Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Fiscal
Drept Fiscal
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1.
Dariescu Nadia Cerasela, Drept financiar i fiscal, Ed. Venus, Iai, 2004;
2.
aguna Dan Drosu, Dan ova, Drept fiscal, ediia a-III-a, Ed. C.H. Beck,
Bucureti, 2009;
3.
2010;
4.
Craiova, 2007;
5.
Bucureti, 2007;
6.
1997;
7.
8.
9.
Popescu Luigi, Finane publice, fiscalitate, drept financiar i fiscal, Ed. Sitech,
Craiova, 2007;
10.
Popa Constantin, Drept financiar i fiscal, Ed. Lumina Lex, 2008, Bucureti,
2008;
11.
Olcescu Paul, Tratat de drept financiar i fiscal, Ed. Cantes, Iai, 2000;
12.
Minea Mircea tefan, Dreptul finanelor publice, Ed. Wolters Kluwer, Bucureti,
2008;
13.
Condor Ioan, Drept fiscal, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007;
15.
16.
17.
2001.
DREPT FISCAL
TEME ORIENTATIVE PENTRU REFERATE
1. Principiile dreptului fiscal;
2. Izvoarele dreptului fiscal;
3. Raporturile juridice fiscale;
4. Fiscalitatea ntre teorie i practic;
5. Privire comparativ ntre impozite directe i impozite indirecte;
6. Frauda i evaziunea fiscal;
7. Impozitele i impunerea ntre tradiie i modernitate;
8. Taxele parafiscale;
9. Impozitul pe profit;
10. Impozitul pe dividende;
11. Impozitul pe reprezentane;
12. Impozitarea microntreprinderilor;
13. Veniturile supuse impozitrii n cazul persoanelor fizice;
14. Impozitul pe cldiri;
15. Impozitul pe teren;
16. Taxa asupra mijloacelor de transport;
17. Impozitul pe spectacole;
18. Dubla impunere;
19. Taxa pe valoare adugat (TVA);
20. Accizele;
21. Societile offshore;
22. Privire comparativ evaziunea fiscal legal i evaziunea fiscal frauduloas;
23. Regimul juridic actual al evaziunii fiscale;
24. Efectele evaziunii fiscale;
25. Cazierul fiscal.
DREPT FISCAL
NOIUNI INTRODUCTIVE
I. DEFINIIA DREPTULUI FISCAL
Noiunea de drept fiscal este strns legat de noiunea de finane publice.
Finanele publice reprezint totalitatea mijloacelor bneti, aflate la dispoziia statului ori
a comunitilor locale sau regionale, cu scopul declarat de a ndeplini funciile i sarcinile
ce revin acestora. Astfel, totalitatea normelor juridice care reglementeaz domeniul
finanelor publice formeaz dreptul finanelor publice. Dreptul finanelor publice
curpinde dou tipuri de norme juridice:
-
Protecia unor interese de ordin public, general, ale statului, trebuie neleas n
contextul obligativitii statului de a respecta drepturile i libertile fundamentale ale
cetenilor, aa cum rezult acestea din acordurile i tratatele la care Romnia este parte.
nclinarea balanei cu privire la problematica dreptului fiscal, ca ramur de drept
public, este dat i de prevederile art. 74 alin. 2 din Constituia Romniei. tiut fiind c
iniiativa legislativ poate aparine cetenilor romni n condiiile exprese ale art. 1 din
acelai act normativ, art. 74 alin. 2 cenzureaz iniiativa legislativ a cetenilor n cazul
problemelor de ordin fiscal.
- impozitele si taxele reglementate n dreptul fiscal romn sunt: impozitul pe profit,
impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microntreprinderilor, impozitul pe veniturile
obinute din Romnia de nerezideni; impozitul pe reprezentane, taxa pe valoare
adugat, accizele, impozitele i taxele locale.
II. PRINCIPIILE DREPTULUI FISCAL
Codul fiscal romn definete n mod expres principiile dreptului fiscal. Aceste
principii stau la baza ntregii construcii a dreptului fiscal, fiind n acord cu principiile ce
stau la baza celorlalte sisteme fiscale europene. Cadrul legal l reprezint art. 3 din Codul
fiscal.
1. Neutralitatea msurilor fiscale, n raport cu diferitele categorii de investitori i
capitaluri, cu forma de prorpietate, asigurnd condiii egale investitorilor, capitalului
romn i strin.
Acest principiu presupune c, din punct de vedere fiscal, toate activitile
economice i toi operatorii trebuie tratai n aceeai manier. Spre exemplu, prin
hotrrea din 10 septembire 2002, Curtea de Justiie a Comunitii Europene a decis n
cauza Ambulanter Pflegendienst Kugler (cauza C 141/00) c principiul neutralitatii
fiscale interzice, inter alia, ca operatorii economici ce desfasoara aceleasi activitati sa fie
tratati diferit din punctul de vedere al TVA. Decurge de aici ca principiul ar fi ignorat
daca posibilitatea de a beneficia de scutirea prevazuta de art. 13A(1)(c) pentru prestarea
de servicii medicale ar depinde de forma juridica a persoanei impozabile care desfasoara
aceasta activitate1.
1
http://www.e-actual.ro/2009/02/24/tva-principiul-neutralitatii-fiscale-in-materie-de-tva/
2
3
http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=14&p2_articleid=188
A se vedea http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:61964J0006:EN:NOT
de a contribui, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice (art. 56 alin. 1), de a statua
asupra impozitelor, taxelor i altor contribuii (art. 139).
2. Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, modificat i completat, republicat)
urmrete s asigure un cadru unic, stabil, coerent i calr al reglementrilor fiscale, avnd
ca scop armonizarea legislaiei interne fiscale cu legislaia fiscal a Uniunii Europene i
cu acordurile fiscale internaionale la care Romnia este parte. n expunerea de motive la
Legea privind Codul fiscal s-a explicat reglementarea actual principal n domeniul
fiscal, pornind de la necesitatea ca pltitorii de taxe i impozite (contribuabilii) s poat
urmri, dar i nelege, sarcina fiscal care le incumb, s poat analiza cu uurin
influena deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor fiscale i s se asigure
o informare necesar i suficient asupra principiilor, mecanismelor i procedurilor
fiscale. Toate aceste scopuri sunt mult diluate n contextul modificrilor continue la care
este supus Codul fiscal.
n acest context este explicabil dispoziia din Codul fiscal, art. 5 alin. 6, potrivit
creia anual, Ministerul Finanelor Publice colecteaz i sistematizeaz toate normele n
vigoare avnd legtur cu prevederile prezentului Cod, aceast colecie oficial fiind pus
la dispoziia altor persoane n vederea publicrii.
3. Codul de procedur fiscal (Ordonana Guvernului nr. 92/2003, modificat
i completat, republicat) unete reglementrile de procedur fiscal referitoare la
administrarea impozitelor i taxelor, la nregistrarea contribuabililor, la declararea
impozitelor i taxelor, la stabilirea, verificarea i colectarea acestora, precum i la
procedura judiciar aplicabil n cazul soluionrii sontestaiilor formulate de
contribuabili mpotriva actelor administrative fiscale. i Codul de procedur fiscal a fost
supus nenumratelor modificri i completri, scopul acestora fiind cel de a mbunti
climatul de parteneriat ntre stat i contribuabilii viabili i de bun credin, de
simplificare a procedurilor administraiei fiscale i de aplicare a principiilor de eficien
n colectarea veniturilor bugetare, dar i de limitare a posibilitilor de evaziune fiscal.
4. Reglementrile secundare, adic normele metodologice de aplicare,
instruciunile i regulamentele de aplicare a legislaiei fiscale joac un rol foarte
important n aplicarea normelor de drept fiscal. Explicitarea, detalierea lmurirea unor
dispoziii fiscale se impune din perspectiva caracterului att de tehnic al normelor de
Indiferent dac ne aflm n prezena unui raport juridic fiscal de drept material sau
de drept procedural, subiectele i obiectul sunt aceleai, diferenierea fiind dat de
coninutul celor dou categorii de raporturi juridice.
Obiectul raportului juridic fiscal de drept material poate fi reprezentat de:
-
Obiectul raportului juridic fiscal de drept procedural este alctuit din acele
drepturi i obligaii legate de aciunile administrative, administrativ-jurisdicionale i
procesual-civile privind activitatea de adminsitrare (nregistrarea fiscal, declararea,
stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume
datorate bugetului general consolidat, precum i soluionarea contestaiilor ndreptate
mpotriva actelor administrative fiscale) a impozitelor i taxelor.
Subiectele raportului juridic fiscal sunt:
1. Statul, prin organele fiscale nvestite cu atribuii specifice realizrii veniturilor
fiscale. La nivel central, statul este reprezentat de Ministerul Finanelor Publice prin
Agenia Naional de Administrare Fiscal i unitile sale teritoriale. La nivel local, au
atribuii n acest domeniu autoritile administraiei publice locale. Toate acestea
reprezint organele fiscale ale statului.
2. Contribuabilii, adic persoanele fizice i juridice obligate s plteasc
impozitele, taxe i celelalte venituri ctre bugetul de stat.
Art. 13 din Codul fiscal stabilete categoriile de contribuabili din Romnia.
n raporturile cu organele fiscale, contribuabilii pot fi sau nu reprezentai,
reprezentarea putnd fi convenional sau legal. n cazul reprezentrii legale,
reprezentantul legal poart denumirea de curator fiscal. Reprezentarea legal apare n caz
de minoritate a contribuabilului, boal sau btrnee, handicap ori n cazul n care
contribuabilul fr domiciliu fiscal n Romnia sau cu domiciliul fiscal necunoscut nu ia desemnat un reprezentant fiscal.
i unul i cellalt subiect al raportului juridic fiscal poate aprea n calitate de
creditor sau debitor al raportului juridic fiscal. Nendeplinirea obligaiei de plat de ctre
debitor d dreptul de a urmri pe: succesorul acceptant al moteirii contribuabilului
debitor; cel care preia drepturile i obligaiile debitorului supus procedurii de divizare,
fuziune ori reorganizare judiciar .a.
V. SISTEMUL FISCAL
Sistemul fiscal ori fiscalitatea reprezint totalitatea impozitelor i taxelor provenind
de la persoane fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice 4. Cei care susin
sistemul fiscal prin impozitele i taxele pe care le suport sunt persoanele fizice i
juridice din cadrul unui stat.
Stabilitatea sistemului fiscal este imperativ pentru buna funcionare a economiei.
Schimbrile continue sunt de natur s creeze dificulti i o stare de insecuritate pentru
contribuabili. Supus presiunilor politice, nu de puine ori fiscalitatea nate contradicii.
FISCALITATEA
1. Definiia fiscalitii
Exist dou modaliti de a defini fiscalitatea: prima modalitate, mai concis i mai
facil de neles, iar a doua modalitate, mai fidel sistemului fiscal, definiia concentrnduse pe realiile care se creaz ntre componentele acestui sistem.
Astfel, n primul caz, fiscalitatea este definit ca totalitate a impozitelor si a taxelor
reglementate prin acte normative.
Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, ediia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p. 10, apud I.
Condor, Drept financiar i fiscal, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 1996, p. 147.
10
Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, ediia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p.12.
Impozitul direct este impozitul suportat direct de ctre cel care le pltete i care nu se transfer asupra
preurilor (de exemplu : impozitul pe profit, pe salarii, pe venitul agricol pe dividende etc.)
7
Impozitul indirect este impozitul cuprins n preurile bunurilor i serviciilor, mbrcnd forme i denumiri
diferite (de exemplu: taxa pe valoare adugat, accize, taxe vamale .a)
8
Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 13.
6
11
Ibidem, p. 13.
12
Ibidem, p. 15.
Ibidem, p.22.
13
14
Impozitul funciar sau pe pmnt a fost instituit n Europa secolului XXI. Iniial
se calcula pe suprafaa terenurilor, apoi n funcie de valoarea productiv a acestora. n
prezent, calcularea impozitului pe pmnt se face n fucnie de randamentul mediu.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice vizeaz persoanele ce au domiciliul sau
reedina ntr-un anume stat, precum i persoanele nerezidente, dar care realizeaz
venituri a cror surs de provenien se afl pe teritoriul statului respectiv. Acest tip de
impozit se stabilete anual, pe baza unei declaraii de impunere a contribuabilului ori a
informaiilor organelor fiscale.
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice se stabilete prin aplicarea unei cote
fixe sau proporionale, anual ori trimestrial, e baza declaraiei persoanelor juridice.
Impozitul pe avere este n legtur cu dreptul de proprietate al persoanelor asupra
bunurilor mobile i imobile. Poate mbrca forma impozitului asupra averii propriu-zise,
impozitului pe circulaia averii, impozitului pe sporul pe avere.
Tipuri de impozite indirecte:
Taxa de consumaie pe produs (accizele) sunt incluse n preul de vnzare al
mrfurilor fabricate n cadrul rii n interiorul creia sunt percepute. Obiectul accizelor
pleac de la bunurile de lux pn la produsele de larg consum (zahr, sare, ulei).
Taxele vamale vizeaz importuri, exporturi, tranzitul de mrfuri.
Monopolurile fiscale sunt instituite de ctre stat asupra produciei i/sau vnzrii
unor mrfuri specifice: tutun, alcool, cri de joc etc.
Taxele judiciare de timbru reprezint taxa serviciilor prestate de ctre instanele
judectoreti, Ministerul Justiiei. Acestea sunt proporionale ori fixe.
Taxele de timbru privind activitatea notarial datorate de ctre persoanele fizice
i juridice care solicit ndeplinrea actelor i serviciilor notariale. Acestea se pltesc
anticipat, cu excepia taxelor pentru efectuarea procedurii succesorale, stabilite dup
ntocmirea ncheierii finale i care se achit pn la eliberarea certificatului de motenitor.
Principalele impozite directe reglementate de Codul nostru fiscal sunt: impozitul pe
profit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile realizate n Romnia de ctre
nerezideni, impozitul pe veniturile microntreprinderilor, impozitul pe veniturile obinute
de persoane fizice (impozitul pe salarii, impozitele pe veniturile liber-profesionitilor,
15
Societile offshore
1. Prezentare societati off-shore
16
12
comerciale intr-unul din statele denumite curent paradisuri fiscale reprezint o tehnica
de evitare a politicii fiscale practicata de statul in care au constituita o alta societate
comerciala, prin care isi deruleaza, in fapt, activitatea comerciala.
Societile comerciale offshore sunt strict legate de paradisurile fiscale: Alderney,
Andorra, Anguilla, Anjouan, Antigua i Barbuda, Antilele Olandeze, Aruba, Bahamas,
Bahrain, Barbados, Belize, Bermuda, British Virgin Islands, Cayman Islands, Cipru,
Cook Islands, Costa Rica, Delaware, Dominica, Dubai, Elvetia, Gibraltar, Grenada,
Guernsey, Irlanda, Isle of Man, Jersey, Labuan, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg,
Madeira, Malta, Marshall Islands, Mauritius, Monaco, Montserrat, Nauru, Nevis, Niue,
Panama, Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Samoa, Seychelles, Singapore,
Turks i Caicos, U.S. Virgin Islands, Uruguay, Vanuatu.
Faptul c o societate comercial - a crei firma este de notorietate - platete
impozite pe profit foarte mici sau nu plateste deloc astfel de impozite nu trebuie sa ne
conduca la concluzia ca aceasta societate nu este profitabila. ntr-o astfel de situatie este
interesant de observat daca aceasta nu are deschisa o filiala intr-unul din paradisurile
fiscale bine cunoscute, prin intermediul careia repatriaza profitul su, cu scopul de a nu
plati impozit.
In Bahrein, de exemplu, nu se percep impozite dect n cazul veniturilor obtinute in
industria petroliera (n cuantum de 45%). Asadar impozitele pe cladiri, pe terenuri, pe
dividende etc. nu sunt cunoscute. Totodat, nu se realizeaz controale valutare, iar bncile
au interdicia legal de a percepe dobnzi (la credite etc.)
Deci societatile offshore sunt acele societati comerciale care fiinteaza n tari n care
ansamblul legislativ, reglementarile, traditia, tratatele de evitare a dublei impuneri fac
posibila reducerea fiscalitatii.
Domeniile principale n care pot fi utilizate societatile offshore sunt urmatoarele:
a) serviciile financiar- bancare;
b) serviciile de asigurari;
c) societatile de comert (import-export);
12
Adrian Manaila, Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. X
17
Ibidem, p. 77
18
concluziona
ca
nu
toate
cazurile
este
necesar
acordul
B.N.R.
In afara de acest document legal citat nu exista un alt text de lege care sa aiba incidenta
asupra acestui tip de structurare a unei afaceri prin crearea unui offshore. Pentru
nfiintarea si mentinerea unui offshore este necesara plata unor costuri de nceput de
minim 2.000 USD, reprezentnd plata consultantilor legali pentru redactarea actelor de
nfiintare, autentificari notariale, costuri privind nregistrarea firmei si deschiderea unui
cont.
Alte costuri sunt legate si de deplasarea avion - hotel, precum si cele de rennoire a
autorizatiei de tinere a evidentei contabile.
In functie de tipul de afacere, de structura aleasa si de paradisul fiscal localizat,
aceste costuri pot fi evitate prin implementarea semnaturilor electronice la banca sau prin
dirijarea ntregii afaceri cu ajutorul internet-ului.
3. Formele juridce de infiintare a societilor offshore - LLC si IBC
Cel mai des ntlnite forme juridice de infiintare a unui off-shore sunt urmatoarele:
- Limited Lability Company - LLC;
- International Business Corporation - IBC.
19
si
se
defineste
structura
organizatorica
societatii.
Un LLC poate emite certificate de participare, care sunt similare actiunilor, prin care se
evidentiaza cota detinuta de fiecare actionar. Prin intermediul unui LLC se poate asigura
protectia membrilor sai mpotriva plngerilor si actiunilor de urmarire de orice fel al
creditorilor.
Un LLC poate avea o durata nelimitata, iar cota de participare a membrilor sai
componenti
poate
fi
transferata
fara
nici
un
fel
de
restrictii
catre
terti.
IBC (International Business Company)- este forma la mod 14 de identitate juridica, care
functioneaza n jurisdictiile paradisurilor fiscale. Un IBC este unul dintre elementele
componente ale unei strategii de afaceri in zonele care nu impun nici un fel de obligatii
fiscale. Acest tip de societate ofer flexibilitate i operativitate la momentul ntocmirii
actelor de nfiinare i n vederea nmatriculrii, poate fi nfiinat cu un unic asociat,
poate emite aciuni la purttor i presupune condiii minimale n stabilirea unui sediu,
care poate fi i o csu potal.
Din punct de vedere al localizrii lor, societile offshore pot fi nerezidente sau
exceptate.
Societatea offshore nerezident este utilizat, de regul, n zona de inciden a
common-law-ului. n cazul nfiinrii acestui tip de societate nu exist obligaia de a avea
un sediu n statul de ncorporare, nu este obligatorie depunerea bilanului contabil, fa de
autoritile locale existnd obligaia plii unei taxe anuale. Inconvenientul major l
reprezint lipsa de protecie a companiei, care dei este nregistrat ntr-o zon cu
fiscalitate redus , aceasta va fi supus legislaiei fiscale din statul n care este nregistrat
sediul principal.15
14
15
Ibidem, p. 10
Ibidem, p. 9
20
Impozitare
anonimatului
0
0
0
0
0
0
proprietarilor
DA
DA
DA
DA
NU
DA
Ibidem, p. 9
21
Existenta actiunilor
la purtator
DA
DA
DA
DA
NU
DA
Existenta
tratatelor
de evitare a dublei
impuneri
NU
NU
NU
NU
NU
NU
Insulele Cayman
Insulele Cook
Cipru
Gibraltar
Hong-Kong
Irlanda
Insula Man
Jersey
Liberia
Liechenstein
Luxembourg
Maderra
Insulele Marshall
Mauritius
Antilele Olandeze
Nevis
Panama
Seychelles
Singapore
Elvetia
Turks si Caicos
Vanuatu
0
0
4,25%
0
0 pentru straini
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4,8 %
0
0
0
variaza
0 pentru straini
0
0
DA
DA
NU
DA
DA
NU
DA
NU
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
NU
NU
NU
NU
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
DA
DA
NU
NU
DA
NU
NU
NU
NU
NU
NU
DA
DA
DA
DA
NU
DA
DA
NU
NU
NU
DA
DA
NU
22
II.
III.
IV.
23
impozitul pe salarii;
impozitul pe cldiri;
taxe de metrologie;
taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat utilizate n alte scopuri dect
pentru agricultur sau silvicultur;
24
Obligaia fiscal este stabilit de ctre statul romn n mod unilateral, n sarcina
contribuabililor persoane fizice i persoane juridice n sensul de a plti o sum de
bani, la un anumit termen, aceasta alimentnd bugetul de stat.
Izvorul obligaiei fiscale este legea.
Obligaia fiscal mbrac forma scris, respectiv titlul de crean fiscal. Acesta
este un act juridic unilateral, declarativ de drepturi. ntocmirea ori confirmarea acestuia se
face de ctre organele financiare ale statului cu atribuii n acest sens.
Obligaie de a face, obligaia fiscal se stinge prin modalitile generale,
reglementate n dreptul civil (plata, executarea silit i prescripia), i prin modaliti
specifice (compensarea, scderea sau anularea obligaiei cu caracter fiscal).
Plata poate mbrca urmtoarele forme:
-
25
26
27
Etapele popririi:
-
nfiinarea popririi de ctre organul fiscal, dup expirarea termenului la care trebuia
obligaia de a ntiina organul de executare dac datoreaz sau nu vreo sum de bani
debitorului;
28
dendat ce a fost nfiinat poprirea, terul poprit are obligaia de a reine sumele
nelegerea prilor;
vnzare direct;
vnzare la licitaie;
29
Sumele recuperate prin oricare din modalitile de executare silit se fac venit la
bugetul de stat.
Contestaia la executare se poate ndrepta mpotriva titlului executoriu, precum i
a oricror msuri de executare silit luate de ctre organul de executare.
Termenul de introducere a contestaiei la executare este de 15 zile, calculat, dup
caz, de la momentul la care contestatorul a luat cunotin de actul de executare ori de
executare, de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de executare sau de
eliberarea sau distribuirea sumelor contestate.
Pn la soluionarea contestaiei la executare, instana competent va putea dispune,
la cererea motivat a debitorului contestator, i n urma achitrii unei cauiuni,
suspendarea executrii silite.
n urma soluionrii contestaiei, instana poate decide admiterea contestaiei i, pe
cale de consecin, desfiinarea actelor de executare nelegale, ori respingerea contestaiei,
situaie n care organul fiscal va continua procedura de executare.
Exemplu Contestatie la Poprire
Domnule presedinte,
Subsemnata, ______________, domiciliat n _____________________, n
termen legal, formulez
Contestatie la poprirea
nfiinat la cererea creditorului __________________, domiciliat n
______________________, de ctre Biroul Executorului Judectoresc
_________________, avnd sediul n ___________________, la data de
____________, n dosarul de executare silit nr. __________.
V solicit:
1.
admiterea contestaiei la poprire i anularea actului de poprire;
2.
suspendarea executrii iniiate astfel;
3.
obligarea la plata cheltuielilor de judecat ocazionate de prezentul
proces.
Motivele contestatiei
30
31
In drept: art. 401, art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil, art. 37
alin. 3 din Actul Adiional la Contractul Colectiv de Munc Unic la Nivel Naional
pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie 2004, Legea nr. 163/2005 privind
aprobarea O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea legii privind Codul fiscal.
Probe: nscrisuri, martori.
Depunem duplicat, n vederea comunicrii.
Anexm dovada plii taxei judiciare de timbru, precum i timbrul judiciar,
aferente.
_______________
_________________
FISCALITATEA N ROMNIA
IMPOZITELE
I. Definiie
Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie, cu titlu nerambursabil,
datorat, conform legii bugetului de stat, de ctre persoanele fizice i persoanele juridice,
pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed19.
II. Trsturi caracteristice ale impozitelor:
-
sunt datorate conform legii, conform principiului nullum impositum sine lege;
19
32
II.
III.
33
Impozitul pe venit (income tax) a fost adoptat prima oar n Anglia, n secolul al
XVIII-lea. Ulterior a fost introdus n S.U.A., Japonia, Germania etc. Acesa are ca obiect
veniturile muncitorilor, funcionarilor, fermierilor, micilor ntreprinztori, meteugarilor,
liber profesionitilor, nchirieri, arendri etc. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se
stabilete pe baza declaraiei de impunere ori a elementelor de care dispun organele
financiare.
Impozitele pe avere sunt legate de dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri
mobile ori imobile. Sunt cunoscute astfel: impozitele propiu-zise asupra averii,
impozitele asupra circulaiei averii (vizeaz translarea dreptului de proprietate asupra
anumitor bunuri de la o persoan la alta), impozitele asupra sporului de avere (circulaiei
averii).
Impozitele directe sunt reale ori personale.
Impozitele reale nu in cont de situaia personal a subiectului impozitului, avnd
ca obiect bunurile, elemente ale averii contribuabilului. De exemplu:
-impozitul pe cldiri,
- impozitul pe teren,
- impozitul pe activiti industriale,
- impozitul pe activiti comerciale i profesii libere,
- impozitul pe avere.
Impozitele personale (subiective) au n vedere persoana (subiectul) impozitului.
De exemplu:
-
impozitul pe succesiuni;
impozitul pe donaii;
veniturilor nominale.
III.2. Impozitele indirecte, prin comparaie, nu se aaz direct asupra contribuabililor, ci
asupra vnzrii de bunuri ori prestrii de anumite servicii. Acestea vizeaz nu existena,
ci utilitatea veniturilor sau a averii contribuabilului. n categoria impozitelor indirecte
intr: taxele de consumaie (accizele), monopolurile fiscale i taxele vamale.
34
V.
VI.
TAXELE
I. Definiie
Taxele reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile
prestate ctre acestea de ctre instituii ori de ctre autoriti publice. Fac parte din
aceast categorie: taxele judiciare de timbru; taxele de nregistrare; taxele de arbitrare;
taxele de metrologie, taxele consulare; axele de spitalizare etc.
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaz prin:
-
este o plat neechivalent (deoarece poate fi mai mic sau mai mare comparativ
cu serviciile prestate) pentru servicii ori pentru lucrri efectuate de ctre organe
ori de ctre instituii ori autoriti publice;
35
II.
IMPOZITUL PE PROFIT
I. Definitie Impozitul pe profit reprezint avantajul bnesc ce deriv din
desfurarea unei activiti economice. Reprezint diferena dintre ceea ce se ncaseaz i
ceea ce se pltete sau altfel spus, ntre preul de vnzare i preul produsului realizat ori
al serviciului prestat. Este reglementat n Titlul al-II-lea din Codul fiscal.
II. Exist dou forme ale profitului:
-
profit brut i
profit net.
III. Impozitul pe profit are ca obiect profitul net. Acesta este profitul
36
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara
activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate
juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine
si se varsa de catre persoana juridica romana.
V. Sunt scutite de la plata impozitului pe proft, conform art. 15 din Codul fiscal:
a) trezoreria statului;
b) instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i
disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice,
cu modificrile ulterioare, i Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale, cu
modificrile i completrile ulterioare, dac legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor,
in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV;
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru: venituri obinute din producerea i valorificarea obiectelor i
produselor necesare activitii de cult, potrivit legii, venituri obinute din chirii, alte
venituri obinute din activiti economice, venituri din despgubiri n form bneasc,
obinute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent
i/sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrri
de construcie, de reparaie i de consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor
ecleziastice, pentru nvmnt, pentru furnizarea, n nume propriu i/sau n parteneriat,
de servicii sociale, acreditate n condiiile legii, pentru aciuni specifice i alte activiti
nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioas i
regimul general al cultelor.
37
Fondul
de
compensare
investitorilor,
infiintat
potrivit
legii.
38
caracterul cheltuielilor necesare din dreptul civil, respectiv cheltuieli efectuate pentru
conservarea lucrului i care trebuie neaprat fcute.
Cheltuielile deductibile limitat sunt necesare realizrii obiectului de activitate al
contribuabilului, limitate n condiiile legii fiscale. Au caracterul cheltuielilor utile din
dreptul civil, fiind acele cheltuieli care sporesc valoarea fondului.
Cheltuielile nedeductibile, dei realizate n mod legal, n vederea realizrii
obiectului de activitate al contribuabilului, nu pot fi sczute din veniturile
contribuabilului, considerndu-se fcute n scop de lux ori de plcere.
Plata impozitului pe profit se realizeaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a
primei luni din urmtorul trimestru. Neplata la termen a impozitului pe profit atrage plata
de majorri de ntrziere.
IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Dividendul reprezint cota-parte din beneficiile unei societi comerciale, cuvenite
unui asociat ori acionar, proporional cu numrul i valoarea aciunilor ori a prilor
sociale, dup caz, pe care le deine.
Impozitul pe dividende se percepe prin reinere la surs.
Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de cinci ani
de la sfritul anului fiscal n care a fost distribuit dividendul.
Cota impozitului pe dividende este de 16% pentru persoanele fizice, respectiv 10%
pentru persoanele juridice.
Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitelor pe dividende aparine persoanelor
juridice din momentul plii dividendelor ctre asocaii ori acionari, dup caz.
IMPOZITUL PE REPREZENTANE
39
40
41
un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele
finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu
gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f)
sumele
sau
bunurile
primite
sub
forma
de
sponsorizare
sau
mecenat;
sumele
sau
bunurile
primite
cu
titlu
de
mostenire
ori
donatie;
42
venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata
de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in
conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in
conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu
handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in
afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura
instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in
prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile
instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la
jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive
acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in
materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de
premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum
si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene,
prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt
venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si
participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale
Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea,
obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi
si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordat pentru economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru
domeniul locativ, n conformitate cu prevederile Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 227/2007
43
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de
venit.
Pentru toate categoriile de venituri impozabile se aplic cota de impozitare de 16%.
Perioada pentru care se aplic impozitul este anul fiscal (anul calendaristic).
n funcie de modalitatea concret de impozitare exist dou categorii de venituri:
- venituri supuse impozitului pe venit net anual impozabil i
- venituri supuse unui impozit final.
Venituri supuse impozitului pe venitul net anual impozabil:
1.
2.
3.
44
45
46
aceleai
imobile
dobandite
la
data
mai
mare
de
ani:
impozitul este de 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; iar pentru acelea de peste
200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
Impozitul pe venitul obinut din tranferul proprietilor imobiliare nu se datoreaza in
urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice
fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana
la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
47
48
Impozitele i taxele locale sunt reglementate prin titlulal-IX-lea din Codul fiscal.
Fac parte din aceast categorie: impozitul pe cldiri; impozitul pe teren; taxa asupra
mijloacelor de transport; taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor,
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, impozitul pe spectacole, taxa
hotelier, taxe speciale i alte taxe locale.
Impozitul pe cldiri are ca obiect valoarea cldirilor. Codul fiscal reglementeaz o
serie de scutiri impuse sau de natura cldirii (de exemplu monumente istorice .a. astfel
cum sunt prevzute de art. 250 alin. 1 din Codul fiscal), sau de impuse de persoana fizic,
titular a dreptului de proprietate asupra cldirii (de exemplu: debitorul este veteran de
rzboi .a.). Scutirile sunt acordate sau prin lege (cum sunt cele deja menionate), sau sunt
cu caracter adminsitrativ, Consiliul Local avnd ndrituirea de a acorda scutiri ori
reduceri de la plata impozitului pe cldiri.
Cota de impozitare pentru persoanele fizice este de 0,1%, aplicabil valorii
impozabile a cldirii. n cazul n care persoanele fizice dein mai multe cldiri cu titlu de
locuin, impozitul se majoreaz astfel:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de
domiciliu.
Persoanelor fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala
nu li se aplic cotele majorate sus-menionate.
In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de
domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au
fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
Cota de impozitare pentru persoanele juridice este cuprins ntre 0,25% i 1,5%,
fiind stabilit prin hotrre a Consiliului Local. Aceast cot se aplic la valoarea de
inventar a cldirii.
Impozitul pe teren este datorat de orice persoan fizic ori juridic care are
propietate un teren.
49
50
51
52
Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau
trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15
noiembrie, inclusiv.
Taxa hotelier
Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o
localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea.
Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare
practicate de unitatile de cazare. Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa
intre 0,5% si 5%.
Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana
la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la
persoanele care au platit cazarea.
Alte taxe locale
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile
judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si
pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si
arheologice si altele asemenea.
Consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si
utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza
localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra
mediului inconjurator.
53