Sunteți pe pagina 1din 52

223

Capitolul 6

CAPITOLUL 6
POLUAREA ATMOSFEREI
6.1. Generaliti
Atmosfer este definita ca masa de aer ce inconjoar suprafaa terestr incluzand i
stratul de ozon.
Poluarea atmosferic este introducerea in atmosfer de catre om, direct sau
indirect de energie i substane care au aciune nociv, de natura s pun in pericol
snatatea omului, s altereze sursele biologice, ecosistemele, s deterioreze bunurile
materiale, valorile de agrement i alte utilitai legitime ale mediului inconjurator.
Convenia de la Geneva (13.11.1979) definete juridic poluarea transfrontalier ca fiind
poluarea atmosferic ale carei surse sunt cuprinse total sau parial intr-o zon supus
jurisdiciei naionale a unui stat i care exercit impact de mediu intr-o zon supus
jurisdiciei altui stat, la o distan astfel inct nu este n general posibil s se disting
aportul surselor individuale sau in grupe de surse de emisie.
Poluarea semnificativ a atmosferei apare atunci cand concentraiile de
poluani(gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai a unui
poluant, depesc pragurile de intensitate prezentate in reglementarile privind evaluarea
polurii mediului.
Riscul ecologic potenial este probabilitatea producerii unor efecte negative asupra
mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Impact asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc la:
modificarea negativ considerabil a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale
componentelor mediului natural; diminuarea diversitii biologice; modificarea negativ
considerabil a productivitii ecosistemelor naturale i antropizate; deteriorarea
echilibrului ecologic; scderea considerabil a calitaii vieii sau deteriorarea structurii
antropizate cauzat in principal de poluarea apelor, a aerului i a solului; supraexploatarea
resurselor naturale i gestionarea, folosirea sau planificarea teritorial necorespunztoare
a acestora, ce pot apare in prezent sau s aib o posibilitate ridicat de manifestare in
viitor.
6.2. Principalii poluani atmosferici
In funcie de caracteristicile fizice, principalii poluani atmosferici sunt: gazele;
vaporii din evaporare; vaporii din sublimare; aerosolii; prafurile anorganice sau oragnice;
fumurile; emisiile nocive sub form de fumuri; gazele de eapament; ceaa de vopsitorie;
ceurile; fibrele etc. (tab.6.1).
n tabelul 6.1 se precizeaza originea emisiei, poluarea generat in mediu si cteva
efecte asupra snttii. Dintre metalele grele sau ales trei dintre cele mai periculoase
pentru om, respectiv cadmiul, mercurul si plumbul dei, in ultima vreme sunt limite

224

Ecotehnologie

severe de emisie in aer si pentru alte metale grele ca: teluriu, cobalt, crom, cupru, cositor,
mangan, nichel, stibiu, vanadium, zinc si compuii acestora.
Tabelul 6.1. Principalii poluani ai aerului.
Natura
Origine
Poluarea generat Efecte asupra sntii
n
mediul umane
Particule
Mijloc natural (nisip, Transport
de Alterarea
funciilor
polen,
praf particule
a respiratorii cu efecte: vulcanic...);
compuilor toxici iritante (particule acide); -Procedee industriale (sulfai,
metale alergice
(spori);
grele, hidrocarburi) cancerigene sau mutagene
Metale grele Cadmiu - Cd Procedee industriale Toxicitate
i Efecte toxice variabile
Mercur- Hg Plumb -Pb la nalta temperatura; acumularea
in
Incinerare; Motoare lanurile alimentare
pe benzin
Oxizi de sulf: SO2, SO3 Combustia produilor Aciditatea;
Iritri pulmonare
fosili sulfurosi
Coroziunea
i
degradarea
Hidrogen sulfurat H2S Procese industriale Aciditatea foarte Efecte toxice deosebite
Mercaptan
de
rafinare, mare Coroziunea asupra pielii, ochilor
desulfurare, industria construciilor
Iritri pulmonare
hrtiei
metalice
Oxizi de azot: NO2 NO3 Combustie, in special Aciditate;
Iritarea mucoaselor, ochilor ,
N2O
si a cailor respiratorii
in
transporturi Coroziunea
construciilor
Afectarea
funciilor
Fabricarea
metalice
respiratorii (NO2 este mai
ngrmintelor
Degradarea
toxic dect NO)
materialelor
de
construcii
Combustie
Oxizi de carbon
Participarea
la Formarea
carboxihemoglobinei
in
incomplet
a efectul de ser
CO
snge
produilor
fosili
CO2
Fr efecte negative n mod
Combustia
compuilor fosili
natural
Natura
Origine
Poluarea generat Efecte
asupra
sntii
n
mediul umane
Aerosoli acizi: Cl;.F;SO4; Combustia
sau Aciditate
Iritarea mucoaselor a ochilor
NO3
incinerarea deeurilor
si a cilor respiratorii
menajere
Aciunea radiailor Poluare
ultraviolete
asupra fotooxidanta
oxigenului
in Aciditate
prezenta NOx i a
Distrugerea
Compuii
organici Combustia
volatili(COV)
incompleta
a stratului de ozon
Hidrocarburile saturate la combustibililor fosili
eliminarea CH4 Nucleul Industria petrolier,
benzenic la hidrocarburi staii service, solveni
i vopsele.
clorate, acetone
Ozonul
O3

Iritarea
mucoaselor,
a
ochilor i a mucoaselor
respiratorii .
Toxicitate i proprieti cancerigene
sau
mutagene
pentru anumii compui
(benzen)
Mirosuri
neplcute
in
anumite cazuri

225

Capitolul 6

Tabelul 6.1. (continuare)


Poluani organici Combustia produilor Distrugerea stratului Efecte variate: - riscuri
persisteni (POP) fosili Incinerare
de ozon
cancerigene sau mutagene
conform
Procedee industriale la
(hidrocarburi
aromatice
tabelulului 4.2.
temperatura ridicata
policiclice)
afeciuni
dermatologice
efecte
imunolgice
Tabelul 6.2. Lista poluanilor organici persisteni (POP) recunoscui de diferite
organisme oficiale.
Poluantul organic persistent Convenia de la Convenia de la Inventarul european Propuneri
(POP)
Oslo i Paris
Helsinki
al emisiilor
ONU/CEE
Hidrocarburi aromatice
Policiclice (HAP)
Policlorobifenili(PCB)
Dioxid de furan
Pentaclorofenol
Lindan
Lista celor 6 pesticide
Hexaclorbenzen
Tricloretan
Triclormetan
Triclorbenzen
Tricloretilen
Tetracloretilen
Xilen.

X
X

X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X

6.3. Limitele impuse poluantilor atmosferici


Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, funcie de cunoaterea mai bine
a efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificarile climatice si ploile
acide). Din datele disponibile de la Programul Natiunilor Unite pentru mediu inconjurator
(PNUE) si de la Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) reiese ca incalzirea
atmosferei intre 19801990 se datoreaz n proporie de 55% dioxidului de carbon
(CO2), 24% clorofluorocarbonatilor, 15% metanului si 6% oxidului de azot (NO).
Dispozitiile comunitare referitoare la limita admis pentru unele substane poluante sunt
sintetizate in tabelul 6.3.
Tabelul 6.3. Dispoziii comunitare asupra polurii aerului.
Poluant
Limita admis Debit de la care se
[mg/m3]
aplic norma [kg/h]
Oxizi de sulf exprimai n SO2
Oxizi de azot NOx exprimai n NO2
Amoniac
Compui anorganici gazai ai clorului exprimai n HCI

300
500
50
50

25
25
0,1
1

226

Ecotehnologie

Tabelul 6.3. (continuare)


Compui anorganici gazoi ai fluorului exprimai n HF
particule, picturi
Compui organici (exclusiv CH4)
Praf
Metale grele totalul de Cd, Hg, TI si compuii lor
Totalul de As, Se, Te si compuii lor
Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn i
compuii lor

55
150
50 100
0,2 1
0,50
0,45

0,5
0,5
2
1
1
1 x 10-3
5 x 10 -3
25 x 10-3

Impactul substantelor emise in atmosfer se materializeaza in cateva efecte


predominante (tab. 6.4).
Tabelul 6.4. Impactul substanelor emise in atmosfer.
Categoria
Emisii poluante
Efecte acide
SO2; NOX;HCI; NH3
Contaminarea solului i apelor Metale grele. Poluani organici persisteni (POP)
Distrugerea stratului de ozon CFC
Oxidri fotochimice
NO; compui organici volatili, alii dect metanul (COVNM)
Efectul de ser
Sntatea populaiei

Direct prin CO2; CH4;N2O; SF6; HFC;PFC


Indirect prin CO;COVNM;NOX; SO2; HCI.
SO2; NOX; COVNM; CO; HCl; praf; metale grele; POPs

6.4. Tehnologii de depoluare a aerului


6.4.1. Determinarea i cuantificarea emisiilor
n proiectarea oricrui proces tehnologic este bine s se cunoasc etapa n care este
posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand actiuni
preventive si abia apoi sa se prevad tehnologiile de reducere a impactului asupra
mediului.
Cele mai importante aciuni sunt aciunile preventive la surs, la emitent.
Cteva aciuni preventive la surs se prezint n tabelul 6.5.
Tabelul 6.5. Exemple de aciuni preventive la surs.
Poluani
Aciuni posibile asupra:
Aprovizionrii
Stocrii i manipulrii
Proceselor de fabricaie
Praf
Selecia materiei prime Umidificarea
stivelor
Stropirea cu materiale
purvurulente
n
tratarea
AMINE
nlturarea
aminelor Precauie in depozitarea Precauie
Utilizarea produilor de i utilizarea stocurilor in produilor de izolaie
utilizai
scopul aprovizionrii
substituie

227

Capitolul 6
Tabelul 6.5. (continuare)
Metale grele
Sortarea
deeurilor
reciclabile (procedee de Precauie n depozitate
fabricaie la nalt temperatur)
Oxizi de sulf Procurarea combustibi(S02, SO)
lului si a materiei prime Depozitare controlat
cu coninut mic de sulf
Desulfurarea combustibilului
Oxizi de azot nlturarea
anumitor
(NO, NO2)
produi
Oxizi de carbon O
noua
politica
(CO, CO2)
energetica
Depozitare controlat

nlturarea prafului de
metale grele in scopul
reciclrii nainte de valorificare
Economie de energie
Combustia
in
strat
fluidizat
Injecii cu ageni de desulfurare in focar
Reglarea combustiei

Economie de energie
Reglarea combustiei
(in cazul CO)
Compui organici nlturarea
anumitor Acoperiul depozitelor de Procedee de etanare
volatili (COV)
solveni
hidrocarburi
Stocaj etan
buna
a
Dioxinne
si Sortarea
deeurilor Depozitare monitorizat Cunoaterea
proceselor tehnologice
furani
reciclabile (procedee de
fabricaie la nalt temperatur)

Tehnicile de depoluare cele mai des folosite in momentul actual se prezinta in


figura 6.1.

Fig. 6.1. Elementele necesare bilanului unui proces tehnologic.

Pentru a putea determina si alege potentialul de depoluare a aerului trebuie


prevazute si determinate emisiile de substante poluante din aer.

228

Ecotehnologie

Determinarea emisiilor din aer se poate face prin urmatoarele metode:


- msurarea emisiilor, ce consta in determinarea, cu ajutorul unui lan de
msurtori adecvate, a concentraiei de diverse substane din emisiile de gaze nocive. Pe
instalaie este montat un echipament de masurarea care furnizeaza informaii foarte
precise prin variaiile de temperaturi si emisiile de substane in mod special pulberile,
dioxidul de sulf(SO2), oxizii de azot (NOx), acidul clorhidric (HCl), compusii organici
volatili (COV), acidul fluorhidric(HF), etc. Metoda este costisitoare si se foloseste mai
ales in marile unitati industriale poluante.
- determinarea emisiilor prin bilan, care pornete de la principiul consumarii
materialelor. Din scrierea ecuatiei de bilant material deriva emisiile de poluanti in
atmosfer sau ape uzate. Elementele ecuatiei de bilant se prezinta in figura 6.2.
Ecuatia bilanului material este de forma:
Materii prime

+ Combustibili

Retineri
materiale
+
prin diverse
procedee

+ Carburant

Produs
final

+ Emisii scapate + Emisii canalizate in


in atmosfera

Deeuri

+
(6.1)

atmosfer

Ultimele patru elemente ale ecuatiei bilantului sunt intrarile de poluanti in mediu.
Calculul emisiei de substante poluante se poate face cu o relatie de forma:
Qp, f = Qc* Pp, c (1- Rp)

M p ,t
Mp

(6.2)

n care: Qp, t este cantitatea de substanta poluanta, emis n atmosfer in kg/s; Qc - debitul
masic de combustibil, in kg/s; Pp, c ponderea substanei poluante p in combustibilul care
intra in instlatie, in procente; Rp retinerea in instalatie a substanei poluante, in procente;
Mp, f masa molara a substanei poluante p, care iese in atmosfer sub forma f, in kg; Mp
masa molara a substanei poluante.
De exemplu, un cuptor metalurgic ce consuma 1200 de tone de carbune cu un
continut de 0.65% sulf si o posibilitate de retinere a sulfului de 5% are o emisie de
substante poluante (mai ales sub forma de SO2) calculata cu relatia (6.2) de valuare:
Qp, f = 1200 x 0.0065 x (1- 0.05)64/32 = 14.8 kgSO2 =
= 12.3 [kg SO2/t carbine]

(6.3)

Metoda bilantului este limitata, in special cand emisia este foarte mica in
comparatie cu retinerea si se aplica numai pentru instalatii echipate cu dispozitive de
poluare.
- determinarea emisiilor pe baza unor corelatii, consta in stabilirea unei relatii
intre cantitatea de poluant aruncata in atmosfer pentru aciunea, operaia sau produsul
realizat ca urmare a desfurarii procesului tehnologic. Se introduce notiunea de
coeficient relativde poluare Cp, care se poate aprecia cu o relatie de forma:

229

Capitolul 6
n

pr

i 1
k

Q p , fi

j 1

* 100 [%]

(6.4)

Pnj

n care: Qp, fi este cantitatea de substanta poluanta p, emisa sub forma f; Pn, j produse
nepoluante imediat rezultate din proces, i numrul de substane poluante
- determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de emisie, ce
consta in utilizarea unei functii prestabilite, caracteristica unei substante date si a
restrictiilor descriptive ale sursei de poluare luata in considerare. Functia caracteristica
este destul de frecvent redusa la un simplu coeficient care poate sa nu fie reprezentativ
pentru sursa de poluare studiata. Ea presupune o foarte buna cunoastere a procedeelor
tehnologice si fenomenelor ce apar in procesele de transformare a substanei primare. Pe
de alta parte, factorii caracteristici de emisie au o durata de viata efemera, deoarece ei
reflecta starea relativa a tehnologiei respective sau a sectorului respectiv, care poate
evolua rapid. Cativa factori caracateristici de emisie se dau n tabelul 6.6 i 6.7 pentru
cateva instalatii tehnologice si respectiv cteva procese tehnologice.
Activitatea emitatoare elementar descrie o activitate uman dintr-un sector
economic conform anumitor caracteristici operaionale precum natura combustibilului,
natura procedeului sau chiar un fenomen natural.
Pe langa activitatile elementare prezentate n tabelele 6.6 si 6.7 se considera
activiti emitoare elementare i urmatoarele:
Tabelul 6.6. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx.
Instalaia
Focar cu crbune pulverizat i arztoare frontale

[gNOx/GJ]
240-340

Focar cu crbune pulverizat i arztoare tangeniale


Focar cu arderea crbunelui pe grtar clasic

200-280
160

Focar cu arderea crbunelui pe grtar cu rsturnare

200

Focar cu arderea crbunelui n pat fluidizat cald

120

Focar cu arderea crbunelui n pat fluidizat dens

150

Focar cu arderea crbunelui n pat fluidizat circulant

95

Focar cu combustibil lichid -pcur

130-l90

Instalatii de ardere a petrolului

60-100

Instalatii de ardere a gazului natural

30-60

Instalatii de ardere a gazului de cocserie

70

Instalatii de ardere a gazului de furnal

55

Instalatii de ardere a cocsului din petrol


Instalatii de ardere a lemnelor
Turbine cu gaze cu arderea combustibilului greu n camera de ardere
Turbine cu gaze cu arderea gazelor naturale n camera de ardere

300
200
350
150

230

Ecotehnologie
Tabelul 6.6. (continuare)
Motoare cu aprindere prin scnteie
Motoare cu aprindere prin compresie prealimentat
Motoare cu aprindere prin injecie direct
Instalatii centrale de rafinare din petrochimie
Furnale de rafinare din petrochimie

1800
600
1200
135
35--75

- deplasarea cu masina proprie echipat cu un motor cu o capacitate 2000cm3;


- evaporarea solvenilor in timpul zugrvirii;
- degajarea compusilor organici de catre frunzele arborilor;
- eruptiile vulcanice;
- functionarea centralelor proprii de caldura si apa calda etc.;
Emisia referitoare la o substanta s, facuta intr-un timp t, in cadrul etapei procesului
e, notata Es, t, e se poate calcula cu relatia
Es, t, e = Qe, t * Fs, e

(6.5)

n care Qe,t este cantitatea de activitate referitoare la etapa e, intr-un timp t; Fs, e factorul
de emisie referitor la substanta s si la activitatea din etapa e.
Tabelul 6.7. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx.
Instalaia
[g NOx /t]
Instalaii de ardere a deeurilor menajere
2300
Fabricarea cimentului prin metoda uscat
2200
Fabricarea cimentului prin metoda umed
1000
Fabricarea cimentului prin metoda semi-uscat sau semi-umed
1700
Fabricarea iglei i crmizii
250
Fabricarea geamurilor
2500
Fabricarea sticlei obinuite
6000
Fabricarea fibrei de sticl
500
Fabricarea sticlei tehnice
4200
Tratamentul suprafeelor - decapare alam
25
Tratamentul suprafeelor - decapare oel inoxidabil
300
Tratamentul suprafeelor - decapare oel moale
100
Instalaii siderurgice de cocserie
1000
Instalaii siderurgice de aglomerare a minereurilor neferoase
800
Instalaii siderurgice de aglomerare a minereurilor fosforoase
1800
Instalaii siderurgice de fabricare a oelului n furnal nalt
30
Instalaii siderurgice de fabricare a oelului n convertizor
50
Instalaii siderurgice de fabricare a oelului n cuptoare cu arc electric 200
Cuptoare siderurgice de renclzire cu combustibili lichizi
230
Cuptoare siderurgice de renclzire cu combustibili gazoi
170

Pentru intreg procesul tehnologic emisiile totale Es,t,n se pot calcula cu relatia:
E

s ,t , n

s 1

s ,t ,e

(6.6)

231

Capitolul 6

unde: n este numarul de etape emitatoare luate in considerare.


n multe cazuri pentru calculul emisiilor sunt necesare relatii complexe cu
numerosi parametrii caracteristici, de aceea de cele mai multe ori se face o modelare a
procesului si se lucreaza pe modele cautandu-se functia obiectiv.
Pentru anumite substante sau etape ale unui proces tehnologic o parte importanta a
emisiilor este legata direct de utilizarea energiei, astfel ca formula data de relaia (6.6) se
poate scrie sub forma:
E = E1+E2

(6.7)

n care: E1 este emisia legata de arderea energiei fosile si de biomasa; E2 emisia legata
de energia care se refera la utilizarea materiei prime, la reactii, la activitati diverse
(evaporare, zdrobire, reactii chimice etc.)
Tipurile de surse de emisie din punctual de vedere al utilizarii energiei se prezinta
in figura 6.2.
E1=0

E1>0

Surse fixe
Furnale

E2<0
Procese
depoluante
precum
fotosinteza
Procese
de
combustie
cu
retinerea
poluantilor
Surse mobile
Automobile;
Avioane;
Trenuri ;
Vapoare ;
Tractoare ;
Combine ;
Utilaje de
santier;

E2=0
E2>0
Procese
cu Procese poluante
poluare nula
fara combustie
Procese
de Procese
combustie
combustie

Surse fixe
Mari instalatii
energetice cu
combustibili
fosili
Motoare
si turbine
cu gaze

cu

Surse fixe
Alte
instalatii de
ardere
Sobe
Panouri
radiante
Incalziri
diverse
Bai etc

Cuptoare
Etuve
etc.

Fig. 6.2. Tipologia surselor de emisie din punctul de vedere al utilizarii energiei.

n functie de valorile ce le pot lua E1 si E2 se deosebesc urmatoarele cazuri


distincte:
- E1=0; E2<0 in cazul proceselor de reducere a emisiilor (de exemplu, fotosinteza
pentru emisiile de CO2);
- E1>0; E2<0, in cazul proceselor de ardere cu retinerea poluantilor in focar;

232

Ecotehnologie

- E1=0; E2=0, in cazul proceselor cu poluare nula sau neglijabila;


- E1=0; E2>0, atunci cand nu se utilizeaza energie in process, emisiile provenind
din reactii chimice, din activitati mecanice(zdrobire), sau din evaporarea materialelor;
- E1>0; E2=0, in cazul cand nu exista contact intre flacari sau produsele de ardere
si un al treilea produs (ardere in focarul generatoarelor de abur, motoare termice etc.);
- E1>0; E2>0, in cazul proceselor care implica o ardere asociata cu alte fenomene,
cnd exist contact ntre materia prim sau ntre produs i flcri (cazul cuptoarelor).
6.5. Procedee de reducere a concentratiei de praf
Praful este dat de totalitatea particulelor si microparticulelor solide suspendate in
aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate in aer au o
marime de aproximativ 0,002m (2,0 nm), iar cele mai mari au peste 2,5m. In functie de
diametrul lor particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic
de 2,5m si grosolane, cand au diametrul mai mare de 2,5m.
Particulele au in compozitia lor Al, Ca, Si, si O2 sub form de silicai de aluminiu,
dintre care unii mai conin si ionul de calciu.
Arderea incomplet a combustibililor pe baz de carbon precum crbunele, pcura,
benzina si combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumigene, care in
principal este formata din cristaloizi de carbune.
Normele de protectia mediului limiteaz cantitatea de praf depus ntr-un an la
nivelul solului la 200g/m2.
Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantitati mici) fie cu
ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantiti mari). Alegerea metodei si a
echipamentelor corespunzatoare se face innd cont de urmatoarele:
- concentraia de particule;
- dimensiunea i forma particulelor;
- gradul necesar de reinere a particulelor;
- presiunea si debitul aerului poluat;
- caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
- cerinele utilizatorului si metoda dorit de ndeprtare a particulelor.
Reinerea pulberilor sau prafului se face prin desprfuire cu ajutorul unor filtre care
se caracterizeaza prin:
- debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre;
- diametrul particulelor pe care poate sa le retina;
- temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;
- gradul de retinere sau eficienta filtrului;
- pierderea de presiune in filtru;
- costurile anuale de intretinere.
Principalele caracteristici de exploatare ale sistemelor de desprfuire cel mai des
utilizate sunt date in tabelul 6.8, iar domeniul specific de aplicare, functie de dimensiuni,
in figura 6.3.
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprafuire sunt:
- camerele de decantare cele mai vechi tehnologii de desprafuire, ce au la baza
retinerea gravitationala. Aerul poluat 1 intra in camera 2 (fig. 6.4.) printr-un ajutaj 3, de

233

Capitolul 6

diametru mic, ridicandu-si mult viteza. Prin ridicarea vitezei, particulele de praf 4 sunt
colectate datorita fortei gravitationale in colectorul 5, in timp ce aerul curat 6, iese prin
ajutajul 7.
10-3

Diametrul[m]
Echipamentul
tehnologic
Camera de decantare

10-2 10-1 100

101 102

103

Ciclon
Seruber
Filtru textil de tip sac
Electrofiltru
umed

uscat

si

Fig. 6.3. Domeniul de aplicare a principalelor dispozitive de desprafuire.


Tabelul 6.8. Caracteristicile de exploatare a sistemelor de desprfuire
Metoda de
Echipamentul
Avantaje
Inconveniente
reinere
tehnologic
Rezistena materialelor Inadaptarea la particule
Camer de decantare
fine(de exemplu mai mici de
Mecanice
Sac de praf
5m pentru ciclu)
Separator
cu impact
(jaluzele)
Ciclon
Multiciclon
uscate Scderea consumului Inadaptarea la variaii brute
Electrostatic Electrofiltre
ale rezistivitii prafului si
de energie
Electrofiltre umede
e
caracteristicilor de flux
Eficacitate in filtrare
gazos
In strat poros Filtru textil de tip
sac
(totale)

Hidraulice

Consum mare de energie.


Eficacitate in filtrare
mediului
Posibilitatea de captare Sensibilitatea
a anumitor poluani filtrant la temperatura
gazoi

Filtru cu nisip
Domeniu de aplicare limitat
Turn de splare; Scruber Posibilitatea de tratare Consum
mare
de
de
tip
oc
(cu a gazelor fierbini; energie(mai ales cu tubul
pulverizare);
Scruber Posibilitatea de captare Venturi).
a anumitor poluani Riscul
Venturi; Scruber uscat;
transportului
gazoi
poluanilor ctre ap i sol.

Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezulta din aceea ca eficiena


reinerii particulelor mici (sub 5m) este scazuta (40...45%). Se utilizeaza pentru
retinerea particulelor grosolane si constituie prima treapta de filtrare;

234

Ecotehnologie

- separatoarele cu impact sunt camere de decantare prevzute cu un sistem de


jaluzele care deviaza particulele de praf catre colector. Eficienta medie este de 30...50%
dar se ridica la 20...25% pentru particule sub 5.0 m;

Fig. 6.4. Schema de principiu a unei camere


de decantare:
1 aerul poluat cu particule de praf;
2 camera de decantare; 3 ajutaj;
4 particule de praf; 5 colectorul de praf;
6 aer curat; 7 ajutaj de evacuare;

- filtrele de tip ciclon sau multiciclon folosesc forta centrifuga pentru separarea
particulelor de praf. Aerul poluat este introdus in camera 2 tangential (fig. 6.5. a) sau
axial (fig. 6.5. b) si prin centrifugare, particulele de praf sunt depuse pe peretele filtrului
si colectate de colectorul 4, in timp ce aerul curat 5 paraseste camera printr-un tub central
6.

a
b
Fig. 6.5. Schema de principiu a unui filtru de tip ciclon:
a tangential; b axial:
1 aerul poluat; 2 camasa filtrului; 3 traiectoria prafului;
4 colector de praf; 5 aer curat; 6 tija centrala.

Capitolul 6

235

Dezavantajul acestui filtru consta in aceea ca retinerea particulelor de praf se face


selectiv in sensul ca se retin particulele grele si cu granulatie mare;
- filtrele electrostatice (electrofiltrele) separarea prafului se face prin ionizarea
gazelor purtatoare de particule. Prin urmare, electrofiltrul este format din electrozi de
ionizare si electrozi de depunere, dupa forma electrozilor acestea putnd fi tubulare sau
cu placi.
Filtrele cu placi sunt ca niste condensatori plani, alcatuiti din electrozi de depunere
1 (fig. 6.6) intre ei fiind pozitionati electrozi de ionizare 2, izolati si legati la minus.
Circulatia aerului poluat 3 este orientata printre placi, particulele de praf, fiind ionizate
ajung pe electrozii de depunere ramanand fixate pana la intreruperea curentului, dupa care
se indeparteaza prin razuire sau vibrare.

Fig 6.6. Schema de principiu a unui electrofiltru:


1 electrozi de depunere; 2 electrozi de ionizare; 3 aerul poluat; 4 particule de praf ionizate;
a distante dintre electrozii de ionizare si cei de depunere; l lungimea activa a electrozilor de
depunere.

Pentru cresterea eficientei electrofiltrelor acestea sunt prevazute cu mai multe zone
de lucru, alimentate electric independent pentru marirea fiabilitatii. De exemplu in
centralele electrice se fabrica electrofiltre cu 2-3 zone, pentru huila cu 3-4 zone, pentru
lignit si 5-6 zone, pentru sisturi bituminoase.
Schema de principiu a unui electrofiltru cu 3 zone este prezentata in figura 6.7.
Pentru retinerea combinata a prafului si a altor substante gazoase nocive se folosesc filtre
electrostatice umede, la care are loc mai intai stropirea aerului poluat.
Principalele avantaje ale utilizarii electrofiltrelor sunt:
- au o extrem de mica pierdere de presiune (10 15 Pa);
- se pot utiliza la temperaturi ridicate ale gazelor purtatoare (200..250oC);
- eficienta colectarii este foarte mare (94...99.5%);
- sunt eficiente pentru particule mai mici de 10m ;
- costurile de intretinere mai mici.

236

Ecotehnologie

Fig. 6.7. Schema de principiu a unui electrofiltru cu trei zone:


1 palnie difuzoare; 2 dispozitiv de linistire si uniformizare a curgerii;
3A, 3B, 3C electrozi de depunere grupati in cele 3 tronsoane (A, B, C);
4 electrozi de ionizare; 5 cadre de intindere a barelor de ionizare; 6 camere de colectare
cenusa; 7 evacuare cenusa; 8 izolatorii electrozilor de ionizare; 9 dispozitiv de scuturare a
electrozilor de ionizare prin ciocanire sau vibrare periodica; 10 confuzor de evacuare a gazelor
curate.

- filtrele totale sau in strat poros fac parte din categoria filtrelor mecanice
uscate fiind cel mai eficient sistem de retinere a particulelor uscate. Cele mai utilizate
sunt cele de tip sac, din tesuturi textile si cele cu pat filtrant , din fibre ingramadite sau
umplutura de nisip.
Filtrele de tip sac au forma unui fagure(stratul poros) confectionat din panza de
fibre textile aleasa in functie de concentratia de praf si de temperaturi. Pentru temperaturi
mai ridicate se folosesc filtrele cu pat filtrant(fig. 6.8) la care pentru retinerea prafului se
utilizeaza straturi de materiale granulare sau poroase alcatuite din pietris foarte fin si
granule de samota. Eficienta medie a filtrelor totale este de 99.5%;
- filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau a gazului poluat cu
particule de praf cu un curent de fluid(cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip
scubar. Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 6.9. Aerul poluat
1 intra prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 4 in
coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7,
din bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste
separatorul in miscare 11. Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de
slam., 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.

237

Capitolul 6

Fig. 6.8. Filtru cu pat filtrant


1 mantaua filtrului; 2 canalul de admisie
sau colectorul de praf; 3 cutiile de filtrare
umplute cu material filtrant;
4 mechanism vibrator; 5 coloana de
absorbtie; 6 dispozitiv etans de colectare
si evacuare praf; 7 aer curat; 8 praf;

Fig. 6.9. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:


1 gazul/aerul poluat; 2 tub aerodinamic; 3 apa bruta de stropire; 4 duze; 5 coloana
descendenta; 6 coloana ascendenta; 7 apa curata; 8 rezervor de apa curata; 9 supape; 10
ajutajul de iesire; 11 separator cu came; 12 particule de praf; 13 slam; 14 aer curat.

238

Ecotehnologie

O comparatie a sistemelor de retinere a particulelor de praf in vederea realizarii


desprafuirii se prezinta in tabelul 6.9.
Tabelul 6.9. Comparatie ntre sistemele de reinere a particulelor de praf.
Cost
Eficiena Temperatura Pierderea Spaiul de
Domeniul
Tipul de
maxim
anual
reinerii
amplasare
particulelor
de
colector
admis
particulelor
necesar [$/m3an]
retinute
presiune
o
[ C]
[Pa]
Filtru sac
din bumbac

0,1 ...1,0
1,0...10,0

Slab
Bun

80
80

10
10

Mare
Mare

14,0
14.0

Filtru sac
din fibre
sintetice

10,0...50,0
0,1...1,0
1, 0...10,0
10,0...50,0
0,1...1,0

Excelent
Slab
Bun
Excelent
Slab

120
120
120
80
290

10
12
12
12
10

Mare
Mare
Mare
Mare
Mare

14,0
17,0
17,0
17,0
21,0

1,0...10,0
10,0...50,0

Bun
Bun

290
290

10
10

Mare
Mare

21,0
.21,0

0,1...1,0
1.0...10.0
10,0...50,0
0,14-1,0

Slab
Bun
Excelent
Excelent

260
260
260
400

20
20
20
1

Mare
Mare
Mare
Mare

23,0
23,0
23,0
21,0

1,0...10,0

Bun

400

Mare

21.0

10,0...50,0
0,1...1,0

Bun
400
Foarte slab 400

1
5

Mare
Mare

21,0
7,0

1,0...10,0
10,0...50,0
0,1...1,0
1,0...10,0
10,0...50,0
0,1...1,0
1,0...10,0
10,0...50,0
0,1...1,0
1,0...10,0
10,0...50,0
0,1...1,0
1,0...10,0
10,0...50,0
0,1...1,0
1,0...10,0
10,0...50,0

Foarte slab
Bun
Foarte slab
Slab
Bun
Slab
Bun
Bun
Slab
Bun
Bun
Bun
Excelent
Excelent
Slab
Bun
Bun

5
5
12
12
12
5
5
5
10
10
10
90
90
90
10
10
10

Mare
Mare
Moderat
Moderat
Moderat
Marc
Mare
Mare
Moderat
Moderai
Moderat
Redus
Redus
Redus
Mare
Mare
Mare

7,0
7,0
11,0
11,0
11,0
25,0
25,0
25,0
23,0
23,0
23,0
56,0
56,0
56,0
21,0
21,0
21,0

Filtru sac
din fibre de
sticl
Filtru sac
din teflon
Filtru
electrostatic
Filtru ciclon
standard
Filtru ciclon
perfecionat

Turn de
splare
Filtru umed
combinat
Scrubr
Venturi
Filtru sac
din teflon

400
400
400
400
400
540
540
540
540
540
540
540
540
540
500
500
500

239

Capitolul 6

6.6. Procedee de reducere a oxizilor de azot


6.6.1. Generaliti
Oxizii de azot, denumii n mod general NOx sunt considerai poluani importani
prin efectele pe care le au att asupra ecosistemelor ct i asupra sntaii oamenilor.
Oxizii de azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida;
protoxidul de azot (N2O); trioxidul de azot (N2O3); tetraoxidul de azot (N2O4) i
pentaoxidul de azot (N2O5).
Dintre acestia cel mai periculos este NO2, care este toxic pulmonar i NO, care este
instabil i n timp se oxideaz formnd tot NO2.
6.6.2. Sursele de emisii a oxizilor de azot
Oxizii de azot se formeaz n timpul arderilor.
Toate procedeele ce utilizeaz arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur,
turbine cu gaze, motoare termice) i unele procese de fabricaie (elaborarea de metale i
aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amine, procesele de sudare etc.) formeaz
oxizi de azot.
Emisiile, la nivel planetar, de NO2, n 1993 erau de aproximativ 48 milioane tone,
dintre care 0,87 milioane tone reveneau Romniei. Din punct de vedere calitativ,
principalul productor de NOx l constituie circulaia automobilelor i transporturile
rutiere (transporturile emit 50% din totalul cantitii de oxizi de azot degajai n
atmosfer, iar celelalte 50% revin industriei grele: siderurgia, chimia, metalurgia
metalelor neferoase etc.).
Oxidul de azot se combin cu oxigenul molecular pur sau n aer, ntr-o reacie
rapid, dnd dioxidul de azot, dup relaia:
2NO + 2O2 2NO2

(6.8)

Oxizii de azot au un impact important asupra mediului nconjurator, astfel:


- contribuie la formarea de ploi acide care au efecte asupra ecosistemelor;
- particip la poluarea fotochimic i la formarea de ozon troposferic;
- favorizeaz bolile pulmonare i au efect ilariant ( protoxidul de azot).
Datorit acestui impact, emisiile de oxizi de azot sunt reglemetate strict aa cum se
vede n tabelul 6.10.
Dioxidul de azot (NO2) care este singurul stabil la temperatur joas se combin cu
apa din atmosfer i formeaz acizi, dup reaciile:
2NO2 + H2O HNO2 + HNO3
HNO2 + NO2 HNO3 + NO

(6.9)
(6.10)

Aceti compui acizi, cznd pe pmnt, mresc concentraia de acizi a lacurilor i


a anumitor medii fragile.

240

Ecotehnologie
Tabelul 6.10. Valorile limit a emisiilor de oxizi de azot.
Combustibili
Valori limi ale emisiilor de
Tipul de echipament i
NO 2 [mg/m3N]
puterea termic P t

650 cu 6 % oxigen
Generatoarele de abur cu Combustibili solizi;
450 cu 3 % oxigen
puterea termic>50 MW Combustibili lichizi;
350 cu 3 % oxigen
Combustibili gazoi;
100 cu 3 % oxigen
Generatoarele de abur cu Gaze natural;
150 cu 3 % oxigen
Gaze
de
petrol
lichefiate;
puterea termic, P t ,
150 cu 3 % oxigen
Gaze menajere;
10MW < P t < 50MW
500 cu 3 % oxigen
Ali combustibili lichizi;
550 cu 6 % oxigen
Combustibili solizi;
500 cu 11 % oxigen
Biomas;
150 cu 3 % oxigen
Generatoarele de abur cu Gaze natural;
200 cu 3 % oxigen
Gaze de petrol lichefiate;
puterea termic, P t ,
200 cu 3 % oxigen
Gaze menajere;
2MW < P t < 10MW
550 cu 3 % oxigen
Ali combustibili lichizi;
550 cu 6 % oxigen
Combustibili solizi;
500 cu 11 % oxigen
Biomas
Cuptoare, usctoare etc. Combustibil lichid;
500 cu 3 % oxigen
Combustibil gazos;
400 cu 3 % oxigen
Turbine cu gaz
Gaze natural;
150 cu 11 % oxigen
Ali combustibili;
200 cu 11 % oxigen
Motoare cu ardere
Gaze naturale, gaze petroliere 350 cu 5 % oxigen
1500...1900 cu 5% oxigen, funcie
lichefiate;
de viteza de rotaie
Ali combustibili;
Cuptoare din industria Obiectiv: 500 cu 8% oxigen sau 1
sticlei
kg/t de sticl

Sub efectul radiaiei solare, dioxidul de azot (NO2), n prezena compuilor organici
volatili (COV) i a oxidului de carbon (CO), particip la formarea unui exces de ozon
(O3) n troposfer, dup reaciile:
NO2 + h NO + O

(6.11)

O2 + O O3

(6.12)

n care: h este energia elementar emis de radiaia solar pentru o anumit lungime de
und dat; h constanta lui Planck ( h = 6,626 10-3 J/s); frecvena radiaiei solare.
Poluarea fotochimic conduce la formarea de ceturi oxidante ( smog oxidant), cu
diverse efecte dunatoare, mai ales n zilele nnorate de var, n regiuni sau tri n care nu
se constat vnturi puternice.
Valorile prevazute de OMS pentru concentraia maxim de NO2 n aer sunt:
- 400g/m3, pentru o durat de expunere de o or;
- 150g/m3, pentru o durat de expunere de 8 ore.
Oxizii de azot se formeaz n timpul procesului de ardere existnd factori de
emisie corespunztori (tab.6.11), temperatura avnd un efect deosebit de important asupra
formrii de NOx (fig. 6.10).

241

Capitolul 6

Tabelul 6.11. Factorii de emisie a oxizilor de azot, n g echivalent NO 2 / GJ energie


intrat.
Puterea termic intrat
Combustibil i tipul focarului
50 ...100
100 ...300 > 300 MW
< 50 MW t
t
MW t
MW t
Crbune praf
340
Arztoare frontale
280
Arztoare tangeniale
neaplicabil
Evacuarea zgurii n stare lichid
Crbune ars pe grtar
160
clasic
200
cu rsturnare
Arderea crbunelui n pat fluidizat cald 120
Arderea crbunelui in pat fluidizat dens 150
Arderea crbunelui in pat fluidizat 95
circulant
Arderea pcurii
170
Arderea combustibilului menajer
100
Arderea gazului natural
60
Arderea gazului de cocs
70
Ardere gaz furnal nalt
55
Ardere cocs de petrol, n amestec de 300
crbune
Ardere lemne de foc
200
Ardere emulsii negre din industria 160
hrtiei

340
280
neaplicabil

340
280
neaplicabil

340
280
440

neaplicabil
200
120
neaplicabil
95

neaplicabil
200
120
neaplicabil
95

neaplicabil
neaplicabil
neaplicabil
neaplicabil
95

190
neaplicabil

180
neaplicabil

180
neaplicabil

60
70
55
300

75
70
55
300

75
70
55
neaplicabil

neaplicabil
160

neaplicabil
160

neaplicabil
neaplicabil

NOx[p.p.m.]
T=1900K

300

200
T=1850K
100
T=1800K

0,4

0,8

1,2

1,6

Fig. 6.10. Efectul temperaturii asupra formrii de oxizi de azot.

t[s]

242

Ecotehnologie

Reducerea emisiei de NO termic (NO T ) se poate obine prin:


- scderea temperaturii din cazan sau din camera de ardere;
- minimizarea timpului de reziden n zona temperaturilor ridicate;
- minimizarea excesului de aer pentru micorarea concentraiei atomilor de oxigen.
Oxizii de azot din combustibili, denumii frecvent NOc , se formeaz plecnd de la
azotul coninut n combustibilii lichizi ( 0,250,94%) i solizi (1,2%...1,6%).
6.6.3. Tehnologii de limitare a formrii oxizilor de azot n timpul arderii
Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa numitele
msuri primare de reducere a NOx (tab. 6.12) care au ca scop:
- scderea temperaturii de ardere;
- evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea rapid a
reactanilor n flacr;
- reducerea timpului de reziden la temperaturi nalte;
- reducerea oxigenului n zona de reacie;
- reducerea, la sfritul flcrii, a oxizilor de azot deja formai.
Tabelul 6.12. Msuri primare de reducere a NOx.
Msura primar
Reducerea excesului de aer
Prenclzirea redus a aerului
Reducerea sarcinii
Reducerea n trepte:
etajarea arderii combustibilului;

etajarea aerului;
arztoare cu NOx redus;
aer multiplu
Proiectarea cazanului:
localizarea arztoarelor;

strat fluidizat
Recircularea gazelor de ardere
Injecie de abur / ap

Efectul su este asupra


NOx termic + NOx combustibil
NOx termic
NOx termic
NOx termic+ NOx combustibil
NOx termic+ NOx combustibil
NOx termic+ NOx combustibil
NOx termic
NOx termic
NOx termic
NOx termic

6.6.3.1. Reducerea excesului de aer. Se face cu ajutorul unor arztoare


perfecionate care s conduc la o ardere complet i uniform, cu un reglaj fin al
raportului aer/combustibil i mbunatirea amestecului n zona de reacie;
6.6.3.2. Prenclzirea redus a aerului. Se bazeaz pe faptul c prin
prenclzirea redus se reduce rata de formare a NOx termic. Variaia produciei de NOx
termic, cu temperatura de prenclzire t, a aerului este dat de relaia:
NOT [ppm] = 34 + 0,0667t [C]

(6.13)

6.6.3.3. Reducerea sarcinii de funcionare. Funcionarea la sarcini pariale are


de asemenea ca rezultat reducerea de NOx.

243

Capitolul 6

Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd este
necesar limitarea momentan a emisiei de NOx.
6.6.3.4. Etajarea arderii combustibilului. Aceast ardere const n ntrzierea
injectrii unei pri din combustibil n flacr, astfel ca n flacr s existe o zon srac
n combustibil, urmat de o zon cu temperatur mai nalt n care se face injectarea cu
restul combustibilului. Un arzator cu arderea etajata a combustibilului gazos se prezint n
figura 6.11 i a combustibilului solid (praf de carbune) n figura 6.12.

Fig 6.11. Arztor cu ardere etajat a combustibilului gazos.

Fig 6.12. Arztor cu ardere etajat a prafului de crbune.

244

Ecotehnologie

Arderea etajat de combustibili, permite reducerea cu 5060% a cantitii de


NOx degajat. n general, aerul primar este introdus odat cu combustibilul, n aerul
secundar i sunt supui turbionrii.
6.6.3.5. Etajarea aerului. Procedeul este asemntor cu cel precedent, dar
crearea de zone de ardere distincte se face n acest caz prin etajarea injectrii de aer
necesar arderii. Se folosete mai ales pentru combustibili solizi dar i pentru alii,
deosebindu-se:
- etajarea n arztor;
- etajare n focar.

Fig 6.13. Arztoare de crbune cu etajarea aerului necesar arderii.

Fig . 6.14. Dispunerea tangenial a arztoarelor

Capitolul 6

245

Una dintre cele mai folosite scheme este cea care utilizeaz arztorul de crbune
pulverizat aezat frontal (fig. 6.13). n cazul crbunelui pulverizat, dispunerea n coluri a
arztoarelor i introducerea aerului secundar tangenial (fig. 6.14) limiteaz frontul
flcrii i creaz o zon bogat n combustibil n centrul focarului. Aceast schem
permite reducerea cu pn la 40% a emisiilor de NOx.
6.6.3.6. Recircularea gazelor de ardere. Are drept obiectiv scderea
temperaturii arderii prin micorarea temperaturii flcrii cu gaze arse sau fum.
Recircularea extern const n captarea gazelor de ardere de ctre un ventilator de
gaze aflat n aval de echipament i injectarea fumului fie direct n arzator (calea I)fie s-l
amestece cu aerul de ardere (calea II) nainte de introducerea acestuia n arztor
(fig.6.15).
Scderea emisiilor de NOx depinde de debitul de fum reciclat (poate ajunge pn la
5060% din valoarea fr reciclare).
Recircularea intern are acelai obiectiv ca i recircularea extern, dar pentru a
evita o reea foarte complicat de conducte foarte scump, se face micorarea flcrii cu
gazele arse care se gsesc n camera de ardere. mbuntirea amestecului ntre jetul
primar i gazele reciclate se face cu arztoare speciale (fig.6.16,a) care divizeaz jetul.
Aceste arztoare permit reducerea emisiilor de NOx cu 2530%.

Fig 6.15. Principiul recirculrii gazelor arse. I circuitul de captare a gazelor arse i injectarea
direct n arztor; II captarea nainte de arztor

6.6.3.7. Arderea la temperatur sczut. Temperaturile adiabatice obinute la


arderea combustibililor sunt cuprinse ntre 1800C i 2000C, dar majoritatea aplicaiilor
industriale necesit temperaturi mult mai mici (turbinele de gaze sub 1300C;
generatoarele de abur sub 600C; retelele de distribuie a cldurii sub 200C etc.). Cu ct
temperatura de ardere este mai scazut cu att formarea de NOx este mai sczut.

246

Ecotehnologie

b
Fig 6.16. Diferena dintre arztorul cu recirculare intern i cel convenional
a arztor cu flacr divizat; b arztor convenional

6.6.3.8. Arderea n pat fluidizat. Un pat fluidizat se compune, n general, dintrun material granulat inert sau care are aciune desulfurant ( de exemplu, calcar). Se
folosesc dou tipuri de paturi fluidizate: patul fluidizat fix sau n fierbere (bubbling beds),
prezentat n figura 6.17,a i patul fluidizat circulant, prezentat n figura 6.17,b.

Fig 6.17 Schema unui pat fluidizat:


a fix; b circulant.

Paturile fluidizate sunt folosite n principal pentru combustibilii solizi. n acest caz,
coninutul de NOx emis se situeaz n mod obinuit ntre 200 i 300 mg/cm3N (la o
proporie de 6% O2), adic la (0,50,3) din valorile obinute cu un combustibil
asemntor ars sub form pulverizat.
6.6.3.9. Combustia catalitic. Un catalizator permite, n principiu, scderea
considerabil a temperaturii la care este ntreinut fenomenul de autocombustie. De

247

Capitolul 6

exemplu, folosirea unui arzator radiant (fig.6.18), la care temperatura de ardere este
limitat de masa refractar n care are loc aceast ardere, reduce la valori de
2040mg/m3N (la o proporie de 3% O2 ), valori mult mai mici dect n cazul
arztoarelor clasice.

Fig 6.18. Arztor cu flux radiant.

n cazul turbinelor cu gaz unde arderea se face sub presiune cu flux termic
volumetric mare, sunt necesare temperaturi de ardere mult mai ridicate (deci producerea
de NOx termic ntr-o msur mai mare), scderea temperaturii maxime de ardere se obine
prin:
- amestecul gazelor produse prin combustie cu vapori de ap, cu ap lichid, sau
chiar cu azot;
- tehnologii de etajare a arderii;
Principiile arderii etajate au permis scderea sensibil a cantitailor de acizi de azot
produi, folosind arztoare hibride (fig. 6.19), care pot fi: cu putere mare, caz n care
flacra este preamestecat n prealabil cu combustibil i cu aer; cu putere redus, la care
flacra este difuzat.
Aceast metod permite aducerea emisiilor de NOx la 2550 ppm, n cazul
combustibililor gazoi la 5075 ppm, n cazul combustibililor lichizi.
n cazul motoarelor termice, limitarea formrii de oxizi de azot se face prin
(fig.6.20):
- atingerea ct mai mult posibil a unui amestec de carburant-aer apropiat de cel
stoichiometric adic un amestec bogat n carburant;

248

Ecotehnologie

Fig 6.19. Seciune printr-un arztor hibrid pentru turbinele cu gaze.

- sporirea maxim a aerului n exces, adic un amestec srac n carburant, ceea ce


conduce la reducerea emisiilor de NOx sub 500mg/m3N (la o concentraie de 5%O2).
n prezent, constructorii de motoare termice se orienteaza spre o ardere n amestec
slab, cu scopul de a scdea i mai mult emisiile de oxizi de azot.
6.6.3.10. Reducerea oxizilor de azot formai. Tehnicile de reducere a oxizilor
de azot n avalul arderii prin procedee post combustie se mpart n trei categorii:
- reducerea selectiv necatalitic (SNCR- selective non catalytic reduction), care
se face folosind reductori ca: amoniacul (NH3), urea (CO(NH2)2) i acidul izocianuric
((HOCN)3). Acestea conin molecule foarte reactive care puse n contact cu moleculele de
NO si NO2, n prezena oxigenului, reduce NO i NO2 cu formare de azot gazos (N2) i
vapori de apa, asa cum se vede n schema Miller-Bowman (fig.6.21). Reaciile de
denoxare cu amoniacul, de exemplu, pot fi descrise de ecuaiile:

249

Capitolul 6

Fig 6.20. Emisiile de NOx, CO i nearse la un motor, funcie de raportul aer-combustibil.

NO2 + NO + 2NH3 2N2 + 3H2O2


4NO + 4NH3 + O2 = 4N2 +6H2O
2NO2 + 4NH3 + O2 = 3N2 + 6H2O

(6.14)
(6.15)
(6.16)

Reducerea selectiv necatalitic se produce ntre 850C i 1000C.


Randamentul denoxrii prin tehnica SNCR este limitat de:
- imperfeciunile amestecului dintre reactivi i NOx coninui n fum;
- efectele pereilor, care creaz n focar zone la o temperatur prea joas pentru ca
denoxarea s se fac n mod corect.
Pentru a elimina aceste neajunsuri se poate folosi un generator de abur autodepoluant (fig.6.22.), care este prevzut din construcie cu o zon relativ important n
care ptrunde fumul care iese din camera de ardere;
- reducerea selectiv catalitic (SCR selective catalytic reduction), este
asemanatoare SNCR, cu excepia faptului c se petrece la o temperatur joas. Pentru a
nu dura un timp ndelungat se folosesc catalizatori precum:
- metalele preioase (Pt, Rh), care acioneaz la 240280C;
- oxizii metalici (V2O5, WO3, TiO2), care sunt activi n gama de temperaturi
300450C;
- zeoliii, care pot lucra la temperaturi mult mai mari. Catalizatorii se depun pe
suporturi metalice de ceramic, sub form de faguri, plci sau granule. Dac se iau
anumite msuri, randamentul de denoxare poate ajunge pn la 7090%.
- reducerea prin recombustie (ardere repetat reburning), const n reducerea oxizilor
de azot cu ajutorul hidrocarburilor ntr-un mediu uor oxidant. De exemplu, cu ajutorul
metanului, reducerea se bazeaz pe ecuaia:

250

Ecotehnologie

Fig 6.21. Schema Miller Bowman.

2NO + CH4 + O2 N2 + CO2 + 2H2O

(6.17)

Aplicarea procedeului se face n trei etape explicitate n figura 6.23 unde:


- arderea combustibilului principal se face cu minimum posibil de exces de aer;
- injectarea n aval de aceast ardere principal a unui combustibil (hidrocarbura) i
a unei cantiti insuficiente de aer pentru arderea total a hidrocarburii, astfel ca rezidurile
de hidrocarburi nearse sa reacioneze cu NOx reducandu-l;
- injectarea nca i mai n aval, a aerului care are drept scop oxidarea deeurilor
nearse ce provin din excesul de hidrocarburi injectat n cel de-al doilea etaj.
Aceast metod se folosete mai ales la: instalaiile de incinerare a deeurilor;
generatoarele de abur din centralele electrice; cuptoarele din industria sticlriei;
arztoarele de precalcinare din procesul de fabricare a cimentului etc.
La procedeele de reducere a oxizilor de azot, analizate mai sus, pot apare unele
fenomene nedorite ca:
- scurgerile de amoniac pe co;
- apariia de sulfai i biosulfai de amoniu, care sunt foarte corozivi;
- apariia nitratului de amoniu care este exploziv;
- apariia unui supraconsum energetic;
- costul ridicat al catalizatorului;
Oricum, aceste tehnici de limitare a emisiilor de NOx sunt absolut necesare n
vederea reducerii impactului asupra mediului a proceselor de ardere.

251

Capitolul 6

Focar sau
camera de
ardere

Arztoare

Zona izoterm de denoxare (denitrificare)

Supranclzitor
intermediar

Supranclzitor
primar

Vaporizator

Ieire gaze
arse

Fig 6.22. Generatorul de abur autodepoluant AUDE.

6.7. Procedee de reducere a oxizilor de sulf i a hidrogenului sulfurat


6.7.1.Generaliti
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea n atmosfer a unor volume
importante de oxizi gazoi de sulf. ntr-o prim faz, bioxidul de sulf d natere acidului
sulfuros care, prin oxidare sub aciunea radiaiilor solare, se transform n acid sulfuric.

252

Ecotehnologie

Aciunea poluatoare a H2SO4 se manifest sub forma ploilor acide, principalul factor al
morii pdurilor n rile industrializate sau cu o puternic poluare.

Fig 6.23. Montarea recombustiei la un generator de abur vertical, cu arztoare frontale.

6.7.2. Tehnologii de reducere a emisiilor de bioxid de sulf (SO2)


Tehnologiile de reducere a emisiilor de bioxid de sulf au la baz trei ci principale
i anume:
- desulfurarea combustibililor;
- alegerea corespunzatoare a combustibililor;
- desulfurarea gazelor de ardere.
6.7.2.1. Reducerea emisiilor de SO2 prin injecia de calcar n focar. Metoda
const n introducerea n focar a unei pudre de calcar, unde este calcinat la CaO, care
reacioneaz ca SO2 rezultnd SO4; Eficiena reducerii poate ajunge la 5070%. Injecia
de calcar are o serie de avantaje (proces simplu, realizare rapid, costul investiiei sczut,
consum mic de energie, disponibiliti ridicate ale instalaiei) dar i o serie de dezavantaje
(grad de desulfurare limitat, tendine de zgurificare n focar, manipularea dificila a
cenuii).

Capitolul 6

253

6.7.2.2. Reducerea emisiilor de SO2 prin procedee de desulfurare. Normele


foarte severe de emisiune, care coboar de la 2..3,5g/m3 la numai 0,4g/m3 (Japonia,
Germania, SUA) impun neaprat folosirea unor instalaii de desulfurare a gazelor, la toate
cazurile de ardere.
S-au dezvoltat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:
- procedeul umed, n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de calciu
i carbonat de sodiu;
- procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie concentrat de
amoniac sau hidroxid de calciu;
- procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a
gazelor de ardere.
Tabelul 6.13. Procedee comerciale de desulfurare a gazelor de ardere.
PROCEDEUL
TEHNICA (metoda)
Produse secundare
VAR/CALCAR
Absorbia SO2 cu var stins (nmol de Nmol de epurare
CaO/CaCO3
var) sau calcar
sau gips
SOD DE RUFE
Absorbia SO2 cu soluie de sod Ap rezidual sau
pentru
NaOH
caustic sau de carbonat de sodiu soluie
splat rufe
(Na2CO3)
SOLUIE
Absorbia SO2 cu o soluie pe baz Nmol sau gips
ALCALIN
de Na rezultat dintr-o soluie (CaSO4)
alcalin calcic
AMONIAC
Absorbie de SO2, apoi oxidare n ngrmnt
pe
EPURARE
Procedeu
sulfat de amoniu
baz de sulfat de
PRIN
WALTHER
amoniu
METODA
OXID
DE SO2 intr n reacie cu un amestec de Sulf elementar sau
UMED
MAGNEZIU
oxid i hidroxid de magneziu; acid sulfuric
reciclarea
reactivului
dup
deshidratare i regenerare
SULFIT DE SODIU Absorbia de SO2 cu o soluie de Sulf elementar sau
(WELLMANsulfit de sodiu, care este apoi H2SO4+
cantiti
LORD)
reciclata i regenerat
mici de sulfat de
Na2SO4
sodiu Na2SO3
CITRAT
Absorbia de SO2 cu o soluie de Sulf elementar
citrat de Na. Absorbantul este
regenerat si produii secundari
transformai in S2 prin reducie n
faz lichid cu H2S
CARBONAT APOS Absorbia de SO2 cu o soluie de Sulf elementar
carbonat de sodiu deshidratat prin
pulverizare, regenerare + reciclare
USCARE PRIN PULVERIZARE I Reacia unui nmol de absorbie Deeuri uscate
pulverizat cu SO2 i uscare simultan
PULVERIZARE USCARE
ABSORBIE
PE Absorbia i desorbia SO2 pe Sulf elementar
PROCEDEU
CRBUNE ACTIV crbune activ
USCAT

n tabelul 6.13 sunt prezentate principalele procedee comerciale de desulfurare a


gazelor de ardere, iar cateva sisteme de desulfurare a gazelor de ardere se prezint n

254

Ecotehnologie

figura 6.24. n absorbia uscat, agentul de absorbie este dirijat s ntlneasc gazele ce
trebuie desulfurate, apoi este reactivat n regenerator i este trimis napoi n procesul de
absorbie (fig. 6.24.,a).

c
Fig. 6.24. Sisteme de desulfurare a gazelor de ardere
a procedeul uscat; b procedeul semiuscat; c procedeul umed.

255

Capitolul 6

n procedeele semiuscate, o suspensie alcalin sau alcalino-pmntoas este


adus n contact cu gazele de ardere de desulfurat. n gazele de ardere fierbini se
formeaz un produs uscat de reacie, care este colectat apoi n filtru de particule (fig.
6.24,b). Desulfurarea umed a gazelor de ardere are loc n turnuri de injecie numite
scrubere, unde o suspensie alcalin sau alcalino-pmntoas este dispensat n gazul de
desulfurat. O alt metod de desulfurare uscat a gazelor de ardere, bazat pe absorbie
fizic const n utilizarea de aditivi solizi.
Aditivii pot fi injectai n diferite puncte ale arderii sau n diferite puncte ale
traseului gazelor de ardere (fig.6.25). Gradul de absorbie a SO2, corespunzator diferiilor
aditivi uscai, n funcie de temperatur se prezinta in figura 6.26. Eficiena absorbiei de
SO2 cu ajutorul aditivilor uscai se face n diferite etape ale procesului de absorbie
(fig.6.27.). Absorbia SO2 pe particulele de calcar poate fi mbuntit prin umidificarea
acestora.

1- Desulfurare direct prin dozare n combustibil cu Ca(OH) 2 ; (CaCO 3 ); 2 - Desulfurare direct


prin dozare n aerul de ardere cu Ca(OH) 2 ; (CaCO 3 ); 3 - Proces de nalt temperatur,
neregenerativ cu Ca(OH) 2 ; (CaCO 3 ); 4 - Proces de joas temperatur, neregenerativ cu

Gradul de absorbie a SO2 [%]

Ca(OH) 2 ; 5 - Proces de joas temperatur, neregenerativ cu cocs activ


Fig. 6.25. Posibiliti de injecie a aditivilor n cazane.

Temperatura [C]
Fig. 6.26. Dependena de temperatur a absorbiei de SO 2 pentru diferii aditivi uscai.

256

Ecotehnologie

n aceste procese, agentul de absorbie (o suspensie de var, carbonat de sodiu, sau


leie de sod caustic) este pulverizat n gazele de ardere fierbini ntr-o dispersie extrem
de fin. Reaciile si mecanismele care au loc in acest caz sunt date n figura 6.28.
Procesele de desulfurare umed prin absorbie pot utiliza diveri absorbani
alcalini, alcalino-pmntoi, sau de alt natur. Cele mai folosite sunt scruberele Venturi
integrate n turnuri de spalare (fig.6.29).

Fig. 6.27. Etapele reaciei de calcinare, hidratare i sulfatare a dolomitei.

Fig. 6.28. Mecanismul reinerii SO 2 n procesul semiuscat de absorbie prin pulverizare.

Un astfel de turn este alctuit din trei zone:

Capitolul 6

257

- zona inferior de drenaj, unde suspensia rezultat din splare este selectat,
amestecat, ventilat i mbogit cu absorbant proaspt.
- zona de contact gaz lichid, unde gazele sunt aduse n contact cu suspensia de
splare, n contracurent i sunt splai;

Fig. 6.29. Turn de absorbie prin pulverizare pentru desulfurarea umed a gazelor.

- zona de gaze de ardere curate, unde gazele de ardere trec printr-un separator de
picturi n care se rein picturile fine de lichid pe care le-au antrenat.
Schema unei instalaii moderne de desulfurare a gazelor de ardere cu ozidare
integrat folosind calcarul drept absorbant se prezint n figura 6.30. n acest caz rezult
ca produs secundar gipsul.

258

Ecotehnologie

Fig. 6.30. Schema unei instalaii de desulfurare a gazelor n cazul unui proces cu oxidare integral.

6.7.3. Tehnologii de desulfurare a hidrogenului sulfurat (H2S)


Principalele procedee de tratare a hidrogenului sulfurat sunt:
- extragerea i concentrarea hidrogenului sulfurat, care se poate face prin procedee
bazate pe o absorbie chimic, fizic sau fizico-chimic. Absorbia chimic se bazeaz pe
o reacie de tipul:
H2S + R R SH2 + q

(6.18)

n care: q este o anumit constant de cldur dezvoltat prin reacie; R reactivul


utilizat.
Reactivii utilizai trebuie s aib o putere de absorbie mare, s fie regenerabili cu
costuri reduse, s nu fie toxici sau corozivi. Cei mai utilizai reactivi sunt aminele (MEA,
DEA, MDEA, DIPA) i carbonatul de potasiu. Absorbia H2S n soluia de amine are loc
la temperatura de 2050C i se bazeaz pe reaciile:
2R2NH + H2S (R2NH2)2S

(6.19)

(R2NH2)2S + H2S 2R2NH2HS

(6.20)

K2CO3 + CO2 + H2O 2KHCO3

(6.21)

K2CO3 + H2S KHS + KHCO3

(6.22)

259

Capitolul 6

n cazul absorbiei fizice, solventul extrage hidrogenul sulfurat din gaze prin
contact fizic i-l elibereaz printr-o detenta ulterioar la presiune joasa. Principalii
solveni utilizai sunt:
- metanolul, n procedeul Rectisol;
- tri n 2 - pirolidon, n procedeul Purisol;
- carbonatul de propilena, n procedeul Fluor Solvent;
- dimetil eter de polietilena glicol, n procedeul Selexol;
- metal-izopropil eter de polietilena glycol, n procedeul Sepasolv.
Procedeele bazate pe absorbie fizico-chimica sunt intermediare ntre absorbia
fizic i chimic utilizndu-se ca solveni:
- sulfolan + amine, n procedeul Sulfinol;
- metanol + amine, n procedeul Amisol.
- conversia hidrogenului sulfurat n sulf, care se poate face prin urmatoarele
metode:
- pe cale termic i cuplare cu o cataliz heterogen gaz-solid, prin procedeul
Claus;
- prin procedee bazate pe splare chimic oxidant cunoscute ca procedeele Redox;
- tratarea catalitic, ce poate fi heterogen (gaz /solid), aplicat n cazul
procedeului Sulfreen sau n mediul lichid, la procedeul Clauspol.
- procedee diverse, prin utilizarea crbunelui activ, a splrii cu sod i carbonat de
sod i schimb molecular. Reducerea H2S se face dup reaciile:
H2S + O2 H2O + S

(6.23)

H2S + NaOH Na2S + H2O

(6.24)

H2S + Na2CO3 Na2S + H2O + CO2

(6.25)

CO2 + 2NaOH Na2CO3 + H2O

(6.26)

H2S + NaOH NaHS + H2O

(6.27)

Rata de reducere a H2S depete 95% dar apare un consum substanial de sod i
carbonat de sodium.
Reducerea H2O prin schimb molecular se bazeaz pe utilizarea zeoliilor
(aluminosilicai cu o structur microporoas care permite formarea unor canale regulate la
scar molecular de: ZnO, ZnTiO2 si TiO2.
6.8. Procedee de tratare a compuilor organici volatili (COV)
6.8.1. Generaliti
Compuii organici volatili (COV) sunt substane organice (excluzand metanul),
care conin carbon i hidrogen, care este substituit parial sau total de ali atomi i care se
gsesc n stare gazoas sau de vapori n condiiile funcionale din diferitele instalaii (au

260

Ecotehnologie

capacitate de evaporare dup utilizarea lor). Normativele europene adauga la aceast


definiie i faptul c au o tensiune a vaporilor mai mare sau egal cu 10Pa la 273.15K.
Principalele familii de solveni asimilai COV sunt:
- alifatici (heptan, hexan, pentan, benzine minerale etc.);
- aromatici (etanol, butanol, methanol, alcool izopropianic etc.);
- eteri (acetate de atil, de butyl, de izopropil, tetrahidrofenon etc.);
- cloruri (percloretilena, tricloretilena, diclormetan etc.);
- plastifiani (dioctilphalat etc.)
- cetone (cetona, metiletilcetona, metilizobutilcetona, ciclohexanona etc.)
- compui azotai (amine, nitrii etc.);
- compui sulfurai (mercaptani, dimetilsulfura etc.).
COV sunt utilizai n industrie pentru capacitatea lor de evaporare dup utilizare, la
sfritul operaiilor de curaire, de amestecare, de aplicare de pigmeni etc.
Principalele familii de COV i domeniile lor de aplicare se prezint n tabelul 6.14.
Tabelul 6.14. Familia de COV i domeniul lor de utilizare.
Sectorul de activitate
Familia de solveni
Tratament de suprafa;
(Aeronautic, automobile i mobilier)
Degresare;
Solveni clorurai;
Pictur
Alifatici, aromatici si alcooli
Tipografie;
Imprimare
Toluen
Imprimare pe ambalajele tuturor suprafeelor
Imprimare
Esteri, cetone, alcooli
Chimie / farmacie / petrochimie;
Cloruri (diclormetan);
Extragere;
Cetone, alcooli;
Uscare;
Diverse
Stocare de produse
Fabricarea vopselelor / cernelurilor / cleiurilor;
Extragere;
Amestecare
Solveni aromatici
Industria de cauciuc / pneumatic / garniture;
Extragerea din malaxor;
Cloruri (tricloretilen);
Lipire, vulcanizare
Alifatici
Textile ;
Cloruri ( percloretilen);
Curaare fr ap;
Alifatici, aromatici, plastifiani;
Acoperire;
Aromatici, cetone, alcooli
Tiprire
Agroalimentare
Cloruri (diclormetan)
Uscare
Alcooli
Amestecare de produse
Amine
Extragere

COV pot avea efecte directe asupra sntii i asupra mediului, prin nocivitatea
intrinsec i unele proprieti fizice i chimice sau efecte indirecte, prin degradarea
aerului ( poluarea fotochimic, efectul de ser etc.).

261

Capitolul 6

Cteva valori orientative ale unor substane COV cu risc cancerigen se prezint n
tabelul 6.15 (conform OMS), cnd substana respectiv se gsete n atmosfer ntr-o
concentraie de 1g/m3.
Tabelul 6.15. Valori de ghidare pentru substanele cancerigene.
Compui
Riscul [%]
Poziia tumorilor
5
Plmn
Acetonitril
2*10
Plmn
Benzene
6
4*10
Plmn
Aromatici policiclici
2
9*10
Plmn
Clorur de vinil
6
1*10

Valorile maxime ce nu trebuie depite pentru aprarea sntii populaiei sunt


date n tabelul 6.16.
Tabelul 6.16. Valorile maxime pentru substanele
respiratorii.
Compui
Valori de ghidare OMS
1,2, dicloretan
0,7 mg/m3
Dicloretan
3 mg/m3
Formaldehid
100g/m3
Stiren
800g/m3
Tetracloretilen
5 mg/m3
Toluen
8 mg/m3
Tricloretilen
1 mg/m3

cu risc de iritarea mucoaselor


Durata de expunere
24 h
24 h
30 min
24 h
24 h
24 h
24 h

Poluarea fotochimic accelereaz degradarea materialelor, n special plasticul i


contribuie la scderea vizibilitii atmosferice, prin particulele foarte fine pe care le
genereaz. Principalul poluant fotochimic este ozonul, gaz a crui producere este nsoit
de alte substane cu proprieti acide i oxidante (aldehide, nitrai organici, acid citric,
peroxid de hidrogen etc.). Ozonul intrat n aparatul pulmonar poate afecta cile
respiratorii datorit proprietilor sale oxidante, perturb activitatea de fotosintez a
plantelor i are repercursiuni climatice deoarece determin efectul de ser. Aciunea
radicalului hidroxil asupra COV declaneaz un lan complex de reacii al crui bilan
poate conduce la producerea mai multor molecule de ozon plecnd de la o singur
molecul de carbonat (fig.6.31).
6.8.2. Tehnologii de reducere a emisiilor de COV
Se deosebesc dou categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea
solvenilor n cantiti de materie prim pentru alte procese industriale i de distrugere,
care permit valorificarea solvenilor sub form energetic.
6.8.2.1. Tehnologii de recuperare. n principal, se folosesc trei tehnologii de
recuperare i anume:
- condensarea pentru debite mici (sub1000m3/h), cu concentraii mari, care permit
recuperarea compuilor fr modificarea compoziiei chimice. Principalele domenii de

262

Ecotehnologie

aplicare sunt la stocarea hidrocarburilor n chimie, petrochimie, farmacie i anumite


aplicaii de degresare (pulverizarea). Se disting dou tehnici de condensare:

Fig. 6.31. Perturbaia ciclului Chapman n prezena COV.

- condensarea mecanic propriu- zis (fig.6.32) care este utilizat pentru


scderea concentraiei prin recuperare i detenie, necesitnd utilizarea unui compresor i
nclzitor (temperatura ajunge pn la -30-40C;

Fig. 6.32. Schema de principiu a recuperatorului de solveni prin condensare mecanic.

263

Capitolul 6

- condensarea criogenic, care permite scderea temperaturii pn la -180C


prin utilizarea azotului lichid ca surs de frig.
Pentru procedeele de tratare a monosolvenilor i solvenilor nemiscibili n ap se
folosete absorbia crbunelui activ n granule (absorbia este un fenomen fizic prin care
un solid fixeaz pe suprafaa sa moleculele altui corp, sub aciunea unor fore Van der
Waals). n figura 6.33 se prezint schema de principiu pentru absorbia pe carbune activ,
utilizat n special n degresare, pentru recuperarea toluenului i n chimie/farmacie,
pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o funcionare continu, o instalaie conine cel
putin doi absorbani, unul fiind n absorbie, n timp ce al doilea este n desorbie sau n
ateptare.
Principiul metodei const n a face aerul s treaca, s se trateze si s traverseze
ncrcturile de carbon activ de adsorbant n funciune. Carbonul activ reine moleculele
de solvent pn la saturaie (cnd un absorbant este saturat el se regenereaz prin splare
cu vapori la 0,5 bar).

Fig. 6.33. Schema de principiu a adsorbiei pe carbon active.

Adsorbia se poate face i pe zeoliti i const n captarea compuilor organici pe


suprafaa unei reele cristaline constituite din tetraedre de SiO4 i AlO4 asamblat prin
punerea n comun a atomilor de oxigen.

264

Ecotehnologie

O alt metod utilizat pentru reducerea efectului COV este adsorbia n strat
fluidizat de polimeri (fig.6.34). Absorbia se bazeaz pe polimeri care circul ntre camera
de absorbie i camera de desorbie.

Fig. 6.34. Adsorbia pe straturi de polimeri i desorbia prin contact indirect cu vapori.

6.8.2.2. Tehnologii de distrugere. Acestea sunt utilizate pentru tratarea


amestecurilor de compui sau pentru recuperarea lor, fiind complexe i costisitoare. Cele
mai des folosite sunt:
- distrugerea prin oxidare termic, const n tratarea moleculelor sub form de CO2
i H2o (puin duntoare mediului nconjurtor), prin utilizarea aerului ca oxidant, dup
reaciile:
CmHn + (m+

n
n
)O2 mCO2 + H2O
4
2

(6.28)

De exemplu, pentru xilen, ecuaia de oxidare este:


C6H5 CH3 + 9O2 7CO2 + 4H2O

(6.29)

Iar pentru benzen este:


C6H6 +

15
O2 6CO2 +3H2O
2

(6.30)

Totui n prezena altor compui (azot, clor, sulf etc.) va forma poluani secundari
(NO, HCl, SO2), astfel nct va fi necesar s se prevad un tratament complex de
neutralizare.

265

Capitolul 6

Printre tehnicile de oxidare termic se disting dou familii diferite:


- oxidarea termic recuperativ;
- oxidarea termic regenerativ.
Distrugerea prin oxidare termic recuperativ se aplic pentru concentraii
nalte (520g/m3N), dar la debite ale efluenilor inferioare de 30000m3N/h, pentru
limitarea dimensiunilor camerei de combustie i ncalzitoarelor ( fig.6.35.). Prin aplicarea
acestei metode se obine eliminarea COV sub 20mg/m3N, a CO sub 100mg/m3N i NOx
sub 100mg/m3N.

Fig. 6.35. Schema de principiu a oxidrii termice recuperative.

Distrugerea prin oxidare recuperativ catalitic implic prezena unui catalizator,


pus ntr-un strat subire pe un suport din bile de aluminiu poros sau pe un suport metaloceramic (fig.6.36) i pentru obinerea unor reacii de oxidare la temperatur joas
(200250C).
Se folosesc dou categorii de catalizatori: catalizatori bazai pe metale preioase
(platin, rhadium, paladiu) i catalizatori bazai pe metale oxidante (Cr, Fe, Mo, W, Mn,
Co, Cu, Ni)
Epurarea catalitic permite nlturarea COV sub 20mg/m3N.
Distrugerea prin oxidare termic regenerativ se aplic concentraiilor mici i
pentru debitele afluenilor cuprinse ntre 1000 i 300000m3N/h.
Schema de principiu a unei instalaii cu un pat (strat) filtrant este prezentat n
figura 6.37 i const n inversarea regulat a sensului debitului de aer la sfritul
ncrcrii i descrcrii cldurii pe straturile schimbtorului.

266

Ecotehnologie

III

Fig. 6.36. Schema de principiu a oxidrii catalitice recuperative.

Fig. 6.37. Schema de principiu a oxidrii termice regenerative cu un pat.

Are o eficacitate de maxim 70%. Creterea eficacitii pn la 9098% se face


dac se folosesc trei straturi (fig. 6.38). Aplicat n condiii bune, purificarea termic
regenerativ permite nlturarea COV sub 20mg/m3N, a CO sub 50mg/m3N i NOx sub
50mg/m3N.

267

Capitolul 6

Distrugerea prin oxidare regenerativ catalitic se folosete pentru concentraii


sub 1g/m3N pentru debite mai mici de 100000m3N/h.

II

Fig. 6.38. Schema de principiu a oxidrii termice regenerative n trei straturi.

Distrugerea pe cale biologic este bazat pe degradarea COV i CO2 i H2O de


ctre bacteriile ce triesc n suspensie in lichide, sau depuse pe un suport solid constituit
din turbe, aschii de lemn etc. Acest principiu se folosete mai ales pentru tratarea apei
uzate pe cale aerobic sau anaerobic, a deeurilor solide (resturile menajere) i n
depoluarea solului. Se disting biofiltre cu suport biologic (turba sau altele), filtre cu

268

Ecotehnologie

suport mineral (zeolit, samota sau altele) constituite sub forma unor suvie ca n figura
6.39.
Tipurile de COV; debitul de aer de tratat; concentraia de COV n debitul de aer.
Algoritmul pentru alegerea unei tehnici de tratament se prezint n figura 6.40.

Fig. 6.39. Dezodorizarea prin fitre biologice cu uvie.

6.9. Tehnologii de reinere a picturilor i vaporilor


6.9.1. Generaliti
Termenul de valori se refer la picturi de lichid de mrime microscopic (sub
10m). Dac diametrul este mai mare se consider aerosol pulverizat sau pur i simplu
picturi.
Eliminarea ceii este larg folosit n sistemele de control a polurii aerului, pentru
prevenirea amestecrii libere la intrarea n atmosfer.
Desi vaporii i picturile difer semnificativ, pentru curentul purttor gazos,
reinerea particulelor umede se bazeaz pe mecanisme asemntoare acelora folosite la
reinerea particulelor uscate.
Tehnologiile de reinere a picturilor i vaporilor s-au dezvoltat i se dezvolt n
continuare innd cont de importana lor. Cele mai des ntrebuinate metode se prezint n
continuare:

269

Capitolul 6

Fig 6.40. Algoritmul pentru alegerea unei tehnici de tratament.

6.9.2. Filtre electrostatice umede


Filtrele electrostatice umede se folosesc pentru eliminarea umiditaii gazelor. Un
astfel de filtru se prezint n figura 6.41 i are un precipitator cu curare umed cu
electrozi colectivi tubulari. Irigarea suprafeei colectoare se face pe la partea superioar a
tubului.

270

Ecotehnologie

Un filtru electrostatic cu electrozi colectivi de tip plan se prezint n figura 6.42,


unde electrozii suplimentari sunt adugai deasupra pulverizatoarelor, pentru garantarea
splrii ntregii suprafee. Utilizarea acestor filtre are eficiena foarte bun (peste 99%).

Fig. 6.41. Filtru electrostatic umed.

Fig. 6.42. Filtru electrostatic cu plci plane.

271

Capitolul 6

6.9.3. Colectorii ineriali pentru vapori


Aparatele ineriale pot fi folosite ca sisteme colectoare primare, precurtoare
pentru alte aparate i eliminatori de cea. Pentru pulverizare sunt larg utilizate sisteme n
V, W sau alte tipuri. Eficiena unui singur aparat poate fi de 4060%, dar prin nseriere
se poate obine o eficiena apropiat de 100%.
6.9.4. Scrubere pentru vapori i picturi
Se folosesc mai ales pentru reinerea vaporilor de acid sulfuric sau acid fosforic.
Contactul n scruber are loc n palnia Venturi, unde sunt pulverizate picturi foarte fine
din lichidul de reinere, de obicei ap. Pentru realizarea unei eficiene apropiate de 100%
este necesar o presiune a vaporilor de 6009000Pa, transversal pe scruber.
6.9.5. Filtru cu nisip umed
Este rezultatul adaptrii tehnologiilor de depoluare a apei la depoluarea aerului.
Pentru reinerea picturilor sunt utilizate linii de curare care pot fi de nisip, cu granulaie
uniform. Reinerea vaporilor concentrai are loc n ap, care i transport prin stratul de
nisip. Filtrul umed cu pat de nisip are o eficiena de selectare de 90% pentru aerosoli cu
mrimea sub 1m, fiind folosit i pentru reducerea capacitii aerului sau gazului.
6.10. Tehnologii de reducere a odorizanilor
6.10.1.Generaliti
Reducerea odorizanilor este necesar ca un rspuns fiziologic la aciunea simului
mirosului. Senzaia neplcut poate fi produs de un compus chimic, ca de exemplu
hidrogenul sulfurat (H2S) sau un amestec de compui. Controlul odorizanilor devine o
problem de reducere a lor prin reducerea concentraiilor, prevenirea eliminrii n
atmosfer sau conversia acestora n substane care au un prag de sesizare a mirosului mult
mai mare. Nu se recomand mascarea mirosului prin alte substane!
6.10.2. Reducerea odorizanilor prin diluie
Se aplic atunci cnd odorizantul nu este o substana toxic i nu are efect duntor
asupra organismului. Diluarea poate fi efectuata prin adugare de aer sau prin folosirea
unui co nalt pentru dispersie.
6.10.3. Captarea odorizanilor
Se folosesc sisteme care fac posibil captarea odorizanilor nainte de eliminarea n
atmosfer. De exemplu n loc de vaporizator cu efect multiplu se poate folosi un
condensator de contact direct. Se poate folosi, de asemenea, filtre totale avnd ca strat
poros o substan rinoas pe baz de formaldehid care s rein odorizantul. Ali
odorizani sunt reinui prin utilizarea unor substane solide de absorbie.

272

Ecotehnologie

6.10.4. Conversia odorizanilor


Anumii compui odorizani pot fi convertii n compui cu un prag mai mare de
odorizare sau n substane neodorizante. De exemplu, hidrogenul sulfurat (H2S) cu prag
de odorizare de 0,0005ppm.poate fi convertit prin oxidare in dioxid de sulf (SO2), cu prag
de oxidare de 0.5ppm. Schema de principiu a instalaiei de conversie a H2S in SO2 se
prezint n figura 6.43. O alt soluie de conversie n substan neodorizant este prin
postardere, aplicabil de exemplu la gazele ce conin butilaldehide (CH3CH2CH2CHO).

Fig. 6.43. Schema de principiu a instalaiei de conversie a H2S n SO2


(1 duz separare; 2 ciclon separator; 3 filtru sac; 4 incinerator; 5 co evacuare gaze;
6 schimbtor; 7 ventilator).

6.11. Tehnologii de purificare a aerului


6.11.1. Generaliti
Natura poluanilor din gazele evacuate n atmosfer este deosebit de diversa.
Reglementrile tot mai severe privind poluarea aerului n ultimii ani cer o purificare total
a gazelor, care asigur respectarea riguroas a limitelor de emisii. Un astfel de sistem
combin o serie de tehnologii descrise mai nainte, ntr-o instalaie unitar, cu certe
avantaje ecologice.
Cele mai uzuale sisteme de purificare totala sunt cele pentru desprfuire utiliznd
electrofiltre, cele de denoxare, n special cele catalitice i cele de desulfurare.
6.11.2. Dispunerea relativ a sistemelor specializate
Echipamentele care ard combustibili solizi sau lichizi polueaz aerul att cu praf
ct i cu oxizi de azot i sulf astfel nct se vor dispune pe traseul gazelor de ardere,
uniti specializate de purificare. De exemplu, unitatea de reducere selectiv catalitic a
NOx poate fi amplasat imediat dup economizor (fig.6.44,a), dup electrofiltru
(fig.6.44,b) sau nainte de co ( fig.6.44,c).

Capitolul 6

Fig. 6.44. Amplasarea unitii de reducere selectiv catalitic a NOx:


a amplasarea SCR imediat dupa economozor; b Amplasarea SCR dup electrofiltru;
c amplasarea SCR nainte de co.

273

274

Ecotehnologie

6.11.3. Sisteme de purificare total


Natura poluanilor se diversific, aprnd pe lng cenu, oxizi de azot, sulf i
acid clorhidric, fluoruri, mercur, dioxine, plumb, zinc, cadmiu etc. Pentru acestea au
aprut sistemele de purificare total. Un sistem de purificare total cuprinde cel puin: un
separator electrostatic i ventilator, o instalaie de absorbie, o instalaie de filsorbie i o
instalaie de denoxare (fig.6.45). Filsorbia este combinaia dintre filtrare i adsorbie,
implicnd reacii complexe dintre impuritile din gaze i adjuvanii fini din estura
filtrului sac.

Fig. 6.45. Schema sistemului de purificare total

Avantajul filtrrii prin filsorbie, n raport cu filtrele electrostatice umede, rezid


din faptul c le separa aproape total nu numai particulele solide cele mai fine, dar i
numeroase substane gazoase poluante.
Este de ateptat ca s apar noi tehnologii de depoluare mai mai ales de prevenire a
poluarii aerului pe masura ce exigentele privind impactul asupra mediului cresc de la an
la an.