si desfasoara activitatea.
Prin structura teritoriala se ntelege organizarea sistemului administratiei publice
n raport cu teritoriul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, constituind,
ntr-o
viziune traditionala, temeiul mpartirii organelor administratiei publice n organe
centrale si
organe locale, dupa raza teritoriala n care pot actiona.
Sarcinile sistemului administratiei publice
Notiunea de sarcini ale sistemului administratiei publice. Sarcinile administratiei
publice au fost definite ca ndatoriri ce revin sistemului
administratiei publice privind nfaptuirea valorilor si transpunerea lor n realitate n
cadrul
sistemului social global.
Sarcinile de conducere si organizare ale sistemului administratiei publice deriva din
functia puterii de stat de a reglementa activitatea membrilor societatii. Specificul
acestor
sarcini consta n actiunile cu caracter dispozitiv prin care structurile sistemului
administratiei publice organizeaza executarea si executa n concret legile n cele
mai diferite
domenii de activitate sociala n care actioneaza statul.
Sarcinile de prestatie ale sistemului administratiei publice deriva din functia statului
de a asigura membrilor societatii moderne cele mai diverse servicii pentru
satisfacerea
nevoilor tot mai diversificate ale acestora.
Serviciile publice
Notiunea de serviciu public are o dubla acceptiune, ntocmai ca si notiunea de
administratie publica. Astfel, pe de o parte, prin serviciul public se ntelege o
structura
organizatorica, un organism social si, pe de alta parte, prin serviciu public se
ntelege
activitatea cu caracter de prestatie pe care o realizeaza respectivul organism.
nfiintarea si desfiintarea serviciilor publice. Din punct de vedere juridic, serviciile
publice se nfiinteaza prin lege, precum ministerele, prin hotarre a Guvernului, n
cazul organelor de specialitate din subordinea acestuia, prin ordin al ministrului, n
cazul organelor de specialitate din subordinea
ministerelor, ori prin hotarri ale consiliilor judetene sau ale consiliilor locale, n
cazul
serviciilor publice de interes judetean si, respectiv, local.
Clasificarea serviciilor publice
Dupa obiectul lor de activitate, serviciile publice se mpart n:
- Serviciile publice care au ca obiect pastrarea ordinii publice si apararea nationala;

Serviciile
Serviciile
Serviciile
Serviciile
Serviciile

publice
publice
publice
publice
publice

care
care
care
care
care

au
au
au
au
au

ca
ca
ca
ca
ca

obiect
obiect
obiect
obiect
obiect

activitatile financiare si fiscale;

nvatamntul si cercetarea;
asigurarea sociala si sanatatea colectivitatii;
satisfacerea intereselor de arta si cultura;
satisfacerea intereselor economice;

Sistemul organelor administratiei publice

Prin sistem al organelor administratiei publice se ntelege totalitatea organelor care
realizeaza administratia publica, ca activitate de organizare a executarii si de
executare n
concret a legii, prin care se asigura functionalitatea acestui sistem.
Criteriile de organizare a sistemului organelor administratiei publice
Criteriul teritorial, potrivit caruia sistemul se structureaza din punct de vedere al
competentei teritoriale, existnd organe centrale (cnd competenta lor se ntinde
asupra
ntregului teritoriu al tarii, cum sunt Guvernul, ministerele si celelalte organe
centrale ale
administratiei publice) si organe locale (cnd competenta lor se ntinde numai
asupra unei
unitati administrativ-teritoriale, cum sunt consiliile locale, primarul, consiliile
judetene).
Potrivit criteriului functional, exista organe cu competenta generala (care exercita,
realizeaza administratia publica n toate domeniile de activitate, cum sunt Guvernul,
consiliile judetene, consiliile locale) si organe de specialitate ale administratiei
publice (care
realizeaza administratia publica n domenii distincte de activitate, cum sunt
ministerele si
celelalte structuri componente ale administratiei ministeriale).

CAPITOLUL I - STRUCURA SAU SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRAIEI PUBLICE

SECIUNEA 1 NOIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI
ADMINISTRAIEI PUBLICE
Organele administraiei publice sunt acele organe de stat care exercit puterea
executiv care ndeplinesc o activitate fundamental de realizare a puterii de stat,
anume administraia de stat.
ntr-o accepie mai recent, se afirm c definim organul administraiei publice ca
fiind aceea structur organizaional care, potrivit Constituiei i legii, are
personalitate de drept public i acioneaz, din oficiu, pentru executarea legii sau
prestarea serviciilor publice, n limitele legii, sub controlul, direct sau indirect, al
Parlamentului.
Ele sunt colective organizate de oameni care desfoar o activitate determinat
realiznd puterea de stat i avnd o competen proprie, stabilit prin acte
normative.
n cadrul administraiei statului, ndeplinirea sarcinilor de interes general este
reprezentat ntre administraia public central i cea local din unitile
administrativ-teritoriale, crora le revine sarcina de a administra interesele locale.
Astfel, pe de o parte, exist administraia statului nfaptuit de administraia public

central de specialitate sub autoritatea guvernului, ale crui organe se ramific pe

ansamblul teritoriului statal, iar pe de alta parte, administaia public local, sub
autoritatea i gestiunea unor entiti locale avnd diverse denumiri: departamente,
provincii, judee, regiuni, municipii, orae, comune i altele. Toate aceste entiti
teritoriale, indiferent cum se numesc ntr-un stat ori altul, acioneaz n numele
respectivelor persoane juridice politico-teritoriale.
Dup cum se precizeaz n literatura juridic de drept administrativ, orice structur
i activitate a administraiei este determinat de mediul uman de sarcinile asumate
de administraie i de mijloacele de care dispune.
Astfel spus, organele administraiei publice au o sum de pri componente i
anume: personalul sau funcionarii organelor administraiei, mijloacele materiale i
bneti, competena acestor organe.
n ce privete personalul organelor administraiei de stat, acesta prezint o
deosebit nsemntate, deoarece activitatea acestor organe nu este altceva dect
ansamblul activitiilor desfsurate de ctre fiecare persoan din acel organ. Din
aceast cauz se impune ca fiecare perosan din cadrul organelor administraiei
publice s aib o pregtire profesional corespunztoare cu sarcinile ce i revin n
acel organ.
n afara de personal, organele administraiei publice au nevoie, pentru a-i putea
desfura activitatea normal de mijloace materiale (cldiri, mobilier, mijloace de
transport, calculatoare etc.), precum i de mijloace bneti. Mijloacele materiale i
bneti sunt repartizate n funcie de sarcinile i atribuiile acestora. Sursele de
finanare provin att de la bugetul statului, ct i din impozite i taxe locale, pentru
organele administraiei teritoriale.
Totalitatea organelor care realizeaz administraia public n ce privete activitatea
de organizare a executrii i de executare a legii reprezint sistemul organelor
administraiei publice, ntre care exist legturi prin care se asigur funcionalitate
sistemului.
Din sistemul organelor administraiei publice fac parte organe ale administariei
publice diferite ca form de organizare i ca activitate, legate ntr-o masur mai
mic sau mai mare de puterea politic, dar unite prin natura activitaii pe care o
realizeaz precum i prin variate legturi care dau o anumita coerena sistemului n
funcionalitatea lui sa.
SECIUNEA 2 STRUCTURA TERITORIAL A ADMINISTRAIEI PUBLICE
1. Consideraii generale
Prin structura sistemului administraiei publice ntelegem felul n care este
organizat realizarea administraiei publice ca activitate. Prin structur se ntelege o
anumit modalitate de alctuire, de construcie de organizare a unui scop a unui
domeniu de activitate.
Administraia ca activitate nseamn organizarea executarii si executarea legii n
cele mai diferite domenii de activitate social i n raport cu anumite colectivitai
umane care alctuiesc sistemul social global n legtur cu care se realizeaz
administraia public. Gruparea colectivitilor sociale, n raport cu care se
construiete sistemul administraiei publice se face pe criteriul teritorial care este
un criteriu de organizare a societaii.
Sistemul administraiei publice se construiete pentru realizarea unor activitai de
organizare a executrii i de executare a legii, care se refer la ntreaga populaie a
rii i se aplic pe ntreg teritoriu statului i n unitile teritorial adminitrative ale
acestuia. Astfel, sistemul administraiei publice se va construi pentru a realiza

activiti care intereseaz ntreaga populaie a rii i n unitaile teritorial

administrative comuna, oraul, municipiul i judeul, pentru realizarea unor
activiti care privesc colectivitile sociale constituite n respectivele uniti
teritorial administrative.
CARACTERISTICI GENERALE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
Administratia publica are ca obiect realizarea valorilor politice care exprima
intereselegenerale ale societatii organizate in stat si care sunt formulate in legi de
catre organele puteriilegiuitoare, precum si executarea hotararilor judecatoresti,
date in temeiul legii.Caracterizand administratia publica drept o activitate in
principal organizatorica,desprindem pozitia sa de intermediar intre planul conducerii
politice si planul in care se realizeazavalorile politice, deciziile politiceFara a le
detalia, redam caracteristicile generale ale administratiei publice, astfel cum aufost
ele formulate de
Henry Puget[1].a) Administratia constituie un corp intermediar, creat in vederea
actiunii, ea estefacuta pentru a actiona si de aceea este subordonata;
In calitate de corp intermediar creat pentru actiune, administratia este subordonata.
Iata prima caracteristica: ea este totdeauna subordonata guvernului, care ii prescrie
ce trebuie sa faca, iinumeste sefii si ii furnizeaza mijloacele.Intr-o societate veritabil
civilizata,
ea este subordonata dreptului, legii
, care ii stabilesteobiectivele, ii fixeaza limitele, ii impune respectul unor garantii.Ea
traieste sub o autoritate, nefiind un organism independent sau, mai bine
spus,administratia nu este in intregime un organism autonom.Cu toate acestea,
chiar subordonata, administratia pastreaza, asa dupa cum am mai spus, o parte din
putere, care ii este proprie.Legile, regulamentele, stavilesc arbitrariul administratiei,
ea este supusa legilor generale.Peste tot exista reguli care stabilesc organizarea si
determina principiile de functionare aserviciilor, peste tot exista un drept
administrativ descriptiv.Administratia, instrumentul Statului, respectiv al
colectivitatilor locale, poseda totdeauna puteri de care nu dispun particularii:
puterea de rechizitie asupra oamenilor si lucrurilor, puterea dea percepe impozite,
de a utiliza oamenii pentru serviciul militar, de a lua bunuri imobiliare prin
procedura de expropriere.Astfel de puteri sunt adesea stabilite prin lege, amploarea
lor variaza, rigoarea controluluieste diferita. Insa administratia pastreaza totdeauna
o marja de libertate, ea are apreciereaoportunitatii, trebuie sa se conformeze legii,
dar ii apartine si aprecierea daca, in circumstantelecare se prezinta, ea trebuie sa
actioneze sau sa se abtina.Ori de cate ori nu are prescriptii imperative si ori de cate
ori survin evenimenteexceptionale, posibilitatile sale se largesc.Administratia se
misca intr-o retea de legi. Ea are totusi o anumita initiativa si ocompetenta
decizionala limitata.Administratia indeplineste doua mari categorii de sarcini: unele
de executie, altele deelaborare.