Sunteți pe pagina 1din 70

Densificarea biomasei- cresterea

eficientei energetice
Tehnologii neconventionale
Conf.dr.ing.Lidia Gurau
1

Densificarea biomasei- cresterea eficientei


energetice
brichetare si peletizare
Tehnici caracterizate prin densificare la presiuni
inalte
Densificarea consta in doua etape:
Compactare sub presiune a materialului lemnos pt.
reducerea volumului si aglomerarea materialului
Lignina continuta in lemn este activata prin aceasta
presiune si lipeste(incleiaza) aschiile din lemn fara a
mai fi nevoie de un agent de lipire suplimentar.

Imbunatateste valoarea calorifica volumetrica a


combustibilului, reducand si costurile de transport
2

Proprietatile materialului necesare in vederea


densificarii :
capacitate de curgere si coeziune
marimea particulei (prea fina, inseamna coeziune
ridicata, curgere redusa)
forte superficiale de adeziune(importante pt.
aglomerare si rezistenta)
adezivitate (capacitate de a adera)
duritate (particule prea dure creaza dificultati de
aglomerare)
. distribuirea particulelor (este necesara o
cantitate suficienta de particule fine pentru a lipi
3
impreuna particulele mai mari)

Materie prima pentru brichetare


Deseuri lemnoase din
industrie
coaja
Deseuri forestiere
aschii si praf de lemn
(prel. secundara a
lemnului si panourilor
pe baza de lemn)
4

Presa cu piston

Presa cu piston

Tipuri de brichete
Bricheta ci lindrica
Forma

cilindrica

Diametru

approx. 78 m m

Lungi me

approx. 250 mm

Densitate

1.1 - 1.2 kg/dm

Putere calorica

approx. 4.7-5.0 kWh/kg

Forma
Sectiune
Lungime
|Densitate
Putere calorica

Presa cu melc

Bricheta cu perforatie
Forma
Diametru
Lungime
densitate
Putere calorica

Bricheta paralelipipedica
paralelipiped
app. 155 mm x 65 mm
app. 100 mm
1.0 - 1.1 kg/dm
approx. 4.7-5.0 kWh/kg

octogonala
approx. 63 mm
app. 200 mm
1.1 1.2 kg/dm
app. 4.7-5.0 kWh/kg

(www.holzpellet.com/en_products_wood_briquettes)

Ce este brichetarea?
Care este materia prima pentru brichetare
si ce proprietati trebuie sa intruneasca?

Istoricul brichetarii
Civilizatiile din trecut utilizau un soi de brichetare- legau
vreascuri in manunchiuri si le uscau.
In a doua jumatate a sec. XIX- se faceau brichete din
carbune si turba
Brichetarea rumegusului din lemn incepe in Europa si
America in cel de-al 2-lea razboi mondial criza de
energie
Japonia, "Ogalite-brichete din lemn fabricate cu presa
tip melc, apoi se raspandesc in Taiwan, Thailanda- in
anii 50.
Brichetele din lemn iau un avant in anii '70-pret ridicat al
energiei, apoi in anii '80, in special in Scandinavia, SUA
si Canada.
7

Cand a aparut brichetarea lemnului si unde?


Ce tipuri de brichete se cunosc?

Prese pentru brichetare


Presa cu piston mecanic
Presa cu piston hidraulic
Presa cu melc

Presa cu piston mecanic


Brichete dense si dure

from Barbu and


Kaltschmitt

Incalzire produsa prin forte de


frecare
-lungime brichete 10-30 cm
-diametrul 40-125 mm (80-100
uzual)
-0.45 -0.3 t/h-capacitate
-Presiune 110 - 140 MPa
-MC ideal 8-12% (15-20%
max!!)
-Lungimea max a particulei 810 mm (15mm)-diametrul
matritei=125 mm

10

Presa cu piston mecanic-principiu de functionare


Se dezvolta in Elvetia bazata pe un patent german din anii '30.
Presa actioneaza discontinuu
Surubul melcat de alimentare precomprima materialul si il
alimenteaza in presa- numai material uscat (8-10%-max 15-20%)
Materialul este comprimat de catre piston intr-o matrita avand o zona
ingustata (gatuita)- forte de frictiune mari- temperaturi locale ridicate
Diametrul zonei ingustate a matritei poate fi reglat hidraulic sau
mecanic in functie de marimea particulelor si continutul lor de
umiditate factor de calitate esential!
Lignina activata incepe sa curga si sa se comporte ca un adeziv natural
lipind materialul comprimat
Bricheta, initial calda si friabila necesita o zona de racire in care
lignina sa se poata solidifica, apoi este taiata la lungimea dorita de
catre un cutit special
11

Presa cu piston hidraulic

from Barbu and Brichete cu densitate mai


mica, uneori moi si friabile
Kaltschmitt

-Productivitate
scazuta 0.25 t/h(mai mica decat pt.
presa mecanica)
- presiune scazuta30 MPa
- materia prima
poate avea
umiditate mai mare
(15-35%)-risc mai
mic de distrugere a
presei
12

Presa cu piston hidraulic pentru brichetare

WEIMA

13

Principiul de functionare a presei cu piston


hidraulic
Similar cu cel al presei cu piston mecanic
Energia pentru piston este transmisa printr-un motor electric catre
un sistem hidraulic de inalta presiune
Este mai mica decat presa mecanica cu piston
Pistonul de alimentare precomprima materialul in cateva curse
inainte ca pistonul hidraulic sa-l comprime sub presiune
Control automat al presarii-programul poate fi modificat in functie
de proprietatile materialului (marime, umiditate) si calitatea vizata
pt. produsul finit
Lucreaza la presiuni mai scazute (pana la 30 MPa)
Brichetele au densitate mai mica, sunt mai moi si mai friabile
decat in cazul presei cu piston mecanic.
Se poate accepta un continut de umiditate mai mare (15-35%)
14

Brichete dure si rezistente


la rupere

Presa cu melc

http://www.fao.org,

- brichete perforate (cu


sectiune patrata,
hexagonala sau
octogonala)
-Rotatia melcului: app.
600 rpm
-Matrita incalzita : 250300 C
-Umiditate sub 15% (max
20%)
-Capacitate: 0.18 t/h pt
matrite cu diametrul de
55mm
-Diametrul brichetei: 4075 (55) mm
-Diametrul interior al
brichetei (zona perforata):
15
15-25 mm

Caracteristicile presei cu melc


Design japonez (al 2-lea razboi mondial)-matrita
incalzita- bricheta are o zona centrala perforata
datorita formei melcului de alimentare (la iesire are o
tija)
A aparut in Europa mai recent
Brichetele au o calitate mai buna decat a celor
provenite din presele cu piston
Costuri mai ridicate de intretinere a melcului
presei(uzura rapida) comparativ cu presele cu piston
Tipuri de prese cu melc:
Cu melc conic, cu si fara incalzire a matritei
Cu melc cilindric si matrita incalzita
16

Presa cu melc cilindric si matrita incalzitaprincipiu de functionare


Japan, Taiwan, Thailand, Austria, Luxembourg and Belgium.
Materialul este alimentat continuu
Matrita este incalzita pentru a ridica temperatura materialului
pana la punctul in care se fluidizeaza lignina
Presiunea creste treptat de-a lungul melcului si nu dicontinuu
sub impactul cu un piston
Centrul brichetei (perforat) actioneaza ca un cos de evacuare a
aburului generat de temperaturile ridicate ale procesului
MC scade cu 2% in timpul presarii
Suprafata exterioara a brichetei - partial carbonizata (culoare
inchisa) aprindere si combustie usoare
Suprafata protejeaza bricheta de influenta umiditatii mediului
inconjurator
17

Tehnologia brichetarii cu melc poate avea loc


in trei variante:
compactare sub presiune ridicata
compactare sub presiune medie si matrita
incalzita
compactare sub presiune joasa in prezenta
unui agent suplimentar de lipire (amidon,
compusi organici).
18

Flux de productie la o
fabrica de brichetare cu
prese melc

Transportor
de racire

Sortare - Uscare - Preincalzire - Densificare - Racire Ambalare


1-depozit materie prima; 2alimentator; 3-sita vibratoare; 4tocatoare; 5- uscator (flux de gaz
300 C); 6-sistem de colectare a
materialului; 7-ventilator; 8-filtre
pt.praf; 9-container pt. depozitare
intermediara; 10-alimentator
principal; 11-alimentator; 12sistem de exhaustare; 13-prese pt.
brichetare; 14-transportor racire
(de la 200 C-temp. initiala
brichete); 15-ambalare
(Grover and Mishra, 1996 )

Necesita preincalzire a materialului

19

Care sunt tipurile de prese pentru brichetat


si care sunt principiile de functionare?
Ce calitate au brichetele obtinute cu diferite
tipuri de prese?

20

Performanta brichetelor depinde de o serie


de factori:

caracteristicile materiei prime


forma si densitatea brichetelor
Umiditatea biomasei
Temperatura biomasei
Temperatura matritei (in cazul presei cu melc)
21

Densitatea brichetelor
Peste 1 000 kg/m
1 200 -1 400 kg/m (pt. prese mecanice si prese melc)
Uneori sub 1 000 kg/m (presa hidraulica)

Cea mai importanta proprietate a brichetelor este


densitatea in vrac densitatea mai multor brichete
suprapuse (a gramezii, a pachetului, etc)-depinde de
densitatea individuala, de geometria brichetelor,
spatiile dintre ele
Se poate considera ca densitatea aparenta reprezinta
app. dublul densitatii in vrac (FAO, 1990):
Densitatea aparenta - 1 200 - 1 400 kg/m implica densitati
in vrac de app. 600 - 700 kg/m.
22

Efectul marimii particulelor


Densitatea brichetelor e influentata semnificativ de
marimea particulelor materiei prime
Materialul fin maruntit (praf de la slefuire)genereaza brichete f. dense dar necesita presiuni si
temperaturi ridicate pentru a putea aglomera
materialul fara alt aditiv (FAO, 1990).
Materialul de 6-8 mm combinat cu cca. 10-20%
praf de lemn- da rezultatele cele mai bune, astfel ca
particulele mici contribuie la coeziunea particulelor
mai mari
23

Efectul umiditatii
Apa continuta de materia prima previne compresia
brichetelor
Prin evaporarea apei -densitatea aparenta scade.
In mediu umed- brichetele se umfla-pana la dezintegrare
totala
Cand materia prima are 8-10 %, brichetele obtinute vor avea
6-8% (rezistente si fara fisuri)
cand materia prima are peste 10%, brichetele rezultate sunt
moi si friabile
Continutul ponderat de umiditate avantajeaza proprietatile
de autoadeziune (plastifiere in prezenta temperaturii si
presiunii)
24

Efectul temperaturii biomasei


Frictiune interna incalzire locala proprietati
autoadezive la temperaturi ridicate
umiditatea - formeaza la presiuni ridicate abur
hidrolizarea hemicelulozelor si ligninei =
derivati+caldura si presiune in matrita = agenti de
autolipire
Aditia caldurii plastifiere fibre-le reduce rezistenta la
brichetare reducere a consumului de putere crestere
a productivitatii reducere a uzurii componentelor
masinii.
temperatura nu trebuie sa depaseasca 300 C (se
produce descompunerea biomasei)
25

Efectul temperaturii matritei


Incalzirea matritei inseamna- masina opereaza cu un consum de
putere mai redus durata de viata a matritei se prelungeste.
Suprafata exterioara a brichetei usor carbonizata rezistenta la
umezeala pe durata stocarii
Temp. nu trebuie sa depaseasca 280-290 C-frecarile dintre mat.
prima si peretii matritei se reduc- compactarea se produce la
presiuni mai mici densificare scazuta si rezistente inferioare
O temperatura prea scazuta impune o presiune mai mare, putere
consumata mai mare si productivitate mai scazuta

26

care sunt factorii de influenta si


caracteristicile privind calitatea brichetelor?
Ce este densitatea in vrac a brichetelor si ce
valori are?

27

Valoarea calorica a brichetelor


Pentru brichetele din lemn, caracterizate printrun continut redus de cenusa si un MC intre 10%
si 15%,valoarea calorica este 17 - 18 MJ/kg sau
4.8 kWh/kg

28

Care este puterea calorica a brichetelor?

29

Utilizari ale brichetelor


Uz casnic
Camine, sobe, boilere

Uz industrial
Combustibil pentru diverse procese de
productie-combustie directa
prin gasificare producere de electricitate
boilere industriale- apa calda, abur
supraincalzit
30

Care sunt aplicatiile brichetelor?

31

Avantajele brichetelor
ardere curata, cu emisii reduse, reziduuri in
cantitati neglijabile, ecologice
se aprind usor si repede
caldura livrata este de durata si constanta
ardere eficienta

32

Care sunt avantajele brichetelor din lemn?

33

Standarde pentru brichete


Germania DIN 51731.
Standarde europene momentan in stadiu de draft
CEN TC 335 (Technical standards for solid
biofuels- Standarde tehnice pentru biocombustibili
solizi):
Methods
for
the
CEN/TS
15210-1determination of mechanical durability of pellets
and briquetts- Metode de determinare a
durabilitatii mecanice a peletilor si brichetelor.
CEN/TS 14588- Terminology, definitions and
descriptions-Terminologie, definitii si descrieri
34

Test de evaluare a cunotinelor

Ce este brichetarea?
Care este materia prima pentru brichetare si ce proprietati trebuie sa
intruneasca?
Cand a aparut brichetarea lemnului si unde?
Ce tipuri de brichete se cunosc?
Care sunt tipurile de prese pentru brichetat si care sunt principiile de
functionare?
Ce calitate au brichetele obtinute cu diferite tipuri de prese?
care sunt factorii de influenta si caracteristicile privind calitatea
brichetelor?
Ce este densitatea in vrac a brichetelor si ce valori are?
Care este puterea calorica a brichetelor?
Care sunt aplicatiile brichetelor?
Care sunt avantajele brichetelor din lemn?

35

Peleti din lemn


Fabricati din deseuri industriale din lemn uscate si
netratate cum ar fi: praf de lemn, talas, aschii
Presiuni si temperaturi ridicate comprimare in peleti
mici, cilindrici.
Din rasinoase si foioase, xylem si coaja o cantitate
de lignina mai redusa la foioase (s-ar putea sa
necesite aditivi)
Mai scumpi decat brichetele, sunt compacti, uniformi,
usor de stocat si manipulat utilizati in sisteme
automate de incalzire, sobe sau boilere
36

Istoricul peletilor
1970, este construita prima unitate de productie n
Brownsville SUA-criza energetica!
n 1983 este vnduta prima centrala rezidentiala cu
peleti n SUA.
n anii 1990 n Suedia se ncepe productia industriala
a peletilor din lemn ca si combustibil.
n 1996 erau peste 20 de producatori de centrale
termice si mai mult 80 de producatori de peleti.
Aproximativ 1.000.000 tone peleti ncalzeau case din
America de Nord.
n 1997 existau deja peste 500.000 de centrale pe
baza de peleti doar n America de Nord.
In 2006-peste 300 producatori de peleti in Europa 37

ce este peletizarea?
cand si unde a aparut peletizarea?

38

Operatia de peletizare

(Barbu, Kaltschmitt)

abur supraincalzit
1000 C

racire la
25C

(90 to 100C)

MC 12%
sau mai mic

MC final
6-8%
Marime (<6 mm).

etape: receptia
materialului, uscarea
materiei prime,
separarea de
contaminanti, tocarea la
dimensiunile de
peletizare, conditionarea
materialului, peletizarea
propriu-zisa, racirea
peletilor, separarea
peletilor de praful de
lemn (cernere),
ambalarea
Separare de
39
contaminanti-metale,
pietre.

Uscarea materiei prime consuma o cantitate mare de energie,


ceea ce reduce valoarea energetica neta a peletilor (MC mai mic
de 17%, ideal 12% sau mai redus)
Maruntire la o dimensiune ce sa nu fie mai mare decat
diametrul peletilor (~6 mm). Daca materialul e prea maruntit, isi
pierde consistenta fibrei si nu mai face priza in faza de peletizare.
Filtrarea inainte de maruntire este necesara pt. a indeparta
contaminanti: pietre, metale
Conditionare. Abur supra-incalzit la temperaturi peste 1000 Cplastifiaza lemnul inaintea compactarii, lemnul devine mai putin
abraziv in contact cu echipamentul de peletizare, se reduc
costurile de intretinere. Fibrele sunt incalzite fara a se umezi,
ceea ce permite ligninei sa se activeze si sa actioneze ca un agent
de lipire si formare a peletilor. In procesul de peletizare se pot
introduce si aditivi pentru imbunatatirea lipirii (costuri ridicate,
impact negativ asupra mediului)
40

Racirea-esentiala pentru rezistenta si durabilitatea


peletilor. Cand parasesc matrita de extrudere sunt
fierbinti (90 - 100C) si moi- treptat raciti la aer pana la
app. 25C, ceea ce permite ligninei sa se solidifice si sa
dea rezistenta peletilor- nu implica aditie de energie
Cernere(separare)-site vibratoare pentru eliminarea
materialului fin- se reintoarce in procesul de peletizarenimic nu se pierde. Cernerea asigura un combustibil
curat si fara praf (de lemn)
Distributie Peletii pot fi distribuiti in vrac sau
pachetizati, cu mijloace auto, containere cai ferate,
slepuri- pretul se calculeaza raportat la greutate totala,
in functie de continutul de umiditate
Depozitare livrarile in vrac necesita spatii de
depozitare (bunkere subterane, containere, silozuri,
41
camere de depozitare)

identificati si descrieti operatiile fluxului


tehnologic de peletizare

42

Peletizarea
materialul lemnos este presat printr-o matrita de peletizare ale
carei orificii determina diametrul peletilor
Peletii sunt extrudati prin actiunea unor role de presare asupra
unei matrite perforate confectionate dintr-un aliaj f. scump de
otel sau nichel temperaturi ridicate (300-350C)-costuri ridicate
pentru inlocuirea frecventa a matritelor (uzura rapida)
Odata cu cresterea presiunii si respectiv temperaturii locale,
temperatura lemnului urca la app. 90-100C
La iesirea din matrita, peletii sunt taiati in lungime de catre un
cutit special
Lignina si rasina din lemn actioneaza ca niste agenti de incleiere
naturali, astfel ca nu este necesara folosirea de aditivi (exceptie
fac foioasele- amidon)
Masini de peletizat:
Cu matrita plana (pentru materiale cu densitate mica) 43
Cu matrita rotativa

Masini de peletizat cu matrita plana


Roll=rola
Die= matrita
Cutting blade= cutit

vrole=3 m/s
Drole= 75-200 mm
Ddisc = 300-1500 mm
Barbu,
Kaltschmitt

44

IEA,2007

Masini de peletizat cu matrita rotativa


Barbu,
Kaltschmitt

Dinterior = 250-1000 mm
presele rotative imping materia
prima din interiorul matritei
catre exterior, unde peletii sunt
taiati la lungimea dorita
45
IEA, 2007

descrieti, pe baza imaginilor, functionarea


matritei de peletizat plane si a celei rotative

46

Sobe pentru incalzire domestica cu peleti


Soba cu alimentare la partea
inferioara- alimentare sub cuva de
ardere
Cuva de
ardere

Nu necesita peleti premium

Recipient de
alimentare

Flux de aer
ventilat
Alimentator
elicoidal

Cenusa
Barbu,
Kaltschmitt

eficienta
75-90%
Foras pentru
evacuare cenusa

Se bazeaza pe
caldura
convectiva si
nu radianta (nu
sunt fierbinti la
atingere)
47

Soba cu alimentare la
partea inferioara
alimentare transversala

Haugan

Soba cu alimentare la
partea superioara

Pentru peleti de
calitate
superioara si
continut redus
de cenusa
Barbu, Kaltschmitt

48

Peletii sunt alimentati intr-o cuva de ardere din camera de


combustie. Aerul pt. combustie este introdus(ventilator) in
camera de combustie pentru intretinerea arderii
Aerul din incapere este absorbit de catre un ventilator (necesita
sursa de electricitate) si apoi incalzit este retrimis inapoi in
incapere
Se bazeaza pe principiul caldurii convective si nu radiante.
Sobele nu sunt fierbinti la atingere
Gazele reziduale de combustie sunt ventilate in exterior (afara)
Sobele cu alimentare la partea superioara prezinta un risc mai
redus de autoaprindere in circuitul de alimentare. Dezavantajul
in camera de combustie se acumuleaza cenusa impiedicand
arderea-corectie prin peleti tip premium-cont redus de cenusa
Sobele cu alimentare la partea inferioara nu necesita peleti
premium pentru ca cenusa si deseurile de ardere pot fi
eliminate prin forasul de cenusa de la partea inferioara a sobei.
49

Sobe cu peleti pentru incalzire domestica


Echipate cu control electronic al combustiei,suflante
controlabile
schimbatoare de caldura foarte eficiente
Sisteme de ignifugare:
standard (aprindere cu gel si chibrit)
cu start automat (utilizatorul apasa un buton sau foloseste o
telecomanda pt. punerea in functiune a sobei)
Automatizare completa (soba este controlata de catre un
termostat, porneste si opreste in functie de nivelul selectat al
temperaturii). Intensitatea arderii depinde de rata de alimentare
cu peleti.
www.pelletheat.org

50

descrieti tipurile de sobe pentru peleti,


principiul de functionare, avantaje si
dezavantaje

51

Aplicatii ale peletilor


In Suedia, Danemarca,
Finlanda- pentru
electricitate si caldura.
In Olanda si Belgia
utilizare peleti in
combinatie cu carbuni (coardere) industrieelectricitate si caldura
In Germania, Austria, Italia
si Franta aproape exclusiv
pentru centrale termice
domestice si sobe.

Barbu, Kaltschmitt

52

descrieti aplicatiile peletilor si aspectele


calitative

53

Peleti utilizati in industrie (peleti comerciali)

Peleti comerciali
(www.pelletheat.org

-peletii comerciali utilizeaza un procent mai ridicat de


deseuri
-implicit, au un continut ceva mai ridicat de cenusa
-utilizare: producere de caldura si electricitate
-emisiile trebuiesc controlate.
- se pot folosi pt. gasificare- gazul trebuie epurat

54

Avantajele peletilor din lemn:


Combustibili naturali- fara adezivi sau aditivi
Materia prima: deseuri din lemn
MC scazut 6-8%, comparativ cu lemnul 20-30%- valoare
calorica superioara. Cu cat combustibilul e mai uscat cu atat
produce mai multa caldura.
Densitate in vrac ridicata, uniformitate a marimii si formei
stocare mai usoara decat a lemnului masiv (ca deseu)
Nu prezinta risc de explozie comparativ cu combustibilii fosili
Emisii reduse comparativ cu alti combustibili- sub 1g/h
pelletii ard mai eficient si mai curat decat lemnul
Mai putina cenusa decat lemnul masiv (0.5%)
Comparativ cu combustibilii fosili, cenusa peletilor poate fi
utilizata ca fertilizator.
Comparativ cu brichetele din lemn, peletii au dimensiuni mult
mai reduse, astfel facand posibila completa automatizare a 55
procesului de ardere

Dezavantajele peletilor din lemn :


proces consumator de energie- costurile cu energia
electrica (uscare, maruntire a materialului) reduc din
beneficiile energetice ale peletilor
O solutie consta in colectarea si arderea gazelor degajate de
deseurile din lemn in timpul uscarii si reconversia lor in
energie (ex. pt uscare).

Utilizatorii industriali trebuie sa aiba o sursa de peleti


in apropiere, altfel, costurile de transport devin
dezavantajoase crescand costul real al peletilor
Producatorii de peleti trebuie sa fie situati langa sursa de
materie prima (deseuri din lemn): fabrici de cherestea, fabrici
de mobila- pt. a evita costuri ridicate de transport.
56

care sunt avantajele si dezavantajele


peletilor?

57

Standarde pentru peleti


(IEA, 2007)
Austria, Suedia si Germania au generat propriile standarde pt.
peleti
Cu exceptia Suediei, toate celelalte standarde interzic
utilizarea agentilor suplimentari de lipire in fabricarea
peletilor.
Finlanda si Danemarca au aderat la standardele europene,
momentan in stadiu de draft CEN/TS 14961
CEN/TS 15210-1- Methods for the determination of
mechanical durability of pellets and briquetts Metode de
determinare a durabilitatii mecanice a peletilor si brichetelor.
Peletii de calitate slaba produc o cantitate mare de praf de lemn.
Daca aceasta cantitate de particule fine este prea mare sistemele de
incalzire nu vor mai functiona adecvat.
CEN/TS 14588- Terminology, definitions and descriptions.
58

Norm M 7135 (Austria); DIN 51731(Germania)


from IEA, 2007

Norme calitative pelei

norm M 7135

DIN 51731

Diametru

mm

4-10 mm

4-10 mm

Lungime

mm

5xD

< 50

Densitate

Kg/dm3

> 1.12

1- 1.4

Umiditate

< 10

< 12

Cenu?

< 0.50

< 1.50

Putere caloric

MJ/kg

>18

17.5 19.5

Sulf

< 0.04

< 0.08

Azot

< 0.3

< 0.3

Clor

< 0.02

< 0.03

Abraziune

< 2.3

59

ce standarde reglementeaza calitatea


peletilor?

60

America de Nord
detine peste 80 de
producatori de peleti
si produce app.
2300000 tone peleti
(2006).
Europa avea peste 300
de producatori in
2006 totalizand
4500000 tone
(capacitati individuale
intre 2000 si 150000 t
peleti)
61

Productia internationala de peleti in 2006

62

(IEA, 2007)

Suedia (35 producatori peleti), impreuna cu SUA (80


producatori) si Canada (23 producatori), sunt cei mai mari
producatori mondiali de peleti cu o productie anuala depasind
3500000 t (app. 16,5 TWh in 2006)
Al doilea grup de producatori realizeaza intre 200000 600000t: Austria (27 producatori), Germania (32 producatori),
Italia, Estonia, Letonia, Rusia, Polonia si Danemarca
cel mai mare producator de peleti din Europa - compania
Vapo Oy din Finlanda cu o capacitate de productie totala (cu
tot cu filiale) de 850.000 t anual. Filiale in: Finlanda, Suedia,
Danemarca, Estonia si Polonia
Green Circle Bio Energy Inc. fabrica de peleti in Florida (a
inceput productia in 2008)-capacitate de productie planificata
este de 500000 t peleti -cea mai mare fabrica de peleti din
lume
Mari potentiali producatori:Brazilia, Argentina, Chile si Noua
Zeelanda- isi planifica acum infrastructura necesara
63

Pretul peletilor
Comparatie a pretului peletilor cu al altor
combustibili (www.pelletheat.org )
In Germania: intre 170 -185
Euro/tona
In SUA:intre $120 -$200(150)
per tona

1 BTU = 1,055.06 joulesarderea unui chibrit


1MMBtu- 1 milion Btu
=1,05506GJ

3412 BTUs = 1 kWh

64

unde se afla cei mai mari producatori de


peleti din lume, dar din Europa?

65

Valoarea calorica a peletilor

4.7-5 kWh/Kg (16.9-18 MJ/Kg)


1t peleti = 500 l titei usor
1t pacura = 2,5 t peleti

66

67

http://folk.ntnu.no/lekangso/kurs2005/presentations/Day4-6_Bio-Energy/2_Skreiberg_fuels.pdf

Test de evaluare a cunotinelor

ce este peletizarea?
cand si unde a aparut peletizarea?
identificati si descrieti operatiile fluxului tehnologic de peletizare
descrieti, pe baza imaginilor, functionarea matritei de peletizat plane
si a celei rotative
descrieti tipurile de sobe pentru peleti, principiul de functionare,
avantaje si dezavantaje
descrieti aplicatiile peletilor si aspectele calitative
care sunt avantajele si dezavantajele peletilor?
ce standarde reglementeaza calitatea peletilor?
unde se afla cei mai mari producatori de peleti din lume, dar din
Europa?
cum este, din punct de vedere calitativ, pretul peletilor comparativ cu
al altor combustibili?
68

Calorific power - Bio Mass

Fuels - Bio Mass

~ calorific power
(CPu)kJ/kgs

~ calorific power
(CPu) kWh/kgs

~ calorific power
(CPu) kcal/kgs

~ calorific power
(CPu) BTU

Bark, wet

5.460

1,5

1.300

5.155

Bark (during summer)

20.100

5,5

4.800

19.045

Bark, average value

9.450

2,6

2.255

8.945

Chips, wet

13.800

3,8

3.290

13.055

Sanding dust

16.700-17.500

4,6-4,8

3.985-4.180

15.810-16.585

Saw dust & shavings, wet

9.600

2,6

2.290

9.085

Saw dust & shavings, dry

14.600

4,4

3.785

15.015

Timber (wood), dry

15.500

4,3

3.700

14.680

Timber (wood), wet

10.500

2,9

2.500

9.920

Timber (bone dried),

18.900

5,2

4.500

17.855

Pellets

18.900

5,2

4.515

17.915

Wooden briquette

18.900

5,2

4.500

17.855

Crude oil

46.200

12,8

11.035

43.785

Fuel oil (EL)


(EU Standard)

42.500

12,9

11.150

44.240

Mineral coal (Germany)

29.400

8,1

7.020

27.855

Natural gas

35.170(m)

9,7(m)

8.400(m)

33.330(m)

Soft coal (brown coal), raw

10.000

2,7

2.385

9.460

Soft coal briquette


(brown coal) (Germany)

20.100

5,5

4.800

19.045

Types of fossil fuels

69

Exchange table - (The red figures for calculation are only used for the above table)
1 kcal/kgs

0,001163 kWh/kgs

4,18684 kJ/kgs

1,8 BTU/lb

1 kcal/h

1,1627906 kWh/kgs

1 kJ/kgs

0,238846 kcal/kgs

0,238846 BTU

1 kWh/kgs

860 kcal/kgs

1 BTU

1.055,05 kJ

1 kJ

0,94782 BTU

1 kcal/kg

3,968 BTU

1 kWh

3.412,12 BTU
70