Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S
SS
S
S
! )"'*&#%
S"*+
S ""&
-2009c
Motto
Hippocrate
Cuprins
pag.5
3. Cap. II
- pag.7
- pag.16
4. Cap. III
Astmul bronsic
- pag.22
- pag.25
- pag.27
- pag.30
- pag.33
- pag.35
- pag.37
- pag.45
4.2. Cazul II
- pag.53
- pag.70
6. Bibliografie
pag.78
7. Anexe
- pag.79
S
Astmul bronsic este o afectiune pulmonara cronica de natura inflamatorie, care creaza
in momentul actual grave probleme de sanatate publica, din cauza frecventei, gravitatii si
consecintelor economice pe care le genereaza. Este una dintre cele mai prevalente boli
cronice, care afecteaz n jur de 300 de milioane de oameni din ntreaga lume, iar decesele
cauzate de aceasta maladie depasesc 180.000 de victime anual. La fiecare zece ani, frecventa
afectiunii creste in lume cu aproximativ 60%, din cauza unor fenomene precum urbanizarea,
industrializarea, poluarea atmosferica.
In Romania, prevalenta astmului bronsic se ridica la aproximativ 7-8% din populatie,
ceea ce inseamna peste un milion de bolnavi. 25% din pacientii care sufera de astm din Europa
si 50% din pacientii cu astm din Asia au crize de dispnee foarte severe, ce necesita tratament
de urgenta in spital. In Europa, numai jumatate din pacienti au un astm bine controlat, cu
medicatie adecvata, in timp ce in Asia doar 34% dintre bolnavi beneficiaza de medicamente.
Date recente arat c 1 din 3 copii prezint manifestri alergice, dintre care 30-50%vor
dezvolta astm bronic. Forurile mondiale de specialitate acorda o atentie marita acestei boli
respiratorii, astfel ca, ultimul deceniu a adus o abordare unitara internationala standardizata
privind astmul bronsic si BPOC.
Bolnavul trebuie invatat sa deceleze si sa evite factorii care declanseaza criza si sa-si
ajusteze tratamentul. Cu toate ca astmul nu ucide, esecul incercarii de a folosi medicamente
adecvate, cuplat cu o slaba evaluare a severitatii bolii, pot determina decese inutile, cele mai
multe dintre ele in afara spitalului.
Invatati fiind sa-si cunoasca boala, sa-si monitorizeze simptomele , sa-si modifice
conditiile de viata si sa respecte tratamentul adecvat cei mai muli pacieni pot obine un bun
control al bolii. Aici intervine rolul asistentului medical in a oferi informatiile necesare, suport
fizic si psihic atat bolnavului cat si familiei sale, pentru o calitate a vietii cat mai buna.Acesta
este motivul pentru care am ales sa studiez ingrijirile care se pot acorda bolnavului astmatic.
Cnd astmul este controlat, pacienii pot s duc o via normala, fara limitari.
Hipocrate mentioneaza astmul in patru din aforismele lui .Este primul autor care ii recunoaste
natura spasmodica (il compara cu epilepsia) si include intre cauze : frigul si excitantii de
mediu .
S-a crezut multa vreme ca astmul este o boala exclusiv alergica; mai tarziu s-a revenit
la idea ca astmul reprezinta un sindrom de etiopatogenie complexa.
Se pare ca atat in antichitate, cat si in evul mediu, sub numele de astm au fost clasate
tulburarile cu cauze diferite si fara rezultate terapeutice satisfacatoare. Hipocrate recunoaste
totusi rolul mediului.
Astmul bronsic este una dintre cele mai importante si raspandite afectiuni respiratorii
cu o prevalenta de 3-6% din populatie.( 5% din populatie in 1994, 7% in 2001).
Lucrurile vor continua sa se inrautateasca, pana cand lumea va folosi mai bine mijloacele de
care dispune , pentru a putea lupta in prevenirea si controlul acestei afectiuni.
Fig.1
Fig.2
Bronhiile
Bronhiile principale, dreapta si stanga continua caile respiratorii inferioare de la
bifurcatia traheei pana la plamani.Bronhiile pulmonare ajung la hilul pulmonar, prin care
patrund in plamani, ramificandu-se si formand
Bronhia principala dreapta are un traiect mai vertical , este mai groasa si mai scurta
(2,5 cm).
Bronhia principala stangaare un traiect mai orizontal, este mai subtire si mai lunga
(5 cm). Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar.
bronhia principala ;
artera pulmonara;
venele pulmonare;
bronhii
-
Plamanii
Plamanii (fig.3) reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze : O2 si CO2.
Sunt in numar de doi, drept si stang, fiind asezati in cavitatea toracica , de o parte si de alta a
mediastinului in cele doua cavitati pleurale.
3 Greutatea plamanilor reprezinta a 50-a parte din greutatea corpului, plamanul drept
fiind mai greu decat cel stang.
3 Capacitatea plamanului , adica volumul de aer pe care il contine, este de aproximativ
4500-5000 cmc.
3 Culoareaplamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate ,( la fumatori
si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusiu- negricioasa; in timp ce
la copii este roz).
3 Formaplamanilor este asemanatoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.
c
Fig. 3
Configuratia externa
Plamanul :
- drept este format din trei lobi : superior, mijlociu, inferior.
- stang este format din doi lobi: superior si inferior.
Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci = scizuri, in care patrunde pleura viscerala.
Fiecarui plaman i se descriu :
-
cc
o baza sau fata diafragmatica in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic drept in
varful este portiunea situata deasupra coastei II . Are forma rotunjita , vine in raport cu
(cate
pulmonar)bronhii
10
pentru
fiecare
plaman;
interlobularebronhiole
cate
una
pentru
terminalebronhiole
fiecare
segment
respiratoriicanale
alveolare.
] Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrica , regulata. Peretele lor este format
dintr-o tunica :
-
mucoasa : este formata dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat(a caror miscare este
c^
Fig. 4
Lobulul pulmonar este constituit din : bronhiola respiratoriecanale alveolare
alveole pulmonareimpreuna cu vase de sange, limfatice, fibre motorii nervoase si
senzitive.
Alveola pulmonara (fig 4) peretele alveolar este format dintr-un epiteliu , sub care se
gaseste o bogata retea capilara care provine din ramificatiile arterei pulmonare ( ce aduc sange
venos din ventriculul drept) .
Epiteliul alveolar formeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura functionala comuna
numita membrana alveocapilara. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin
difuziune, intre aerul din alveole, a carui compozitie este mentinuta constanta prin ventilatia
pulmonara si sange.
Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid numita surfactant.
Distrugerea peretilor alveolari se numeste emfizem pulmonar.
Mai multi lobuli se grupeaza in unitati morfologice si functionale mai mari formand
segmentele pulmonare.
c-
ganglionilor hilari ;
ganglionilor traheo-bronsici.
puroi (pleurezie);
sange (hemotorax);
aer (pneumotorax).
Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil(colabat)
Mediastinul
Toracele este impartit din punct de vedere topografic:
-
inspiratia
expiratia.
c
Inspiratiaeste un proces activ care se datoreaza contractiei muschilor inspiratori ducand la
marirea tuturor diametrelor cutiei toracice. In timpul inspiratiei aerul atmosferic patrunde prin
caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. Inspirul normal dureaza o secunda.
In
timpul
inspirului
fortat
intervin
si
muschii
inspiratori
accesori
ligamentelor ei;
-
a doua, in care plamanul elastic, in tendinta de a se retracta spre hil, exercita o presiune
Fig.5
In conditiile de repaus, fiecare respiratie vehiculeaza un volum de circa 500 cmc aer, denumit
volum curent (VC).Dar, nu tot acest volum de aer participa la schimburile respiratorii care se
fac la nivelul alveolelor , deoarece o parte din aerul inspirit ramane in caile respiratorii. Spatiul
ocupat de acest volum de aer, constituie spatiul mort anatomic si are valori de aproximativ 150
cmc.
Se mai utilizeaza notiunea de spatiu mort functional care defineste volumul de aer, nu
participa efectiv la schimburile pulmonare.
In conditii normale, spatial mort anatomic coincide cu cel functional, dar in anumite
conditii patologice se produc decalaje intre aceste volume.
Peste volumul de aer curent, o inspiratie maxima poate produce inca aproximativ 1500
cmc aer , care poarta denumirea de volum inspirator de rezerva (VIR) sau aer suplimentar, iar
cX
printr-o expiratie fortata, dupa o expiratie obisnuita poate elimina inca o cantitate 10001500cmc aer denumit volum expirator de rezerva (VER) sau aer de rezerva.
VC+VIR +VER=capacitatea vitala (CV) se determina prin efectuarea unei expiratii fortate
dupa o inspiratie maxima.
Capacitatea vitala :
-
O2 de 14%
Hiperventilatia cand CO2 scade si O2 creste.Procesul este complexat reflex prin apnee
si bradipnee.
Hipoventilatia: cand CO2 creste si O2 scade, compensate reflex prin
Presiunea partiala a unui gaz in amestec(legea lui Dalton) este proportionala cu
concentratia gazului in amestec si este egala cu presiunea pe care ar exercita-o asupra peretilor
recipientului , un gaz, daca acesta ar ocupa singur recipientul.
In aerul alveolar, presiunea partiala este : pentru- O2=100 mmHg
-CO2=40 mmHg
In sangele venos, presiunea partiala este : pentru O2 = 37-40 mmHg
c
-CO2 = 46 mmHg
Datorita diferentei de presiune, CO2 trece din sangele venos in aerul alveolar, iar O2 trece
din aerul alveolar in sangele venos. Schimbul de gaze se face cu viteza foarte mare.
Daca membrana alveolara este ingrosata (edem pulmonar, emfizem) schimbul de gaze este
alterat , mai ales in ce priveste O2 si se instaleaza hipoxemia.
Reglarea respiratiei
Procesele metabolice avand o intensitate variabila in functie de activitatea organismului,
consumul de O2 si producerea de CO2 vor fi, de asemenea, diferite. Adaptarea ventilatiei
pulmonare la necesitatile variabile ale organismului se realizeaza permanent, gratie unor
mecanisme extrem de fine, care regleaza ventilatiile prin modificarea atat a frecventei, cat si
amplitudinii respiratiilor.
Reglarea nervoasa (Fig.6): o respiratie se realizeaza prin interventia centrilor respiratori.
Acestia asigura o reglare automata a respiratiei. Exista centri respiratori primari, situati in
bulb , si centri respiratori accesori, localizati la nivelul puntii. Activitatea centrilor nervosi
bulbopontini este modificata atat in intensitate, cat si in frecventa, sub influente nervoase si
umorale.
Fig.6
^
directe, de centri nervosi encefalici ( din hipotalamus si scoarta cerebrala) sau de alti
centri vecini;
-
Influentele nervoase directe corticale permit controlul voluntar, in anumite limite, al miscarilor
ventilatorii. Ele explica modificarile respiratorii in stari emotionale, precum si reflexele
conditionate respiratiei.
Sub influenta scoartei cerebrale are loc reglarea comportamentala a respiratiei.
Respiratia poate fi oprita voluntar(apnee) pentru cateva zeci de secunde sau 3-4 minute la
cei antrenati. Actul ventilator se adapteaza unor activitati psiho-sociale (vorbitul, cantatul
vocal sau la instrumente muzicale de suflat) sau psiho-fizice (eforturi profesionale). Expiratia
poate fi accelerata (polipnee)sau incetinita (bradipnee)voluntar.
Reglarea umorala a respiratiei se datoreaza influentelor exercitate asupra centrilor
respiratori de catre o serie de substante. Rolul cel mai important in aceasta reglare il joaca CO2
si O2 si variatiile de pH ale sangelui si ale LCR.
Rolul CO2 este esential si de aceea aceasta substanta a fost denumita hormonul
respirator. El actioneaza direct asupra centrilor respiratori. Cresterea presiunii de CO2 in
sangele arterial cu numai 0,5 mmHg este urmata de dublarea debitului ventilator pulmonar.
Scaderea presiunii CO2 determina rarirea respiratiei si chiar oprirea ei.
Rolul O2 este de asemenea important. Scaderea O2 din sangele arterial exercita
chemoreceptorii vasculari si determina intensificarea respiratiei.
Respiratia in conditii de aer rarefiat si comprimat
Respiratia pulmonara se adapteaza si in functie de presiunile partiale ale CO2 din aerul
inspirat. Cand presiunea atmosferica este scazuta (hipobarism) la altitudini de peste 8000 m,
sau in cazul zborurilor la mare inaltime, scade presiunea O2 si se produce hipoxemia.
In cazul respiratiei de aer comprimat ( hiperbarism) intalnita la scafandri, in submarine, se
produce hipoxie si rarirea respiratiilor:
la C%=33% CO2 in aer respirat , se produce narcoza;
la C%=40% CO2 in aer inspirat se produce moartea;
^c
,
,S
Fig.7
Dispneea paroxistica este consecinta a trei factori, care induc bronhostenoza:
U edemul mucoasei bronsice,
U hipersecretia
U spasmul.
Primele doua componente sunt fixe, ultima labila. Pentru afirmarea diagnosticului de
astm bronsic sunt necesare cel putin 3 din urmatoarele 5 criterii:
U antecedente alergice personale sau familiale,
U debutul crizei inainte de 25 de ani sau dupa 50,
^^
Etiopatogenie
Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul se
Forme clinice.
Se deosebesc:
U astmul bronsic pur, care apare la tineri, cu echivalente alergice, cu interval liber
intre crize
U astmul bronsic complicat (impur), in care crizele apar pe fondul unor modificari
permanente (de obicei bronsita astmatica);
Se mai descriu:
U astmul bronsic extrinsec (alergic pur), care apare la tineri cu antecedente
alergice familiale, echivalente alergice, interval liber intre crize, in prezenta
unor alergene, absenta altor boli pulmonare preexistente, cu teste cutanate si de
provocare pozitive (40% dintre cazurile de astm bronsic),
U astmul bronsic intrinsec, care apare dupa 40 de ani, cu putine intervale libere,
de obicei ivindu-se in timpul iernii; se asociaza cu tuse si expectoratie mucopurulenta si factori infectiosi (bronsite cronice etc).
In functie de severitatea manifestarilor, se deosebesc:
U astmul cu crize rare si de intensitate redusa,
U astmul cu dispnee paroxistica,
U astmul cu dispnee continua
U starea de rau astmatic.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, subintrante, durand peste
24 - 48 de ore, rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie,
cianoza, colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in exces de
simpaticomimetice
(Alupent),
sedative,
opiacee,
barbiturice,
suprimarea
brusca
^
Factorul esential pentru astm este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime de
mediatori chimici, incapabili la individul normal sa provoace criza de astm bronsic. La
inceput, criza paroxistica este declansata numai de alergene, intervenind cu timpul stimuli
emotionali, climaterici, reflecsi. In toate tipurile criza apare mai ales noaptea, cand domina
tonusul vagal (bronhoconstrictor) .
Simptome
La inceput crizele sunt tipice cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere, mai tarziu in
intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cronice si ale emfizemului, cu dispnee. Criza
apare in a-II-a jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si
hipersecretie; alteori este anuntata de prodroame: stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor,
cefalee. Dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare.
Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra, prada setei de aer, stand de obicei in pozitie
sezanda, cu capul pe spate si sprijinit in maini , ochii injectati, narile dilatate, jugulare
turgescente, toracele este imobil, in inspiratie fortata, la percutie- exagerarea sonoritatii,
prezenta ralurilor bronsice, in special sibilante, diseminate bilateral. La sfarsitul crizei apare
tusea uscata chinuitoare cu sputa vascoasa, albicioasa(perlata) bogata in eozinofile (uneori
eozinofile si in sange), cristale Charcot-Leyden si spirale Curshmann. Testele de sensibilizare
sunt pozitive. Criza se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta
tratamentului
Manifestari echivalente: tuse spasmodica, coriza spasmodica, febra de fin, rinita
alergica, eczema, urticarie, migrena, edemul Quinke.
La examenul obiectiv se constata:
a. In timpul crizei:
U torace hipersonor, blocat in inspir, cu miscari de mica amplitudine
U hipersonoritate
U murmur vezicular diminuat acoperit cu raluri ronflante, sibilante si subcrepitante care
creeaza un zgomot caracteristic zgomotul de porumbar.
b. Starea de rau astmatic care consta in accese ce se succed unul dupa altul, intervalul
dintre ele devenind minim sau nul. Dispneea se intensifica, ajungandu-se la asfixie, cianoza,
Fig. 8
*3 msurarea debitului expirator maxim (Peak Expiratory Flow - PEF) cu ajutorul unui
peakflowmetru constituie o metod alternativ de evaluarea a obstruciei bronice n astm, a
reversibilitii dup bronhodilatator ca i a variabilittii diurne. PEF-metrele moderne sunt
ieftine i portabile, fiind ideale pentru folosirea la domiciliu sau n unele cabinete medicale.
Creterea PEF cu peste 60 L/min sau peste 20% din valoarea pre-bronhodilatator la 15 minute
dup administrarea a 200-400 g salbutamol pe cale inhalatorie reprezint pragul de
semnificaie pentru diagnosticul de astm.
In figura 9 este prezentat un tip de peakflowmetru si diagrama valorilor normale.
Fig.9
^X
Fig.10
^
-
S
6
S
SS
Treapta I
SS
-
S
ori pe saptamana.
de 2 ori pe luna.
mai mari de
Astm
intermitent
Asimptomatic si cu
usor
predictiva. PEF cu
variabilitate mai
mica de 20%
Agravari scurte(de la
ore la zile) de
intensitate variabila.
Treapta II
Astm
Simptomele de peste 2
de 2 ori pe
saptamana
valoarea predictiva.
persistent
usor
PEF cu o
Exacerbarea crizelor
variabilitate intre 2-
30%.
Simptome zilnice.
Astm
Exacerbarile afecteaza
persistent
activitatea.
Mai frecvente
de o data pe
saptamana.
moderat
predictiva.
-c
Treapta IV
Simptome continue.
Frecvente
Astm
persistent
limitata.
din valoarea
predictiva.
sever
Agravari frecvente.
PEF cu variabilitati
de peste 30%
* Prezenta uneia din trasaturile de severitate este suficienta pentru incadrarea pacientului
intr-una din trepte. Pacientul trebuie incadrat in treapta cea mai severa a trasaturilor bolii
sale. Caracteristicile sunt generate si se pot suprapune, deoarece astmul este foarte variabil;
in plus clasificarea unui pacient se poate modifica in timp.
Bolnavii din orice treapta de severitate pot avea agravari usoare , moderate sau severe.
Unii bolnavi cu astm intermittent pot prezenta crize severe si chiar risc vital, separate.
VEMS-volum expirator maxim pe secunda.
PEF- debit expirator maxim de varf.
Diagnosticul diferential se face cu:
BPOC: diagnosticul diferenial ntre astm i BPOC este dificil mai ales la vrstnici.
Ambele maladii implic obstrucia bronic i au la baz inflamaia cilor aeriene. BPOC se
caracterizeaz printr-o obstrucie bronic ireversibil, de obicei progresiv, asociat cu o
reacie inflamatorie anormal fa de noxe respiratorii (mai ales fumat), apare de obicei dup
40 de ani i are ca simptom-semnal dispneea de efort agravat n decursul timpului.
Diferenierea de obicei nu este dificil la un astmatic tnr, nefumtor, cu fenomene
paroxistice i alte manifestri alergice asociate. Diagnosticul diferenial devine dificil la
astmaticii fumtori, care au o component ireversibil a obstruciei. O anamnez atent, bazat
pe debutul simptomatologiei, poate fi util.
Sindromul de hiperventilaie i atacul de panic (senzatia de lipsa de aer nu are
corespondent obiectiv).
Obstrucia de ci aeriene superioare i inhalarea de corpi strini, Unele conditii
mecanice(edem laringian, corpi straini in arborele traheobronsic, tonus hiperplazic, tiroida
-^
-
Fig.11
-
Activitati fizice
Medicamente
m Prevenirea primara a astmului nu este nca posibila, dar se cerceteaza mai multe ipoteze
promitatoare. Exista probe care arata ca expunerea la fumulde tigara, nainte si dupa nastere,
are o influenta negativa asupra aparitiei unor afectiuni respiratorii.
2,;,%&"%*!%&*** "!
Obiectivele unui bun management al astmului sunt:
m
m
m
m
m
m
m
Trepte de
severitate
Educarea bolnavului
Treapta I
Astm intermittent
usor
Treapta II
Astm persistent
usor
Astm persistent
moderat
Treapta IV
Astm persistent
sever
Obtinerea controlului - exista doua abordari pentru controlarea astmului. Prima abordare
este preferabila.
U Stabilirea de urgenta a controlului printr-un nivel ridicat de terapie (de exemplu, se
-X
Alegerea medicatiei
U Doua tipuri de medicatie ajuta n controlul astmului:
3 medicamente care controleaza astmul, adica previn simptomele si crizele, si
3 medicamente de urgenta, administrate pentru criza, care au efect rapid n
spacer-ele
reduc
absorbtia
sistemica
si
efectele
secundare
ale
glucocorticosteroizilor inhalatori.
Fig.12
Fig.13
-
Fig.14
Fig. 15
1 *!"*%
&"%
*%!*! $ Pentru
control zilnic, se utilizeaza
cea mai mica doza 5-40mg
de prednison, iar n caz de
crize severe, 40-60mg
zilnic; priza unica la adulti,
iar pentru copii 1-2 mg/kg
zilnic.
"<% $
DPI-F: 1 inhalatie (12mcg)
de 2 ori/zi.
MDI-F: 2 inhalatii de 2
ori/zi.
DPI-Sm: 1 inhalatie (50
mcg) de 2 ori/zi.
MDI-Sm: 2 inhalatii de 2
ori/zi.
c
*%!*! $ Utilizare pe
termen lung: alternarea dozajului
zilnic produce mai putina toxicitate.
Pe termen scurt "puseuri" de 3-10 zile
sunt eficiente n obtinerea controlului
prompt.
S'%'*("%
*&!%*
1 *!"*%
&"%
=/G( "!%*
%*"'!*%
'*%
adrenergice
2-stimulanti
simpatomimetice
Albuterol
Fenoterol
Metaproterenol
Pirbuterol
Salbutamol
Terbutalina
"% "(
Bromura de
Ipratropium (IB)
Bromura de
Oxitropiu
" cu
durata lunga de
actiune
Aminofilina
O abordare pas cu pas este utilizata n clasificarea severitatii astmului si prescrierea
tratamentului. Numarul si frecventa administrarii medicamentelor cresc pe masura ce creste
nevoia de terapie pentru astm, si descreste cnd astmul este sub control.
Tabelul de mai jos prezinta abordarea pas cu pas a terapiei n vederea obtinerii si
mentinerii controlului astmului n rndul adultilor. Sistemul pas cu pas de clasificare a
severitatii astmului ia n considerare tratamentul la care este supus pacientul n prezent.
^
S'% &"'%)"*"%'"5*'!5%%$
'*%! )"5>!%'!%7"
%"5*$)"*!%'% *!"*%' "% 1"
!5 '&"!%=/G
( "!%"<% *%*"'
'"*&'!'2G4 1,
'*"% !%!"%!,
5*'
(5%%
S'%1"' "%
% %*"'%%&"%
m teofilina cu eliberare
conditionata sau
m cromona sau
m anti-leucotriene
S '%
!!%"%
m doza medie de
glucocorticosteroid inhalat plus
teofilina cu eliberare
conditionata
m doza medie de
glucocorticosteroid inhalat plus
2-agonist oral cu actiune de
lunga durata
m doza mare de
glucocorticosteroid inhalat
m doza medie de
glucocorticosteroid inhalat plus
modificator de leucotriene
5
!!%"%
-
Astmul persistent este controlat mai eficient de tratamentul pe termen lung prin care
inflamatia este suprimata dect prin tratarea exclusiv a bronhoconstrictiei acute si a
simptomelor aferente.
("% "%G&&%
)" ! (* % !% 1 "<%
1"%
& &"%*%*&"%&'%5"%5%&"*"(
*1*%%)"
'*1 '!%&,