Constantin Brncui

Urmeaz coala de meserii din Craiova (1894-1998),

apoi coala naionala de arte frumoase din Bucureti (18981902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion
Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. n timpul studiilor
realizeaz bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de
copii - Ecorseul (mpreun cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui
Laocoon. Mai realizeaz busturile Georgescu-Gorjan (1902) si
General Dr. Carol Davila (1903), aezat mai trziu (1912) n
curtea Spitalului militar din Bucureti.
In 1904 pornete spre Paris, trecnd prin Budapesta,
Viena, Munchen (aici sta un timp), prin Elveia. Obinnd o
bursa in Frana n 1905, se nscrie la coala de arte
frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat
practician n atelierul lui Rodin, pe care l va prsi, orgolios
si plin de ncredere, comparndu-l pe maestrul sau cu un
arbore la umbra cruia iarba nu creste. Brncui creeaz
acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de biat, Cap de biat,
Dupliciu (1906) apoi Rugciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce
constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzu
(1907).
Artistul ncepe sa fie tot mai sigur de drumul pe care
merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se
ndeprteaz acum de incidentele de tip impresionist
(Rodin) pentru a ncepe, in condiiile afirmrii unor tendine
raionaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru
surprinderea esenei, a ceea ce este durabil, sustras clipei.
Cuminenia pmntului, o prima versiune a Srutului (1907),
Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasrea miastr (1910),
Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul
pas (1913) sunt lucrri ce marcheaz aplecarea spre
valorile artelor arhaice, ale etniilor negre sau oceanice. In
aceasta perioada se mprietenete cu Modigliani. Un alt
prieten al sau, pictorul Henri Rousseanu, ii spune lui
Brncui profeticele cuvinte: "...Tu ai transformat anticul in
modern". Sculptorul - din ce in ce mai cunoscut - se bucura
de succes si in S.U.A., la New York, unde, in 1913, participa
la Expoziia internaional de arta moderna i deschide
prima sa expoziie personala. Expune la manifestrile

gruprilor
"Tinerimea
artistica",
"Arta
Romna,",
"Contimporanul" etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai
muli tineri artiti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin
Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s.a.
Sculptorul caut principiile fundamentale ale formei,
degajnd-o tot mai puternic de aspectele efemere.
Reducerea la structura a formelor organice are loc odat cu
aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei
vieii (Principesa X, 1916; Primul strigat, 1917; Nou nascutul, 1920;
Domnisoara Pogany, Leda, 1920; Inceputul lumii, 1924). Seria de
"Pasri n vzduh" aduce ideea ridicrii in spaiu,
posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenta.
Brncui reuete sa anuleze efectele gravitaionale,
dematerializnd, printr-o lefuire ndelunga, volumele.
Alteori - cazul Coloanelor fr sfrit dintre 1918-1928 ideea de nlare este asigurata de creterea pe verticala a
unor modului geometrici. Este o perioada cnd sculptorul
face schite si pentru comanda - nerealizat - a
maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un
Templu al meditaiei (1933).
Brncui vine in Romnia dnd curs chemrii Ligii
naionale a femeilor din Trgu Jiu, care dorea sa nchine un
monument eroilor patriei cazuri in timpul primului rzboi
mondial. Realizeaz tripticul Masa tcerii, Poarta srutului si
Coloana fr sfrit (1937-1938) - capodopera a marelui artist. Aici,
ca si in alte opere, Brncui regsete dimensiunile artei
populare, ale ntregului patrimoniu cultural romnesc, pe
care le-a introdus in atmosfera agitata a artei moderne.
Atitudinea constructiva, pozitiva, ce se degaja din aceasta
abordare a fenomenelor vieii face din Brncui unul din
creatorii ce au marcat decisiv evoluia sculpturii moderne
Revelaia strvechii culturi i ofer nu att o sum de
morfologii reale firete, dar reduse la un pitoresc invocat
de unii exegei ai si - ci mai ales o structura morala si
filosofica. Prelund elemente de limbaj din zcmntul
culturii populare, Brncui ncarc opera sa de forte
miraculoase. Iluminat de cultul pmntului patriei i al
strmoilor si, sculptorul, "Genius loci al Romaniei", cum l
numea Giulio Carlo Argon, este fascinat de zorii naterii
omului, descoperind, in fluxul imemorial al vremii,

momentele cruciale ale vieii - naterea, iubirea, munca,

creaia, moartea. Spaiul nchis, circular, al marilor
sanctuare dacice din Munii Ortie , msurnd scurgerea
vremii i meninnd treaz spiritul, este reluat de Brncui
cu dorina de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde
timpurile trecut, prezent i viitor se unific. Crescnd
impetuos pe verticala, Coloana ascunde in simplitatea sa
efortul constructiv, pentru a pstra pur i rezistent, sensul
nlrii umane, aspiraia spre lumin, spre raiune.

Leucutia Paul Codrut