SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR" NR.23-24/2004 Caracterele hidrologice ale Coastei de Tranzitie a Iasului Gheorghe Romanescu Rezumat Unitatea de tranzitie a Coastei Iagului este situatd intre Seaua Strunga si Seaua Bimova (Pasul Bordea). Coasta Iagnlui reprezinti o unitate de tranzitie fizici si economico. Seografica intre sudul Depresiunii Jijia - Bahlui (Cémpia Moldovei) si nordul Podigului Central Moldovenese. Coasta lagului, ca subunitate fizico-geografici a Podisului Moldovenesc, se caracterizeazd printr-un climat temperat moderat continental, cu nuante excesive, districtul climatic de podis cu vegetatie silvicd gi silvo-stepic’. Refeaua hidrograficl care dreneazt Spafiul Coastei Iagului prezinti o serie de caracteristici proprii cu privire Ia genezt, configuratie, densitate, profilul morfologic al vailor etc, caracteristici prin care se deosebeste Substantial de cea a regiunilor pe care le separt: Cimpia Moldovei si Podigul Central Moldovenesc. Din volumul scurgerii anuale, cca.90% este determinat de alimentarea pluvio- nivala si foarte putin de cea subterani. fn cea mai mare parte reteaua hidrograficd a Coastei Tasului are un regim de scurgere temporar,torential, legat de topirea zépezilor i intermitenta ploilor. Prezinté 0 perioadi de ape mari provenite din topirea aipezilor in martie-aprilie gi 0 Perioada de viituri episodice provenite din ploile lunilor mai-iunie-iulie, dup care urmeazi o Perioada de ape mici (cu usoare cresteri in octombrie-noiembrie). in cadrul Coastei lagulu se disting dou categorii de ape subterane: de adancime gi freatice. Apele freatice (libere) sunt cuprinse in depozitele secfionate de versanfi, Numirul si suprafata lor este determinata de xnumirul si suprafafa intercalatiilor impermeabile din cadrul intregului depozit. Apar ca izvoare de costi, pe versanti, la diferite altitudini, alimentind (temporar) paraiele sau panza freaticd deluviala, coluviala si aluviala. O parte din apele subterane sunt minerale, Cuvinte chele: Coasta Tasului, tranzifie, hidrologie, tectonicd, eroziune, subsecvent conseevent, reconsecvent. Introducere Unitatea de tranzitie a Coastei Jasului este situatS intre Seaua Strunga si Seaua Barnova (Pasul Bordea) si este incadrati de urmatoarele coordonate matematice: 47°00'16"”-47°10°45” lat.N gi 25°57°07” — 27933712” long.E. Din punct de vedere administrativ Coasta lasului dintre Bamova si Strunga este situati in jumiitatea sudicé a Judefului Iasi. Coasta Iagului reprezinti 0 unitate de tranzifie fizicd $i economico-geografica intre sudul Depresiunii Jijia - Bahlui (Campia Moldovei) si nordul Podisului Central Moldovenesc. Spre vest, Saua Strunga - Ruginoasa, face legitura acestei unititi cu sectorul Coastei Dealul Mare - Harliu care domind versantul Campiei Moldovei: spre est, Saua Bamova face legatura cu sectorul Coastei Repedea - Pin care domind orasul lasi; himita nordicd este pus ih evidenta de ulucul depresiumilor de contact, ce o separa de Campia Moldovei; limita sudicd se mentine pe aliniamentul inaltimilor Trei Parale Juncan - Piscul Rogosu —Jugastru - Dealul Mare — Horlesti ~ Voinesti — Toaca - La Stilp - Bamova (Romanescu, 2002) (fig.1).128 Gheorghe Romaneseu Consideratii generale Coasta Iagului, ca subunitate fizico-geografick a Podisului Moldovenesc, se caracterizeazi printr-un climat temperat moderat continental, cu nuante excesive, districtul climatic de podis cu vegetatie silvicd gi silvo-stepic’. Radiatia solaré totald este in functie de marimea unghiului de incidenti a razelor solare cu suprafata activa. Ea are o valoare medie de 117,5 kcal/cm’/an {Atlasul Romniei, 1974), dar prezinta diferentieri importante ale regimurilor diurne, lunare si anuale, in functie de caracterele suprafetei subiacente, de latitudine si de caracterele termohidrice si dinamice ale maselor de aer. Regimul radiatici solare globale, prin particularititile sale, are influenta determinant& asupra bilantului radiativ-caloric al suprafetei active, rasfrangandu-se direct asupra radiatiei in timp si in spatiu a elementelor climatice si prezinti conditii favorabile pentru o gamé larga de culturi de plante, inclusiv vita-de-vie, oat si pentru folosirea energiei solare in alte soopuri. b.Suprafata (subiacenté) activa, pe care cad razele solare gi la nivelul careia aceasta se transform& in energie caloric’, este foarte uniform’. Componenti ei principali, gradul mare de fragmentare, altitudinea diferit a reliefului, morfologia, inclinarea $i orientarea diferifilor versanti, prezenta vailor, solurile si vegetatia, introduc modificari insemnate in clima acestei regiuni. c.Circulafia aerului prezinti o foarte mare importan{i in dezvoltarea si desfagurarea proceselor si fenomenelor meteorologice in aceasta unitate de tranzitie, asupra c&reia actioneaza o serie de centri barici principali si secundari, care deplaseazi masele de aer in anumite directii si perioade de timp, determinand stdri de vreme si de clima caracteristice acestei zone. Caracterele climatice sunt determinate, ca de altfel pentru intregul teritoriu al Podigului Moldovei, de urmitorii centri barici: - depresiunea islandica; ~ _anticiclonul azorelor; - anticiclonul siberian; - _anticiclonul asiatic de origine tropical-continentala; - depresiunea mediteraneand. Pentru precizarea evolutiei lunare si anuale a valorilor elementelor climatice s- au folosit datele inregistrate la Strunga, Sinesti, Voinesti, Mogosesti, Barnova, Ciurea, lagi, Targu Frumos gi Paun. a. Temperatura Temperatura acrului prezinti variatii sezoniere, lunare gi diume, cAt si diferentieri teritoriale, latitudinale (nesesizabile in cazul de fafi) si altitudinale. ‘Temperatura medic anualé a acrului are valori cuprinse intre 8-9°C, find mai coborate in zona superioar’ (8-9°C) si mai ridicate in zona inferioara (9-9,5°C). Temperatura medie a aerului in luna iulie are valori cuprinse intre 18-20°C. Temperatura medie a aerului in luna ianuarie este cuprins’ intre -4°C gi-1,3°C.Caracterele hidrologice ale Coastei de Tranzitie a Tagului 129 Diferenta altitudinal duce la aparitia inversiunilor termice in zona ulucului depresionar. b.Umiditatea aerului Umiditatea relativa anuala este, in medie, de 76%. Prezinti variatii altitudinale intre 74% in zona de la poalele coastei $i peste 80% pe platourile si dealurile forestiere inalte (82% in masivul paduros Repedea-Paun; 83% la Strunga), cat si variatii lunare intre 84-88% in ianuarie si de 64-72% in iulie. ¢.Nebulozitatea Nebulozitatea medie anual are valori cuprinse intre 5,5 si 5,75 si este mai mica in zona joasi a coastei (5,5) si mai mare in zona inalt§ (6,2) d.Durata de strélucire a Soarelui Durata medie de stralucire a Soarelui este de cca.2000 ore/an. e.Precipitatiile atmosferice Dintre elementele climatice, o importan{% deosebiti in producerea proceselor geomorfologice furnizoare de aluviuni o reprezinta precipitatiile. Media anual a precipitatiilor, pentru Coasta Iagului, este de cca.50 mm. Media precipitatiilor creste odata cu altitudinea, de la 500-520 mm la poalele coastei, pani la peste 600 mm in partea inalti, Sunt evidente valorile inregistrate la Statiile Meteorologice si Posturile Pluviometrice din zon’: Cotnari (484,2 mm), Strunga (594,8 mm), Podu Iloaiei (516,0 mm), Mogosesti (525,0 mm), Voinesti (520,0 mm) ete, important’ deosebité 0 prezinta distributia precipitatiilor maxime in 24h. Din analiza‘datelor se constata c& valoarea acestora poate depasi media lunar’. Redim cAteva valori maxime inregistrate 1a posturile pluviometrice din regiume: Podu Iloaiei, 128,2 mm (25.VIN1.1970); Voinesti, 121,3 mm (25,VIL.1970); Mogosesti, 154,4 mm (25.VUL.1970); Strunga, 113,7 mm (25.VII.1970); Iasi, 136,7 mm (25.VINL.1970), in conditiile cand aceste cantitati depsesc 20 mm/24 h iar solul este umed, ori cand sunt mai mari de 40 mm/24 h si cad pe solul uscat, se creeazi condifii de inundatii, sunt favorabile procesele de scurgere atat tn arealul versantilor cat si pe albii, Dezechilibre la nivel de versant se produc si la topirea zipezilor, indeosebi atunei cand acestea au loc bruse. Un exemplu in acest sens I-a reprezentat topirea z&pezii din anul 1996, cand s-a realizat intr-un timp foarte scurt, producdnd scurgeri concentrate gi in pinza, cu efecte directe in rigolarea intensé a versantilor. Anul 1945 a fost cel mai secetos an: 294 mm la Iasi-Aeroport gi de 312 mm la Repedea-Paun. Numérul mediu al zilelor cu ninsoare este de 25-30. Durata stratului de zipada este mai mare in partea superioara a coastei, unde numarul mediu al zilelor de ninsoare este de 41,1, in comparatie cu partea inferioar’, unde numérul mediu al zilelor cu ninsoare este de 34,3 zile anual. Precipitafiile reprezint& elementul climatic care joaci un rol deosebit de important, atat prin cantitate ct si prin durata lor, deoarece favorizeazi producerea130 Gheorghe Romanescu unor procese geomorfologice deosebite in cadrul unititii de coast, cum sunt alunccirile de teren, eroziunea liniaré si areolara etc. Sf Vanturile qn cadrul zonei studiate se manifest’ vanturile determinate de circulatia general&, dar si cele locale, Frecventa cea mai mare o au vanturile din directiile nord (7-8%) si nord-est (4-5%), cu viteze medii de 3,8 nvs, urmate de vanturile din directia est (14-15%). in zona platourilor si interfluviilor, datorita insolatiei_putemice din timpul zilelor senine de vara, se inregistreaz& o accentuat’ ridicare a temperaturii aerului la peste 30°C, ceea ce produce o rarefiere a acrului care determina la randu-i o circulatie local de tipul brizelor de relief. Caracteristicile hidrologice Reteaua hidrografica care dreneazA spatiul Coastei Iasului prezinti o serie de caracteristici proprii cu privire la geneza, configuratie, densitate, profilul morfologic al vailor etc,, caracteristici prin care se deosebeste substantial de cea a regiunilor pe care le separa: Campia Moldovei si Podigul Central Moldovenese, Refeaua hidrografic& este in intregime autohton’, organizindu-se din izvoarele de coast. Este intretinutA temporar din precipitatii si apele freatice. Refeaua hidrografic’ actuali nu are nici o legitura cu cea initial, Postsarmatiana, care a suferit numeroase remanieri in decursul retragerii treptate a planului de cuesta, in general predomind tipul de refea paraleli, dat fiind planul topografic, constant inclinat dinspre podis spre Campia Moldovei. Tipului de retea paralel’ i se asociaza si alte tipuri de refea, mai ales tipul convergent, corespunzator bazinelor de receptie torentiale din sectorul superior al coastei si bazinetelor morfologice sculptate in partea inferioar’ (Ciurea-Mogosesti, Voinesti, Lungani, Horlesti, Osoi, Buda, Strunga etc.); la tipul convergent se asociazi adesea si cel divergent. Toate tipurile de retea prezinti un caracter mai mult sau mai pufin denttritic: Acesta se realizeaza prin altoirea la vaile torentiale principale a unor vaiugi sau torenti de mici dimensiuni cu caracter secundar sau tertiar. Densitatea refelei hidrografice este mult mai mare decat in unititile pe care le separa. De obicei predomina densitatile cuprinse intre 1-1,5 knv/km*. Densit&ti mai mari de 1,5 si chiar de 2 km/km’, se localizeazi cu deosebire in unele bazine de la poalele coastei (Mogosesti-Budesti, Voinesti, Popesti, Osoi, Buda, Lunca, Strunga), adeviirate piefe de convergenfa a apelor. Densititi mai mici de 1 si pe alocuri de 0,5 km/kam’, se intalnese in sectoarele de divergent ale retelei hidrografice si spre cumpana de ape de pe platouri si dealuri rotunjite (Mogosesti, Popesti, Jugastru, La ‘Trei Parale ete.). Morfologia vailor este tipicd formelor torentiale cu scurgere rapida ca urmare a declivitatilor accentuate. in profilul longitudinal al talvegurilor se constaté existenta unor pante puternic inclinate, in medie cu 111 m/km, pante ce se reduc aproape bruse a contactul cu Campia Moldovei (21%), unde paraiele au un curs ezitant, meandrat,—— << El t—t—™e 132 Gheorghe Romanescu Regimul scurgerii sezoniere este determina’ de infiltrarea apelor in depozitele permeabile de pe versant sau de Ia contactul cu Campia Moldovei, de intensitatca evapotranspiratiel $1 de caracterul alimentarii raurilor. Tama, datorit precipitatiilor sub forma de zapada, scurgerea este redusé, Primavara, paraiele transport 44,3% si 50.7% 4m medie din scurgerea anual& (Direcyi@ Apelor Iasi, 1998). Vara, volurmul de aps transportat reprezinté 23-30% din scurgerca anuala, cu maximum in iunie datorita precipitatiilor mai abundente. Seurgerea solid’, ca si cea lichida, are un caracter torential. Ea este ridicata primavara datorita bogatei scurgert Jichide gi stabei dezvolt&ri a vegetatier in sezonul de vari ea are caracter oscilant, impus de regimul torential al ploilor, dar in parte atenuat de vegetatie. Toamna $1 jarna volumul scurgerii solide este cel mai sedzut (Direcfia Apelor Iasi, 1998) Principalele “arii-sursi de aluviuni” sunt reprezentate de clitre versanti Acestia furnizeaza intre 95-100% din aluviunile care patrund in albiile minore. O mare parte din materialul furnizat de versanti nu ajunge ins& in albii, el se stocheaz! fie la baza versantilor, unde formeaz4 glacisurile coluviale, fie in conurile si gesurile aluviale. in acest fel sesurile vailor se jnalta rapid aducind aceste vai intr-o faz de “qmbitranire prematura” (Radoane et al., 1999). ‘Aportul versantilor in furnizarea aluviunilor este materializat prin urmatoarele procese geomorfologice: eroziune in suprafafé, eroziune torentiala $i alunecirile de feren, Desi este dificil de cuantificat rata fiecarula dintre acestea, se poate considera cf eroziunea in suprafafé furnizeazA cea mai mare parte din aluviuni, Terenurile in pant destinate culturilor agricole (mai ales prasitoarele) sunt cele mai predispuse la croziune. Revenirea in ultimii ani la practioarea unot {ucrari agrotehnice improprii, ou araturi in Tungul versantilor, accelereaz’ serios rata de eroziune si de degradare a acestor terenurl. Pe terentil experimental de la Letcani ~ lagi, cu panta de 16%, folosit pentru culturi prasitoare, in urma unei ploi torentiale de yard cu intensitatea de 1 mm/min, s-a inregistrat 0 eroziune specific cuprinss ‘intre 400-200 m°/ha (Baécdwanu, 1968). In aceste conditii de sol si pant, intensitatea eroziunii a variat in functie de lungimea versantului, fiind de 80 m’/ha in camul unui versant cu o Tungime de 80 m $i 200 m'/ha pe un versant lung de 600m. Sunt exemple incontestabile asupra aportulul terenurilor cultivate cu cereale (mai ales prisitoarcle) la furnizarea de aluviuni, Un aport insemnat in furnizarea aluviunilor il au i terenurile plantate cu vil in mod deosebit cele care sunt amplasate nti cu inclinare mare, neterasali. Procesul de ravenatie este $1 el foarte important in ceea ce priveste sursa de atuviuni, Fati de alte zone ale Podisului Moldovenese (Colinele Tutovei, Dealul ejului) in Bazinul Bahluiefului nurmdrul ravenelor este mai redus si aceasta datorité substratului litologic. Totusi, existé si areale cu densitate importanti a ravenelor, cu efect direct asupra cresterl! ratei de eroziune. Pentru terenurile supuse ravenatiei, rata reeCaracterele hidrologice ale Coastei de Tranzitie a Tasului 133 sedimentelor evacuate inregistreazi valori ce ajung pana la 3150 t/km’/an (Mojoe et al, 1979), Alunecirile de teren, ca surse de aluviuni, contribuie, atat in mod direct, cand masa materialului alunecat patrunde pani in albia réurilor, sau chiar in lacurile existente (alunecdrile de pe versantul drept al lacului Podu Hoaiei), eat gi indirect prin destructurarea materialutui alunecat din care partial este spalat cu multi usurinti de ploile torentiale. Cea mai mare parte a alunecdrilor de teren este dispusi in subbazinele Coastei Tasului, unde si gradul de fragmentare a reliefului este mai mare. in aceasta situatie se subinfelege cA gi rata de furnizare a aluviunilor de cdtre aceste rauri trebuie s& fie mult mai mare. ‘Turbiditatea pe raurile din aceasta unitate este de 2000-2500 gr/m? (Pantazica, 1958, 1974), iar repartitia scurgerii specifice solide (t/ha/an) este de 0,5-0,75 t/ha/an (Erhan, 1979). In cadrul Coastei Iagului se disting dou& categorii de ape subterane: de adancime si freatice, Apele subterane de adancime cuprind stratele acvifere aflate sub presiune, acumulate in depozitele sedimentare nesectionate de vaile raurilor. Caracterul ascensional este determinat de conditiile de zicimant in care se gisesc aceste strate, cu inclinairi monoclinale pe directia nord-vest — sud-est, alimentarea flicdndu-se prin sectorul mai ridicat al stratului, la intersectia cu suprafata topografica. Aceste ape sunt puternic mineralizate prin dizolvarea sarurilor existente cndva in sedimentele marine. in sectorul vestic al coastei, la Strunga, apar izvoare de ape minerale bicarbonatate, sulfatate, magneziene, caleice, chiar sulfuroase si feruginoase, din stratele captive aflate la peste 160m adancime; prezinti o concentratie de pani la 20 gr.siruri/litru, Apele freatice (libere) sunt cuprinse in depozitele sectionate de versanti. Numiarul si suprafata lor este determinaté de numiarul si suprafata intercalatiilor impermeabile din cadrul intregului depozit. Apar ca izvoare de costi, pe versanti, la diferite altitudini, alimentind (temporar) paraiele sau panza freatic& deluvial’, coluviald gi aluviali. Panza deluviali are aparitii locale, discontinui, pe versanfii cu acumulari deluviale din prabusiri si alunecari. Alimentarea ei este asigurati temporar din precipitatii directe si prin izvoare de coasta. Se caracterizeazi prin discontinuititi in timp gi spatiu, debite reduse, mari fluctuafii ale nivelului hidrostatic si cu mari diferente de adancime (in functie de grosimea deluviului) de la 1m la cca.10 m, in perioadele cénd lipseste alimentarea ea poate disparea complet. Panza coluviala, si ea cu discontinuitdfi partiale, este mai bine reprezentata la poalele versantilor dinspre bazinetele coastei si dinspre depresiunile ulucului de contact Voinesti ~ Mogosesti — Ciurea si Osoi — Strunga.Se STP eer ad: ae Oe 134 Gheorghe Romanescu Se alimenteazi din precipitatii directe si din apele scurse de pe versanti spre baza acestora. Este mai bogati si mai constant’ in debite, cu fluctuatii mai moderate ale nivelului hidrostatic, la adancimi ce variazi dup’ grosimea depozitelor clouvio- proluviale (1-6 m), fri a fi scutiti de reducere pana la disparitie in perioadele secetoase prelungite. Panza aluviala este localizatd in/sau la baza aluviunilor din cursul inferior al vailor perpendiculare coastei si mai ales din vaile colectoare in ulucul de contact. Se alimenteaza din infiltratiile laterale ale raurilor respective, din izvoarele de la baza versantilor si din precipitatii, Desi mai constant’ in timp, prezint& oscilafii importante ale nivelului in cursul anului, iar fantanile amplasate pe ses (cu adancimi cuprinse intre 0,5m si 3-4m) pot seca in timpul perioadelor de uscaciune. Pentru o mai bund infelegere a fenomenului hidrogeologic din zona s-au intreprins unele masuratori de detaliu in cAteva sectoare caracteristice. in sectorul de coast’ Mogosesti, sub depozitele loessoide de pe interfluviile mai largi, panza de ap freatic& se giseste la 8-10 m adancime. in depozitele marno- argiloase de pe versantii slab inclinati, apa freatic& se g&seste intre 4-6 m adancime, iar pe cei accentuat inclinati, la 1-3 m. Pe versantii afectati de alunecari, panza de api freatica se giseste la adfincimi foarte neregulate, de 1-4 m, pe coluvii la 1-3 m, iar in Iunei la 2-3 m (local cu areale la 0,5-2 m, ducdnd la aparitia solurilor hidromorfe si halomorfe). in sectorul de coast’ Voinesti, cele mai bogate strate acvifere se gisesc sub resturile plicii oolitico-grezoase (sarmatice), pe cind in depozitele loessoide au o dezyoltare mai mica. Complexul inferior argilo-marnos constituie un pat impermeabil care d& posibilitatea acumularii de panze locale de ap’ ce alimenteaza izvoarele de coasti din dreptul satelor Vocotesti — Voinesti — Lungani. Ele seacd rar si sunt potabile. in sectorul de coast Strunga, adancimea apei freatice este intre 0-6m gi are un continut relativ ridicat de struri solubile (peste 1000 mg/litru). in zona hidrogeologicé a acestei unit&ti, apele subterane libere ies la zi la baza comiselor si apoi umezesc deluviul avand o importanfi deosebit’ pentru agricultura. Izvoarele din stratele acvifere libere, care apar la treimea superioara a versantului, contribuie 1a aparitia alunecirilor de teren ce afecteaza puternic aceasta zona. Apele freatice libere au un continut de siruri de 900-1500 mgylitru si determina salinizarea solului Cele 14 izvoare minerale existente la Strunga au debite destul de mici, ele nedepisind 0,5 I/s. Coneluzii Coasta Iagului, ca subunitate fizico-geografici a Podigului Moldovenesc, se caracterizeaza printr-un climat temperat moderat continental, cu nuante excesive, districtul climatic de podis cu vegetatic silvicd si silvo-stepicd. Media anuala a precipitatiilor, pentru Coasta Iasului, este de cca.550 mm.Caracterele hidrologice ale Coastei de Tranzitie a lagului 135 Figura 1 Coasta Jagului — trisituri morfologice 1.Coasta Voinesti-Sinesti-Strunga (de naturd tectonicd, mai inalté de 200m); 2.Coasta Stoienesti-Sinesti-Strunga (de naturd tectonicd, mai joasé de 200m); 3.Coasta Bahiuiului (de natura erozivd); 4.Coaste secundare (intersectind intinderea terasei superioare); 5.Coasta Repedea-Mogosesti-Vulpasesti (de naturé tectonica, mai inalté de 200m, cu caracter de coasté fosila); 6.Portiuni din Coasta Repedea-Mogosesti-Vulpagesti (de naturi tectonicd, mai joasd de 200m, cu caracter de coast fosila). (dupa M. David, 1941), Refeaua hidrograficd care dreneazA spatiul Coastei Iagului prezint& o serie de caracteristici proprii cu privire la genez&, configuratie, densitate, profilul morfologic al136 Gheorghe Romanescu vailor ete., caracteristici prin care se deosebeste substantial de cea a regiunilor pe care le separa: Campia Moldovei si Podisul Central Moldovenesc. Din volumul scurgerii anuale, cca.90% este determinat de alimentarea pluvio-nivala si foarte putin de cea subterand. Scurgerea medie specifica este de 1 I/s/km’, cu un coeficient de variatie a scurgerii anuale intre 0,70-0,74. Coeficientul de scurgere din timpul iernii se reduce la 0,59-0,68 /s/km’, Stratul scurgerii medii are 0 indltime medie de cca.45 mm. ‘in cea mai mare pte reteaua hidrografica a Coastei Iasului are un regim de scurgere temporar, torential, legat de topirea z&pezilor si intermitenta ploilor. Prezinta 0 perioad’ de ape mari provenite din topirea zXpezilor in martie-aprilie si o perioad& de viituri episodice provenite din ploile lunilor mai-iunie-iulie, dupa care urmeazi 0 perioada de ape mici (cu usoare cresteri in octombrie-noiembrie).. jn cadrul Coastei Iagului se disting dou’ categorii de ape subterane: de adancime si freatice. Apele freatice (libere) sunt cuprinse in depozitele sectionate de versanti, Numarul si suprafata lor este determinati de numarul si suprafata intercalatiilor impermeabile din cadrul intregului depozit. Apar ca izvoare de costa, pe versanti, la diferite altitudini, alimentind (temporar) paraiele sau panza freatic’ deluvial, coluviala si aluvialé. O parte din apele subterane sun minerale. Bibliografie selectivi Bacduanu V. (1968), Campia Moldovei ~ Studiu geomorfologic. Bdit. Acad. R.S.Romania, Bucuresti. Erhan Elena (1979), Clima si climatele din zona orasului Iasi. Edit. Junimea, Iasi. Pantazich Maria (1958), Raionarea hidrologicé a bazinului réului Bahlui. Analele Universititii “ALI.Cuza”, Sect. ILIV, fase.1, lagi. Pantazied Maria (1974), Hidrologia Campiei Moldovei. Edit. Junimea, lagi, Romanescu Gh. (2002) ~ Efectele proceselor geomorfologice actuale asupra inveligului de sol din sectorul coastei de tranzifie a Iasului, SEMICENTENAR ISPIF, Sesiume $tiintificd International Aniversari, Bucuresti, pag 37-44. ** « (1966), Atlasul climatologic al Romédniei. Buouresti. * ** (1972), Atlasul Cadastrului Apelor. Institutul de Meteorologie si Hidrologie, Bucuresti. ** * (1974-1979), Atlasul R.S Romania. Bdit. Acad. Romane. * * * (1998), Date inedite. Directia Apelor lagi. * ** (1998), Date inedite. Statia Meteorologica Acroport Iasi. ¥ * (1998), Date inedite, Statia Hidrometric’ Podu Hoaiei.