Nr

Intrebare

URL

D
D
Da
Raspuns1 at Raspuns2 Data Raspuns3
Raspuns4 at
ta
a
a

Rolul pistonului este urmatorul

Asigura
transmitere
a fortei de
presiune a
gazelor
bielei,
asigura
transmitere
a
component
Transmite
ei normale
forta
produse de
tangentiala
biela catre
la
camasa
traiectoria
cilindrului,
manetonulu 0
0
prin
i, generand
intermediul
momentul
segmentilor
motor
la
,
asigura
arborele
dubla
cotit
etansare a
cilindrului
de carter,
preia
o
parte
din
energia
degajata in
urma arderii
combustibil
ului

La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului

pistonului este:

Constructie
Constructie
unitara,
unitara,
dintr-o
dintr-o
singura
0 singura
0
bucata,
bucata,
executata
executata
din fonta
din aluminiu

La
motoarele
in doi timpi
este
si
organ
de
distributie,
la
unele
motoare in
doi
timpi
este
si
pompa de
baleiaj, prin
forma
capului sau,
poate
0
contine
partial sau
total
camera de
ardere, tot
prin forma
capului sau,
asigura
organizarea
unor
miscari
dirijate
a
gazelor in
cilindru

Raspunsuril
e b) si c)
sunt
1
complemen
tare

Constructie
cu cap si
1
manta
separate;

Constructie
monobloc
cu
articulatie
0
sferica
pentru
conexiunea
cu biela

Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele

segmentilor se prelucreaza

La diametre
diferite,
care cresc
in
sensul
reducerii
temperaturii
La diametru
(de la capul
constant pe
pistonului
inaltime,
spre
pentru
a
manta),
1 asigura
0
pentru
a
forma
realiza
conjugata
jocurile
cu camasa
corespunza
cilindrului;
toare
evitarii
griparii
si
limitarii
scaparilor;

La diametre
diferite,
care scad
in
sensul
reducerii
temperaturii
(de la capul
pistonului
spre
manta),
0
pentru
a
realiza
jocurile
corespunza
toare
evitarii
griparii
si
limitarii
scaparilor;

La
diametre
diferite,
care cresc
in
sensul
cresterii
temperaturii
(de la capul
pistonului
spre
0
manta),
pentru
a
realiza
jocurile
corespunza
toare
evitarii
griparii
si
limitarii
scaparilor.

Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin

Prelucrarea
Limitarea
mantalei cu
temperaturii
o anumita
maxime de 0
1
ovalitate in
incarcare a
plan
pistonului;
transversal;

Practicarea
orificiilor de
scurgere a 0
uleiului in
carter;

Executarea
pistonului
cu diametru
0
constant de
la cap la
manta.

Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri

fata de axa pistonului se stabileste

In
conformitat
In
functie
e
cu
de
necesitatea
necesitatile
reducerii
1
0
de reducere
bataii
a jocurilor
pistonului si
pe cilindru;
incarcarea
sa termica;

In
functie
de
stabilirea
0
numarului
optim
de
segmenti;

In functie
de zona de
practicare a
orificiilor de 0
scurgere a
uleiului in
carter.

Conducte
0 de
racire 0
exteriore;

Rezervortampon cu
perna
de
aer pentru
atenuarea
socurilor
hidraulice 1
cauzate de
variatia
volumului
ocupat de
agentul de
racire;

Brat
al
capului de
cruce
pe
care
sunt 0
prinse
conductele
de racire.

Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In

schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 mng_cc1.gif
este

Presetupa
tijei;

Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In

schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem mng_cc1.gif
de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Conductele
mobile se
deplaseaza
la exteriorul
celor fixe si
sunt dotate
cu
elemente
1
de atansare
plasate in
peretii
camerei 6,
ce
comunica
cu
atmosfera;

Conductele
fixe
se
deplaseaza
la exteriorul
celor
mobile
si
sunt dotate
cu
elemente
0
de atansare
plasate in
peretii
camerei 6,
ce
comunica
cu
atmosfera;

Conductele
mobile se
deplaseaza
la exteriorul
celor fixe si
sunt dotate
cu
elemente
0
de atansare
plasate in
peretii
camerei 8,
ce
comunica
cu
atmosfera;

Conductele
fixe
se
deplaseaza
la exteriorul
celor
mobile
si
sunt dotate
cu
elemente
0
de atansare
plasate in
peretii
camerei 8,
ce
comunica
cu
atmosfera.

Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In

schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem mng_cc1.gif
de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Conductele
Conductele
mobile au
fixe au la
la capetele
capetele
superioare
superioare
ajutaje
ajutaje
Venturi,
Venturi,
pentru
a
pentru
a
elimina
elimina
0
0
pierderile
pierderile
de apa din
de apa din
instalatie;
instalatie;
eventualele
eventualele
scapari
scapari
sunt
sunt
drenate din
drenate din
camera
camera 6;

Conductele
mobile au
la capetele
superioare
ajutaje
Venturi,
pentru
a
elimina
0
pierderile
de apa din
instalatie;
eventualele
scapari
sunt
drenate din
camera 6;

Conductele
fixe au la
capetele
superioare
ajutaje
Venturi,
pentru
a
elimina
1
pierderile
de apa din
instalatie;
eventualele
scapari
sunt
drenate din
camera 8.

Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru

timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la:

10
11
12
13

14

15

Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:

mng_q4010.mht
mng_q4011.mht
mng_cc2.gif
mng_q4013.mht

0
0
1
0

0
1
0
0

1
0
0
1

0
0
0
0
Capul
cruce.

Prin
barbotaj.

In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent.

mng_cc3.GIF
Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:

Capul
pistonului;

0 Segmentii; 1

Prezoanele
de prindere
a
tijei 0
pistonului
de acesta;

Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:

Cu apa de
tehnica,
Cu
ulei,
vehiculata
vehiculat
1
0
prin
prin
conducta
conducta 6;
poz. 6;

Cu
ulei,
vehiculat
0
prin
tija
pistonului;

mng_cc3.GIF

de

Capul pistonului poate fi concav, in scopul:

Scaderii
Cresterii
turbulentei
turbulentei
aerului
si
aerului
si
imbunatatiri 0 imbunatatiri 1
i
formarii
i
formarii
amestecului
amestecului
;
;

Prevenirea
postarderii
dupa
0
terminarea
injectiei de
combustibil;

Prelungirea
arderii
in
destindere,
0
dupa
terminarea
injectiei.

17

Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta:

De
a
De
a
produce
produce
deformatie 0 ovalizarea 0
axiala
a
capului
pistonului;
pistonului;

De a mari
valoarea
solicitarilor
0
termice ale
capului
pistonului;

De
a
produce
1
bascularea
pistonului.

18

In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei

pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii din partea mng_cc5.gif
cilindrului la:

Forfecare;

Strivire;

Incovoiere. 0

Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5

mng_cc5.gif
se impune din urmatorul motiv:

Prevenirea
exfolierii
Reducerea
peliculei de
solicitarilor
0 lubrifiant
1
termice ale
dintre
organului;
piston
si
camasa;

Asigurarea
racirii
corespnzat 0
oare
a
pistonului;

Asigurarea
unui montaj
corespunza
tor
al 0
boltului prin
umerii
pistonului.

De
a
creste,
pentru
reducerea
0
solicitarilor
termice ale
segmentulu
i;

De
a
creste,
pentru
reducerea
solicitarilor
termice ale
segmentulu
i
si
1
reducere a
posibilitatii
de depuneri
de
calamina in
canalul
segmentulu
i.

2-set
de
inele
de 0
etansare;

3- suruburi
pentru
asamblarea
0
pistonului
cu
tevile
telescopice.

16

19

20

In figura CC 6:

0 Intindere;

De
a
scadea,
pentru
De
a
reducerea
scadea,
dimensiunio
pentru
a
r pistonului,
reduce
implicit
0 zona
0
pentru
posibilelor
reducerea
depuneri de
inertiei
calamina in
maselor in
regiune;
miscare
alternativa;

La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a

capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc),
are tendinta:

21

22

mng_cc4.gif

mng_q4021.mht

mng_cc6.gif

4-surub
pentru
0 asamblarea 1
cupei
de
racire;

1-fusta
pistonului;

23

24

25

26

In figura CC 7:

Articuleaza
Articuleaza
pistonul cu
pistonul cu
biela, fiind
biela, fiind
specific
1 specific
0
motoarelor
motoarelor
fara cap de
cu cap de
cruce;
cruce;

Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:

Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta

mng_cc8.gif
este:

Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:

27

Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului

pistonului in umerii acestuia este:

28
29
30

Jocul de montaj in locasul boltului din piston este:

Temperatura minima de montare a pistonului la montarea boltului este:
Presiunea in locasurile din piston se determina:

31

mng_cc7.gif

Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter

motor. Pentru aceasta, segmentul:

2boltul
sferic
de
cuplare
intre piston
6- canal de
si biela; 3- 0 ulei;
7- 0
surub
surub;
pentru
asamblarea
pistonului;

mng_cc8.gif

mng_n4028.mht
mng_n4029.mht
mng_n4030.mht

in

2bolt
sferic;
5tija
pistonului
0
pentru
cuplare cu
capul
de
cruce;

1capul
pistonului; 5-1
tija bielei.

Articuleaza
pistonul cu
arborele
cotit, fiind
0
specific
motoarelor
fara cap de
cruce;
Bolt liber in
umerii
pistonului si
0
fix
in
piciorul
bielei;

Articuleaza
pistonul cu
arborele
cotit, fiind
0
specific
motoarelor
cu cap de
cruce.
Bolt fix atat
in
umerii
pistonului
0
cat si in
piciorul
bielei.

De
a
impiedica
0
rotirea
boltului;

De
a
impiedica
deeplasare 1
a axiala a
organului.

Bolt flotant
atat
in
piciorul
1
bielei cat si
in
umerii
pistonului;
De
a
asigura
fixarea
0
boltului in
umerii
pistonului;
Egala
cu
dublul
raportului
presiunilor
1
maxime in
pelicula de
ulei in cele
doua zone;
0
1
0

Bolt fix
umerii
pistonului
liber
piciorul
bielei;
De
asigura
fixarea
boltului
piciorul
bielei;

0
0
1

Egala
cu
inversul
raportului
presiunilor
0
maxime in
pelicula de
ulei in cele
doua zone;
0
0
0

Dezvolta o
presiune
elastica pe
fata
sa
laterala,
scop
in
care
1
diametrul
sau in stare
libera este
mai mare
decat cel in
stare
montata;

Dezvolta o
forta
de
frecare pe
camasa
cilindrului,
datorita
faptului ca
0
diametrul
sau in stare
libera este
mai mare
decat cel in
stare
montata;

Dezvolta o
presiune
elastica pe
fata
sa
laterala,
scop
in
care
0
diametrul
sau in stare
libera este
mai
mic
decat cel in
stare
montata;

si
0
in
a
in

Egala
cu
raportul
presiunilor
maxime in 0
pelicula de
ulei in cele
doua zone;

Egala
cu
patratul
raportului
0
presiunilor
maxime.
1
0
0

Este liber in
canal, ceea
ce conduce
0
la
fenomenul
de pulsatie.

32

33

Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este:

Segmentii de ungere au rolul:

Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui

segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el mng_cc9.gif
avand rolul:

35

Fanta segmentului la motaj se calculeaza:

36

Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de

flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de:

37

Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in

doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor
din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este:

Pozitia 1 din figura CC 10 este:

De
a
asigura
etansarea
De a realiza
la
ulei,
ungerea
astfel
ca 0
0
camasii
acesta sa
cilindrului;
nu patrunda
in camera
de ardere;

De
a
asigura
etansarea
la
ulei,
astfel
ca
acesta sa
nu patrunda 1
in camera
de ardere si
de
a
distribui
uleiul
pe
camasa;

De
a
impiedica
scaparea
0
gazelor de
ardere
in
carter.

De
a
De
a
reduce
reduce rata
scaparile
de ulei ce
0
0
de gaze din
patrunde in
camera de
camera de
ardere;
ardere;

De a curata
depunerile
excesive de
cenusa si
carbon din
zona
suprioara a
pistonului,
prevenind
1
contactul
acestor
zone
cu
camasa
cilindrului si
indepartare
a
lubrifiantului
;

De
a
asigura un
regim
termic
corespunza
tor
al
motorului,
prin
0
dirijarea
corespunza
toare
a
fluxului de
caldura, la
cresterea
sarcinii
motorului.

0
Forta
de
presiune a
gazelor din 1
cilindrul
motor;

0
Forta
normala ce
apasa
0
pistonul pe
camasa.

Produsul
dintre cele 0
doua;

Diferenta
dintre cele 0
doua.

Mecanism
de ungere a 0
camasii;

Mecanism
balansier
de ungere a 1
capului
pistonului.

Egal;

34

38

Nu este nici
o legatura
intre
cele 0
doua
marimi.

mng_n4035.mht

mng_cc10.gif

0 Mai mare;

1
Forta
de
inertie
a
maselor in 0
miscare de
rotatie;
Raportul
dintre prima
1
forta si a
doua;
Tija
pistonului;

0
Forta
de
inertie
a
maselor in 0
miscare
alternativa;
Raportul
dintre
a
0
doua
si
prima;

Blocul
0
0
coloanelor;

Mai mic;

39

40

41

42
43
44
45

46

Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent.

mng_cc10.gif
Mentionati rolul pozitiei notate rigleta:

Impiedica
Impiedica
deplasarea
deplasarea
axiala
a
0
0
rotationala
piciorului
a patinei;
furcat
al
bielei;

Face
Impiedica
legatura
deplasarea
dintre
01
0
axiala
a
glisiera si
patinei;
blocul
coloanelor.

Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de

cruce este:

Poate
fi
folosit
la
motoare in
2
timpi,
motoare in
Folosit
4
timpi,
numai
la
0 pompe cu 1
motoarele
piston,
in 2 timpi;
compresoar
e cu piston,
masini cu
abur
cu
piston;

Folosit cu
biele care
0
au piciorul
ca o bucsa;

Numai cu
patina
0
bilaterala.

In figura CC 11:

1-segment
de foc; 4bratara
2-capul
pentru
0 pistonului; 5-0
transportul
port-patina;
tijei
pistonului;

1-segment
0
de ungere;

6-patina; 71
patina.

Presiune de
0 Incovoiere
contact;

Forfecare

Strivire

0
0
0

1
1
0

0
0
0

Este
impusa de
necesitatea
strapungerii
boltului
0
capului de
cruce
pentru
fixarea tijei
pistonului;

Nu
este
necesara,
atunci cand
tija
pistonului
este
prevazuta 0
cu o flansa,
fara
ca
boltul
capului de
cruce sa fie
strapuns;

Se
realizeaza
pentru
a
permite
1
asamblarea
cu capul de
cruce;

mng_cc11.gif

Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig.

CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). mng_cc12.JPG
Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:
mng_q4043.mht
mng_q4044.mht
mng_q4045.mht

Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi:

1
0
0
1

Este
aleatoare.

47

48

49

Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua

plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig.
mng_cc13.jpg
CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea efectuarii
calcului la flambaj:

Incastrata
Incastrata
in piciorul
in picior si
bielei
si
cap pentru
libera
la
planul o-o
cap
in
si incastrata
1
0
planul o-o
in piciorul
si incastrata
bielei
si
in picior si
libera
la
cap pentru
cap
in
planul c-c;
planul c-c;

Incastrata
atat
in
picior, cat si
in
cap, 0
pentru
ambele
plane;

Libera atat
in picior, cat
si in cap,
0
pentru
ambele
plane

Piciorul bielei este solicitat:

La intindere
de
catre
forta
maxima de
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa
si
la
comprimare
de
catre 1
rezultanta
maxima
dintre forta
de presiune
a gazelor si
cea
de
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa;

La
comprimare
de
catre
forta
maxima de
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa
si
la
intindere de
0
catre
rezultanta
maxima
dintre forta
de presiune
a gazelor si
cea
de
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa;

La
comprimare
de
catre
forta
maxima de
inertie
a
maselor in
miscare de
rotatie si la
intindere de
catre
0
rezultanta
maxima
dintre forta
de presiune
a gazelor si
cea
de
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa.

Fara bolt,
piciorul
bielei fiind
sferic
0
(solutia
rotating
piston);

Prin tija si
cap
de 1
cruce.

In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:

mng_cc14.jpg

La intindere
de
catre
forta
maxima de
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa
si
la
comprimare
de
catre 0
rezultanta
maxima
dintre forta
de presiune
a gazelor si
cea
de
inertie
a
maselor in
miscare de
rotatie;

Printr-un
cap
de 0 Prin bolt;
cruce;

50

Biela este organul mobil care:

51
52

Transmite
forta
de
presiune a
gazelor si
de inertie a
maselor in
miscare de
Transmite
rotatie de la
boltului
piston
la
presiunea
arborele
specifica
0 cotit,
0
dintre picoir
realizand
si
acest
conversia
organ;
celor doua
tipuri
de
miscari prin
cea
de
rototranslati
e specifica
acestui
organ;
mng_q4051.mht

Capul bielei este solicitat in principal la:

Intindere

In figura CC 16

5-piciorul
bielei

0
Comprimar
0
e

Transmite
forta
de
presiune a
gazelor si
de inertie a
grupului
piston aflat
in miscare
alternativa
de la piston
la arborele
0
cotit,
realizand
conversia
celor doua
tipuri
de
miscari prin
cea
de
rototranslati
e specifica
acestui
organ;

Transmite
fortele de
inertie ale
maselor in
miscare de
rotatie si a
celor
in
miscare de
translatie
de la piston
la arborele
1
cotit,
realizand
conversia
celor doua
tipuri
de
miscari prin
cea
de
rototranslati
e specifica
acestui
organ.

1
Forfecare

0
Incovoiere

1 3-tija bielei 0

4-boltul
capului de
0
cruce;
5capul bielei

Sistem de
ungere
si
0
de racire al
pistonului

54

In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati

mng_cc17.jpg
solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton:

Sistem de
Sistem cu
ambielaj in
biela
furca,
principala si 0 mecanismel 0
biela
e
lucrand
secundara;
prin
interferenta;

Sistem de
biele
identice, cu 1
capetele
alaturate;

Sistem de
ambielaj in 0
stea.

55

Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in

urmatoarea zona:

Intr-un plan
n zona de
normal
la
0 uzura
1
planul
minima;
cotului;

La 45 grd
fata de axa
0
de simetrie
a bratului;

In
partea
opusa
0
ambielajului
.

Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:

Lagarul din
Lagarul din
capul bielei
0 piciorul
0
(lagarul
bielei;
maneton);

Lagar
al
arborelui de 0
distributie;

Lagar
palier.

53

56

mng_cc16.jpg

mng_cc17.jpg

57

Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de

lucru a unui motor cu ardere interna se face:

58

La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele

de admisie este:

59
60

Presiunea specifica maxima pe fusul maneton:

Presiunea specifica maxima pe fusul palier se determina cu relatia:

61

62

In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:

Prin
cresterea
rigiditatii
arborelui si
micsorarea
momentului
sau
de
inertie,
obtinandu- 1
se o noua
turatie
critica
superioara
celei
maxime de
functionare
a motorului;

Prin
cresterea
rigiditatii
arborelui,
obtinanduse o noua
turatie
0
critica
superioara
celei
maxime de
functionare
a motorului;

Prin
monatrea
unui
0
amortizor
de vibratii
axiale.

72
grd
RAC;
36 1
grd RAD;
1
1
In
patru
timpi
cu
patru
0
cilindri
in
linie

72
grd
RAC;
72 0
grd RAD;
0
0

72
grd
RAC; 136 0
grd RAD;
0
0

72
grd
RAC;
90 0
grd RAD.
0
0

In doi timpi
cu
opt
0
cilindri
in
linie

In
patru
timpi cu opt
1
cilindri
in
linie

In doi timpi
cu
patru
0
cilindri
in
linie

Motor in doi
timpi,
doarece nu
sunt
prezente
0
contragreut
ati
in
prelungirea
bratelor;

Motor
in
patru timpi,
doarece nu
sunt
prezente
0
contragreut
ati
in
prelungirea
bratelor;

Motor in doi
timpi,
pentru ca
nu
exista
acoperire a 0
sectiunilor
fusurilor
palier
si
maneton;

Motor in doi
timpi, date
fiind
1
dimensiunil
e specifice.

Prin
cresterea
elasticitatii
arborelui
cotit,
cu
trecerea la
fiecare
pornire
0
printr-o
noua turatie
critica,
inferioara
turatiei
minime
a
motorului;

mng_n4059.mht
mng_n4060.mht
mng_cc18.jpg

mng_cc19.jpg

63

64
65

Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent
modern, cu raport cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui mng_cc19.jpg
arbore cotit sunt urmatoarele:

mng_q4064.mht
mng_q4065.mht

66

Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de

mng_cc20.jpg
acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta:

67

Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor

montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2se descarca palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad
de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi
mai mica; 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia
proprie; 5-prezinta complicatii tehnologice si constructive. Cele cinci
caracteristici au efecte pozitive si negative, dupa cum urmeaza:

Arborele
este
mai
Comportam
zvelt, mai
ent
elastic, cu o
corespunza
puternica
tor
la
distantare
vibratii,
intre axele 0
0
reducerea
fusului
greutatii si
maneton si
a costurilor
palier (raza
de
de
fabricatie;
manivela
mare);

0
1
Pozitiva;
0 Negativa; 1
O influenta
O influenta
pozitiva
negativa
asupra
asupra
1
0
rezistentei
rezistentei
la
la
oboseala;
oboseala;

1, 3, 51, 2, 4negative; 2, 0 pozitive; 3, 0

4-pozitive;
5-negative;

Reducerea
concentrato
rilor
de
tensiune
din zona de
racordare
manetonbrat
prin
practicarea
unei
0
degajari pe
partea
interioara a
bratului,
ceea
ce
conduce la
marirea
rezistentei
mecanice;
Nula;

0
0

Toate cele
1
de mai sus.

Infinita.

0
0

Posibilitate
a
unui
montaj mai 0
usor
in
carter;

Posibilitate
a asigurarii
unei ungeri 0
mai
eficiente.

1, 2, 3pozitive; 4, 1
5-negative;

1, 3, 4pozitive; 2, 0
5-negative.

68

69

Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat

cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. Acesta poate fi mng_cc21.jpg
rezumat ca mai jos:

Initial,
presiunea
in
jurul
circumferint
ei
fusului
creste spre
zona
cu
jocul
cel
mai redus,
pentru ca
apoi
sa
scada si sa
atinga
0
valori
pozitive
dupa planul
radial
determinat
de punctul
cu
joc
minim,
in
apropierea
caruia
se
obtine
si
presiunea
maxima;

Initial,
presiunea
in
jurul
circumferint
ei
fusului
scade spre
zona
cu
jocul
cel
mai redus,
pentru ca
apoi
sa
creasca si
sa
atinga
0
valori
negative
dupa planul
radial
determinat
de punctul
cu
joc
minim,
in
apropierea
caruia
se
obtine
si
presiunea
maxima;

Initial,
presiunea
in
jurul
circumferint
ei
fusului
creste spre
zona
cu
jocul
cel
mai redus,
pentru ca
apoi
sa
scada si sa
atinga
1
valori
negative
dupa planul
radial
determinat
de punctul
cu
joc
minim,
in
apropierea
caruia
se
obtine
si
presiunea
maxima;

Initial,
presiunea
in
jurul
circumferint
ei
fusului
creste spre
zona
cu
jocul
cel
mai redus,
pentru ca
apoi
sa
scada si sa
atinga
0
valori
negative
dupa planul
radial
determinat
de punctul
cu
joc
minim,
in
apropierea
caruia
se
obtine
si
presiunea
minima.

Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta

dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta
prezentand:

Dezavantaj
Avantajul
ul scaderii
scaderii
masei, deci
masei, deci
a scaderii
a cresterii
pulsatiei
pulsatiei
proprii
si
proprii
si
efectul
efectul
pozitiv
al
negativ al
reducerii
reducerii
lungimii prin 0 lungimii prin 1
cresterea
micsorarea
suprafetei
suprafetei
de contact
de contact
a fusurilor
a fusurilor
in lagar, cu
in lagar, cu
influente
influente
pozitive
negative
asupra
asupra
ungerii;
ungerii;

Avantajul
scaderii
masei, deci
a scaderii
pulsatiei
proprii
si
efectul
negativ al
reducerii
lungimii prin 0
micsorarea
suprafetei
de contact
a fusurilor
in lagar, cu
influente
negative
asupra
ungerii;

Avantajul
scaderii
masei, deci
a cresterii
pulsatiei
proprii
si
efectul
pozitiv
al
reducerii
lungimii prin 0
cresterea
suprafetei
de contact
a fusurilor
in lagar, cu
influente
negative
asupra
ungerii.

70

In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si

prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat mng_cc22.jpg
cu:

a-sector
inelar
de
angrenare
cu virorul; bbolturi;
cpana
transversal
a;
dcaneluri; e0
canal
pentru
cheia
de
tensionare
a bolturilor;
f-buloanele
de prindere
a
celor
doua parti;

71

Figura CC 22 prezinta:

mng_cc22.jpg

Amortizor
Amortizor
de vibratii 0 de vibratii 0
torsionale;
axiale;

Lagarul
axial;

mng_q4072.mht

Pulsatiile
Turatiile
critice ale 0 critice ale 1
motorului;
motorului;

Pulsatiile
de ruliu ale 0
navei;

Turatiile
maxime si
0
minime ale
motorului.

Turatiile
maxime si
1
minime ale
motorului;

Turatiile de
mers in gol,
respectiv
0
cea
maxima a
motorului.

Incovoiere
0
si torsiune;
0
1

Intindere si
1
torsiune;
0

Constante
Variabile cu
in raport cu
unghiul de
unghiul de
manivela,
manivela,
se compun
se compun
si dau un
si dau un
moment
moment
rezultant,
rezultant,
care
se
care
se
0
0
considera
considera
in
planul
in
planul
orificiului de
orificiului de
ungere, in
ungere, in
care
care
sectiunea
sectiunea
este
cea
este
cea
mai sigura;
mai
periclitata;

Variabile cu
unghiul de
manivela,
se compun
si dau un
moment
rezultant,
care
se
considera 1
in
planul
orificiului de
ungere, in
care
sectiunea
este
cea
mai
periclitata;

72

a-pana
transversal
a; b-bolturi;
c-buloanele
de prindere
a
celor
doua parti;
d-caneluri;
e-canal
0
pentru
cheia
de
tensionare
a bolturilor;
f-sector
inelar
de
angrenare
cu virorul;

73

Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent.
mng_cc23.gif
Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu linie continua:

Turatiile
Turatiile
economice
critice ale 0
0
ale
motorului;
motorului;

74

Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la:

Incovoiere

75

76

mng_cc24.gif
mng_q4075.mht

Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul

a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de
incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de
fortele Zs si Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts;
cel doua momente sunt:

a-buloanele
de prindere
a
celor
doua parti;
b-bolturi; cpana
transversal
a;
dcaneluri; e1
canal
pentru
cheia
de
tensionare
a bolturilor;
f-sector
inelar
de
angrenare
cu virorul;

a-caneluri;
b-bolturi; cpana
transversal
a;
dbuloanele
de prindere
a
celor
doua parti;
0
e-canal
pentru
cheia
de
tensionare
a bolturilor;
f-sector
inelar
de
angrenare
cu virorul.
Volantul.

Torsiune

0
0

Variabile cu
unghiul de
manivela,
se compun
si dau un
moment
rezultant,
0
care
se
considera
in
planul
orificiului de
ungere, in
care
este
nul.

77

78

79

Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:

Motoarele
Motoarele
de
auxiliare,
propulsie,
pentru
pentru
antrenarea 0 transmitere 0
rotorului
a miscarii
generatorul
de rotatie la
ui;
arborele
port-elice;

Motoarele
de
propulsie,
pentru
preluarea
fluctuatiilor
fortei
de
1
impingere a
elicei
si
transmitere
a acestora
structurii de
rezistenta a
navei;

Motoarele
de
propulsie
semirapide,
pentru
0
inversarea
sensului de
rotatie
al
arborelui
cotit.

Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul:

Etanseaza
partea
superioara
Creaza
a cilindrului
spatiul
in
si
preia
care
forta
de
evolueaza
presiune a
fluidul
gazelor, pe 1 motor,
0
care, prin
ghidand
intermediul
pistonul in
prezoanelor
miscarea
de fixare, le
sa rectilinie
transmite
alternativa;
blocului
cilindrilor;

Etanseaza
carterul
motorului,
nepermitan
0
d trecerea
gazelor de
ardere
in
acesta;

Inchide
cilindrul la
0
partea
inferioara.

In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval

modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile mng_cc26.jpg
urmatoare:

Chiulasa
este
specifica
unui motor
in
patru
timpi,
0
avand locas
corespunza
tor supapei
de lansare
pozitionata
central;

Chiulasa
este
specifica
unui motor
in doi timpi,
avand locas 0
corespunza
tor
injectorului
pozitionat
central;

Chiulasa
este
corp
comun cu 0
blocul
cilindrilor.

Chiulasa
este
specifica
unui motor
in doi timpi,
avand locas
1
corespunza
tor supapei
de
evacuare
pozitionata
central;

80

81

82

83

Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea

mng_cc27.jpg
afirmatiei celei mai corecte:

Chiulasa
este
realizata
Chiulasa
monobloc
este
avand doua
realizata in 0 portiuni
0
constructie
caracteristic
monobloc;
e:
cea
superioara
si
cea
inferioara,

Chiulasa
este
realizata
din
doua
bucati:
chiulasa
superioara
si
cea 0
inferioara,
prinderea
dintre
acestea
realizanduse
cu
prezoane;

Chiulasa
este
realizata
din
doua
bucati:
chiulasa
superioara
si
cea
inferioara,
prinderea
dintre
acestea
1
realizanduse
cu
prezoane,
iar fixarea
ansamblului
de
blocul
cilindrilor
realizanduse
prin
prezoane
de chiulasa;

Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv:

mng_cc27.jpg

Chiulasa
Supapa de
superioara,
siguranta,
supapa de
supapa de
siguranta, 0
0
lansare,
racordul
chiulasa
pentru apa
inferioara;
de racire;

Supapa de
siguranta,
injectorul, 0
supapa de
lansare;

Supapa de
siguranta,
injectorul, 1
chiulasa
inferioara.

mng_cc28.gif

2-supapa
de
evacuare; 5capul
0
pistonului; 7manta de
ungere
piston;

Injector; 40
chiulasa;

Spatiu de
racire;
6- 1
prezon.

2- chiulasa;
6- bloc de 0
cilindru;

3cot
pentru
circulatia
apei
la
chiulasa; 40
canale
pentru
circulatia
uleiului de
ungere.

In figura CC 28:

In figura CC 29:

mng_cc29.gif

Fusta
pistonului ;
0
8-camera
de ardere;

1-spatiu de
4canale
racire
pentru
chiulasa; 5- 0 circulatia
1
blocul
apei
de
coloanelor;
racire;

Intindere,
datorata
Incovoiere,
presiunii
datorata
gazelor si
presiunii
1
0
incovoiere,
gazelor si
datorata
fortei
fortei
normale;
normale.

Intindere,
datorata
presiunii
0
gazelor si
fortei
normale;

Torsiunii,
datorata
presiunii
gazelor.

3-ferestre
de
evacuare;

2- ferestre
0
de baleiaj;

Ferestrele
de baleiaj
mai inalte
decat
1
ferestrele
de
evacuare;

5clapeti
de aer de
baleiaj; 60
clapeti pe
traseul de
gaze.

Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; pozitiile 5 si 2

mng_cc31.jpg
sunt, respectiv:

Camasa si
Camasa si
spatiul de 0
0
ungatorii;
racire;

Canalele de
racire
practicate 1
in camasa
si ungatorii;

Canalele de
racire
practicate
0
in camasa
si spatiul de
racire.

87

In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre

mng_cc31.jpg
afirmatiile urmatoare sunt valabile:

Camasa
este
Camasa
umeda, in
este
contact
uscata, fara
direct
cu 0 contact
0
agentul de
direct
cu
racire, care
agentul de
este apa de
racire;
mare;

Camasa
este
umeda, in
contact
0
direct
cu
agentul de
racire, care
este uleiul;

Camasa
este
umeda, in
contact
direct
cu 1
agentul de
racire, care
este
apa
tehnica.

88

Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si

anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul pozitiei mng_cc32.gif
care indica montantii:

3;

1;

7.

89

Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care

mng_cc32.gif
dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:

Lagarul
este
Lagarul
compus din
este
doi
realizat in
semicuzinet
1 constructie 0
i,
cel
monobloc
inferior fiind
cilindrica,
continut in
tip bucsa;
rama
de
fundatie;

90

Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia:

7;

84

85

86

Camasa cilindrului este solicitata la:

In figura CC 30:

mng_cc30.gif

mng_cc32.gif

1 4;

0 5;

Lagarul
este
compus din
doi
semicuzinet
i,
cel 0
superior
fiind
fiind
continut in
rama
de
fundatie;
8;
0

Lagarul
este
continut in
rama
de 0
fundatie si
in
blocul
cilindrilor.
1.

Blocul coloanelor este solicitat la:

Comprimar
e de catre
component
a normala a
rezultantei
dintre forta
de presiune
a gazelor si
a celei de
inertie
a0
maselor in
miscare de
translatie si
la
incovoiere
de
catre
forta
de
presiune a
gazelor;

Doar
la
comprimare
de
catre
0
forta
de
presiune a
gazelor;

Doar
incovoiere
de
catre
forta
rezultanta
dintre forta
de presiune 0
a gazelor si
cea
de
inertie
a
maselor in
miscare de
translatie;

Incovoiere
de
catre
component
a normala a
rezultantei
dintre forta
de presiune
a gazelor si
a celei de
inertie
a
maselor in
1
miscare de
translatie si
la
comprimare
de
catre
forta
de
presiune a
gazelor si
de
prestranger
ea tirantilor.

92

Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:

La
La
motoarele
motoarele
in doi timpi 0 in doi timpi 0
cu
carter
cu
carter
uscat;
umed;

La
motoarele
de
propulsie
0
cuplate
direct
cu
propulsorul;

La
unele
motoare
semirapide,
1
obtinuta
prin
turnare.

93

Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la:

Torsiune

Intindere

Forfecare

94

Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul:

Fac
legatura
dintre
Strang
piston
si
chiulasa de
biela
prin 0
0
blocul
capul
de
cilindrilor;
cruce,
la
motoarele
in doi timpi;

95
96

Deformatia liniara a tirantului este:

Coeficientul de elasticitate al tirantului este:

mng_n4095.mht
mng_n4096.mht

97

Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se face:

91

98

Elementul prezentat in figura CC 34 este:

0 Incovoiere

Strang
structura de
rezistenta a
1
motorului
pe
ansamblu;

Strang
rama
de
fundatie pe
blocul
0
cilindrilor la
motoarele
in doi timpi.

0
0

0
0

0
0

mng_cc33.jpg

In ordinea
De la mijloc
numerotarii 0 spre
1
cilindrilor;
extremitati;

De
la
extremitati 0
spre mijloc;

Indiferent.

mng_cc34.gif

Supapa de
siguranta
Supapa de
0
0
de
pe
lansare;
chiulasa;

Supapa de
siguranta a 1
carterului;

Purja
cilindrului.

1
1

O
comprimare
suplimentar
a, respectiv 0
o intindere
suplimentar
a;

Ambele la o
intindere
0
suplimentar
a;

Ambele la
o
comprimare 0
suplimentar
a.

Forta
de
Forta
de
inertie
a
inertie
a
maselor in 0 maselor in 0
miscare de
miscare de
rotatie;
translatiee;

Forta
de
presiune a 1
gazelor;

Rezulatanta
dintre
0
fortele de la
b) si c).

101 Rigiditatea tirantului este:

Proportiona
Proportiona
la cu aria
la
cu
sectiunii
lungimea
sale
sa si invers
transversal
proportional 0
0
e si invers
a cu aria
proportional
sectiunii
a
cu
transversal
lungimea
e;
sa;

Proportiona
la
cu
modulul de
elasticitate
longitudinal
al
0
materialului
din
care
este
confectiona
t;

Proportiona
la
cu
modulul de
elasticitate
longitudinal
al
materialului
din
care
este
confectiona 1
t si cu aria
sectiunii
sale
transversal
e si invers
proportional
a
cu
lungimea
sa.

102 Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta: mng_cc35.jpg

Sistem de
injectie cu
patru
injectoare,
supapa de
Patru
evacuare
supape:
montata
doua
de
0
1
central
in
admisie si
chiulasa,
doua
de
camasa
evacuare;
avand
practicate
ferestre de
baleiaj;

Patru
prezoane
de monatre
pe
blocul
cilindrilor,
injector
central
si
0
ferestre de
admisie si
evacuare
practicate
la
partea
inferioara a
camasii;

Robinet de
purja
si
patru
supape:
0
doua
de
admisie si
doua
de
evacuare.

99

In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de

acestia sunt supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la:

Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului

100
este:

O intindere
suplimentar
a
si
o
1
comprimare
suplimentar
a;

103 Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta: mng_cc35.jpg

Geometrie
Un
asaidentica
numit fund
pentru
dublu,
locasurile
propice
0 supapelor 0
racirii
de admisie
supapelor
si a celor
si
de
injectorului;
evacuare;

Fiabilitate
sporita
la
functionare
a
pe
combustibil
0
marin greu
prin racirea
speciala a
scaunelor
supapelor;

Toate cele
1
de mai sus.

104 Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta: mng_cc35.jpg

Etansare
buna prin
intermediul
formei
simetrice a
sediilor
supapelor
si
0
locasurilor
corespunza
toare, ca si
prin
simetria
curgerii
apei
de
racire;

Racire
efectiva
simpla
a
fundului
chiulasei
datorita
trecerii
0
radiale
a
agentului
de racire in
jurul
insertiilor
sediilor de
supapa;

Siguranta
sporita prin
utilizarea a
cate doua
0
arcuri
de
supapa
concentrice
;

Toate cele
1
de mai sus.

6-traseu de
evacuare
dinspre
ferestrele
de
1-camasa;
evacuare; 72-prezoane
canal
de
prindere
legatura
camasa de
intre 5 si 8;
bloc;
38-spatiu
bloc;
4inferior de
spatiu
0
0
racire
din
pentru
bloc;
9ungator; 5garnituri de
spatiu
etansare
superior de
din cauciuc
racire
din
(pe partea
bloc;
de apa); 10canal
central de
scapare a
gazelor;

11-garnitura
de etansare
din
cupru
pe partea
de gaze; 12traseu de
admisie
spre
ferestrele
0
de baleiaj;
13-brau de
etansare;
14-orificii si
canale de
ungere; 15inel
al
spatiului de
racire;

Toate cele
1
de mai sus.

105

Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare

mng_cc36.jpg
Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt corecte:

106

Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare

mng_cc36.jpg
Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:

107

mng_q4108.mht
Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de incovoiere
a blocului coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea ca reprezinta
108
mng_cc38.gif
modulul de rezistenta al sectiunii xx, tensiunea maxima de ncovoiere este
data de relatia:

109

In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare

mng_cc39.jpg
semirapide. Astfel, structura din figura CC 39,a are particularitatile:

6-traseu de
evacuare
dinspre
ferestrele
de
evacuare;
12-traseu 1
de admisie
spre
ferestrele
de baleiaj;
13-brau de
etansare;

6-traseu de
admisie
spre
ferestrele
de baleiaj;
12- traseu
de
0
evacuare
dinspre
ferestrele
de
evacuare;
13-brau de
etansare;

6-traseu de
evacuare
dinspre
ferestrele
de
evacuare;
12-traseu
de admisie 0
spre
ferestrele
de baleiaj;
13canal
central de
scapare a
gazelor;

Nici
una
dintre cele 0
de mai sus.

Blocul
cilindrilor si
carterul
dintr-o
bucata;
rama
de
fundatie
este
eliminata si 0
inlocuita
printr-o
cutie
de
tabla
subtire, in
care
se
colecteaza
uleiul;

Carterul
serveste si
la
fixarea
0
cu suruburi
a motorului
pe fundatie;

Constructia
se foloseste
pentru
0
motoare
mici
si
usoare;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

110 Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin:

111

mng_cc39.jpg

In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin

mng_cc39.jpg
urmatoarele elemente:

Turnarea
placii si a
carterului,
precum si
prelucrarea
locasurilor
pentru
0
cuzinetii
lagarelor
arborelui
cotit
intampina
greutati;

Constructia
se
utilizeaza la
motoarele
navale
in
constructii
usoare, in
care
carterul si
placa
de
fundatie se
0
realizeaza
din
elemente
de
otel
turnate,
sudate intre
ele
si
imbracate
tot
prin
sudura cu
table;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Aceasta
este
separata de
placa
de
fundatie
0 printr-un
0
plan
orizontal, la
nivelul
arborelui
cotit;

Se
foloseste
pentru
motoare cu
1
pistoane de
200-500
mm
diametru;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

Executia
dintr-o
bucata
a
placii
de
fundatie si
a carterului,
blocul
0
cilindrilor
fiind
insurubat
pe
fata
superioara
a carterului;

Sunt
executati
dintr-o
singura
bucata;

O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai mare.a

112 blocului, carterului si placii de fundatie din piese distincte este reprezentata mng_cc39.jpg
in figura CC 39,d,caracterizata prin urmatoarele elemente:

Placa
de
fundatie are
forma
asemanato
are cu cea
din
figura
CC
39,c,
carterul
este format
dintr-o serie
de suporti
prinsi
cu
0
suruburi pe
placa
de
fundatie
deasupra
fiecarui
cuzinet al
lagarelor de
pat si, pe
fata
superioara,
la
blocul
cilindrilor;

Intreaga
carcasa se
poate
asemana
cu o grinda
formata din
doua talpi:
placa
de
fundatie si
0
blocul
cilindrilor,
legate intre
ele
prin
montanti in
planul
cuzinetilor
lagarelor
palier;

Pe ambele
fete laterale
ale carcasei
sunt
prevazute
capace de
0
vizitare,
pentru
inspectarea
articulatiilor
mecanismel
or motoare;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna

113 cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata mng_CC40.jpg
in figura CC 40, in care

1-blocul
1-blocul
coloanelor;
cilindrilor; 22-tirant; 3tirant;
3cleme
de
cleme
de
imobilizare
imobilizare
a tirantilor;
a tirantilor;
4-stifturi
0 4-stifturi
1
blocare;
blocare;
5,8,205,8,20capace de
capace de
vizitare; 6
vizitare; 6blocul
blocul
cilindrilor;
coloanelor;

1-blocul
cilindrilor; 2blocul
coloanelor;
3-cleme de
imobilizare
a tirantilor; 0
4-stifturi
blocare;
5,8,20capace de
vizitare; 6
tirant;

1-tirant; 2blocul
cilindrilor; 3cleme
de
imobilizare
a tirantilor;
4-stifturi
0
blocare;
5,8,20capace de
vizitare; 6blocul
coloanelor;

O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna

114 cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata mng_CC40.jpg
in figura CC 40, in care

7-suruburi
capac
superior
lagar
de
pat; 9-brat
arbore cotit;
10-rama de
fundatie; 11stif blocare 0
piulita
strangere
tirant; 12cuzinet de
pat;
13supapa de
siguranta
carter;

7-suruburi
capac
superior
lagar
de
pat;
9cuzinet de
pat;
10supapa de
siguranta
0
carter; 11stif blocare
piulita
strangere
tirant; 12brat arbore
cotit;
13rama
de
fundatie;

7-suruburi
capac
superior
lagar
de
pat;
9cuzinet de
pat;
10rama
de
fundatie; 111
stif blocare
piulita
strangere
tirant; 12brat arbore
cotit;
13supapa de
siguranta
carter;

7-stif
blocare
piulita
strangere
tirant;
9cuzinet de
pat;
10rama
de
fundatie; 11suruburi
0
capac
superior
lagar
de
pat; 12-brat
arbore cotit;
13-supapa
de
siguranta
carter.

O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna

115 cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata mng_CC40.jpg
in figura CC 40, in care

14-scut
metalic; 15stift fixare
glisiera; 16glisiera; 17laina
ghidare
patina
pe
directie
axiala; 18- 1
opritor
al
deplasarii
axiale
a
patinei; 19laina
ghidare
patina
pe
directie
radiala;

14-scut
metalic; 15stift fixare
glisiera; 16glisiera; 17opritor
al
deplasarii
axiale
a
patinei; 18laina
0
ghidare
patina
pe
directie
axiala; 19laina
ghidare
patina
pe
directie
radiala;

14-scut
metalic; 15stift fixare
glisiera; 16glisiera; 17laina
ghidare
patina
pe
directie
radiala; 18- 0
opritor
al
deplasarii
axiale
a
patinei; 19laina
ghidare
patina
pe
directie
axiala;

14-stift
fixare
glisiera; 15scut
metalic; 16glisiera; 17laina
ghidare
patina
pe
directie
0
axiala; 18opritor
al
deplasarii
axiale
a
patinei; 19laina
ghidare
patina
pe
directie
radiala.

4- tirant; 51-blocul de
bolt pentru
cilindri; 31
0
strangerea
baia
de
piulitei;
ulei;

2blocul
coloanelor;
8- dispozitiv
hidraulic
0
pentru
strangerea
prezoanelor
de chiulasa;

2-placa de
baza ; 7dispozitiv
hidraulic
0
pentru
alungirea
tirantilor.

116 In figura 41:

mng_cc41.jpg

117 In figura CC 42:

118 In figura CC 43:

119 In figura CC 44:

120 In figura CC 45:

121 In figura CC 46:

122 In figura CC 47:

123 In figura CC 48:

2cricuri
pentru
fixarea
capacului
1
lagarului
palier;
5gauri pentru
tiranti;

1-coloana;
6-perete
transversal 0
al blocului
coloanelor.

4clapeti
pe refulare;
5-pistonul 0
pompei de
baleiaj;

1-f erestre
de
evacuare; 3-0
colector de
gaze;

8-capul
bielei; 9-tija 0
bielei.

10capul
pistonului; 30
cama
de
injectie;

10capul
pistonului;
1
14-capul
bielei;

8-capul
bielei; 9-tija 0
bielei.

4cama
supapai de 0
admisie;

5-presetupa
tijei
pistonului; 7-0
picciorul
bielei;

1-culbutor;
1
6- tija bielei.

mng_cc46.jpg

10-tija
4- canal de
pistonului;
ulei pentru
11cama
ungere
pentru
maneton; 7- 1
0
supapa de
iesire apa
evacuare;
de la racire
14-colector
pistoane;
de gaze;

8-boltul
capului de
cruce;
90
cama
supapei de
admisie;

Blocul
coloanelor;
3- laina de
0
compresie;
13-supapa
de lansare.

mng_cc47.jpg

2-clapeti pe
Clapet
baleiaj; 4rotitor
pe
supapa de
baleiaj; 9- 0
0
siguranta; 8ferestre de
baia
de
baleiaj;
ulei;

Clapet
rotitor
pe
traseul de
evacuare; 1
10-ferestre
de
evacuare;

mng_cc48.jpg

3canal
pentru
racirea
1
pistonulu; 6glisiera;

5- canal de
ungere bolt
cap
de
cruce;
70
colector
apa
de
racire
pistoane;

Colector de
aer;
4presetupa 0
tijei
pistonului;

mng_cc42.jpg

mng_cc43.gif

mng_cc44.jpg

mng_cc45.jpg

2cricuri
2cricuri
pentru
pentru
ridicarea
ridicarea
blocului
blocului
0
0
coloanelor;
coloanelor;
3-flansa
5-gauri
longitudinal
pentru
a;
tiranti;
presetupa
tijei
pistonului; 81
boltul
capului de
cruce;
9compresor
de aer; 13cricuri
0
pentru
ridicarea
blocului
coloanelor;
2pozitia
pistonului
de rezerva;
0
3tija
pompei de
injectie;

Canal
de
ulei pentru
ungere
cuzinetii
0
piciorului
bielei;
8rama
de
fundatie.
1-colector
de gaze; 2colector de
aer;
70
ditribuitor
de
apa
racire
cilindri.

Racirea
1-turbina cu
aerului de
gaze; 7- tija
baleiaj
si
bielei;
supraalime
1 pompa de 0
ntare
in
baleiaj cu
doua trepte;
simplu
6-patina
efect;
unilaterala;

3- colector
de gaze; 9pistonul
disc
al 0
pompei de
baleiaj; 6glisiera;

Sistem de
baleiaj
si
supraalime
ntare
in
serie;
2compresor 0
de
aer
pentru
instalatia de
racire
pistoane.

Axa
Axa
cilindrului
cilindrului
nu
este
este
concurenta
concurenta
0
1
cu axa de
cu axa de
rotatie
a
rotatie
a
arborelui
arborelui
cotit;
cotit;

Axa
cilindrului
este
concurenta
cu axa de
rotatie
a0
arborelui
cotit si face
un unghi de
45 grd cu
aceasta;

Axa
cilindrului
este
concurenta
cu axa de
rotatie
a0
arborelui
cotit si face
un unghi de
180 grd cu
aceasta.

mng_din1.jpg

Normal
axat;

Ambele
variante
anterioare 0
si cu cap de
cruce;

Ambele
variante
anterioare 1
si cu piston
flotant.

mng_din1.jpg

Cu
biela
Cu
biela
principala si
principala si
biele
biele
secundare 0 secundare 0
specifice
specifice
motoarelor
motoarelor
in V;
in stea;

Cu
mecanism
normal
si 0
cap
de
cruce;

Cu
mecanism
normal
si 1
piston
flotant.

mng_din2.jpg

1-manivela;
1-manivela;
2-bielete; 32-biela
0
1
biela
principala;
principala;
3-bielete;

1-piston; 2biela
0
principala;
3-bielete;

1-piston; 2bielete; 30
biela
principala.

mng_din3.jpg

Motoarelor
Motoarelor
0
1
in V;
in stea;

Motoarelor
cu pistoane
opuse
cu 0
un
singur
arbore cotit;

Motoarelor
cu pistoane
opuse
cu 0
doi arbori
cotiti.

Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza

130
mng_din3.jpg
prin existenta:

Pistoanelor
Pistoanelor
de
tip
opuse
in
0 flotant
in 0
fiecare
fiecare
cilindru;
cilindru;

Bielei
principale si 0
bieletelor;

Ambele
raspunsuri
1
de la b) si
c).

124 In figura CC 49:

mng_cc49.jpg

125 Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand:

126 Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

127 Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

128 In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:

129 Figura DIN 3 este specifica:

Normal
dezaxat;

131 In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

mng_din4.jpg

132 Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:

133

136

mng_q3011.mht
mng_q3012.mht
In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se
compune din:

Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa

137
de piston:

138

Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este

distanta parcursa de piston

139 Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:

Cu piston
flotant fara
excentricitat
0
e
(mecanism
normal);

Cu cap de
cruce fara
excentricitat
1
e
(mecanism
normal).

Existenta
Existenta a
cate
unei
cate
trei
manivele
manivele
pentru
pentru
0
1
fiecare
fiecare
cilindru si
cilindru si
baleiaj
in
baleiaj
in
echicurent;
echicurent;

Existenta a
cate doua
manivele
pentru
fiecare
0
cilindru si
baleiaj
in
contracuren
t;

Existenta a
cate
trei
biele pentru
fiecare
0
cilindru si
baleiaj
in
bucla.

Viteza
Regim
unghiulara
stabilizat de
0 constanta a 0
functionare
arborelui
a motorului;
cotit;

Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor

sunt:

134
135

Cu piston
flotant
si
excentricitat
Cu piston
0 e
0
flotant;
(mecanism
normal
dezaxat);

1
0

Ambele
ipoteze de 1
la a) si b);

0
1

0
0

Acceleratia
Acceleratia
normala
1 normala
0
(centripeta);
(centrifuga);

Acceleratie
normala si 0
unghiulara;

De la axa
de rotatia la
punctul
0
mort
interior;

De
la
punctul
mort interior 1
la
cel
exterior;

De la axa
de rotatia la
pozitia sa 0
momentana
;

De la axa
de rotatia la
punctul
0
mort
exterior;

De
la
punctul
mort interior
1
la pozitia sa
momentana
;

dublul
din cursa
0 cursei
pistonului;
pistonului;

Ambele
ipoteze de
la a) si b),
dar numai
0
pentru
mecanismul
motor
normal.
0
0
Acceleratii
nule
(indiferent 0
de
tipul
acestora).
De
la
punctul cel
mai de sus
al
traiectoriei
0
butonului
de
manivela la
cel mai de
jos.

De
la
punctul
mort
exterior la 0
pozitia sa
momentana
;

De
la
punctul cel
mai de sus
al
traiectoriei
butonului
0
de
manivela la
pozitia sa
momentana
.

din cursa
0
pistonului;

Egala
cu
cursa
1
pistonului.

140

141

Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela

principala si biele secundare este:

1/2
din
Dublul
cursa
0 cursei
pistonului;
pistonului;

din cursa
0
pistonului;

Egala
cu
cursa
1
pistonului.

Nula,
Egala
cu
obtinuta la
1/2
din
1
0
punctele
cursa
moarte;
pistonului;

Egala
cu
cursa
0
pistonului;

Nula,
obtinuta
atunci cand
0
manivela sa rotit cu 90
grd RAC.

Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela

principala si biele secundare este

O
cursa
1/2
0
intreaga;
cursa;

Dubul
cursei
pistonului;

Mai mult de
1/2
din
1
cursa
pistonului.
Observatia
este
valabila
numai
0
pentru
mecanisme
normale.
0

Biela
si
Biela
si
manivela
manivela
sunt
sunt una in 0
1
aproximativ
prelungirea
perpendicul
celeilalte;
are;

Atunci cand
presiunea
gazelor din
cilindru
0
inregistreaz
a
valoare
maxima;

Atunci cand
presiunea
gazelor din
cilindru
0
inregistreaz
a
valoare
minima.

146 Viteza medie a pistonulei este:

Direct
Invers
proportional
proportional
0
0
a cu cursa
a cu cursa
pistonului;
pistonului;

Invers
proportional
0
a cu cursa
pistonului;

Direct
proportional
a cu cursa
1
pistonului si
cu
turatia
motorului.

147 Acceleratia pistonului este nula acolo unde:

Viteza
pistonului
este
maxima;

Viteza
pistonului
este nula;

Independen
ta de viteza 0
pistonului.

Indiferenta
de valoarea 0
vitezei;

142 Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:

143

145

Articularii
prin cap de
Lungimii
cruce
a 0 finite
pistonului
bielei;
de biela;

Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de
1/2 din cursa pistonului, datorita:

144

mng_q3021.mht

Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care

viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand:

148 Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:
149
150

151

Viteza
pistonului
1
este
minima;

Maxima;

0 Minima;

Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema

pentru:

0
Pistonul
punctul
mort
interior;

la

Pistonul
punctul
0
mort
exterior;
Forta
Forta
de
inertie
presiune a 0 maselor
gazelor;
miscare
rotatie;

a1

mng_q3026.mht
Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in
situatii:

din

Lungimii
infinite
bielei;

a0

Extrema
(maxima
sau
minima).

Pistonul la
punctele
1
moarte;

Pistonul la

din 0
cursa.

Forta
de
inertie
a
maselor in 1
miscare de
translatie;

Momentul
motor.

la

de
a
in 0
de

Planparalela;

152 Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:

153

Pentru care
La punctele
1 viteza este 0
moarte;
maxima;

Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului

motor:

154 Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt:

155
Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal
156
si axat este:
Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor
157
normal si axat este:
158 Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina:
159 Viteza aproximativa a pistonului este:
160
161 Acceleratia aproximativa a pistonului este:

Circular
0
accelerata.

Pentru care
viteza este 0
nula;

Pentru care
biela este
perpendicul 0
ara
pe
manivela.

1
1

0
0

0
0

mng_n3034.mht

mng_n3035.mht

mng_n3036.mht
mng_n3037.mht
mng_q3038.mht
mng_n3039.mht

0
0
0
0

1
1
1
0

0
0
0
0

0
0
0
1

Masele
cumulate
Masele
ale
cumulate
pistonului
ale
propriu-zis,
pistonului
1 ale
0
propriu-zis,
segmentilor
ale
, boltului si
segmentilor
masa bielei
si boltului;
raportata la
picior;

Masele
cumulate
ale
pistonului
propriu-zis,
ale
0
segmentilor
, boltului si
masa bielei
raportata la
cap;

Masele
cumulate
ale
pistonului
propriu-zis,
ale
0
segmentilor
,
tijei
pistonului si
capul
de
cruce.

mng_n30401.mht

Masele
cumulate
Masele
ale
cumulate
pistonului
ale
propriu-zis,
pistonului
0 ale
0
propriu-zis,
segmentilor
ale
, boltului si
segmentilor
masa bielei
si boltului;
raportata la
picior;

Masele
cumulate
ale
pistonului
propriu-zis,
ale
0
segmentilor
, boltului si
masa bielei
raportata la
cap;

Masele
cumulate
ale
pistonului
propriu-zis,
ale
1
segmentilor
,
tijei
pistonului si
capul
de
cruce.

Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de

mng_din7.jpg
inertie a maselor n miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt:
166
mng_q3043.mht
167
mng_q3044.mht
165

Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data

de:

0
0

164 Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:

168

Circular
uniforma;

mng_n3032.mht
mng_q3033.mht

162 Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:

163 Viteza unghiulara medie se determina cu relatia:

1 Alternativa; 0

Masa
grupului
piston;

0
0

1
0

0
1

0
0

Masa
grupului
piston plus
0
1
masa bielei
raportate la
piston;

Masa
grupului
piston plus
0
masa bielei
raportate la
maneton;

Masa
grupului
piston
minus
0
masa bielei
raportate la
piston.

169 Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:

Masa
grupului
piston;

Masa
grupului
piston plus
0
1
masa bielei
raportate la
piston;

Masa
grupului
piston plus
0
masa bielei
raportate la
maneton;

Masa
grupului
piston
minus
0
masa bielei
raportate la
piston.

170 Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:

Forta
din
Forta
lungul bielei
tangentiala
si
forta
la
centrifuga
traiectoria 0
0
de
inertie
manivelei si
bielei
cea
din
raportate la
lungul sau;
maneton;

Raspunsuril
e a) si b)
sunt
ambele
1
valabile si
complemen
tare;

Forta
de
presiune a
gazelor si
cea
de
0
inertie
a
maselor in
miscare
alternativa.

Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala
171 dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la
maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna ca:

Prima forta
Prima forta
este nula,
este nula,
iar cea de-a 0 iar cea de-a 0
doua este
doua este
maxima;
minima;

Prima forta
este
maxima, iar
0
cea
de-a
doua este
nula;

Prima forta
1
este nula.

Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in

172
proportiile aproximative:

25%
la
75%
la
picior
si 1 picior
si 0
75% la cap;
25% la cap;

100%
cap;

25%
la
picior, 25%
0
in tija si
50% la cap.

0
0
0

0
0
1

1
1
0

Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune

176 a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa produce
uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forte:

Se
Se
actioneaza
micsoreaza
in vederea
marimea
reducerii
maselor
0
0
presiunii
aflate
in
maxime
miscare
dezvoltate
alternativa;
in cilindru;

Se
poate
recurge la
solutia
1
dezaxarii
mecanismul
ui motor;

Se recurge
la un motor
cu
0
aprindere
prin
scanteie.

La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul

177 caracterizat prin turatia n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in
miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:

Ramane
constant;

Este egal
cu
cubul
0
raportului
turatiilor;
0

Este egal
cu patratul
1
raportului
turatiilor;
1

173
174
175

178 Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu relatia:

mng_q3050.mht
mng_q3051.mht
mng_q3052.mht

mng_n3055.mht

0
0
0

Este egal
0 cu raportul 0
turatiilor;
0

la

179

Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la

motoarele in patru timpi au rolul:

180
181
182
183
184

Forta de inertie a maselor cu miscare de translatie se determina:

Forta tangentiala se determina cu relatia
Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este:
Componenta din biela a fortei rezultante este:
Componenta normala a fortei rezultante este:

De
a
echilibra
total fortele
de
inertie
ale maselor
in miscare
de rotatie si
mometele
acestora,
realizand in 1
acelasi timp
si
descarcare
a
momentelor
interne ce
incarca
fusurile
palier;

De
a
echilibra
momentele
fortelor de
0
inertie ale
maselor in
miscare de
translatie.

0
0
0
1
1

0
0
0
0
0

1
0
0
0
0

Proprtional
Proportiona
a
cu
la cu viteza 0
0
deplasarea
pistonului;
pistonului;

Invers
proportional
a
cu 0
acceleratia
pistonului;

De
a
De
a
echilibra
echilibra
fortele de
fortele de
inertie ale 0 inertie ale 0
maselor in
maselor in
miscare de
miscare de
rotatie;
translatie;

mng_n3057.mht
mng_n3058.mht
mng_n3059.mht
mng_n3060.mht
mng_n3061.mht

0
1
1
0
0

Diferite de
multiplu de 0
opt.
Raportul
dintre
turatia
0
motorului si
numarul de
cilindri;

Proportiona
la
cu
acceleratia
1
pistonului
cu
semn
schimbat.
0
0
Diferite de
multiplu de 0
patru.
Produsul
dintre
turatia
0
motorului si
numarul de
cilindri

Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si cel al

motorului policilindri se afla in relatia:

Primul este
mai mare
1 Sunt egale; 0
decat
al
doilea;

Primul este
mai
mic
0
decat
al
doilea;

Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al

192
motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia:

Primul este
mai mare
0 Sunt egale; 0
decat
al
doilea;

Primul este
mai
mic
1
decat
al
doilea;

185 Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:

186 Momentul motor este:

mng_n3063.mht
187 Momentul de rasturnare este:
mng_n3064.mht
Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci
188 ordinele armonice pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare)
sunt:

189 Perioada momentului motor policilindric este:

Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se

caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit
190
prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform
relatiei:
191

1
0

0
1

Multiplu de
Multiplu de
0
1
opt;
patru;
Raportul
Produsul
dintre
dintre
perioada
perioada
1
0
ciclului
si
ciclului
si
numarul de
numarul de
cilindri;
cilindri;
0

0
0

Nu
se
poate face
nici
o0
comparatie
intre ele.
Nu
se
poate face
nici
o0
comparatie
intre ele.

193 Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:

194

Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul

urmator:

195
Distributia manivelelor n jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de
196
solutii distincte, n functie de numarul de cilindri, dat de relatia:

mng_q3072.mht

Miscarea
pistoanelor
in
cilindrii
motorului
Forta
de
este
presiune a
alternative
gazelor
si variatia
este
presiunii in
insuficienta 0 acestia este 0
pentru
a
mare, ceea
compensa
ce
pe cele de
genereaza
inertie;
fluctuatii
importante
ale
momentului
motor;

Fluctuatiile
momentului
motor intre
valorile
extreme
implica
variatii ale
energiei
0
cinetice ale
maselor in
miscare,
deci
a
vitezei
unghiulare
a arborelui
cotit;

Raspunsuril
e b) si c)
sunt
1
complemen
tare.

Se reduce
cu
reducerea
gradului de
neuniformit
ate
a
momentului
motor
si
prin
0
micsorarea
momentului
de inertie al
mecanismel
or motoare
reduse
la
axa
de
rotatie;

Creste cu
numarul de
cilindri
si
prin marirea
momentului
de inertie al 0
mecanismel
or motoare
reduse
la
axa
de
rotatie;

Se reduce
cu
reducerea
gradului de
neuniformit
ate
a
momentului
motor
si
1
prin marirea
momentului
de inertie al
mecanismel
or motoare
reduse
la
axa
de
rotatie;

Se reduce
cu
scaderea
numarului
de cilindri si
0
cu
cresterea
maselor
mecanismel
or motoare.

In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar

197 par de cilindri si plan central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor
de aprindere, deoarece:

198

199

200

201
202
203

Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul Vului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-36-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care dintre
variantele anterioare conduce la o distributie uniforma a incarcarii termice a
liniilor de cilindri, exprimata prin numarul minim de aprinderi consecutive in
aceeasi linie:
Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de
aprindere optima din punct de vedere al incarcarii lagarelor motorului,
presupunand arborele cotit realizat cu plan central de simetrie:
Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este
una din urmatoarele: 1-5-7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-21; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-21; 1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu sigma=3 (incarcarea
uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive pe
acelasi maneton) si q=1 (distributia uniforma a incarcarii termice a liniilor
de cilindri, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive in aceeasi
linie):
Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a lagarelor
palier ale unui motor cu 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, in
ipoteza unui arbore cotit cu plan central de simetie este:
Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (16;
25; 34) pentru rotatia in sens dreapta, ordinea de aprindere este:
Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (1 - 5 4 - 3 - 2) si sens de rotatie stanga, ordinea de aprindere este:

204 Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:

Ciclul motor
este
Numarul de
efectuat in 0 cilindri este 0
720
grd
par;
RAC;

Exista
perechi de
manivele in
faza doua
cate doua
fata
de 0
mijlocul
arborelui
cotit (planul
central de
simetrie);

Existenta
grupelor de
manivele in
faza
face
ca in timpul
primei
rotatii
acestea sa
ajunga
la
punctul
1
mort
interior,
pentru
fiecare fiind
posibile
cate doua
variante de
ordine de
aprindere.

Prima;

A treia;

Niciuna.

0 A doua;

1-2-3-6-5-41-2-4-6-5-30
0
1;
1;

1-5-3-6-2-41
1;

1-5-4-6-2-30
1.

A patra si a
0
0
sasea;

A doua, a
treia,
a
1
patra si a
sasea;

Prima,
a
doua,
a
0
patra si a
sasea.

1-4-2-6-8-31-4-7-3-8-50
0
7-5-1
2-6-1

1-5-2-6-8-40
7-3-1

Oricare din
1
a), b), c).

(1 - 5 - 3 - 6
(1 - 5 - 2 - 4
0
0
- 4 - 2);
- 6 - 3);
(1 - 3 - 5 - 2
(1 - 3 - 2 - 4
1
0
- 4);
- 5);

(1 - 3 - 5 - 6
1
- 4 - 2);
(1 - 2 - 3 - 4
0
- 5);

(1 - 5 - 4 - 2
0
- 6 - 3).
(1 - 5 - 4 - 3
0
- 2).

Invers
proportional
Proportiona
a
cu
la cu turatia 0
0
presiunea
motorului;
medie
efectiva;

Independen
ta
de
presiunea 0
medie
efectiva;

Direct
proportional
a cu turatia
motorului si 1
presiunea
medie
efectiva.

A doua;

205

206
207
208
209
210
211
212
213

Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie

cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:

Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu relatia:

Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura:

0
0

0
0

0
1

1
0

nmax
=
nmax
=
0
1
100% x nn;
103% x nn;

nmax
=
0
110% x nn;

nmax
=
0
120% x nn.

1
1
0
1

0
0
0
0

0
0
0
0

Puterea se
modifica
de
functie de
0 doza
de 1
si
combustibil
de
injectata pe
ciclu;

Puterea se
modifica
functie de 0
randamantu
l mecanic;

Puterea se
modifica
functie de
cursa,
0
randament
si numarul
de cilindri.

Determinar
Determinar
ea
ea directa a
intermediar
puterii
0
0
a a puterii
efective a
indicate a
motorului;
motorului;

Determinar
ea initiala a
momentului 0
efectiv
al
motorului;

Determinar
ea initiala a
deformatiei
1
torsionale a
arborelui
intermediar.

0
0
0
1
0
0
0
0

mng_n5008.mht
mng_n5009.mht
mng_n5010.mht
mng_n5011.mht

215
216
217
218
219
220
221

Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia:

mng_n5012.mht
Puterea indicata se determina cu relatia:
mng_n5013.mht
Puterea indicata se determina cu relatia:
mng_n5014.mht
Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:
mng_n5015.mht
Puterea indicata a motorului se determina cu relatia:
mng_n5016.mht
In bilantul energetic al motorului are loc urmatoarea relatie:
mng_n5017.mht
Indicatorul de sarcina este:
mng_n5018.mht
Puterea motorului la functionarea pe HFO functie de puterea motorului la
222
mng_n5019.mht
functionarea pe motorina este:
223 Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este:
mng_n5020.mht
224
mng_q5021.mht
225

Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pentru motoare de propulsie

este:

226
227
228
229

Temperatura aerului dupa racitorul de aer de supraalimentare este:

Temperatura gazelor dupa turbina se determina cu relatia:
Pentru acelasi motor, poate exista relatia:
Alunecarea aparenta se determina cu relatia:

230

232

mng_q5003.mht
mng_n5004.mht
mng_q5006.mht

Energia specifica se masoara in:

Constanta cilindrului se determina cu relatia:
Presiunea medie efectiva se determina cu relatia:
Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia:

214 Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se calculeaza cu relatia:

231

Diferenta
valorilor
citite
pe
debitmetrel 1
e montate
pe tur si
retur.
0
0
0
0
1
0
0
1

1
1
0
1
0
0
0

Suma
valorilor
citite
pe
debitmetrel 0
e montate
pe tur si
retur;
0
1
1
0
0
1
1
0
Li = Lard
izob
+
Ldest
+0
Lcomp
Lard izoc;
0
0
0
0
0
0
1

Citirea
Citirea
valorii
pe
valorii
pe
debitmetrul 0 debitmetrul 0
montat pe
montat pe
tur;
retur;

Li = Lard
Li = Lard
izob
+
izob
+
Ldest
-0
Ldest
+
Lcomp
Lcomp ;
Lard izoc;
0
0
0
0
1
1
0

mng_n5023.mht
mng_n5024.mht
mng_n5025.mht
mng_n5026.mht

mng_q5027.mht

Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune masurat pe

arborele intermediar permite:

mng_q5029.mht

0
0
1
0
Puterea
modifica
functie
cursa,
diametru
numarul
cilindri ;

1
0
0
0
0
0
0
0
0

se

Li = Lard
izob
+
1
Ldest
Lcomp .
0
0
1
0
0
0
0

Determinar
ea pozitiei
sistemului
de
0
actionare al
pompei de
injectie.

Masurarea directa a puterii efective a motorului evitand utilizarea unei

233
valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:

Planimetrar
Masurarea
ea
consumului
0
0
diagramei
orar
de
indicate;
combustibil;

Masurarea
deformatiei
torsionale a 1
unui arbore
intermediar;

234 Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

Turatia
arborelui
cotit;

Regimul
termic
al 0
motorului;

Toate cele
1
de mai sus.

In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval

235 se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici
economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si economici, se admit:

Momentul
motor,
Puterea
presiunile
efectiva si 0 medii
0
indicata;
efectiva si
indicata,
turatia;

Consumuril
e specifice
de
0
combustibil
efectiv
si
indicat;

Toate cele
1
de mai sus.

In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval

236 se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici
economici; indici de exploatare. Ca indici de exploatare, se pot mentiona:

Marimea
temperaturil
Marimea
0 or stabilite 0
presiunilor;
la probele
prototipului;

Unii
parametri
suplimentar
i,
care
permit
estimarea
0
solicitarilor
termice si
mecanice
ale
motorului
naval;

Toate cele
1
de mai sus.

237 Turatia minima de functionare a motorului este aceea:

Incepand
de la care
se
amorseaza
primele
procese de
ardere
in
cilindrul
motor si de
la
care
acesta este
1
capabil sa
furnizeze
energie in
exterior,
pana
la
aceasta
turatie
el
fiind
antrenat de
o
sursa
exterioara;

Incepand
de la care
momentul
motor
furnizat in
exterior
incepe sa 0
capete
valori
superioare
fata
de
momentul
rezistent;

Toate cele
0
de mai sus.

Sarcina
motorului;

Incepand
de la care
momentul
motor
furnizat in
exterior
incepe sa
capete
valori
semnificativ 0
e,
prin
depasirea
de
catre
forta
de
presiune a
gazelor
a
valorii
fortelor de
inertie;

238 Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:

Incepe sa
Incepe sa
scada, prin
creasca,
cresterea
odata
cu
0
1
rezistentelo
ameliorarea
r proprii ale
proceselor
motorului;
in motor;

Incepe sa
creasca,
prin
scaderea
0
valorii
momentului
rezistent;

Toate
raspunsuril
e de mai 0
sus
sunt
valabile.

Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor efectiv,

odata cu ameliorarea proceselor in motor; s-a notat cu turatia pentru care
239
mng_expl1.gif
se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1). Cresterea in continuare a
lui n peste duce la:

Cresterea
momentului
motor
efectiv
datorita
cresterii
rezistentelo
r mecanice
proportional
e cu turatia;
cresterea
ulterioara a 0
turatiei
conduce la
valori din ce
in ce mai
mari
ale
fortelor de
inertie
astfel incat
Me=0
pentru
n=nmax;

Scaderea
momentului
motor
efectiv
datorita
scaderii
rezistentelo
r mecanice
proportional
e cu turatia;
cresterea
ulterioara a 0
turatiei
conduce la
valori din ce
in ce mai
mari
ale
fortelor de
inertie
astfel incat
Me=0
pentru
n=nmax;

Scaderea
momentului
motor
efectiv
datorita
cresterii
rezistentelo
r mecanice
proportional
e cu turatia;
cresterea
ulterioara a 1
turatiei
conduce la
valori din ce
in ce mai
mari
ale
fortelor de
inertie
astfel incat
Me=0
pentru
n=nmax;

Mentinerea
constanta a
valorii
0
momentului
motor
efectiv.

In
care
In
care
cremaliera
cremaliera
pompei de
pompei de
injectie este
injectie este
0
1
blocata in
blocata in
pozitie fixa
pozitie fixa
(sarcina
(sarcina
variabila);
constanta);

In
care
cremaliera
pompei de
injectie este
blocata in
pozitia de 0
debit
maxim pe o
perioada
redusa de
timp;

Injectarii
cantitatii de
combustibil
pentru care
firma
constructoa
re
0
garanteaza
toti
indicii
tehnici de
exploatare
ai
motorului.

In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc

caracteristicile de turatie ale unui motor naval, caracteristici ce ilustreaza
240
mng_expl2.gif
numai dependenta dintre puterea efectiva a motorului si turatia acestuia.
Acestea se ridica in conditiile:

In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc

241 caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, mng_expl2.gif
urmatoarele caracteristici de turatie:

Caracteristi
ca externa
de turatie
limita
(de
putere
maximmaximorum 0
)-curba 1;
caracteristic
a externa
de putere
maximacurba 2;

Caracteristi
ca
puterii
nominalecurba
3;
0
caracteristic
a puterii de
exploatarecurba 4;

Caracteristi
cile
de
puteri
partialecurbele 5; 0
caracteristic
a puterii de
mers in golcurba 6;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
corecte.

In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc

242 caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, mng_expl2.gif
urmatoarele caracteristici de turatie:

Caracteristi
ca externa
de putere
maxima (de
putere
maximmaximorum 1
)-curba 1;
caracteristic
a externa
de turatie
limita-curba
2;

Caracteristi
ca
puterii
de
exploatarecurba
3; 0
Caracteristi
ca
puterii
nominale curba 4;

Caracteristi
ca
puterii
de mers in
gol-curbele
5;
0
Caracteristi
cile
de
puteri
partialecurba 6;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
corecte.

In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si

caracteristica de elice (curba 9), impreuna cu curbele 7 si 8 ale turatiilor
243 extreme. Se defineste, astfel, intreaga zona de functionare a motorului, mng_expl2.gif
aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale motorului
naval, cuprinsa intre:

Curbele 1,
Curbele 2,
0
1
7, 6, 8 si 9;
7, 6, 8 si 9;

Curbele
7 si 9;

Curbele
7 si 9.

1,

2,

244

245

Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum)

reprezinta dependenta de turatie a puterii:

Functionare
a
motoarelor
navale pe
aceasta
caracteristic
Maxime pe
a
este
care
o
permisa, pe
poate
0 durate de 0
dezvolta
timp extrem
motorul;
de reduse,
numai
pe
standul de
probe
al
firmei
constructoa
re;

Deoarece
functionare
a motorului
in
aceste
conditii
duce
la
depasirea
solicitarilor
termice
admisibile,
utilizarea
acestei
caracteristic
0
i este cu
desavarsire
interzisa in
exploatare
(se
limiteaza
cantitatea
maxima de
combustibil
ce poate fi
refulata de
pompa de
injectie);

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f(n) se caracterizeaza prin

urmatoarele elemente:

Marimea
duratei de
functionare,
precum si
Obtinerea
intervalul
in conditiile
de
timp
in
care
intre doua
cremaliera
regimuri
pompei de
succesive
injectie este
de putere
blocata in 0 maxima,
0
pozitia de
sunt
debit
stabilite de
maxim, pe
firma
o perioada
producatoar
redusa de
e si indicate
timp;
in
documentat
ia
de
exploatare
a motorului;

De cele mai
multe ori, la
motoarele
rapide este
specificata
si proportia
maxima pe
care
o
0
poate avea
in
motoresurs
a
durata
totala
de
functionare
la
acest
regim;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

246 Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) reprezinta:

Dependent
a
dintre
putere
si
turatie,
in
conditiile
injectarii
cantitatii de
combustibil
pentru care
1
firma
constructoa
re
garanteaza
toti
indicii
tehnici de
exploatare
ai
motorului;

Dependent
a de turatie
a
puterii
maxime pe
0
care
o
poate
dezvolta
motorul;

Variatia
puterii
de
exploatare
a motorului
in
functie
de turatie,
pentru care
motorul
0
trebuie sa
functioneze
sigur
si
economic,
fara
limitarea
duratei de
timp;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

247 Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

Dependent
a
dintre
putere
si
turatie,
in
conditiile
injectarii
cantitatii de
combustibil
pentru care
0
firma
constructoa
re
garanteaza
toti
indicii
tehnici de
exploatare
ai
motorului;

Variatia
puterii
de
exploatare
a motorului
in
functie
de turatie;
pe aceasta
caracteristic
a, motorul 1
trebuie sa
functioneze
sigur
si
economic,
fara
limitarea
duratei de
timp;

Dependent
a
dintre
putere
si
turatie,
obtinuta
prin
reducerea
cantitatii de
combustibil
injectat pe 0
ciclu,
de
obicei,
la
75, 50 si
25%
din
cantitatea
corespunzatoare
puterii
nominale;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

248 Caracteristicile puterilor partiale se obtin:

Injectarea
In conditiile
cantitatii de
in
care
combustibil
cremaliera
pentru care
pompei de
firma
injectie este
constructoa
blocata in
0 re
1
pozitia de
garanteaza
debit
toti
indicii
maxim, pe
tehnici de
o perioada
exploatare
redusa de
ai
timp;
motorului;

rin
reducerea
cantitatii de
combustibil
injectat pe
ciclu,
de
obicei,
la
0
75, 50 si
25%
din
cantitatea
corespunzatoare
puterii
nominale;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

249 Daca motorul functioneaza in gol:

Puterea
dezvoltata
la
orice
Puterea
turatie este
dezvoltata
egala
cu
reprezinta
puterea
25%
din
consumata
cantitatea 0
1
prin frecari
coresmecanice si
punzatoare
pentru
puterii
antrenarea
nominale;
propriilor
mecanisme
si agregate;

Puterea
dezvoltata
la
orice 0
turatie este
nula;

Raspunsuril
e b) si c)
sunt
0
ambele
valabile.

250 Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:

Se
decupleaza
motorul de
frana si se
masoara
1
consumul
orar
de
combustibil,
in
functie
de turatie;

Se
decupleaza
elicea,
atunci cand 0
instalatia de
propulsie o
permite;

Raspunsuril
e b) si c)
sunt
0
ambele
valabile.

Avansul
relativ
elicei;

al 1

Coeficientul
0
de siaj.

251

mng_q5048.mht

252

mng_q5049.mht

Se
antreneaza
motorul
pana
la
50%
din
0
cantitatea
corespunzatoare
puterii
nominale;

Raportul de
Raportul de
disc
al 0
0
pas;
elicei;
0
1

In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala

cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL
253 3, prin variatia rezistentei la inaintare a navei, avansul relativ al elicei mng_expl3.gif
LAMBDAel se modifica, astfel incat caracteristica de elice isi schimba atat
pozitia, cat si forma. Astfel:

254

mng_q5051.mht

Prin
Prin
cresterea
cresterea
rezistentei
rezistentei
la inaintare
la inaintare
a
navei
a
navei
(datorata
(datorata
cresterii
cresterii
imersiunii, a
imersiunii, a
intensitatii
intensitatii
vantului si a
vantului si a
valurilor, a
valurilor, a
remorcarii,
remorcarii,
a acoperirii
a acoperirii
carenei cu
carenei cu
vegetatie
1 vegetatie
0
s.a.m.d.),
s.a.m.d.),
viteza navei
viteza navei
si avansul
si avansul
relativ
se
relativ cresc
reduc si, la
si,
la
aceeasi
aceeasi
turatie,
turatie,
elicea
elicea
absoarbe
absoarbe
un moment
un moment
Mel
si,
Mel
si,
respectiv, o
respectiv, o
putere Pel
putere Pel
mai mari;
mai mari;

Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta

255 indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina, mng_expl4.gif
in conditiile:

Mentinerii
Mentinerii
constante a
constante a
depunerilor
starii
0
0
vegetale pe
hidrometeor
corpul
ologice;
navei;

Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta

256 indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina mng_expl4.gif
in conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa cum urmeaza:

Constanta
puterii
Variatia
pierdute
liniara
a
pentru
puterilor
0
0
invingerea
indicate si
rezistentelo
efective;
r proprii ale
motorului;

Prin
scaderea
rezistentei
la inaintare
a
navei
(datorata
cresterii
imersiunii, a
intensitatii
vantului si a
valurilor, a
remorcarii,
a acoperirii
carenei cu
vegetatie
0
s.a.m.d.),
viteza navei
si avansul
relativ
se
reduc si, la
aceeasi
turatie,
elicea
absoarbe
un moment
Mel
si,
respectiv, o
putere Pel
mai mari;

Prin
cresterea
rezistentei
la inaintare
a
navei
(datorata
scaderii
imersiunii, a
intensitatii
vantului si a
valurilor, a
remorcarii,
a acoperirii
carenei cu
vegetatie
0
s.a.m.d.),
viteza navei
si avansul
relativ cresc
si,
la
aceeasi
turatie,
elicea
absoarbe
un moment
Mel
si,
respectiv, o
putere Pel
mai mari.

1
Mentinerii
in
pozitie
fixa
a
organului
0
de reglare a
pompei de
injectie;

Variatia
asimptotica
catre
0
valoarea 1
randamentu
lui mecanic;

Mentinerii
constante a 1
turatiei.

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta

257 indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina mng_expl4.gif
in conditiile mentinerii constante a turatiei; se constata:

Variatia
liniara
a
puterilor
indicate si
efective,
constanta
puterii
pierdute
pentru
invingerea 1
rezistentelo
r proprii ale
motorului si
variatia
asimptotica
catre
valoarea 1
randamentu
lui mecanic;

Constanta
puterilor
indicate si
efective,
variatia
liniara
a
puterii
pierdute
pentru
invingerea 0
rezistentelo
r proprii ale
motorului si
variatia
asimptotica
catre
valoarea 1
randamentu
lui mecanic;

Variatia
liniara
a
puterilor
indicate si
efective,
cresterea
asimptotica
a
puterii
pierdute
0
pentru
invingerea
rezistentelo
r proprii ale
motorului si
constanta
randamentu
lui mecanic;

Variatia
liniara
a
puterii
indicate,
constanta
puterilor
efective si
pierdute
pentru
invingerea 0
rezistentelo
r proprii ale
motorului si
variatia
asimptotica
catre
valoarea 1
randamentu
lui mecanic.

Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si economicitatii

motoarelor navale. In cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis
258
in cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la cresterea temperaturii
mediului ambiant, conduce la:

Scaderea
coeficientul
ui
de
umplere si
a
randamentu
Tendinta de
lui
termic
crestere a
datorita
puterii
inrautatirii
indicate,
arderii
imbogatind
(coeficient
u-se
0 de
exces 0
amestecul
de aer mai
(la debit de
mic) si a
combustibil
cresterii
neschimbat
eventuale a
);
intarzierii la
autoaprinde
re, aceste
efecte
actionand
in
sens
invers;

Necesitatea
raportarii
parametrilor
determinati
pe stand, in
conditii de
presiune si
temperatur
a arbitrare,
la conditii
standard, 0
pentru a se
putea
compara
performant
ele
diverselor
motoare
(corectarea
caracteristic
ilor);

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor navale, se

259 obttne reprezentarea domeniului de functionare simplificat ca cel redat in mng_expl5.gif
figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica, respectiv:

Functionare
a
elicei
grele,
functionare
a
elicei
0
usoare
si
punctul
proiectat de
functionare
a elicei;

Punctul
proiectat de
functionare
a
elicei,
functionare
0
a
elicei
usoare
si
functionare
a
elicei
grele;

Functionare
a
elicei
usoare,
functionare
a
elicei
0
grele
si
punctul
proiectat de
functionare
a elicei;

Punctul
proiectat de
functionare
a
elicei,
functionare
1
a
elicei
grele
si
functionare
a
elicei
usoare;

Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat

260 functionarea usoara/grea a elicei, cat si rezervele de mare sea-margin si mng_expl5.gif
de motor engine-margin, avand urmatoarele semnificatii (fig. EXPL 5):

261

Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare continua maxima

a motorului M (engine's specified MCR), daca:

In timp ce
functionare
a
usoara/grea
se refera la
influenta
vantului si
starea
marii, cele 0
doua
rezerve iau
in
considerati
e
degradarea
corpului si a
elicei;

In timp ce
functionare
a
usoara/grea
se refera la
degradarea
corpului,
cele doua
rezerve iau 0
in
considerati
e influenta
vantului,
starea marii
si
degradarea
elicei;

In timp ce
functionare
a
usoara/grea
se refera la
degradarea
corpului si a
elicei, cele
1
doua
rezerve iau
in
considerati
e influenta
vantului si
starea
marii;

In timp ce
functionare
a
usoara/grea
se refera la
degradarea
elicei, cele
doua
rezerve iau 0
in
considerati
e influenta
vantului,
starea marii
si
degradeare
a corpului.

Motorul nu
asigura si
antrenarea
unui
generator
electric
(asanumitul
generator
de arbore);
atunci cand
1
exista acest
generator,
este
necesar a fi
luata
in
considerati
e si puterea
suplimentar
a
corespunza
toare;

Motorul
asigura si
antrenarea
unui
generator
electric
(asanumitul
generator
de arbore);
atunci cand
0
exista acest
generator,
este
necesar a fi
luata
in
considerati
e si puterea
suplimentar
a
corespunza
toare;

Motorul nu
asigura si
antrenarea
0
unui
turbogener
ator;

Motorul
este
de
tipul
turbocompo
0
und
cu
sistem PTI
(Power
Take In).

Putere
efectiva cu
1020%
mai
mica
decat cea
nominala,
turatie
cu
0
10%
mai
mare decat
turatia
nominala si
durata de
functionare
nelimitata;

Putere
efectiva cu
1020%
mai mare
decat cea
nominala,
turatie
cu
10%
mai 1
mare decat
turatia
nominala si
durata
limitata de
functionare
la 12 ore;

Putere
efectiva cu
1020%
mai
mica
decat cea
nominala,
turatie
cu
10%
mai 0
mare decat
turatia
nominala si
durata
limitata de
functionare
la 12 ore.

Curba
Caracteristi
exponential 0 ca
puterii 0
a;
maxime;

Caracteristi
1
ca de elice;

Curba
randamentu
0
lui efectiv
maxim.

Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca

264 motorul de propulsie sa nu functioneze in zona marcata cu B din figura mng_expl6.gif
EXPL 6:

Navigatia in
ape
de
0
mica
adancime;

Reglaj
incorect al
0
pompei de
injectie;

Functionare
in
1
suprasarcin
a;

Defectiuni
ale palelor 0
elicei.

Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de functionare a

265 sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile urmatoare mng_expl6.gif
reprezinta o interpretare corecta a diagramei:

Functionare
a ideala a
motorului
se situeaza
in zona A,
iar
functionare
a in zona B 1
este
permisa
intermitent,
pentru
o
durata
limitata de
timp;

Motorul
poate
functiona in
oricare din
zonele
diagramei,
0
cu
repozitionar
ea corecta
a
indicatorului
de sarcina;

Functionare
a in zona B
este
permisa
pentru
durate mari
de
functionare,
0
daca nu se
modifica
conditiile
ambientale
din
compartime
ntul
de
masini;

Situand
functionare
a la 90%
sarcina si
turatie 80%
din
cea
nominala, 0
motorul va
opera atata
timp
cat
conditiile de
mentenanta
o permit.

266 Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:

Variatia
Variatia
indicatorilor
indicatorilor
energetici si
energetici si
economici
economici
ai
ai
0 motorului, 1
motorului,
atunci cand
atunci cand
turatia
motorul
motorului
functioneaz
se mentine
a in gol;
constanta;

Variatia
indicatorilor
energetici si
economici
ai
motorului,
atunci cand 0
cremaliera
pompei de
injectie se
mentine pe
pozitie
constanta;

Variatia
indicatorilor
energetici si
economici
ai
motorului,
0
atunci cand
conditiile
mediului
ambiant
sunt
invariante.

262

Putere
efectiva cu
1020%
mai mare
decat cea
nominala,
turatie
cu
0
10%
mai
mare decat
turatia
nominala si
durata de
functionare
nelimitata;

Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat prin

urmatoarele:

263 In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:

mng_expl6.gif

Determinar
Determinar
ea
puterii
ea
puterii
0
0
indicate a
efective a
motorului;
motorului;

267 Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

Coeficientul
Indicatorul
1
0
de sarcina;
de sarcina;

268 Raportul Kp = Pexp/Pen reprezinta:

269 Raportul KM=Mexp/Men reprezinta:

270

mng_q5067.mht

KM=Kn^3;
KM=Kp^2;
Kn=nexp/n 0 Kp=Pexp/P 0
n;
n;
0
0

271

Caracteristica de consum orar de combustibil pentru MAC se ridica in

conditia:

n
=
1 P = Pe n;
constant;

272

Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 = 100 kN/m2

pot fi respectate la incercarea motoarelor:

Da;

273 In figura EXPL 7:

274 In figura EXPL 8:

0 Nu;

mng_expl7.gif

La sarcina
de
75%
La sarcina
presiunea
de
1/2
medie
1 randamentu 0
efectiva
l mecanic
este de 10
este de 0.8;
kg/cm^2;

mng_expl8.gif

La sarcina
La sarcina
de
3/4
de
3/4
presiunea
puterea
0 maxima de 0
efectiva
ardere este
este de 10
de
110
000 HP;
kg/cm^2;

Determinar
ea
puterii
necesare
invingerii
rezistentelo
r proprii ale
motorului,
realizata
0
prin
decuplarea
succesiva a
grupurilor
de
supraalime
ntare;
Putere
redusa
la
presiunea 0
mediului
ambiant;
KM=Kn^2;
Kn=nexp/n 1
n;
1
Avans
la
injectie
0
variabil;
Numai
in
zone
0
temperate;
La sarcina
de
3/4
temperatur
a
gazelor
0
dupa
turbina este
de 350 grd
C;
La sarcina
de
3/4
consumul
specific
1
efectiv de
combustibil
este de 154
g/HPh;

Determinar
ea
puterii
necesare
invingerii
rezistentelo
r proprii ale
motorului,
1
realizata
prin
suspendare
a succesiva
a injectiei
de
combustibil.

Indicator de
putere de 0
exploatare.
KM=Kp^3;
Kp=Pexp/P 0
n.
0
Sarcina
constanta.

Numai
in
zone
0
tropicale.
La sarcina
de
75%
presiunea
aerului de
0
supraalime
ntare este
de
1.2
kg/cm^2.
La sarcina
de
3/4
presiunea
maxima de 0
comprimare
este de 50
kg/cm^2.

La puterea
de 8000 kW
presiunea
0
aerului de
baleiaj este
de 1.78 bar;

La puterea
de 8000kW
consumul
specific
efectiv de 0
combustibil
este
de
0.215
kg/kW h;

Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii navele: RTrevizie tehnica, RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-reparatia curenta
276
numarul 2, RK-reparatia capitala, precizati care este ordinea de efectuare
a ciclurilor de reparatie la nave:

RT,
RC1,
RK,
RT,
1
0
RC2, RK;
RC1, RC2;

RC1, RC2,
0
RT, RK;

277 Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:

Sudura;

Montarea
0 de
stifturi 0
filetate;

Lipirea cu
rasini
1
epoxidice;

Montarea
de dopuri 0
filetate.

278 Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 se realizeaza:

Verificarea
paralelismul
ui
dintre
axele celor
doua lagare
(fig. EXPL
10,a) si a
perpendicul
aritatii
1
acestora pe
suprafeta
laterala
a
capului,
respectiv
piciorului
(fig. EXPL
10,b);

Verificarea
deformatiilo 0
r boltului;

Verificarea
solicitarilor
0
corpului
bielei.

Nu
se
0
modifica;

Scade.

Nu
se
0
modifica;

Scade.

Ramane
constant;

Creste.

Cresterea
in
timpul
comprimarii
0
, scaderea
in
timpul
destinderii.

275 In figura EXPL 9:

279

Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai groasa decat
cea originala, noul raport de comprimare:

280

Daca laina de la capul bielei unui motor in patru timpi este mai groasa
decat cea originala, noul raport de comprimare:

281

282

In urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de ardere in

chiulasa, noul raport de comprimare:

Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul efect
asupra raportului de comprimare:

mng_expl9.gif

mng_expl10.gif

La puterea
de 7000kW
temperatur
a gazelor la
0
intrarea in
turbina este
de 800 grd
F;

Verificarea
paralelismul
ui
dintre
axele celor
doua lagare
(fig. EXPL
10,b) si a
perpendicul
aritatii
0
acestora pe
suprafeta
laterala
a
capului,
respectiv
piciorului
(fig. EXPL
10,a);

Operatiune
a
este 0 Creste;
imposibila;
Operatiune
a
este 1 Creste;
imposibila;
Depinde de
valoarea
presiunii de 0 Scade;
supraalime
ntare;

Cresterea; 0 Scaderea;

Pastrarea
constanta;

La puterea
de 7000 kW
turatia
1
motorului
este de 113
rpm.
RC2, RC1,
RK, RT.

283

Prin rabotarea chiulasei cu camera de ardere in chiulasa, raportul de

comprimare:

Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de

la paralelismul bratelor de manivela (masurarea frangerilor). Aceasta se
realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu ajutorul unui comparator special,
284
mng_expl11.gif
prin masurarea distantei dintre bratele unui cot, de regula la o distanta
egala cu jumatate din diametrul fusului palier fata de axa de rotatie,
efectuandu-se:

Se mentine
constant
daca este
realizata
0
camera de
ardere
in
chiulasa.

O singura
determinare
,
atunci
cand cotul
se afla in
0
pozitia
p.m.i.
si
motorul
tocmai
a
fost oprit;

Patru
determinari,
in conditiile
de
la
punctele a)
si
b), 0
corespunza
toare p.m.i.,
tribord,
p.m.e.
si
babord;

Cinci
determinari,
in conditiile
de
la
punctele a)
si
b),
corespunza
toare p.m.i.,
tribord,
1
babord
si
p.m.e.,
datorita
prezentei
bielei, care
nu permite
o
singura
determinare
la p.m.e.

Nu
se
0 Scade;
modifica;

O singura
determinare
,
atunci
cand cotul
se afla in
0
pozitia
p.m.i.
si
nava este
incarcata la
maxim;

Creste;

285

Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe

paletele turbinei de supraalimentare:

Consum
Ardere
mare
de
0
0
incompleta;
ulei ungere
cilindri;

Neetanseita
ti
ale
0
supapei de
evacuare;

Toate
cauzele de 1
mai sus.

286

Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la chiulasa pe

zona laterala:

Lipirea
rasini;

Sudura;

Toate cele
1
de mai sus.

cu

0 Caplamale; 0

Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii eventualelor fisuri

si se realizeaza cu apa, la presiunea:

Nominala a
1.5
din
fluidului de 0
0
aceasta;
racire;

Sub 1.5 din

presiunea 0
nominala;

Mai mare
de
1.5,
tinand cont
si
de
1
regimul
termic
al
organului
probat.

Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o

288 tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime ca cea originala, in
scopul:

Mentinerea
Evitarii
constanta a
utilizarii
nivelului
pieselor de
0 vibratiilor in 0
schimb de
sistemul de
alte
inalta
dimensiuni;
presiune;

Utilizarea
elementelor
de imbinare
0
si
fixare
deja
existente;

Mentinerea
acelorasi
caracteristic 1
i
ale
injectiei.

Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea

289
tubulaturilor de combustibil:

Fibra
sticla;

Cupru;

Se
recomanda
imbinari
1
sudate cap
la cap.

287

de

0 Azbest;

Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului
290 pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde rapid; in
cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:

Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului pistonului din

291
mng_expl12.gif
figura EXPL 12 presupune:

Exista
posibilitatea
crearii unor
pungi
Exista
izolatoare,
patrunderii
care
gazelor de
0 impiedica 0
ardere
in
racirea
spatiile de
pistonului,
racire;
putand
duce
la
griparea
acestuia
In
primul
rand,
determinare
a lungimii
fisurii
folosind
metodele
Suprafata
cunoscute
exterioara
si
se
se curata si
stopeaza
se
propagarea
rotunjeste
fisurii prin
corespunza
practicarea
tor cu mare
de gauri la
atentie, caci
capetele
muchiile de
fisurii;
se
material
sanfreneaz
netesite
a gaurile si 0
0
datorita
se
supraincalzi
monteaza
rii locale se
pe ambele
ard si se
flancuri ale
fisureaza,
rostului
devenind
prezoane
amorse de
de
propagare
consolidare
pentru toate
ca in figura
zonele
1,
dupa
invecinate;
care
se
trece
la
incarcarea
cu sudura
in
mai
multe
treceri,

La
motoarele
lente
la
care
pistoanele 0
sunt racite,
pericolul
este si mai
mare;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

La
sfarsit
se
face
obligatoriu 0
si o proba
hidraulica;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

292 Figura EXPL 13 indica:

293

mng_expl13.gif

Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului pistonului care

mng_expl14.gif
prezinta fisuri, conform figurii EXPL 14:

Masurarea
uzurii
si
marimii
fisurilor
pistonului
0
cu
cap
concav cu
ajutorul
unui
calibru;
In
zonele
fisurate
sunt
practicate
gauri
cu
diametre
suficient de
mari pentru
a
putea
cuprinde
integral
toate
fisurile din
zona
respectiva;
in
aceste
gauri
se
introduc
1
dopuri din
materiale
termorezist
ente, care
se fixeaza
cu suruburi
(fig. EXPL
14,a) sau
sunt
filetate;
dupa
montaj sunt
asigurate
cu
stifturi
filetate sau
ancore cu
gheare (fig.

Masurarea
uzurii
si
concavitatii
pistonului
0
cu cap plat
cu ajutorul
unui
calibru;

Masurarea
uzurii
si
concavitatii
pistonului
cu
cap 1
concav cu
ajutorul
unui
calibru;

In
zonele
fisurate
sunt
practicate
gauri
cu
diametre
suficient de
mari pentru
a
putea
cuprinde
integral
toate
fisurile din
zona
respectiva;
aceasta
este
apoi 0
asigurata
cu
stifturi
filetate sau
ancore cu
gheare; in
aceste
gauri
se
introduc
dopuri din
materiale
termorezist
ente, care
se fixeaza
cu suruburi
sau
sunt
filetate;

In
zonele
fisurate
sunt
practicate
gauri
in
dreptul
fiecarei
fisuri,
cu
diametre
superior
celui
al
fisurii;
in
aceste
gauri
se
introduc
dopuri din
materiale
0
termorezist
ente, care
se fixeaza
cu suruburi
(fig. EXPL
14,a) sau
sunt
filetate;
dupa
montaj sunt
asigurate
cu
stifturi
filetate sau
ancore cu
gheare (fig.
EXPL 14,b
si c);

Masurarea
uzurii
si
concavitatii
pistonului
cu
cap
concav cu 0
ajutorul
sondei
pentru
adancimi a
sublerului.
In
zonele
fisurate
sunt
practicate
gauri
cu
diametre
suficient de
mari pentru
a
putea
cuprinde
integral
toate
fisurile din
zona
respectiva;
in
aceste
gauri
se
introduc
0
dopuri din
materiale
plastice,
care
se
fixeaza cu
suruburi
(fig. EXPL
14,a) sau
sunt
filetate;
dupa
montaj sunt
asigurate
cu
stifturi
filetate sau
ancore cu
gheare (fig.

294

295

Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare reconditionarii capului

mng_expl14.gif
pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sunt:

Practicarea
de gauri cu
diametre
Asigurarea
suficient de
dupa
mari pentru
montaj cu
a
putea
0 stifturi
0
cuprinde
filetate sau
integral
ancore cu
toate
gheare;
fisurile din
zona
respectiva;

Introducere
a de dopuri
din
materiale
termorezist
0
ente, care
se fixeaza
cu suruburi
sau
sunt
filetate;

Ordinea
corecta
a
operatiunilo 1
r este a), c),
b).

Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a lagarului de

mng_expl15.gif
impingere din figura EXPL 15, se realizeaza:

Corectarea
Reglarea si
pozitiei
ajustarea
arborelui
pozitiei
cotit,
axiale
a
datorata
0 arborelui
1
nivelului
cotit
in
excesiv al
functie de
vibratiilor
grosimea
torsionale;
sabotilor;

Reglarea si
ajustarea
pozitiei
axiale
a
arborelui
0
cotit
in
functie de
suprfata
frontala a
sabotilor;

Nici una din

metodele
de mai sus 0
nu
este
practicabila.

Uzura
poate
fi
privita ca o
continuare
a prelucrarii
pieselor,
fiind
necesara
obtinerea
ajustajelor, 1
microgeom
etriei
si
structurii
superficiale
optime
pentru
functionare
a normala a
motorului;

Continuare
a
functionarii
cu
piese
care
au
depasit
uzura limita
admisibila,
perioada ce
trebuie
0
evitata,
intrucat
conduce la
intensificare
a puternica
a
uzurii
pieselor
pana
la
avarierea
motorului;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

Uzura
coroziva;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza prin

296
urmatoarele:

297

Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca uzura se prezinta sub

aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:

Printr-o
dezvoltare
in
timp
aproape
liniara
a
procesului,
0
sfarsitul ei
fiind
corespunza
tor
uzurii
limita
admisibile;

Uzura
abraziva si
Uzura prin
0
0
uzura prin
oboseala;
aderenta;

298 Uzura abraziva se produce:

Datorita
existentei
In
urma
unor
functionarii
particule
pieselor la
dure intre
temperaturi
suprafetele
ridicate,
pieselor
datorita
cuplelor din
vitezelor si
motorul cu
presiunilor
ardere
mari si a
interna,
0
1
ungerii
fiind
insuficiente
provocata
(de obicei,
de procesul
intrerupere
de
a filmului de
microaschie
lubrifiant
re
si
dintre
deformatiile
suprafetele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafetele
pieselor
solicitate de
forte
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 0
fie
de
faramitarea
si exfolierea
suprafetelor
,
cauza
acestui tip
de
uzura
constituindo oboseala
superficiala
a
materialului
pieselor;

Datorita
reactiilor
chimice
care au loc
intre
suprafata
pieselor si
agentii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importanti
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 0
etc.,
in
urma
acestor
reactii
formanduse compusi
friabili, care
sunt
indepartati
ulterior sub
actiunea
fortelor care
incarca
suprafetele.

299 Uzura prin aderenta se produce:

Datorita
existentei
In urma
unor
functionarii
particule
pieselor la
dure intre
temperaturi
suprafetele
ridicate,
pieselor
datorita
cuplelor din
vitezelor si
motorul cu
presiunilor
ardere
mari si a
interna,
1
0
ungerii
fiind
insuficiente
provocata
(de obicei,
de procesul
intrerupere
de
a filmului de
microaschie
lubrifiant
re
si
dintre
deformatiile
suprafetele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafetele
pieselor
solicitate de
forte
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 0
fie
de
faramitarea
si exfolierea
suprafetelor
,
cauza
acestui tip
de
uzura
constituindo oboseala
superficiala
a
materialului
pieselor;

Datorita
reactiilor
chimice
care au loc
intre
suprafata
pieselor si
agentii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importanti
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 0
etc.,
in
urma
acestor
reactii
formanduse compusi
friabili, care
sunt
indepartati
ulterior sub
actiunea
fortelor care
incarca
suprafetele.

300 Uzura prin oboseala se produce:

Datorita
existentei
In
urma
unor
functionarii
particule
pieselor la
dure intre
temperaturi
suprafetele
ridicate,
pieselor
datorita
cuplelor din
vitezelor si
motorul cu
presiunilor
ardere
mari si a
interna,
0
0
ungerii
fiind
insuficiente
provocata
(de obicei,
de procesul
intrerupere
de
a filmului de
microaschie
lubrifiant
re
si
dintre
deformatiile
suprafetele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafetele
pieselor
solicitate de
forte
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 1
fie
de
faramitarea
si exfolierea
suprafetelor
,
cauza
acestui tip
de
uzura
constituindo oboseala
superficiala
a
materialului
pieselor;

Datorita
reactiilor
chimice
care au loc
intre
suprafata
pieselor si
agentii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importanti
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 0
etc.,
in
urma
acestor
reactii
formanduse compusi
friabili, care
sunt
indepartati
ulterior sub
actiunea
fortelor care
incarca
suprafetele.

Datorita
existentei
In
urma
unor
functionarii
particule
pieselor la
dure intre
temperaturi
suprafetele
ridicate,
pieselor
datorita
cuplelor din
vitezelor si
motorul cu
presiunilor
ardere
mari si a
interna,
0
0
ungerii
fiind
insuficiente
provocata
(de obicei,
de procesul
intrerupere
de
a filmului de
microaschie
lubrifiant
re
si
dintre
deformatiile
suprafetele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafetele
pieselor
solicitate de
forte
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 0
fie
de
faramitarea
si exfolierea
suprafetelor
,
cauza
acestui tip
de
uzura
constituindo oboseala
superficiala
a
materialului
pieselor;

Datorita
reactiilor
chimice
care au loc
intre
suprafata
pieselor si
agentii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importanti
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 1
etc.,
in
urma
acestor
reactii
formanduse compusi
friabili, care
sunt
indepartati
ulterior sub
actiunea
fortelor care
incarca
suprafetele.

La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura, actionand

separat sau combinat. Precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:

In
cazul
pistonului,
capul
La nivelul
acestuia
camasii
este supus
cilindrului
unei uzuri
actioneaza
corozive,
deopotriva
iar
0
0
uzura
suprafata
abraziva,
laterala
a
prin
regiunii portaderenta si
segmenti si
coroziune;
mantalei
uzurii
de
aderenta si
abrazive;

La nivelul
suprafetelor
de lucru ale
camelor si
tachetilor,
0
se
manifesta
uzura prin
oboseala si
aderenta;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la care

303
trebuie racit aerul de supraalimentare in racitorul intermediar, in scopul:

Evitarii
Evitarea
aparitiei
depunerilor
fenomenulu 0
0
de
i
de
calamina;
cavitatie;

Evitarea
aparitiei
1
condensului
in racitor;

Evitarea
socurilor
hidraulice.

Apa
tehnica;

Uleiul
ungere
cilindri;

Aerul
baleiaj.

301 Uzura coroziva se produce:

302

304

Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric
rezultat din arderea combustibilului greu:

Apa
mare;

de

de
1

de

305 Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:

Temperatur
Presiune
a redusa la
scazuta a
sfarsitul
1
0
mediului
comprimarii
ambiant;
;

Presiune
mare
a
pompei
0
circulatie
ulei;

Presiune
mare
a
pompei
circulatie
combustibil 0
din sistemul
de
alimentare
a motorului.

306 Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:

Utilizarea
unui
Reducerea
combustibil
raportului
cu
o
de
0 temperatur 0
comprimare
a
de
;
autoaprinde
re
mai
ridicata;

Cresterea
gradului de
0
supraalime
ntare;

Incalzirea
apei
de
1
racire
cilindri.

307 Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

Procentul
volumic de
cetan dintrun amestec
Cantitatea
de
cetan
de
KOH
normal
si
echivalenta
alfa-metil cantitatii
naftena,
unui
acid
1
0
care
are
de
a
aceleasi
neutraliza
proprietati
bazele dintrla
un gram de
autoaprinde
combustibil;
re ca si
combustibil
ul dat;

Rezistenta
la curgere a
0
combustibil
ului;

Cantitatea
de caldura
degajata
prin
0
arderea
unui kg de
combustibil.

Sarcina pe
cilindri este 0
diferita;

Sunt
posibile
penultimele 1
doua
cazuri.

Uleiul
ungere
cilindri;

Aerul
baleiaj.

308

Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea

din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:

Scaderea
presiunii
uleiului de
Infundarea
ungere
a
canalelor
lagarelor
de
palier
0 patrundere 0
aferente
a apei de
cilindrilor cu
racire
in
temperaturi
cilindri;
mai
ridicate;

309

Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric
rezultat din arderea combustibilului greu:

Apa
tehnica;

Apa
mare;

de

de
1

de

310 Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:

Temperatur
Presiune
a redusa la
scazuta a
sfarsitul
1
0
mediului
comprimarii
ambiant;
;

Presiune
mare
a
pompei
0
circulatie
ulei;

Presiune
mare
a
pompei
circulatie
combustibil 0
din sistemul
de
alimentare
a motorului.

311 Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:

Utilizarea
unui
Reducerea
combustibil
raportului
cu
o
de
0 temperatur 0
comprimare
a
de
;
autoaprinde
re
mai
ridicata;

Cresterea
gradului de
0
supraalime
ntare;

Incalzirea
apei
de
1
racire
cilindri.

312 Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

Procentul
volumic de
cetan dintrun amestec
Cantitatea
de
cetan
de
KOH
normal
si
echivalenta
alfa-metil cantitatii
naftena,
unui
acid
1
0
care
are
de
a
aceleasi
neutraliza
proprietati
bazele dintrla
un gram de
autoaprinde
combustibil;
re ca si
combustibil
ul dat;

Rezistenta
la curgere a
0
combustibil
ului;

Cantitatea
de caldura
degajata
prin
0
arderea
unui kg de
combustibil.

Scaderea
presiunii
uleiului de
Infundarea
ungere
a
canalelor
lagarelor
de
palier
0 patrundere 0
aferente
a apei de
cilindrilor cu
racire
in
temperaturi
cilindri;
mai
ridicate;

Sarcina pe
cilindri este 0
diferita;

Sunt
posibile
penultimele 1
doua
cazuri.

Valvulele
de aer de
Supapa de
pe
butelii 1 siguranta s- 0
sunt
a blocat;
inchise;

Presiunea
de injectie 0
este mica;

Tancul de
serviciu de
motorina
0
are
nivel
minim.

313

Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea

din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:

314 La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste

Supapele
de lansare
nu
se 1
deschid
complet;
Supapele
de lansare
0
sunt
reglate;
Presiunea
apei
de
spalare
0
separatoare
este prea
mare;

Tancul de
serviciu de
motorina
0
are
nivel
maxim.
Presiunea
aerului din
1
butelii este
prea mica.

315 La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste

Robinetul
Presiunea
de
purja
de injectie
0
0
este
este
deschis;
normala;

316 La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste complet

Robinetul
Presiunea
de
purja
de injectie
0
0
este
este de 270
deschis;
bar;

Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu

317
porneste:

Rata
de
Compresia
ungere
in
cilindri
0
1
cilindri este
este prea
prea mare;
mica;

Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu

318
porneste:

In
tubulatura
Compresia
de
in
cilindri
combustibil 1
0
este prea
si in pompe
mica;
a patruns
aer;

Presiunea
apei
de
spalare
0
separatoare
este prea
mare;

Presiunea
aerului din
0
butelii este
de 25 bar.

Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu

porneste:

Rata
de
Compresia
ungere
in
cilindri
0
0
cilindri este
este prea
prea mare;
mica;

Presiunea
de injectie
1
este prea
mica;

Vascozitate
a
combustibil
0
ului
greu
este de 2
grd E.

Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu

porneste:

La cilindri sRata
de
a
facut
ungere
0 presa
0
cilindri este
pneumatica
prea mare;
;

Presiunea
apei
de
spalare
0
separatoare
este prea
mare;

Combustibil
ul contine 1
apa.

321 Motorul se opreste in timpul functionarii:

Temperatur
a
de
Inaltimea
incalzire a
de
combustibil 0 compresie
ului
greu
este
este de 120
normala;
grd C;

Intrerupere
a
alimentarii 1
cu
combustibil;

Temperatur
a uleiului de
ungere
0
lagar
de
impingere
44 grd C.

322 Motorul se opreste in timpul functionarii:

Temperatur
a
de
Presiunea
incalzire a
apei
de
combustibil 0 racire
1
ului
greu
cilindri este
este de 120
1 bar;
grd C;

Intrerupere
a
alimentarii
cu
0
combustibil
a
separatorul
ui;

Temperatur
a uleiului de
ungere
0
lagar
de
impingere
44 grd C.

323 Motorul se opreste in timpul functionarii:

Temperatur
a
de
Inaltimea
incalzire a
de
combustibil 0 compresie
ului
greu
este
este de 120
normala;
grd C;

Intrerupere
a
alimentarii
1
cu ulei a
capului de
cruce;

Temperatur
a uleiului de
ungere
0
lagar
de
impingere
44 grd C.

319

320

Presiunea
aerului din
0
butelii este
de 25 bar.

324 Motorul se opreste in timpul functionarii:

Temperatur
a uleiului de
ungere
lagar
de 1
impingre
este de 190
grd F;

Intrerupere
a
transferului
de
0
combustibil
in tancul de
decantare;

325 Motorul prezinta batai in functionare

Nivel
normal
in
Avansul la
tancul
de
injectie este 1 ulei
de 0
prea mare;
ungere
bucse tub
etambou;

Nivel
normal
in
tancul
de 0
compensa
cilindri;

Nivel
normal
in
tancul
de 0
apa racire
pistoane.

326 Motorul prezinta batai in functionare:

Inaltimea
de
compresie
este
normala;

Intrerupere
a
transferului
0 de
0
combustibil
in tancul de
decantare;

Temperatur
a aerului de
supraalime
ntare dupa 0
racitor este
de 38 grd
C;

Cuzinetul
de la capul
sau piciorul
bielei
are
joc
prea
mare,
iar 1
suruburile
de
asamblare
a bielei sunt
slabite.

327 Gazele evacuate au culoare inchisa:

Nivel
Amestec
normal de
prea bogat
combustibil 0
1
in
in tancul de
combustibil;
serviciu;

Vascozitate
a uleiului de
ungere
0
cilindri este
normala;

Avansul la
injectie este 0
corect.

Uzura
orificiilor
duzelor
1
injectoarelo
r;

Avansul la
injectie este 0
corect.

Vascozitate
a uleiului de
ungere
0
cilindri este
normala;

Avansul la
injectie este 0
corect.

Vascozitate
a uleiului de
ungere
0
cilindri este
normala;

Avansul la
injectie este 0
corect.

328 Gazele evacuate au culoare inchisa:

329 Gazele evacuate au culoare inchisa:

330 Gazele evacuate au culoare alba:

Inaltimea
de
compresie
este
normala;

Presiunea
Nivel
apei
de
normal de
racire
combustibil 0
0
pistoane
in tancul de
este
serviciu;
normala;
Supapele
de refulare
Indicatorul
ale pompei
1 de sarcina 0
de injectie
este 8.4;
nu
inchid
corect;
Nivel
Aerul admis
normal de
in
cilindri
combustibil 0
1
este prea
in tancul de
umed;
serviciu;

Temperatur
a aerului de
supraalime
ntare dupa 0
racitor este
de 38 grd
C.

331 Gazele evacuate au culoare inchisa:

Combustibil
ul contine
un procent
Nivel
prea mare
normal de
de apa sau
combustibil 0
1
apa
in tancul de
patrunde in
serviciu;
cilindru prin
fisurile
chiulasei;

332 Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa:

Supapa de
Supape de
siguranta
lansare
0
1
reglata
inchise;
incorect;

Avans
normal
injectie;

333 Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa

Supapa de
Supape de
siguranta
lansare
0
0
reglata
inchise;
corect;

Cantitate
prea mare
de
1
combustibil
injectat;

334 Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:

Valvul
a
Apa
de
termoregula
racire
toare
din
pistoane in
instalatia de
0
0
domeniul
racire
normal de
cilindri nu
presiune;
este
reglata;

Joc
mare
prea
la
0
capul
de
cruce;

Cadere
mare
de
1
presiune pe
filtru.

335 Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:

Nu
este
reglata
A patruns
0
1
distributia
apa in ulei;
aerului;

Presiunea
de saturatie
in caldarina
0
recuperatoa
re
a
crescut;

A crescut
sarcina de
0
exploatare
a motorului.

336 Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:

Scade
Nava este
presiunea
inclinata
1
0
uleiului de
spre tribord
ungere;
cu 5 grd;

Presiunea
de saturatie
in caldarina
0
recuperatoa
re
a
crescut;

A crescut
sarcina de
0
exploatare
a motorului.

337 Motorul isi mareste brusc turatia:

Jocuri mari
Racirea
in lagarele
unui piston
0 de
sprijin 0
este
ale
liniei
insuficienta;
axiale;

338 Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:

Abraziva;

1 Coroziune; 0

Vascozitate
a uleiului de
ungere
0
cilindri este
normala;

la 0

Aerul
de
ardere
contine
o
cantitate
1
mare
de
vapori
de
ulei;
Cresterea
raportului
de
0
comprimare
;

Avansul la
injectie este 0
corect.

Filtru
de
ulei
prezinta
0
cadere
mare
de
presiune.
Filtru
de
ulei
prezinta
0
cadere
mare
de
presiune.

Temperatur
a
gazelor
evacuate
0
difera cu 30
- 50 grd C
intre cilindri.
Modificarea
presiunii de 0
injectie.

339 Continutul de sulf din combustibilul greu produce:

Scaderea
temperaturii
punctului
Pompare
1
de roua din
dificila;
gazele
evacuate;

Modificarea
substantelo
r
pentru
tratarea
0
apei
de
racire
pistoane;

340 Ce produce continutul de apa din combustibil:

Cresterea
Uzura
de
vascozitatii
0
0
eroziune;
combustibil
ului;

Nu produce
uzura
coroziva
0
daca este
neutra;

Uzura
coroziva.

341 Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al din uleiul de ungere:

Uzura
la
Uzura
lagarele
1 segmentulu 0
motorului;
i;

Uzura
mantalei
pistonului;

Uzura
boltului
capului
cruce.

Presiune
Contaminar
mare intre
e cu apa de 0
0
patina
si
mare;
glisiera;
Atomizare
redusa;
consum
Uzura
mare
de 1 pompelor
0
putere
de injectie;
pentru
pompare;

Uzura
segmentilor
1
, camasii de
cilindru;

Contaminar
e
cu 0
motorina.

Cresterea
temperaturii
apei
de 0
racire
cilindri;

Dereglarea
distributiei
0
aerului de
lansare.

Stocajului
in rafinarii;

Stocajului
0 la
bordul 0
navei;

Transportul
0
ui;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

345 Daca din anumite motive motorul se supraincalzeste, atunci:

Se
determina
presiunea
de ardere;

Se reduce
sarcina
motorului si
se mareste
0
1
treptat
debitul de
apa
de
racire;

Se verifica
vascozitate
0
a uleiului de
ungere;

Se verifica
distributia
0
sarcinii pe
cilindri.

346 Cresterea presiunii din carter indica:

Arderea,
griparea
Uzura
sau uzura 1 lagarelor
segmentilor
palier;
;

Uzura
lagarelor
maneton;

Cresterea
presiunii de
injectie
a0
combustibil
ului.

342 Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al din uleiul de ungere:

343 Ce implica vascozitatea combustibilului greu:

344

Desi combustibilii produsi in rafinarii sunt sterili, totusi contaminarea

acestora se poate produce, deoarece:

Cresterea
avansului la 0
injectie.

de

Oscilarea
brusca
a
temperaturii
apei
in
1
timpul
functionarii
la regimuri
stabilizate;

Blocarea
supapei de
siguranta
0
din
chiulasa.

347 Defectarea valvulei termoregulatoare din instalatia de racire cilindri:

Modificarea
Modificarea
jocului
ratei
de
dintre
0
0
ungere
a
patine
si
cilindrilor;
glisiere;

348 Infundarea duzei injectorului de combustibil produce:

Marirea
viscozitatii
Jocuri
combustibil
hidraulice in
ului
in
instalatia de 0
0
tubulatura
racire
de surplus
pistoane;
de
combustibil;

Cresterea
turatiei
motorului;

Incalzirea
elementului
pompei de
injectie si a 1
tubulaturii
de
inalta
presiune.

Dupa
16
0 Dupa 4 ore; 1
ore;
Intre 0,6 Intre 0,3 1
0
0,9 m;
0,4 m;

Dupa
24
0
ore;
Intre 0,1 0
0,4 m;

Dupa 36 de
0
ore.
Intre 0,3 0
0,9 m.

Castrol
225HXD;

Fina
Vegano
570.

349 Purjarea tancului de serviciu combustibil se face:

350 In figura EXPL 16 nivelul de ulei in tancul 6 trebuie sa fie:

mng_expl16.gif

351 In tabelul din figura EXPL 17 pentru combustibil cu sulf intre 0,05%-1%:

mng_expl17.gif

Ulei
Agip
Mobil DTE;
punica 570; 0 Shell
0
BP OE220;
AlexiaX;

mng_expl18.gif

2- pompe
de
circulatie; 31
pompa de
preancalzir
e;

11-valvula
termoregula
toare
cu
doua
cai;
0
12generator
de
apa
tehnica;

10-racitor;
150
tubulatura
de surplus;

4-incalzitor
de apa; 130
tanc
de
circulatie.

mng_expl19.gif

Sistem de
baleiaj si de
supraalime 0
ntare
in
paralel;

Sistem de
baleiaj si de
supraalime
ntare
cu 0
doua
treapte de
racire;

Sistem de
baleiaj si de
1
supraalime
ntare mixt;

Sistem de
baleiaj sI de
supraalime 0
ntare
in
serie.

mng_expl20.gif

Temperatur
a maxima
de incalzire
a
1
combustibil
uilui
150
grd C;

Caderea de
presiune pe
racitorul de 0
aer
800
mmWG;

Presiunea
apei
de
racire
0
pistoane la
intrare 11
bar;

Temperatur
a maxima
de
iesire
apei
de 0
racire
cilindri 212
grd F.

352 In figura EXPL 18- instalatia de racire cilindri:

353 In figura EXPL 19:

354 In figura EXPL 20-tabel cu parametri functionali:

355 In figura EXPL 21:

356 In figura EXPL 22:

357 In figura EXPL 23:

Vascozitate
a
combustibil
ului trebuie
0
sa fie de 3560 Seconds
Saybolt
Universal;

Vascozitate
a
combustibil
ului trebuie
sa fie de 0
100-150
Seconds
Redwood
no.1;

Temperatur
a maxima
de incalzire
a
combustibil 1
ui de 180
(sq.mm/s)
este de 125
grd C.

Reprezinta
o diagrama
pentru
determinare 0
a
consumului
de aer;

Reprezinta
o diagrama
pentru
determinare
a
0
intervalelor
de purjare a
colectoarel
or
de
baleiaj;

Temperatur
a punctului
de
roua
scade
la
0
cresterea
presiunii de
supraliment
are.

Sistem de
baleiaj
in
1
bucla
inchisa;

Racirea
aerului
in 0
doua trepte.

mng_expl21.gif

Vascozitate
a
combustibil
ului trebuie 0
sa fie de 2030
(sq.mm/s);

mng_expl22.gif

Temperatur
a
de
saturatie
este de 40
grd C daca
presiunea
de
supraalime
ntare este
1
de 2 bar,
umiditate
relativa de
80%,
iar
temperatur
a mediului
ambiant
este de 30
grd C;

mng_expl23.gif

Presostatul
comanda
Dupa
pornirea si
baleiaj
oprirea
urmeaza o 0 electrosufla 0
postumpler
ntei functie
e;
de turatia
motorului
termic;

358

Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un

mng_expl24.gif
aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:

Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un

359
mng_expl24.gif
aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:

Exista
frecare
marita intre
pistonasul
si cilindrul
aparatului
de
ridicat
diagrame,
cauzata de
patrunderea
0
impuritatilor
,
dilatare
necorespun
zatoare a
unor piese
ale
aparatului,
datorita
incalzirii
insuficiente;

Mecanismul
de
0
inregistrare
oscileaza;

Se
incalzeste
Se
aparatul
demonteaz
indicator
a, se curata
uniform
si se unge
inainte de aansamblul 0 l pune in 0
pistonfunctiune,
cilindru, se
se
curata
inlocuieste
purja;
resortul cu
unul
mai
tare;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Daca
mijloacele
indicate nu
remediaza
defectiunea
, se va
inlocui
pistonulsi
tija; in caz
ca nu este
posibil sau
nu
avem,
se
va
prelucra
0
diagrama
ridicata prin
refacerea
liniei mijlocii
(intrerupte)
dintre
varfurile
curbei
si
numai dupa
aceasta se
va
planimetra
diagrama;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Tija
pistonului
este
stramba;

360

361

362

Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu.

mng_expl25.gif
Cauzele posibile sunt:

Snurul de
actionare al
tamburului
se intinde
Hartia
(este
inregistrato
elastic) sau
are nu este
0
0
diagrama
fixata bine
este
pe tambur
ridicata cu
(se misca);
aparatul
inca
neincalzit;

Mecanismul
de
inregistrare
nu
este
0
prins (este
slabit), pe
tija
pistonului;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu.

mng_expl25.gif
Modalitati de remediere sunt:

Se
va
incalzi
aparatul
inainte de
Se va folosi
ridicarea
un
snur
diagramelor
neelastic
si se va fixa
0
0
sau
se
corespunza
intinde cel
tor mecaexistent;
nismului de
inregistrare
pe
tija
pistonasului
;

Se
vor
verifica
lamelele de
0
fixare
a
hartiei
pe
tambur;

Toate
raspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru

mng_expl26.gif
un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie continua marcheaza:

Miscarile
efectuate
de parghiile
sistemul de
comanda,
atunci cand
de
la 1
maneta de
combustibil
se
comanda
marirea
turatiei;

Sunt
valabile
ambele
0
raspunsuri
anterioare;

Nici
unul
din
raspunsuri 0
nu
este
corect.

Miscarile
efectuate
de parghiile
sistemul de
comanda,
atunci cand
de
la 0
maneta de
combustibil
se
comanda
scaderea
turatiei;

In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru

mng_expl26.gif
un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie punctata marcheaza:

Oprirea de
avarie,
comandata
de
dispozitivul
de blocare
al
alimentarii,
declansat
de
0
dispozitivul
de
protectie,
datorita
cresterii
presiunii pe
unul
din
circuitele de
racire sau
ungere

In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere

pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi
364
mng_expl27.gif
executate din postul de comanda situat in compartimentul masini, sau de la
distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

1-postul de
comanda
din
timonerie
(comanda
navei); 2postul
de
comanda
central din
PCC, care 1
permite
comanda si
supraveghe
rea
motorului si
a celorlaltor
agregate si
instalatii din
CM;

363

Oprirea de
avarie,
comandata
de
dispozitivul
de blocare
al
alimentarii,
declansat
de
1
dispozitivul
de
protectie,
datorita
reducerii
presiunii pe
unul
din
circuitele de
racire sau
ungere;

Sunt
valabile
ambele
0
raspunsuri
anterioare;

Nici
unul
din
raspunsuri 0
nu
este
corect.

3-comanda
locala CL a
motorului, 0
situata pe
motor;

4-panou cu
actionarile
pneumatice
ale
sistemului
de
comanda
0
alimentat
prin
reductorul
de presiune
5 de la
butelia de
aer 6;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere

pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi
365
mng_expl27.gif
executate din postul de comanda situat in compartimentul masini, sau de la
distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

1- postul de
comanda
central din
PCC, care
permite
comanda si
supraveghe
rea
motorului si
a celorlaltor 1
agregate si
instalatii din
CM;
2postul
de
comanda
din
timonerie
(comanda
navei);

3-panou cu
actionarile
pneumatice
ale
sistemului
de
comanda
alimentat
prin
reductorul 0
de presiune
5 de la
butelia de
aer 6; 4comanda
locala CL a
motorului,
situata pe
motor;

Toate
raspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile;

Nici
unul
din
raspunsuri 0
nu
este
valabil.

366

Determinarea momentului de torsiune msurat pe arborele intermediar permite:

Determinar
Determinar
ea direct a
ea idirect
puterii
0 a
puterii 0
efective a
indicate a
motorului;
motorului;

Determinar
ea iniial a
momentului 0
efectiv
al
motorului;

Determinar
ea iniial a
deformatiei
1
torsionale a
arborelui
intermediar.

367

Una dintre metodele de determinare a puterii indicate a motorului este aceea de utilizare a
pimetrului; montat pe cilindrul n funciune, acesta d indicaia pmp, ca medie aritmetic dintre
presiunile medii pe comprimare i destindere, apoi, prin suspendarea injeciei n cilindrul
respectiv, presiunea indicat de aparat va fi pc mediu; innd cont de faptul c puterea indicat
este direct proporional cu presiunea medie indicat, valoarea acesteia din urm va fi:

Msurarea direct a puterii efective a motorului evitnd utilizarea unei valori imprecise a
randamentului mecanic se face prin:

Planimetrar
Msurarea
ea
consumului
0
0
diagramei
orar
de
indicate;
combustibil;

Msurarea
deformaiei
torsionale a 1
unui arbore
intermediar;

Determinar
ea poziiei
sistemului
de
0
acionare al
pompei de
injecie.

Puterea efectiv teoretic dezvoltat de un motor diesel este:

Invers
proporional
Proporiona

cu
l cu turaia 0
0
presiunea
motorului;
medie
efectiv;

Independen
t
de
presiunea 0
medie
efectiv;

Direct
proporional
cu turaia
motorului i 1
presiunea
medie
efectiv.

368

369

370

Consumul orar de combustibil al motorului, n cazul unui sistem de injecie cu retur al

surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:

Citirea
Citirea
valorii
pe
valorii
pe
debitmetrul 0 debitmetrul 0
montat pe
montat pe
tur;
retur;

371

Regimul de funcionare al motorului naval este definit prin:

Turaia
arborelui
cotit;

Puterea
efectivi
indicat;

Momentul
motor,
presiunile
0 medii
efectivi
indicat,
turaia;

372

373

374

Sarcina
motorului;

Suma
valorilor
citite
pe
debitmetrel 0
e montate
pe tur i
retur;
Regimul
termic
al 0
motorului;

Diferena
valorilor
citite
pe
debitmetrel 1
e montate
pe tur i
retur.
Toate cele
1
de mai sus.

Consumuril
e specifice
de
0
combustibil
efectiv
i
indicat;

Toate cele
1
de mai sus.

n sens larg, pentru aprecierea regimului de funcionare al motorului naval se folosesc

urmtoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca
indici de exploatare, se pot meniona:

Mrimea
temperaturil
Mrimea
0 or stabilite 0
presiunilor;
la probele
prototipului;

Unii
parametri
suplimentar
i,
care
permit
estimarea
0
solicitrilor
termice i
mecanice
ale
motorului
naval;

Toate cele
1
de mai sus.

Turaia minim de funcionare a motorului nmin este aceea:

ncepnd
de la care
se
amorseaz
primele
procese de
ardere
n
cilindrul
motor i de
la
care
acesta este
1
capabil s
furnizeze
energie n
exterior,
pn
la
aceast
turaie
el
fiind
antrenat de
o
surs
exterioar;

ncepnd
de la care
momentul
motor
furnizat n
exterior
ncepe s 0
capete
valori
superioare
fa
de
momentul
rezistent;

Toate cele
0
de mai sus.

n sens larg, pentru aprecierea regimului de funcionare al motorului naval se folosesc

urmtoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca
indici energetici i economici, se admit:

ncepnd
de la care
momentul
motor
furnizat n
exterior
ncepe s
capete
valori
semnificativ 0
e,
prin
depirea
de
ctre
fora
de
presiune a
gazelor
a
valorii
forelor de
inerie;

375

376

377

Pe msura creterii turaiei, momentul motor efectiv:

ncepe s
ncepe s
scad, prin
creasc,
creterea
odat
cu
0
1
rezistentelo
ameliorarea
r proprii ale
proceselor
motorului;
n motor;

ncepe s
creasc,
prin
scderea
0
valorii
momentului
rezistent;

Toate
rspunsuril
e de mai 0
sus
sunt
valabile.

Pe msura creterii turaiei, ncepe s creasc i momentul motor efectiv, odat cu ameliorarea
proceselor n motor; s-a notat cu nM turaia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig.
EXPL 1). Creterea n continuare a lui n peste nM duce la:

Creterea
momentului
motor
efectiv
datorit
creterii
rezistenelo
r mecanice
proporional
e cu turaia;
creterea
ulterioar
0
turaiei
conduce la
valori din ce
n ce mai
mari
ale
forelor de
inerie
astfel nct
Me=0
pentru
n=nmax;

Scderea
momentului
motor
efectiv
datorit
scderii
rezistenelo
r mecanice
proporional
e cu turaia;
creterea
ulterioar 0
turaiei
conduce la
valori din ce
n ce mai
mari
ale
forelor de
inerie
astfel nct
Me=0
pentru n=
nmax;

Scderea
momentului
motor
efectiv
datorit
creterii
rezistenelo
r mecanice
proporional
e cu turaia;
creterea
ulterioar 1
turaiei
conduce la
valori din ce
n ce mai
mari
ale
forelor de
inerie
astfel nct
Me=0
pentru n=
nmax;

Meninerea
constant a
valorii
0
momentului
motor
efectiv.

n
care
n
care
cremaliera
cremaliera
pompei de
pompei de
injecie este
injecie este
0
1
blocat n
blocat n
poziie fix
poziie fix
(sarcin
(sarcin
variabil);
constant);

n
care
cremaliera
pompei de
injecie este
blocat n
poziia de 0
debit
maxim pe o
perioad
redus de
timp;

Injectrii
cantitii de
combustibil
pentru care
firma
constructoa
re
0
garanteaz
toi
indicii
tehnici de
exploatare
ai
motorului.

n figura EXPL 2 este reprezentat familia de curbe care definesc caracteristicile de turaie ale
unui motor naval, caracteristici ce ilustreaz numai dependena dintre puterea efectiv
motorului i turaia acestuia. Acestea se ridic n condiiile:

mai_expl1.gif

mai_expl2.gif

378

n figura EXPL 2 este reprezentat familia de curbe care definesc caracteristicile de turaie ale
unui motor naval. Se disting, astfel, urmtoarele caracteristici de turaie:

mai_expl2.gif

Caracteristi
ca
externde
turaie
Caracteristi
limit
(de
ca
puterii
putere
nominalemaximcurba
3;
0
0
maximorum
caracteristic
)-curba 1;
a puterii de
caracteristic
exploatarea extern
curba 4;
de putere
maximcurba 2;

Caracteristi
cile
de
puteri
parialecurbele 5; 0
caracteristic
a puterii de
mers n golcurba 6;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
corecte.

Caracteristi
ca
puterii
de mers n
gol-curbele
5;
0
Caracteristi
cile
de
puteri
parialecurba 6;

Toate
rspunsuril
e anterioare 0
sunt
corecte.

Curbele
7 i 9;

Curbele
7 i 9.

379

n figura EXPL 2 este reprezentat familia de curbe care definesc caracteristicile de turaie ale
unui motor naval. Se disting, astfel, urmtoarele caracteristici de turaie:

mai_expl2.gif

Caracteristi
ca extern
de putere
maxim (de
putere
maximmaximorum 1
)-curba 1;
caracteristic
a extern
de turaie
limit-curba
2;

380

n cadrul reprezentrii grafice din figura EXPL 2 a fost inclus i caracteristica de elice (curba
9), mpreun cu curbele 7 i 8 ale turaiilor extreme. Se definete, astfel, ntreaga zon de
funcionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite i caracteristici funcionale ale
motorului naval, cuprins ntre:

mai_expl2.gif

Curbele 1,
Curbele 2,
0
0
7, 6, 8 i 9;
7, 6, 8 i 9;

Caracteristi
ca
puterii
de
exploatarecurba
3; 0
Caracteristi
ca
puterii
nominale curba 4;

1,

2,

381

382

Caracteristica extern de turaie limit (de putere maxim-maximorum) reprezint dependena de

turaie a puterii:

Funcionare
a
motoarelor
navale pe
aceast
caracteristic
Maxime pe

este
care
o
permis, pe
poate
0 durate de 0
dezvolta
timp extrem
motorul;
de reduse,
numai
pe
standul de
probe
al
firmei
constructoa
re;

Deoarece
funcionare
a motorului
n
aceste
condiii
duce
la
depirea
solicitrilor
termice
admisibile,
utilizarea
acestei
caracteristic
0
i este cu
desvrire
interzisn
exploatare
(se
limiteaz
cantitatea
maxim de
combustibil
ce poate fi
refulat de
pompa de
injecie);

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Caracteristica extern de putere maxim Pe

elemente:

Mrimea
duratei de
funcionare,
precum i
Obinerea
intervalul
n condiiile
de
timp
n
care
ntre dou
cremaliera
regimuri
pompei de
succesive
injecie este
de putere
blocat n 0 maxim,
0
poziia de
sunt
debit
stabilite de
maxim, pe
firma
o perioad
productoar
redus de
e i indicate
timp;
n
documenta
ia
de
exploatare
a motorului;

De cele mai
multe ori, la
motoarele
rapide este
specificat
i proporia
maximpe
care
o
0
poate avea
n
motoresurs
durata
total
de
funcionare
la
acest
regim;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

max

=f(n) se caracterizeaz prin urmtoarele

383

384

385

Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) repre-zint:

Dependen
a
dintre
putere
i
turaie, n
condiiile
injectrii
Dependen
cantitii de
a de turaie
combustibil
a
puterii
pentru care
maxime pe
1
0
firma
care
o
constructoa
poate
re
dezvolta
garanteazt
motorul;
oi
indicii
tehnici de
exploatare
ai
motorului;

Variaia
puterii
de
exploatare
a motorului
n
funcie
de turaie,
pentru care
motorul
0
trebuie s
funcioneze
sigur
i
economic,
fr
limitarea
duratei de
timp;

Toate
rspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

Caracteristica puterii de exploatare reflect:

Dependen
Variaia
a
dintre
puterii
de
putere
i
exploatare
turaie, n
a motorului
condiiile
n
funcie
injectrii
de turaie;
cantitii de
pe aceast
combustibil
caracteristic
pentru care
0 , motorul 1
firma
trebuie s
constructoa
funcioneze
re
sigur
i
garanteazt
economic,
oi
indicii
fr
tehnici de
limitarea
exploatare
duratei de
ai
timp;
motorului;

Dependen
a
dintre
putere
i
turaie,
obinut
prin
reducerea
cantitii de
combustibil
injectat pe 0
ciclu,
de
obicei,
la
75, 50 i
25%
din
cantitatea
corespunztoare
puterii
nominale;

Toate
rspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

Caracteristicile puterilor pariale se obin:

n condiiile
Injectarea
n
care
cantitii de
cremaliera
combustibil
pompei de
pentru care
injecie este
firma
blocatn
constructoa
poziia de 0 re
0
debit
garanteaz
maxim, pe
toi
indicii
o
tehnici de
perioadred
exploatare
us
de
ai
timp;
motorului;

Prin
reducerea
cantitii de
combustibil
injectat pe
ciclu,
de
obicei,
la 1
75, 50 i
25%
din
cantitatea
corespunz
toare puterii
nominale;

Toate
rspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

Dac motorul funcioneaz n gol:

Puterea
dezvoltat
la
orice
Puterea
turaie este
dezvoltat
egal
cu
reprezint
puterea
25%
din
consumat
0
1
cantitatea
prin frecri
corespunz
mecanice i
toare puterii
pentru
nominale;
antrenarea
propriilor
mecanisme
i agregate;

Puterea
dezvoltat
la
orice 0
turaie este
nul;

Rspunsuril
e b) i c)
sunt
0
ambele
valabile.

387

Pentru obinerea caracteristicii de funcionare n gol:

Se
decupleaz
motorul de
frn i se
msoar
1
consumul
orar
de
combustibil,
n
funcie
de turaie;

Se
decupleaz
elicea,
atunci cnd 0
instalaia de
propulsie o
permite;

Rspunsuril
e b) i c)
sunt
0
ambele
valabile.

388

Caracterististica de elice reprezentat n figura EXPL 3, parametrul el reprezint:

Avansul
relativ
elicei;

al 1

Coeficientul
0
de siaj.

389

Avansul relativ al elicei, parametrul variabil n cazul caracteristicii de elice corspunztoare unei
instalaii de propulsie naval cu transmisie direct de la motor la propulsorul cu pas fix se
definete cu ajutorul urmtoarelor mrimi: Vel [m/s]-viteza apei n discul elicei, V [m/s]-viteza
navei, w-coeficientul de siaj, nel[s-1]-turaia elicei i Del [m]-diametrul elicei, prin relaia:

386

mai_expl3.gif

Se
antreneaz
motorul
pnla 50%
din
0
cantitatea
corespunz
toare puterii
nominale;

Raportul de
Raportul de
disc
al 0
0
pas;
elicei;
0

390

391

n caracteristica de elice corspunztoare unei instalaii de propulsie navalcu transmisie direct

de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin variaia rezistenei la naintare a
navei, avansul relativ al elicei el se modific, astfel nct caracteristica de elice i schimb tt
poziia, ct i forma. Astfel:

n situaia reducerii rezistenei la naintare a navei (ca urmare a micorrii intensitii vntului i
valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei i avansul relativ al elicei cresc, iar puterea
absorbitde elice se reduce (fig. EXPL 3). n acest caz, caracteristica elicei pentru elu>eln se
deplaseaz:

mai_expl3.gif

Prin
creterea
rezistenei
la naintare
a
navei
(datorat
creterii
imersiunii, a
intensitii
vntului i a
valurilor, a
remorcrii,
a acoperirii
carenei cu
vegetaie
1
.a.m.d.),
viteza navei
i avansul
relativ
se
reduc i, la
aceeai
turaie,
elicea
absoarbe
un moment
Mel
i,
respectiv, o
putere Pel
mai mari;

mai_expl3.gif

Spre
stnga-sus
fa
de
caracteristic
a lel n.
(avansul
relativ),
elicea care
funcioneaz

dup
0
aceast
caracteristic
fiind
denumit
elice grea,
iar sarcina
motorului
se
micoreaz
;

Prin
creterea
rezistenei
la naintare
a
navei
(datorat
creterii
imersiunii, a
intensitii
vntului i a
valurilor, a
remorcrii,
a acoperirii
carenei cu
vegetaie
0
.a.m.d.),
viteza navei
i avansul
relativ cresc
i,
la
aceeai
turaie,
elicea
absoarbe
un moment
Mel
i,
respectiv, o
putere Pel
mai mari;

Prin
scderea
rezistenei
la naintare
a
navei
(datorat
creterii
imersiunii, a
intensitii
vntului i a
valurilor, a
remorcrii,
a acoperirii
carenei cu
vegetaie
0
.a.m.d.),
viteza navei
i avansul
relativ
se
reduc i, la
aceeai
turaie,
elicea
absoarbe
un moment
Mel
i,
respectiv, o
putere Pel
mai mari;

Prin
creterea
rezistenei
la naintare
a
navei
(datorat
scderii
imersiunii, a
intensitii
vntului i a
valurilor, a
remorcrii,
a acoperirii
carenei cu
vegetaie
0
.a.m.d.),
viteza navei
i avansul
relativ cresc
i,
la
aceeai
turaie,
elicea
absoarbe
un moment
Mel
i,
respectiv, o
putere Pel
mai mari.

Spre
stnga-sus
jos fa de
caracteristic
a lel n.
(avansul
relativ),
elicea care
funcioneaz
0

dup
aceastcar
acteristic
fiind
denumit
elice grea,
iar sarcina
motorului
crete;

Spre
dreapta-jos
fa
de
caracteristic
a lel n.
(avansul
relativ),
elicea care
funcioneaz

dup
aceast
1
caracteristic

fiind
denumit
elice
uoar, iar
sarcina
motorului
se
micoreaz
;

Spre
dreapta-jos
fa
de
caracteristic
a lel n.
(avansul
relativ),
elicea care
funcioneaz
0

dup
aceast
caracteristic

fiind
denumiteli
ce uoar,
iar sarcina
motorului
crete.

392

393

394

Figura EXPL 4 prezint caracteristica de sarcin motorului. Aceasta indic dependena dintre
indicatorii de performan ai motorului i sarcin, n condiiile:

Figura EXPL 4 prezint caracteristica de sarcin a motorului. Aceasta indic dependena dintre
indicatorii de performan ai motorului i sarcin n condiiile meninerii constante a turaiei,
dup cum urmeaz:

Figura EXPL 4 prezint caracteristica de sarcin a motorului. Aceasta indic dependena dintre
indicatorii de performan ai motorului i sarcin n condiiile meninerii constante a turaiei; se
constat:

mai_expl4.gif

Meninerii
Meninerii
constante a
constante a
depunerilor
strii
0
0
vegetale pe
hidrometeor
corpul
ologice;
navei;

Meninerii
n
poziie
fix
a
organului
0
de reglare a
pompei de
injecie;

Meninerii
constante a 1
turaiei.

mai_expl4.gif

Constana
puterii
Variaia
pierdute
liniar
a
pentru
puterilor
0
0
nvingerea
indicate i
rezistenelo
efective;
r proprii ale
motorului;

Variaia
asimptotic
ctre
valoarea 1 0
a
randamentu
lui mecanic;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

mai_expl4.gif

Variaia
Constana
liniar
a
puterilor
puterilor
indicate i
indicate i
efective,
efective,
variaia
constana
liniar
a
puterii
puterii
pierdute
pierdute
pentru
pentru
nvingerea
nvingerea
1
0
rezistenelo
rezistenelo
r proprii ale
r proprii ale
motorului i
motorului i
variaia
variaia
asimptotic
asimptotic
ctre
ctre
valoarea 1
valoarea 1
a
arandament
randamentu
ului
lui mecanic;
mecanic;

Variaia
liniar
a
puterilor
indicate i
efective,
creterea
asimptotic
a a puterii
pierdute
0
pentru
nvingerea
rezistenelo
r proprii ale
motorului i
constana
randamentu
lui mecanic;

Variaia
liniar
a
puterii
indicate,
constana
puterilor
efective i
pierdute
pentru
nvingerea
0
rezistenelo
r proprii ale
motorului i
variaia
asimptotic
ctre
valoarea 1
a
randamentu
lui mecanic.

395

396

397

Condiiile atmosferice au o mare influen supra puterii i economicitii motoarelor navale. n

cazul MAC navale, reducerea densitii aerului admis n cilindri la reducerea presiunii
atmosferice sau la creterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

Scderea
coeficientul
ui
de
umplere i
a
randamentu
Tendin de
lui
termic
cretere a
datorit
puterii
nrutirii
indicate,
arderii
mbogind
(coeficient
u-se
0 de
exces 0
amestecul
de aer mai
(la debit de
mic) i a
combustibil
creterii
neschimbat
eventuale a
);
ntrzierii la
autoaprinde
re, aceste
efecte
acionnd
n
sens
invers;

Necesitatea
raportrii
parametrilor
determinai
pe stand, n
condiii de
presiune i
temperatur
arbitrare,
la condiii
standard, 0
pentru a se
putea
compara
performan
ele
diverselor
motoare
(corectarea
caracteristic
ilor);

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Prin liniarizarea caracteristicilor funcionale ale motoarelor navale, se obne reprezentarea

domeniului de funcionare simplificat ca cel redat n figura EXPL 5. Notaiile PD, HR i LR
semnific, respectiv:

mai_expl5.gif

Funcionare
a
elicei
grele,
funcionare
a
elicei
0
uoare
i
punctul
proiectat de
funcionare
a elicei;

Punctul
proiectat de
funcionare
a
elicei,
funcionare
1
a
elicei
grele
i
funcionare
a
elicei
uoare;

Punctul
proiectat de
funcionare
a
elicei,
funcionare
0
a
elicei
uoare
i
funcionare
a
elicei
grele;

Funcionare
a
elicei
uoare,
funcionare
a
elicei
0
grele
i
punctul
proiectat de
funcionare
a elicei.

mai_expl5.gif

n timp ce
funcionare
a
uoar/grea
se refer la
influena
vntului i
starea
mrii, cele 0
dou
rezerve iau
n
considerai
e
degradarea
corpului i a
elicei;

n timp ce
funcionare
a
uoar/grea
se refer la
degradarea
corpului,
cele dou
rezerve iau 0
n
considerai
e influena
vntului,
starea mrii
i
degradarea
elicei;

n timp ce
funcionare
a
uoar/grea
se refer la
degradarea
corpului i a
elicei, cele
1
dou
rezerve iau
n
considerai
e influena
vntului i
starea
mrii;

n timp ce
funcionare
a
uoar/grea
se refer la
degradarea
elicei, cele
dou
rezerve iau 0
n
considerai
e influena
vntului,
starea mrii
i
degradeare
a corpului.

Corelaia dintre motor i propulsor trebuie s aib n vedere att funcionarea uoar/grea a
elicei, ct i rezervele de mare sea-margin i de motor engine-margin, avnd urmtoarele
semnificaii (fig. EXPL 5):

Punctul MP este identic cu punctul specific de funcionare continu maxim motorului M

(engines specified MCR), dac:

Motorul nu
asigur i
antrenarea
unui
generator
electric
(aanumitul
generator
de arbore);
atunci cnd
1
exist acest
generator,
este
necesar a fi
luat
n
considerai
e i puterea
suplimentar

corespunz
toare;

Motorul
asigur i
antrenarea
unui
generator
electric
(aanumitul
generator
de arbore);
atunci cnd
0
exist acest
generator,
este
necesar a fi
luat
n
considerai
e i puterea
suplimentar

corespunz
toare;

Motorul nu
asigur i
antrenarea
0
unui
turbogener
ator;

Motorul
este
de
tipul
turbocompo
0
und
cu
sistem PTI
(Power
Take In).

Regimul de suprasarcin al motorului principal este caracterizat prin urmtoarele:

Putere
efectiv cu
1020%
mai mare
dect cea
nominal,
turaie
cu
0
10%
mai
mare dect
turaia
nominal i
durat de
funcionare
nelimitat;

Putere
efectiv cu
1020%
mai
mic
dect cea
nominal,
turaie
cu
0
10%
mai
mare dect
turaia
nominal i
durat de
funcionare
nelimitat;

Putere
efectiv cu
1020%
mai mare
dect cea
nominal,
turaie
cu
10%
mai 1
mare dect
turaia
nominal i
durat
limitat de
funcionare
la 12 ore;

Putere
efectiv cu
1020%
mai
mic
dect cea
nominal,
turaie
cu
10%
mai 0
mare dect
turaia
nominal i
durat
limitatde
funcionare
la 12 ore.

400

n figura EXPL 6, curba marcat cu p repezint:

mai_expl6.gif

Curba
Caracteristi
exponenial 0 ca
puterii 0
;
maxime;

Caracteristi
1
ca de elice;

Curba
randamentu
0
lui efectiv
maxim.

401

Care dintre urmtoarele condiii se consider c reprezint raiunea ca motorul de propulsie s

nu funcioneze n zona marcat cu B din figura EXPL 6:

mai_expl6.gif

Navigaia n
Reglaj
ape
de
incorect al
0
0
mic
pompei de
adncime;
injecie;

Funcionare
n
1
suprasarcin
;

Defeciuni
ale palelor 0
elicei.

398

399

402

403

404

Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de funcionare a sistemului de propulsie
naval. Care dintre formulrile urmtoare reprezint o interpretare corect diagramei:

Caracteristica de sarcin a MAI navale indic:

Caracteristica de pierderi a motorului reprezint:

mai_expl6.gif

Motorul
poate
funciona n
oricare din
zonele
diagramei,
0
cu
repoziionar
ea corect
a
indicatorului
de sarcin;

Funcionare
a n zona B
este
permis
pentru
durate mari
de
funcionare,
0
dac nu se
modific
condiiile
ambientale
din
compartime
ntul
de
maini;

Sitund
funcionare
a la 90%
sarcin i
turaie 80%
din
cea
nominal, 0
motorul va
opera atta
timp
ct
condiiile de
mentenan
o permit.

Variaia
Variaia
indicatorilor
indicatorilor
energetici i
energetici i
economici
economici
ai
ai
0 motorului, 1
motorului,
atunci cnd
atunci cnd
turaia
motorul
motorului
funcioneaz
se menine
n gol;
constant;

Variaia
indicatorilor
energetici i
economici
ai
motorului,
atunci cnd 0
cremaliera
pompei de
injecie se
menine pe
poziie
constant;

Variaia
indicatorilor
energetici i
economici
ai
motorului,
0
atunci cnd
condiiile
mediului
ambiant
sunt
invariante.

Determinar
Determinar
ea
puterii
ea
puterii
0
0
indicate a
efective a
motorului;
motorului;

Determinar
ea
puterii
necesare
nvingerii
rezistenelo
r proprii ale
motorului,
realizat
0
prin
decuplarea
succesiv a
grupurilor
de
supraalime
ntare;

Determinar
ea
puterii
necesare
nvingerii
rezistenelo
r proprii ale
motorului,
1
realizat
prin
suspendare
a succesiv
a injeciei
de
combustibil.

Funcionare
a ideal a
motorului
se situeaz
n zona A,
iar
funcionare
a n zona B 1
este
permis
intermitent,
pentru
o
durat
limitatde
timp;

405

n timpul exploatrii unui motor naval, este de dorit evitarea apariiei cderilor. Ca atare,
personalul de la bord este obligat s efectuze zilnic aa-numitele lucrri de ntreinere. Prin
noiunea de ntreinere se nelege:

407

Controlul defectelor ascunse se poate realiza cu diverse metode. Figura EXPL 7 prezint
principiul pe care se bazeaz:

408

409

410

mai_expl7.gif

Fie un alezaj cu diametrul nominal Dn. tiind c intervalul de reparaie este ir, irul diametrelor
(sau dimensiunilor) de reparaie este definit de urmtoarea relaie, q fiind indicele reparaiei
curente:
n metoda compensriii uzurii prin piese intermediare este important s evalum strngerea
real Sr, pornind de la valoarea strngerii efective S. Strngerea real este dat de relaia de
mai jos; s-au notat cu Rf max, Ra max -nlimea maxim a micro-neregularitilor fusului, respectiv
alezajului, kf, ka -coeficienii de integrare a rugozitilor fusului, respectiv alezajului dup
mbinare:
n stabilirea metodei de recondiionare a pistonului, o etap important o reprezint controlul.
Figura EXPL 8 prezint modalitatea de verificare a:

Procesul de
modificare
a
unui 0
ajustaj cu
joc.

Ansamblul
msurilor
cu caracter
preventiv
aplicate pe
ntreaga
durat de
Demontare
exploatare
a,
a motorului,
repararea i
prin care se
montarea 0
1
urmrete
reperelor
dezvoltarea
unui motor
normal, pe
naval;
ct posibil
ncetinit, a
procesului
de uzur i
evitarea
uzurii
accidentale;

Ansamblul
lucrrilor
efectuate n
0
timpul
reparaiei
capitale;

Ansamblul
lucrrilor
care
se
execut
pentru
aducerea
parametrilor
de
funcionare
la valorile
prescrise
de
firma
constructoa
0
re
i
recondiion
area
pieselor i
subansamb
lelor
motorului
prin care se
ndeprteaz

uzurile
aprute n
timpul
funcionrii.

Controlul
Controlul
0
0
fluorescent;
radioscopic;

Controlul
ultrasonic;

Controlul
magnetic.

Procesul de
Fenomenul
modificare
generat de
a
calitaii
reacile
suprafeelor
chimice
datorit
0
0
dezvoltate
fenomenulu
la
nivelul
i
de
suprafeei
oboseal
unei piese;
superficial;

Noiunea de uzur este definit n modul cel mai general ca fiind:

406

Procesul de
modificare
a
dimensiunil
or, formei
geometrice
i a calitii
1
suprafeelor
n
urma
interaciunii
pieselor i a
aciunii
agenilor
exteriori;

mai_expl8.gif

Jocului
dintre
1
piston
i
cma;

Etaneitii
spaiului de 0
rcire.

Gradului de
Defectelor
uzur
al 0
pistonului;
pistonului;

411

412

413

414

n figura EXPL 9 este prezentat procedura de:

n figura EXPL 10 (secv. 2,3,4) sunt prezentate secvene din procedura de:

In figura EXPL 11,a este redat procedura de:

n figura EXPL 11,b este redat procedura de:

415

Figura EXPL 12 prezint:

416

Controlul bielei presupune efectuarea unui set de verificri. n figura EXPL 13 avem schiat
modalitatea de:

417

n figura EXPL 14 avem un:

418

Figura EXPL 15 (secv. 1,2) red secvenele:

mai_expl9.gif

Msurare a
fantelor de
la capetele 0
segmenilor
pistonului;

Msurare a
uzurii
segmenilor 1
cutiei
de
etanare;

Msurare a
ovalitii
0
tijei
pistonului;

Msurare a
conicitii
0
bolului.

mai_expl10.gif

Reparatie
Reparatie
curenta 1
curenta 1
0
0
(RC1)
a
(RC1)
a
pistonului;
camasii;

Reparatie
curenta 2
(RC2)
a0
casetei de
etansare;

Inspectie
prin
ferestrele
1
de baleiaj a
grupului
piston.

Verificare a
Verificare a
ovalitii
paralelismul
cuzineilor
ui
axelor 1
0
din capul i
lagrelor
piciorul
bielei;
bielei;

Verificare a
perpendicul
aritii
axelor
lagrelor
bielei
pe 0
suprafaa
lateral
a
capului i
piciorului
bielei;

Verificare a
ovalitii
cuzineilor
0
din capul i
piciorul
bielei.

Verificare a
Verificare a
ovalitii
ovalitii
0 bolTului
0
bolului;
capului de
cruce;

Verificare a
perpendicul
aritii
axelor
lagrelor
bielei
pe 1
suprafaa
lateral
a
capului i
piciorului
bielei;

Verificare a
paralelismul
ui
axelor 0
lagrelor
bielei.

mai_expl11.gif

mai_expl11.gif

mai_expl12.gif

Dispozitivul
Presa
de ridicare 0
hidraulic;
a pistonului;

mai_expl13.gif

Verificare a
Verificare a
conicitii
alungirii
0
1
urubului
urubului
de biel;
de biel;

mai_expl14.gif

Reductor
inversor;

mai_expl15.gif

Verificrii
Verificrii
jocului din
jocului din
lagrul
0
0
lagrul
piciorului
palier;
bielei;

Mecanism
de rotire a
0
1
arborelui
cotit (viror);

Presa
mecanica;

Verificare a
uzurii
0
piciorului
bielei;
Mecanism
de
inversare;

Verificrii
jocului din
1
lagrul
maneton;

Dispozitiv
special de
demontare
1
a
segmenilor
.
Verificare a
ovalitii
0
urubului
de biel.
Angrenaj
de
antrenare 0
pompa de
rcire;
Verificrii
jocului
piston0
cama
cilindru.

90oRAC
0 nainte de 0
p.m.e.;
Diagrama
Diagrama
de uzur a
universal 1
0
fusului
de frngere
palier;

90oRAC
dup
0
p.m.e.;
Diagrama
de uzur a
0
fusului
maneton;

mai_expl17.gif

Verificare a
Msurare a
paralelismul
uzurii
0 ui
axelor 0
braelor;
manetonulu
i i bolului;

Verificare a
ordinii
de 0
aprindere;

Msurare a
frngerilor
1
arborelui
cotit.

mai_expl18.gif

Msurarea
Msurarea
cderii
uzurii
fusurilor
0
1
fusurilor
palier fr
maneton;
demontarea
cuzinetului;

Msurarea
cderii
fusurilor
0
palier
cu
demontarea
cuzinetului;

Verificarea
calitii
suprafeei 0
fusului
maneton.

mai_expl19.gif

Msurare a
jocului
radial
n
lagrul de 1
pat
cu
sonda
arpe;

Msurare a
jocului
radialin
lagarul de 0
pat
cu
srme de
plumb;

Verificare a
calitii
suprafeei 0
fusului
palier;

Msurare a
jocului
radial
n
lagrul din 0
capul bielei
cu
sonda
arpe.

mai_expl20.gif

Demontare
Controlul
arbore cu 0 dimensional 0
came;
al virorului;

Msurarea
uzurii
cuzinetului 1
lagrului de
mpingere;

Nici
una
dintre
0
variantele
anterioare.

Msurare
joc axial n
0
lagrul
palier;

Msurare
joc radial n
0
lagrul
maneton.

419

n figura EXPL 15 (secv. 1,2), pistonul este poziionat la:

mai_expl15.gif

420

n figura EXPL 16 avem:

mai_expl16.gif

421

422

423

Figura EXPL 17 (a,b) schieaz modalitatea de:

Identificai ce operaiune este prezentat n figura EXPL 18:

Controlul arborelui cuprinde operaii extrem de importante. n figura EXPL 19 este redat
procedura de:

p.m.i.;

p.m.e.

Nici
una
dintre
0
variantele
anterioare.

424

Figura EXPL 20 prezint:

425

Identificai operaiunea din figura EXPL 21:

mai_expl21.gif

Reglare joc
Recondiion
cuzinet-fus
0
1
are bol;
palier
cu
laine;

426

n figura EXPL 22 poate fi identificat procedura de:

mai_expl22.gif

Reparare a
Reparare a
scaunului 1 ghidului
0
de supap;
supapei;

Reparare a
galeriei de 0
evacuare;

Msurare a
jocului ghid- 0
tija supap.

mai_expl23.gif

Uzurii
abrazive n
regiunea
0
portsegmeni;

Uzurii
corozive
bolului;

a0

Uzurii
abrazive a
0
fusului
maneton.

mai_expl24.gif

Repararea
fisurilor
Repararea
cmii cu 0 fisurilor
0
paste
injectorului;
epoxidice;

Decarboniz
are
0
cama;

Repararea
fisurilor
chiulasei
din
zona
1
supapei de
evacuare
cu un fund
fals.

427

428

n figura EXPL 23 este schiat efectul:

Figura EXPL 24 prezint:

Uzurii
corozive n
1
zona
ungtorilor;

429

Cu simbolizarea cunoscut pentru volumul lucrrilor de reparaii navele: RT-revizie tehnic,

RC1-reparaia curent numrul 1, RC2-reparaia curent numrul 2, RK-reparaia capital,
precizai care este ordinea de efectuare a ciclurilor de reparaie la nave:

RT,
RC1,
RK,
RT,
1
0
RC2, RK;
RC1, RC2;

RC1, RC2,
0
RT, RK;

RC2, RC1,
0
RK, RT.

430

Care dintre metodele de recondiionare a fisurilor nu se aplic la piston:

Sudura;

Montarea
0 de
tifturi 0
filetate;

Lipirea cu
rini
1
epoxidice;

Montarea
de dopuri 0
filetate.

431

Prin dispozitivul prezentat n figura EXPL 11 se realizeaz:

Verificarea
paralelismul
ui
dintre
axele celor
dou lagre
(fig. EXPL
11,a) i a
perpendicul
aritii
1
acestora pe
suprafea
lateral
a
capului,
respectiv
piciorului
(fig. EXPL
11,b);

Verificarea
deformaiilo 0
r bolului;

Verificarea
solicitrilor
0
corpului
bielei.

432

Dac laina de la capul bielei unui motor n doi timpi este mai groas dect cea original, noul
raport de comprimare:

Nu
se
0
modific;

Scade.

433

Dac laina de la capul bielei unui motor n patru timpi este mai groas dect cea original, noul
raport de comprimare:

Nu
se
0
modific;

Scade.

Rmne
constant;

Crete.

Creterea
n
timpul
comprimrii
0
, scderea
n
timpul
destinderii.

Se menine
constant
daceste
realizat
0
camera de
ardere
n
chiulas.

434

435

436

n urma alezrii cmii de cilindru a unui motor cu camera de ardere n chiulas, noul raport de
comprimare:

Uzura lagrelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaz urmtorul efect asupra raportului de
comprimare:

Prin rabotarea chiulasei cu camerde ardere n chiulas, raportul de comprimare:

mai_expl11.gif

Verificarea
paralelismul
ui
dintre
axele celor
dou lagre
(fig. EXPL
11,b) i a
perpendicul
aritii
0
acestora pe
suprafea
lateral
capului,
respectiv
piciorului
(fig. EXPL
11,a);

Operaiune
a
este 0 Crete;
imposibil;
Operaiune
a
este 1 Crete;
imposibil;
Depinde de
valoarea
presiunii de 0 Scade;
supraalime
ntare;

Creterea; 0 Scderea;

Nu
se
0 Scade;
modific;

Pstrarea
constant;

Crete;

O singur
determinare
,
atunci
cnd cotul
se afl n
0
poziia
p.m.i.
i
nava este
ncrcat la
maxim;

O singur
determinare
,
atunci
cnd cotul
se afl n
0
poziia
p.m.i.
i
motorul
tocmai
a
fost oprit;

Patru
determinri,
n condiiile
de
la
punctele a)
i
b), 0
corespunz
toare p.m.i.,
tribord,
p.m.e.
i
babord;

Cinci
determinri,
n condiiile
de
la
punctele a)
i
b),
corespunz
toare p.m.i.,
tribord,
1
babord
i
p.m.e.,
datorit
prezenei
bielei, care
nu permite
o
singur
determinare
la p.m.e.

437

Abaterea de la coaxialitatea lagrelor palier se msoar prin abaterea de la paralelismul

braelor de manivel (msurarea frngerilor). Aceasta se realizeaz, conform figurii EXPL 17, cu
ajutorul unui comparator special, prin msurarea distanei dintre braele unui cot, de regulla o
distan egal cu jumtate din diametrul fusului palier fa de axa de rotaie, efectundu-se:

438

Care dintre urmtoarele condiii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de
supraalimentare:

Consum
Ardere
mare
de
0
0
incomplet;
ulei ungere
cilindri;

Neetaneit
ti
ale
0
supapei de
evacuare;

Toate
cauzele de 1
mai sus.

439

Care dintre metodele de recondiionare a fisurilor se aplic la chiulaspe zona lateral:

Lipirea
rini;

Sudur;

Toate cele
1
de mai sus.

440

441

442

mai_expl17.gif

cu

0 Caplamale; 0

Proba hidraulic a chiulasei se face n vederea depistrii eventualelor fisuri i se realizeaz cu

ap, la presiunea:

Nominal a
1.5
din
fluidului de 0
0
aceasta;
rcire;

Sub 1.5 din

presiunea 0
nominal;

Mai mare
de
1.5,
innd cont
i
de
1
regimul
termic
al
organului
probat.

nlocuirea tubulaturii de nalt presiune la o reparaie se face cu o tubulatur de acelai

diametru i aceeai lungime ca cea original, n scopul:

Meninerea
Evitrii
constant a
utilizrii
nivelului
pieselor de
0 vibraiilor n 0
schimb de
sistemul de
alte
nalt
dimensiuni;
presiune;

Utilizarea
elementelor
de mbinare
0
i
fixare
deja
existente;

Meninerea
acelorai
caracteristic 1
i
ale
injeciei.

Cupru;

Se
recomand
mbinri
1
sudate cap
la cap.

Ce material se utilizeaz pentru garniturile necesare la mbinarea tubulaturilor de combustibil:

Fibrde
sticl;

0 Azbest;

443

Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zon
intens solicitat, acestea se pot extinde rapid; n cazul fisurilor ptrunse, precizai valabilitatea
urmtoarelor afirmaii:

444

Repararea fisurii aprute n zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 25
presupune:

mai_expl25.gif

Exist
posibilitatea
crerii unor
Exist
pungi
posibilitatea
izolatoare,
ptrunderii
care
gazelor de 0 mpiedic 0
ardere
n
rcirea
spaiile de
pistonului,
rcire;
putnd
duce
la
griparea
acestuia;
n
primul
rnd,
determinare
a lungimii
fisurii
folosind
metodele
Suprafaa
cunoscute
exterioars
i
se
e cur i
stopeaz
se
propagarea
rotunjete
fisurii prin
corespunz
practicarea
tor cu mare
de guri la
atenie, cci
capetele
muchiile de
fisurii;
se
material
anfreneaz
neteite
gurile i 0
0
datorit
se
supranclzi
monteazp
rii locale se
e
ambele
ard i se
flancuri ale
fisureaz,
rostului
devenind
prezoane
amorse de
de
propagare
consolidare
pentru toate
ca n figur,
zonele
dup care
nvecinate;
se trece la
ncrcarea
cu sudur
n
mai
multe
treceri,
folosind

La
motoarele
lente
la
care
pistoanele 0
sunt rcite,
pericolul
este i mai
mare;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

La
sfrit
se
face
obligatoriu 0
i o prob
hidraulic;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

445

446

Figura EXPL 26 indic:

Precizai succesiunea operaiunilor de reparare a capului pistonului care prezintfisuri, conform

figurii EXPL 27:

mai_expl26.gif

mai_expl27.gif

Msurarea
uzurii
i
mrimii
fisurilor
pistonului
0
cu
cap
concav cu
ajutorul
unui
calibru;
n
zonele
fisurate
sunt
practicate
guri
cu
diametre
suficient de
mari pentru
a
putea
cuprinde
integral
toate
fisurile din
zona
respectiv;
n
aceste
guri
se
introduc
1
dopuri din
materiale
termorezist
ente, care
se
fixeazcu
uruburi
(fig. EXPL
27,a) sau
sunt
filetate;
dup
montaj sunt
asigurate
cu
tifturi
filetate sau
ancore cu

Msurarea
uzurii
i
concavitii
pistonului
0
cu cap plat
cu ajutorul
unui
calibru;

Msurarea
uzurii
i
concavitii
pistonului
cu
cap 1
concav cu
ajutorul
unui
calibru;

n
zonele
fisurate
sunt
practicate
guri
cu
diametre
suficient de
mari pentru
a
putea
cuprinde
integral
toate
fisurile din
zona
respectiv;
aceasta
este
apoi 0
asigurat
cu
tifturi
filetate sau
ancore cu
gheare; n
aceste
guri
se
introduc
dopuri din
materiale
termorezist
ente, care
se fixeaz
cu uruburi
sau
sunt
filetate;

n
zonele
fisurate
sunt
practicate
guri
n
dreptul
fiecrei
fisuri,
cu
diametre
superior
celui
al
fisurii;
n
aceste
guri
se
introduc
dopuri din
materiale
0
termorezist
ente, care
se fixeaz
cu uruburi
(fig. EXPL
27,a) sau
sunt
filetate;
dup
montaj sunt
asigurate
cu
tifturi
filetate sau
ancore cu
gheare (fig.
EXPL 27,b
i c);

Msurarea
uzurii
i
concavitii
pistonului
cu
cap
concav cu 0
ajutorul
sondei
pentru
adncimi a
ublerului.
n
zonele
fisurate
sunt
practicate
guri
cu
diametre
suficient de
mari pentru
a
putea
cuprinde
integral
toate
fisurile din
zona
respectiv;
n
aceste
guri
se
introduc
0
dopuri din
materiale
plastice,
care
se
fixeazcu
uruburi
(fig. EXPL
14,a) sau
sunt
filetate;
dup
montaj sunt
asigurate
cu
tifturi
filetate sau
ancore cu
gheare (fig.

447

448

449

450

mai_expl27.gif

Practicarea
de guri cu
diametre
suficient de
Asigurarea
mari pentru
dup ontaj
a
putea
cu
tifturi
0
0
cuprinde
filetate sau
integral
ancore cu
toate
gheare;
fisurile din
zona
respectiv;

Introducere
a de dopuri
din
materiale
termorezist
ente, care 0
se
fixeazcu
uruburi
sau
sunt
filetate;

Ordinea
corect
operaiunilo 1
r este a), c),
b).

mai_expl28.gif

Corectarea
Reglarea i
poziiei
ajustarea
arborelui
poziiei
cotit,
axiale
a
datorat
0 arborelui
1
nivelului
cotit
n
excesiv al
funcie de
vibraiilor
grosimea
torsionale;
saboilor;

Reglarea i
ajustarea
poziiei
axiale
a
arborelui
0
cotit
n
funcie de
suprfaa
frontal
saboilor;

Nici una din

metodele
de mai sus 0
nu
este
practicabil.

n perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaz prin urmtoarele:

Uzura
poate
fi
privit ca o
continuare
a prelucrrii
pieselor,
fiind
necesarob
inerea
ajustajelor, 1
microgeom
etriei
i
structurii
superficiale
optime
pentru
funcionare
a normal a
motorului;

Continuare
a
funcionrii
cu
piese
care
au
depit
uzura limit
dmisibil,
perioadce
trebuie
0
evitat,
ntruct
conduce la
intensificare
a puternic
a
uzurii
pieselor
pn
la
avarierea
motorului;

Toate
rspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile.

Studiul suprafeelor uzate ale pieselor a artat cuzura se prezint sub aspecte variate, cele
mai importante tipuri de uzur fiind:

Uzura
abraziv i
Uzura prin
0
0
uzura prin
oboseal;
aderen;

Uzura
coroziv;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Figura EXPL 27 prezint operaiunile necesare recondiionrii capului pistonului cu fisuri. Aceste
operaiuni sunt:

Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de mpingere a lagrului de mpingere din figura
EXPL 28, se realizeaz:

Printr-o
dezvoltare
n
timp
aproape
liniar
procesului,
0
sfritul ei
fiind
corespunz
tor
uzurii
limit
dmisibile;

451

Uzura abraziv se produce:

Datorit
existenei
n
urma
unor
funcionrii
particule
pieselor la
dure ntre
temperaturi
suprafeele
ridicate,
pieselor
datorit
cuplelor din
vitezelor i
motorul cu
presiunilor
ardere
mari i a
intern,
0
1
ungerii
fiind
insuficiente
provocat
(de obicei,
de procesul
ntrerupere
de
a filmului de
microachie
lubrifiant
re
i
dintre
deformaiile
suprafeele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafeele
pieselor
solicitate de
fore
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 0
fie
de
frmiarea
i exfolierea
suprafeelor
,
cauza
acestui tip
de
uzur
constituindo oboseala
superficial
a
materialului
pieselor;

Datorit
reaciilor
chimice
care au loc
ntre
suprafaa
pieselor i
agenii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importani
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 0
etc.,
n
urma
acestor
reacii
formnduse compui
friabili, care
sunt
ndeprtai
ulterior sub
aciunea
forelor care
ncarc
suprafeele.

452

Uzura prin aderen se produce:

Datorit
existenei
n
urma
unor
funcionrii
particule
pieselor la
dure ntre
temperaturi
suprafeele
ridicate,
pieselor
datorit
cuplelor din
vitezelor i
motorul cu
presiunilor
ardere
mari i a
intern,
1
0
ungerii
fiind
insuficiente
provocat
(de obicei,
de procesul
ntrerupere
de
a filmului de
microachie
lubrifiant
re
i
dintre
deformaiile
suprafeele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafeele
pieselor
solicitate de
fore
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 0
fie
de
frmiarea
i exfolierea
suprafeelor
,
cauza
acestui tip
de
uzur
constituindo oboseala
superficial
a
materialului
pieselor;

Datorit
reaciilor
chimice
care au loc
ntre
suprafaa
pieselor i
agenii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importani
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 0
etc.,
n
urma
acestor
reacii
formnduse compui
friabili, care
sunt
ndeprtai
ulterior sub
aciunea
forelor care
ncarc
suprafeele.

453

454

455

Uzura prin oboseal se produce:

Datorit
existenei
n
urma
unor
funcionrii
particule
pieselor la
dure ntre
temperaturi
suprafeele
ridicate,
pieselor
datorit
cuplelor din
vitezelor i
motorul cu
presiunilor
ardere
mari i a
intern,
0
0
ungerii
fiind
insuficiente
provocat
(de obicei,
de procesul
ntrerupere
de
a filmului de
microachie
lubrifiant
re
i
dintre
deformaiile
suprafeele
microplastic
cuplei);
e generat
de aceste
particule;

Prin
formarea
pe
suprafeele
pieselor
solicitate de
fore
variabile a
unor
ciupituri
izolate sau
grupate
(fenomenul
de pitting), 1
fie
de
frmiarea
i exfolierea
suprafeelor
,
cauza
acestui tip
de
uzur
constituindo oboseala
superficial
a
materialului
pieselor;

Datorit
reaciilor
chimice
care au loc
ntre
suprafaa
pieselor i
agenii
corozivi,
dintre care
cei
mai
importani
sunt
oxigenul,
apa, sulful, 0
etc.,
n
urma
acestor
reacii
formnduse compui
friabili, care
sunt
ndeprtai
ulterior sub
aciunea
forelor care
ncarc
suprafeele.

La nivelul pieselor MAI, se regsesc toate tipurile de uzur, acionnd separat sau combinat.
Precizai valabilitatea urmtoarelor afirmaii:

n
cazul
pistonului,
capul
La nivelul
acestuia
cmii
este supus
cilindrului
unei uzuri
acioneaz
corozive,
deopotriv
iar
0
0
uzura
suprafaa
abraziv,
lateral
prin
regiunii portaderen i
segmeni i
coroziune;
mantalei
uzurii
de
aderen i
abrazive;

La nivelul
suprafeelor
de lucru ale
camelor i
tacheilor,
0
se
manifest
uzura prin
oboseali
aderen;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Asamblarea prilor componente ale carcasei se realizeaz:

Cu
Cu
prezoane i
prezoane la
0 tirani
la 0
motoarelor
motoarele
mari;
mari;

Cu
prezoane
indiferent
0
de tipul de
motor;

Cu
prezoane
sau tirani
1
funcie de
dimensiunil
e motorului.

456

De sprijin;

Lainele utilizate la fixarea motoarelor pot fi:

457

Materialele utilizate la construcia lainelor laterale sunt:

458

Supapa de siguran prezent pe carcasa motorului este fixat pe:

459

Care dintre defeciunile enumerate nu este specific niciunuia dintre elementele carcasei:

0 Laterale;

Fonta,
oelul sau
0 Oelul;
rinile
epoxidice;
Blocul
Blocul
0
cilindrilor;
coloanelor;
Coroziunea
Fisurile;
0
;
Pompe cu
Centrifuge; 0
roi dinate;

De sprijin i
1
laterale;

Doar
sprijin.

Fonta
i
rinile
0
epoxidice

Oelul
i
rinile
0
epoxidice.

Chiulas;

Uzura;

Rama
de
0
fundaie.
Deformarea
0
.
Pompe cu
1
piston.

460

Pompele de injecie utilizate la motoarele navale sunt:

461

Care dintre urmtorii parametrii nu sunt asigurai de sistemul de injecie:

Dozajul de
Avansul
0
combustibil;
injecie;

462

Care dintre parametrii enumerai se ajusteaz la injector n exploatare:

Penetraia; 0 Dispersia;

Presiunea
de
1
deschidere;

Viteza de
0
injecie.

n figura EXPL 29, poziiile 5, 6 i 7 reprezintn ordine:

Duza
i
tift
i
acul, tiftul
duz, acul,
de centrare,
1 tija
0
tija
mpingtoar
mpingtoar
e;
e;

Corp i ac,
tift
de
centrare,
0
tija
mpingtoar
e;

Duza i ac;
urub
de
fixare; tija 0
mpingtoar
e.

Ce se regleaz la injector pe bancul de prob:

Presiunea
de
1 Etanarea; 0
deschidere;

Fineea
0
pulverizrii;

Toi cei trei

parametrii
0
precizai
anterior.

465

Pompele de injecie cu piston rotitor cu dou cremaliere regleaz avansul la injecie:

Deplasnd
Rotind
cmaa
0
1
pistonaul;
pistonaului
;

Rotind
supapa de 0
admisie;

Rotind
supapa de 0
refulare.

466

Care dintre efectele enumerate nu sunt provocate de uzura pistonaului pompei:

Modificarea
Reducerea
avansului la 0 presiunii de 0
injecie;
injecie;

Post
injecia;

Accentuare
a
0
neuniformit
ii injeciei.

Care dintre metodele de verificare ofer informaiile cele mai exacte asupra funcionrii
sistemului de injecie:

Analiza
Analiza
diagramei
diagramei
0
0
indicate de
de
ardere;
compresie;

Analiza
comparativ

a
1
diagramelor
de ardere i
compresie;

Analiza
nlimilor
0
de ardere i
compresie.

463

464

467

mai_expl29.gif

la

Pompe cu
0
urub;
Vscozitate
a
1
combustibil
ului;

de

Fineea
0
pulverizrii.

468

Avansul pompei de injecie reprezint:

469

Filtrele automate utilizate n instalaiile MP sunt:

Decalajul
msurat
ntre
momentul
nceperii
debitrii de
combustibil
1
i
momentul
cnd
pistonul
motorului
ajunge
la
p.m.i.;
Filtre
0
volumice;

Decalajul
ntre
nceperea
cursei
de
ridicare
a
0
pistonaului
i
momentul
debitrii de
combustibil;

Decalajul
dintre
nceperea
cursei
de
ridicare
a
pistonaului
0
i
momentul
cnd
pistonul
ajunge
la
p.m.i.;

Decalajul
ntre
momentul
debitrii de
combustibil
0
i
momentul
deschiderii
acului
injectorului.

Filtre
de
1
suprafa;

Filtre
liniare;

Filtre mixte. 0

Mrimea
celor
mai
mari
particule
0
care
pot
trece prin
ochiurile
reelei;

Dimensiune
a celor mai
mici
particule
1
care au fost
reinute n
procent de
85-90%.

470

Fineea nominal a filtrelor de suprafa este:

Mrimea
celor
mai
Mrimea
mici
ochiului
particule ce
0
0
reelei
de
pot
fi
filtrare;
reinute de
elementul
filtrant;

471

Care este metoda de curire cea mai des ntlnit la filtrele automate:

Suflarea cu
Suflarea cu
0
0
aer;
abur;

Curgerea
invers;

Splarea cu
0
motorin.

472

Care este cel mai frecvent mod de utilizare al filtrelor automate cu autocurire n instalaiile de
ungere a MP:

Sunt
Sunt
utilizate ca
utilizate ca
1
0
filtre
filtre
principale;
indicatoare;

Sunt
utilizate ca
0
filtre
bypass;

Sunt
utilizate ca
0
filtre
magnetice.

Separatoarele centrifugale utilizate sunt:

Purificatoar
Grosiere i
e
i
0
1
fine;
clarificatoar
e;

De
toate
tipurile
precizate la 0
punctele a)
i b);

Grosiere i
clarificatoar 0
e.

n figura EXPL 30 este prezentat instalaia unui separator purificator de combustibil din
instalaia MP, n care cifrele 1, 2 i 3 reprezint n ordine:

mai_expl30.gif

Tanc
de
Tanc
de
serviciu,
stocare;
nclzitor, 0 nclzitor, 0
intrare
intrarea
combustibil;
abur;

Tanc
de
decantare,
nclzitor, 1
intrare
abur;

Tanc
de
marf,
nclzitor, 0
intrare
combustibil.

mai_expl31.gif

ntre tachet
ntre cam
i
tija
0
0
i tachet;
mpingtoar
e;

ntre
culbutor i
tija
0
mpingtoar
e;

ntre
supap i 1
culbutor.

Punerea la
Verificarea
punct
a
alinierii
mecanismul 0
1
liniilor
de
ui
de
arbori;
distribuie;

Punerea la
punct
a
0
sistemului
de injecie;

Verificarea
frngerilor
0
arborelui
cotit.

473

474

475

476

Pentru mecanismul de distribuie din figura EXPL 31, unde se verific jocul termic:

Centrarea cu strele se utilizeaz pentru:

Cte lagre se gsesc n tubul etambou:

Dou
Unul pentru
pentru
arborele
0
0
arborele
port elice;
intermediar;

Dou
pentru
arborele
port elice;

478

Diagrama punctului de rou permite determinarea temperaturii la care trebuie rcit aerul de
supraalimentare n rcitorul intermediar, n scopul:

Evitrii
Evitarea
apariiei
depunerilor
fenomenulu 0
0
de
i
de
calamin;
cavitaie;

Evitarea
apariiei
1
condensului
n rcitor;

Evitarea
ocurilor
hidraulice.

479

Care este agentul care reduce uzura coroziv provocat de acidul sulfuric rezultat din arderea
combustibilului greu:

Apa
tehnic;

Uleiul
ungere
cilindri;

Aerul
baleiaj.

477

480

481

482

Apa
mare;

de

de
1

Unul pentru
arborele de 0
mpingere.

de

Dac motorul rateaz pornirea, una din cauze poate fi:

Temperatur
Presiune
redus la
sczut a
sfritul
1
0
mediului
comprimrii
ambiant;
;

Presiune
mare
a
pompei
0
circulaie
ulei;

Presiune
mare
a
pompei
circulaie
combustibil 0
din sistemul
de
alimentare
a motorului.

Uzual, pornirea motorului la rece poate fi uurat prin:

Utilizarea
unui
Reducerea
combustibil
raportului
cu
o
de
0 temperatur 0
comprimare
de
;
autoaprinde
re
mai
ridicat;

Creterea
gradului de
0
supraalime
ntare;

nclzirea
apei
de
1
rcire
cilindri.

Cifra cetanic a combustibililor navali reprezint:

Procentul
volumic de
cetan dintrun amestec
Cantitatea
de
cetan
de
KOH
normal i echivalent
metil
cantitii
naften,
unui
acid
1
0
care
are
de
a
aceleai
neutraliza
proprieti
bazele dintrla
un gram de
autoaprinde
combustibil;
re ca i
combustibil
ul dat;

Rezistena
la curgere a
0
combustibil
ului;

Cantitatea
de
cldurdeg
ajatprin
0
arderea
unui kg de
combustibil.

483

Dac n timpul funcionrii motorului temperaturile apei de rcire la ieirea din cilindrii motorului
sunt diferite, aceasta indic:

Scderea
presiunii
uleiului de
nfundarea
ungere
a
canalelor
lagrelor
de
palier
0 ptrundere 0
aferente
a apei de
cilindrilor cu
rcire
n
temperaturi
cilindri;
mai
ridicate;

484

Care este agentul care reduce uzura coroziv provocat de acidul sulfuric rezultat din arderea
combustibilului greu:

Apa
tehnic;

Figura EXPL 32 prezint diagrama indicat cu curba destinderii avnd un aspect neuniform.
Cauzele posibile sunt:

Exist
frecare
mrit ntre
pistonaul
i cilindrul
aparatului
de
ridicat
diagrame,
cauzat de
ptrundere
a
0
impuritilor
,
dilatare
necorespun
ztoare a
unor piese
ale
aparatului,
datorit
nclzirii
insuficiente;

485

mai_expl32.gif

Apa
mare;

de

Mecanismul
de
0
nregistrare
oscileaz;

Sarcina pe
cilindri este 0
diferit;

Sunt
posibile
penultimele 1
dou
cazuri.

Uleiul
ungere
cilindri;

Aerul
baleiaj.

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

Tija
pistonului
este
strmb;

de

de

486

487

Figura EXPL 32 prezint diagrama indicat cu curba destinderii avnd un aspect neuniform.
Modaliti de remediere sunt:

Figura EXPL 33 prezint diagrama indicat avnd un contur dublu. Cauzele posibile sunt:

mai_expl32.gif

Se
nclzete
Se
aparatul
demonteaz
indicator
, se cur
uniform
i se unge
nainte de aansamblul 0 l pune n 0
pistoncilin
funciune,
dru,
se
se
cur
nlocuiete
purja;
resortul cu
unul
mai
tare;

Dac
mijloacele
indicate nu
remediaz
defeciunea
, se vor
nlocui
pistonul i
tija; n caz
c nu este
posibil sau
nu
avem,
se
va
prelucra
0
diagrama
ridicat prin
refacerea
liniei mijlocii
(ntrerupte)
dintre
vrfurile
curbei
i
numai dup
ceasta se
va
planimetra
diagrama;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

mai_expl33.gif

nurul de
acionare al
tamburului
se ntinde
Hrtia
(este
nregistrato
elastic) sau
are nu este
0
0
diagrama
fixat bine
este
pe tambur
ridicat cu
(se mic);
aparatul
ncnencl
zit;

Mecanismul
de
nregistrare
nu
este
0
prins (este
slbit), pe
tija
pistonului;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

488

489

490

Figura EXPL 33 prezint diagrama indicat vnd un contur dublu. Modaliti de remediere sunt:

n figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comand a turaiei, pentru un motor n doi timpi
naval. Sgeata cu linie continu marcheaz:

n figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comand a turaiei, pentru un motor n doi timpi
naval. Sgeata cu linie punctat marcheaz:

mai_expl33.gif

Se
va
nclzi
aparatul
nainte de
ridicarea
Se va folosi
diagramelor
un
nur
i se va fixa
neelastic
0 corespunz 0
sau
se
tor
ntinde cel
mecanismul
existent;
ui
de
nregistrare
pe
tija
pistonaului
;

Se
vor
verifica
lamelele de
0
fixare
a
hrtiei
pe
tambur;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

mai_expl34.gif

Micrile
efectuate
de prghiile
sistemul de
comand,
atunci cnd
de
la 1
maneta de
combustibil
se
comand
mrirea
turaiei;

Micrile
efectuate
de prghiile
sistemul de
comand,
atunci cnd
de
la 0
maneta de
combustibil
se
comand
scderea
turaiei;

Sunt
valabile
ambele
0
rspunsuri
anterioare;

Nici
unul
din
rspunsuri 0
nu
este
corect.

mai_expl34.gif

Oprirea de
avarie,
comandat
de
dispozitivul
de blocare
al
alimentrii,
declanat
de
0
dispozitivul
de
protecie,
datorit
creterii
presiunii pe
unul
din
circuitele de
rcire sau
ungere;

Oprirea de
avarie,
comandat
de
dispozitivul
de blocare
al
alimentrii,
declanat
de
1
dispozitivul
de
protecie,
datorit
reducerii
presiunii pe
unul
din
circuitele de
rcire sau
ungere;

Sunt
valabile
ambele
0
rspunsuri
anterioare;

Nici
unul
din
rspunsuri 0
nu
este
corect.

mai_expl35.gif

1-postul de
comanddi
n timonerie
(comanda
navei); 2postul
de
comand
central din
PCC, care
0
permite
comanda i
supraveghe
rea
motorului i
a celorlaltor
agregate i
instalaii din
CM;

3-comanda
local CL a
motorului, 0
situatpe
motor;

4-panou cu
acionrile
pneumatice
ale
sistemului
de
comand
0
alimentat
prin
reductorul
de presiune
5 de la
butelia de
aer 6;

Toate
rspunsuril
e anterioare 1
sunt
valabile.

mai_expl35.gif

1-postul de
3-panou cu
comand
acionrile
central din
pneumatice
PCC, care
ale
permite
sistemului
comanda i
de
supraveghe
comand
rea
alimentat
motorului i
prin
a celorlaltor 1 reductorul 0
agregate i
de presiune
instalaii din
5 de la
CM;
2butelia de
postul
de
aer 6; 4comand
comanda
din
localCL a
timonerie
motorului,
(comanda
situatpe
navei);
motor;

Toate
rspunsuril
e anterioare 0
sunt
valabile;

Nici
unul
din
rspunsuri 0
nu
este
valabil.

493

Dac virorul este cuplat i arborele cotit nu se vireaz sau se vireaz greu, care dintre cauzele
enumerate nu are legtur cu problema menionat:

Robineii
buteliilor de
lansare nu
sunt
Linia axial
deschii
1 este
0
sau
blocat;
presiunea
aerului este
mic;

Un cuzinet
0
este gripat;

Uleiul este
rece
n
0
carterul
motorului.

494

Diagramele indicate dau informaii directe asupra:

Evoluiei
Evoluiei
temperaturi 0 presiuni din 1
din cilindru;
cilindru;

Evoluiei
temperaturi
0
i presiuni
din cilindru;

Evoluiei
puterii
0
indicate a
motorului.

491

492

n figura EXPL 35 este prezentat schema de comand i supraveghere pentru un motor naval
lent de propulsie, n care toate manevrele pot fi executate din postul de comand situat n
compartimentul maini, sau de la distan, din timonerie. Cu notaiile din figur, avem:

n figura EXPL 35 este prezentat schema de comand i supraveghere pentru un motor naval
lent de propulsie, n care toate manevrele pot fi executate din postul de comand situat n
compartimentul maini, sau de la distan, din timonerie. Cu notaiile din figur, avem:

495

Aprecierea rapida a strii tehnice a unui motor pe baza analizei gazelor de ardere poate folosi
drept criteriu de evaluare culoarea gazelor arse evacuate. Prezena unei culori nchise a
gazelor evacuate are drept cauz:

496

Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se transforma la

iesire in:

497

498

499

Arderea
Contaminar
unui
ea uleiului
amestec
1
0
cu
ap
bogat
n
tehnic;
combustibil;
Energie
0 Entalpie;
0
interna;
Raportul
Raportul
dintre
dintre lucrul
cantitatea
mecanic al
de caldura
0 ciclului
si 1
introdusa si
cantitatea
lucrul
de caldura
mecanic al
introdusa;
ciclului;

Contaminar
ea uleiului
0
cu ap de
mare;

Contaminar
ea
combustibil 0
ului cu ap
tehnic.

Putere
calorica;

Energie
mecanica.

Raportul
dintre
cantitatea
de caldura 0
introdusa si
cea
evacuata;

Raportul
dintre
cantitatea
de caldura 0
evacuata si
cea
introdusa.

La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau

urmatoarele ipoteze:

Fluidul
motor este
gaz perfect,
evolutiile
deschise de
schimbare
a
gazelor
fiind luate in
considerati 0
e,
iar
procesul de
ardere este
inlocuit
printr-un
proces de
introducere
de caldura;

Fluidul
motor este
gaz perfect,
evolutiile
deschise de
schimbare
a
gazelor
fiind
1
neglijate,
iar procesul
de ardere
este inlocuit
printr-un
proces de
introducere
de caldura;

Fluidul
motor este
gaz
real,
evolutiile
deschise de
schimbare
a
gazelor
fiind
0
neglijate,
iar procesul
de ardere
este inlocuit
printr-un
proces de
introducere
de caldura;

Fluidul
motor este
ideal,
evolutiile
deschise de
schimbare
0
a
gazelor
fiind luate in
considerati
e, ca si
procesul de
ardere.

Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea

realizarii ciclului motor:

Procesul de
transformar
e a energiei
chimice
continute in
Echipament
combustibil,
ul mobil al 0 prin care se 1
motorului;
produce
forta
necesara
antrenarii
mecanismul
ui motor;

Numarul de
pistoane
aferente
0
motorului
policilindric;

Echivalentu
lui mecanic 0
al caldurii.

Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui

ciclu este:

500

Nu
se
inregistreaz
a nici o
crestere de 0
presiune in
timpul
arderii;

Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste in ciclul diesel real dar nu si in

cel diesel teoretic:

In motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere

501
si evacuare sunt realizate prin:

Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii

502 functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile fluidului
motor este urmatoarea:

503
504
505

mng_q1008.mht
mng_q1009.mht
Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor in
turbina conduce la:

506 Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul:

507

La ciclul din figura PT 2 punctul 1 marcheaza inceputul comprimarii in ciclul

mng_pt2.jpg
teoretic:

In diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata in 16

508
mng_pt3.jpg
unitati, indicand:

Crestere
rapida de
volum
in 0
timpul
arderii;

Nu
se
inregistreaz
a nici o
crestere de 0
volum
in
timpul
arderii.

O cursa la
motorul in 0
doi timpi;

Doua curse
ale
pistonului la 0
motorul in
doi timpi.

Creste cu
raportul de
comprimare
1
si scade la
cresterea
sarcinii;

Scade
la
cresterea
raportului
0
de
comprimare
si a sarcinii.

0
0

0
0

1
0

Cresterea
randamentu 1
lui termic;

Fiecarei
Fiecarul
rotatii
a
0 ciclu
de 1
arborelui
functionare;
cotit;

Efectuarii a
doua cicluri 0
motoare;

Otto;

Mixt
0
(Seilinger);

Rankine.

O rotatie a
O cilindree
arborelui
de
16
cotit de 16
0
0
unitati
de
grd
RAC
volum;
intre liniile A
si B;

Un raport
de
1
comprimare
eps=16;

O presiune
de
comprimare 0
de
1600
kN/m^2.

Doua rotatii
Doua curse
ale
de
arborelui
destindere
1
cotit
la
la motorul
motorul in
in
patru
patru timpi;
timpi;
Creste
la
Creste
la
scaderea
cresterea
raportului
raportului
de
de
0
comprimare
comprimare
si scade cu
si
cu
sarcina
sarcina
motorului;
motorului;
0
1
Scaderea
Cresterea
randamentu
0 randamentu
lui termic al
lui mecanic;
ciclului;

Expresia randamentului termic pentru ciclul teoretic cu ardere la volum

mng_n1014.mht
constant si evacuarea caldurii, izocora este:
Numarul de cicluri pe ora pentru un motor in 4 timpi se determina cu
510
mng_n1015.mht
formula:
509

511 Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii sunt:

512

514
515

Destindere,
Baleiaj,
compresie
0 compresie, 0
si schimbul
destindere;
de gaze;

Destindere
si
1
compresie;

Baleiaj,
compresie,
0
destindere,
ardere.

0
Izoterm
izentrop
izobar;

mng_q1019.mht
mng_q1020.mht

0 Diesel;

Cresterea
coeficientul
0
ui
de
umplere.
Fiecarei
semirotatii
(180 grd a 0
arborelui
cotit.

Pentru ciclul cu destindere prelungita intr-o turbina alimentata la presiune

mng_pt4.gif
constanta, conform figurii PT 4, se pune conditia:

513 Procesul de condensare este:

Crestere
rapida de
presiune in 1
timpul
arderii;

,
Izocor
si 0
izoterm;
0
0

0
si

0
1
0

Izoterm
izobar;

si

1
0
0

Izocor,
izentalp
izoterm.

si 0
0
1

516
517 Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este:
518 In relatia pV = mRT se poate folosi:

mng_q1021.mht
mng_n1023.mht

519 Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt:

Variatia densitatii aerului functie de temperatura:

Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este:
Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 2 timpi este:
Randamentul mecanic reprezinta:

0
0
0

t [grd C];
Admisie,
compresie,
injectie de
Evacuare,
combustibil,
admisie,
0
1
ardere,
compresie,
destindere,
destindere;
evacuare
libera;
0,001<=
0,003<=
S/pi <= 0,1
S/pi
<=
0
0
S
[m]10,25
cursa;
pi [rad];

520 Domeniul raportului S/pi pentru motoare este:

521
522
523
524
525
526
527

1
0
0 t [grd F];

mng_n1026.mht
mng_n1027.mht
mng_n1028.mht
mng_q1029.mht
mng_q1030.mht
mng_n1031.mht
mng_q1032.mht

0
1
0
0
0
0
0

T [K];

0
1
1

t [grd C].

0
0
0

Admisie,
comprimare
0
,
ardere,
destindere;

Admisie,
evacuare,
0
comprimare
, injectie.

0,001<=
S/pi
<=
0
0,15
S
[m]-cursa;

0,003<=
S/pi
<=
1
1,25
pi
[rad].

1
0
0
1
1
0
1

0
0
0
0
0
0
0

0
0
1
0
0
1
0

Inchiderea
Inchiderea
supapei de 0 ferestrelor 0
evacuare;
de baleiaj;

Evacuare
libera;

Scaderea
volumului
0
gazelor din
cilindru.

529 Procesul de baleiaj la motorul in patru timpi se produce:

Incepand
cu
ultima
parte
a
cursei
de
Numai
in
evacuare si
ultima parte
1
0
continuand
a cursei de
in
prima
admisie;
parte
a
celei
de
admisie;

Numai
in
perioada
initiala
a0
injectiei de
combustibil;

Inceputul
cursei
de 0
destindere.

530 La motorul in doi timpi procesul de baleiaj incepe:

Atunci cand
pistonul
0
trece prin
p.m.e.;

In
ultima
parte
a
1
cursei
de
destindere;

Atunci cand
pistonul
0
trece prin
p.m.i.;

In partea de
inceput
a
0
cursei
de
destindere.

Fusta
pistonului;

Presiunea
pozitiva de 0
baleiaj;

Dupa p.m.i.
si
se
inchide
0
dupa
p.m.e.;

Inainte de
p.m.i. si se
inchide
0
inainte de
p.m.e.;

528 In figura PT 3, ce proces este marcat de linia e-f:

Care dintre elementele urmatoare previne pomparea aerului de sub

531 pistonul cu fusta lunga inapoi spre ferestrele de baleiaj in timpul cursei de
destindere:

532 In motorul diesel in patru timpi supapa de admisie se deschide:

mng_pt3.jpg

Ferestrele
de baleiaj
dispuse pe 0
doua
randuri;
Inainte de
p.m.i. si se
inchide
1
dupa
p.m.e.;

Etansarea
partii
inferioare a 0
camasii
cilindrului.
Dupa p.m.i.
si
se
inchide
0
inainte de
p.m.e.

Suprafata
Densitatea
capului
aerului
0 pistonului 0
devine prea
se raceste
mare;
prea mult;

Se
formeaza
cantitate
1
excesiva de
condens;

Presiunea
de
comprimare 0
se reduce
prea mult.

In figura PT 6 se prezinta diagrama circulara a fazelor de distributie pentru

534
mng_pt6.jpg
un motor diesel in patru timpi. Fazele notate cu I si IX reprezinta, respectiv:

Destindere
Comprimar
a si injectia
ea
si
1
0
de
destinderea
combustibil;
;

Comprimar
ea
si 0
injectia;

Destindere
a
si 0
evacuarea.

535 Avansul la deschiderea supapei de evacuare (fig. PT 6) este:

75
RAC;

55
RAC;

85
RAC.

533

Mentinerea temperaturii minime posibile a aerului de baleiaj nu se

recomanda pentru ca:

mng_pt6.jpg

539

mng_n1043.mht

Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetria diagramei de

schimb de gaze la motoarele in 2 timpi:

540 Durata procesului de admisie la un motor in 4 timpi este:

mng_n1045.mht

grd

543 La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de evacuare cuprinde:

mng_n1049.mht

Nu, pentru
ca
se
1 respecta
0
ciclul
de
functionare;

alfa DSA alfa PRa <

180 + alfa
0 180 [ grd 0
ISA [ grd
RAC];
RAC];
Nu?

Daca ferestrele de evacuare si ferestrele de baleiaj au aceeasi inaltime, se

poate face asimetrizarea diagramei de schimb de gaze prin:

544 Coeficientul gazelor arse reziuduale se determina:

Da;

In cazul folosirii clapetilor rotitori pe tubulatura de evacuare a motoarelor in

541 2 timpi, descoperirea ferestrelor de baleiaj se face dupa descoperirea
ferestrelor de evacuare:

542

45
RAC;

Egalizarii
presiunii din
Imbunatatiri
cilindru si
i
umplerii 1
0
colectorul
cilindrului;
de
evacuare;

La un motor diesel in patru timpi, supapa de evacuare ramane deschisa

pana dupa p.m.i. si cea de admisie pana dupa p.m.e. in scopul:

538 La un motor in 4 timpi, durata procesului de evacuare este:

Fara
La
o
racirea
presiune
pistoanelor 0 sub
cea 0
sau
a
atmosferica
cilindrilor;
;

536 Perioada de baleiaj la un motor diesel in patru timpi se realizeaza:

537

grd

0 Da;

Clapeti
montati pe
Clapeti
traseul de
montati pe
1
0
aer
de
traseul de
supraalime
evacuare;
ntare?
Evacuare
libera,
Evacuare
evacuare
libera,
fortata
1
0
evacuare
datorata
inertiala;
pistonului si
baleiaj;
1
0

grd

In
timpul
perioadei
de
1
deschidere
simultana a
supapelor;
Reducerii
diferentei
dintre
marimea
0
supapei de
admisie si
cea
de
evacuare;
0
Da, pentru
ca supapa
de admisie
0
are
o
sechiune
mai mare;
alfa DSA +
180 + alfa
1
ISA [ grd
RAC];
Nu, pentru
presiuni de
0
supraalime
ntare mari;
Clapeti
montati
clindru;

Evacuare
libera;

in 0

grd

Numai cu
supapa de
0
evacuare
deschisa.
Eliminarea
condensului
aparut dupa
fiecare
0
cursa
de
comprimare
.
1
Nu, pentru
ca nu se
respecta
0
ciclul
de
functionare.
fi PRa =
180 [ grd 0
RAC].
Nu, pentru
presiuni de
0
supraalime
ntare mici.
Clapeti
rotitori
montati pe 0
traseu de
evacuare.

Evacuare
fortata.

545 Gradul de umplere al cilindrului reprezinta:

mng_n1050.mht

546 Lucrul mecanic de pompaj este:

mng_n1051.mht

547

mng_q1052.mht

548 Pentru motoare in 4 timpi supraalimentarea se considera:

mng_n1053.mht

Pentru sitemul de baleiaj si supraalimentare in echicurent cu supapa,

549
mng_n1054.mht
pentru un moror in 2 timpi exista:
550 Cantitatea de aer retinuta in cilindru este:
551
552
553
554
555

556

557

mng_n1055.mht
mng_q1056.mht
mng_q1057.mht
mng_q1058.mht
mng_q1059.mht
mng_q1060.mht

1
0
Pozitiv
la
Pozitiv
la
motoarele
motoarele
supraalime 1 supraalime 0
ntate ps >
ntate ps >
pev;
pc;
0
1
ps = pev;

ps > pev +
0
10;

alfaDSE >
alfaDSE <
alfaDSB;
alfaDSB;
1
0
alfaISE
<
alfaISE
>
alfaAFB;
alfaAFB;
0
1
0
0
1
0
1
0
1
0
0
0

Negativ;

Pozitiv
si
negativ,
0
functie de
sarcina,

0
ps > pev;

alfaDSE <
alfaDSB;
0
alfaISE
<
alfaAFB;
0
0
0
0
0
1

ps > pev
10.
[bar]
alfaDSE
alfaDSB;
alfaISE
alfaAFB.

0
+
p0
>
>

0
0
1
0
0
0
0

Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se continua si dupa

terminarea cursei de admisie deoarece:

Supapa de
evacuare
se inchide 0
cu
intarziere;

Supapa de
admisie se
0
deschide in
avans;

Coloana de
incarcatura
proaspata
1
are
o
anumita
inertie;

Gazele de
ardere sunt
evacuate
datorita
presiunii din
cilindru mai 0
mari decat
cea
din
colectorul
de
evacuare.

Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motorului in doi timpi, se atinge

regimul critic in curgerea gazelor, in una dintre urmatoarele situatii:

Intre
momentul
deschiderii
Dupa
ferestrelor
momentul
de
1 deschiderii 0
evacuare si
ferestrelor
cel
al
de baleiaj;
deschiderii
celor
de
baleiaj;

Intre
momentul
inchiderii
ferestrelor
de baleiaj si 0
cel
al
deschiderii
celor
de
evacuare;

Intre
momentul
deschiderii
ferestrelor 0
de baleiaj si
inchiderii
acestora.

558

Pierderi
termice,
datorate
rezistentelo
r de pe
traseele de
admisie si
evacuare;
pierderi
gazodinami
ce,
reprezentat
e
de
incalzirea
incarcaturii
proaspete
0
datorita
frecarilor de
pe traseul
de admisie,
prin
contactul cu
gazele arse
reziduale,
ramase in
cilindru din
ciclul
anterior;
golirea
incompleta
a cilindrului
motor;

Pierderi
gazodinami
ce, datorate
rezistentelo
r de pe
traseele de
admisie si
evacuare;
pierderi
termice,
reprezentat
e
de
incalzirea
incarcaturii
proaspete
datorita
1
frecarilor de
pe traseul
de admisie,
prin
contactul cu
gazele arse
reziduale,
ramase in
cilindru din
ciclul
anterior;
golirea
incompleta
a cilindrului
motor;

Pierderi
gazodinami
ce, datorate
incalzirii
incarcaturii
proaspete
datorita
frecarilor de
pe traseul
de admisie,
prin
contactul cu
gazele arse
reziduale
pierderi
termice,
0
reprezentat
e
de
rezistentele
de
pe
traseele de
admisie si
evacuare,
ramase in
cilindru din
ciclul
anterior;
golirea
incompleta
a cilindrului
motor;

Pierderi
gazodinami
ce, datorate
rezistentelo
r de pe
traseele de
admisie si
evacuare;
pierderi
termice,
reprezentat
e
de
incalzirea
incarcaturii
proaspete
datorita
0
frecarilor de
pe traseul
de admisie,
prin
contactul cu
gazele arse
reziduale,
ramase in
cilindru din
ciclul
anterior;
golirea
completa a
cilindrului
motor.

mng_pt8.jpg

Diagrama
Diagama
de pompaj
de baleiaj
pentru un 0 pentru un 0
motor
in
motor
in
patru timpi;
patru timpi;

Diagrama
de pompaj
pemtru un 0
motor in doi
timpi;

Diagrama
de baleiaj
pentru un 1
motor in doi
timpi.

mng_pt8.jpg

Evacuarii
fortate
a
gazelor din
Evacuarii
cilindrul
libere
a
mtorului in
gazelor din
doi
timpi,
1
0
cilindrul
datorita
mtorului in
incarcaturii
doi timpi;
propaspete
care incepe
sa patrunda
in cilindru;

Stabilizarii
presiunii in
jurul valorii 0
presiunii de
baleiaj ;

Evacuarii
libere
a
gazelor din
0
cilindrul
motorului in
patru timpi.

Analiza procesului de admisie se face prin evidentierea pierderilor

gozodinamice si termodinamice produse pe parcurs; astfel, avem:

559 Figura PT 8 reprezinta:

560 Etapa I din figura PT 8 corespunde:

561

Valoarea presiunii incarcaturii proaspete la sfrsitul admisiei in motorul

diesel este:

Marimea unghi-sectiune (crosectiune) a supapei de admisie influenteaza

562
valoarea presiunii de la sfarsitul admisiei in sensul urmator:

mng_q1068.mht
Pentru determinarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de
supraalimentare, se utilizeaza diagrama punctului de roua (dew-point),
564 redata in figura PT 9. Pentru o temperatura a mediului ambiant de 30 grd mng_pt9.jpg
C, o umiditate relativa a aerului de 80% si un raport de comprimare in
suflanta 2, valoarea temperaturii punctului de roua este aproximativ:

566

38 grd C.

Mai
mica
decat
a
celei
atmosferice 0
,
datorita
supraalime
ntarii;

Presiunea
Presiunea
creste
la
scade
la
scaderea
0 scaderea
1
unghiuluiunghiuluisectiune;
sectiune;

Presiunea
scade
la
cresterea
0
unghiuluisectiune;

563

565

Mai
mica
decat
a
celei
atmosferice
,
datorita
pierderilor
gazodinami 0
ce
si
termice de
pe traseul
de
la
suflanta la
cilindru.
Valoarea
presiunii
este
independen
0
ta
de
valoarea
unghiuluisectiune.
0

Mai
mica
decat
a
celei de la
iesirea din
suflanta,
datorita
1
pierderilor
gazodinami
ce
si
termice de
pe traseul
de admisie;

Mai mare
decat
a
celei
atmosferice
,
datorita
pierderilor 0
gazodinami
ce
si
termice de
pe traseul
de admisie;

30 grd C;

0 32 grd C;

Prin restrictionarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de

supraalimentare, se evita:

Cresterea
Cresterea
excesiva a
excesiva a
presiunii
regimului
0
0
medii
termic
al
efective a
motorului;
motorului;

Cresterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are urmatoarele efecte

asupra coeficientului de umplere:

Conduce la
cresterea
coeficientul
ui
de
umplere,
datorita
scaderii
0
volumului
efectiv de
incarcatura
proaspata
admisa in
motor;

Conduce la
scaderea
coeficientul
ui
de
umplere,
datorita
scaderii
1
volumului
efectiv de
incarcatura
proaspata
admisa in
motor;

35 grd C;

Aparitia
condensului 1
in racitor;

Cresterea
intarzierii la
0
autoaprinde
re.

Nu
are
efect
asupra
0
coeficientul
ui
de
umplere;

Conduce la
scaderea
coeficientul
ui
de
umplere,
0
datorita
cresterii
temperaturii
gazelor la
evacuare.

567

La cresterea sarcinii motorului, variatia coeficientului de umplere este

urmatoarea:

568 La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este:

mng_n1073.mht
569 Durata procesului de comprimare la un motor in 4 timpi este:
mng_n1074.mht
570 La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este:
mng_n1075.mht
La un motor in 2 timpi cu baleiaj in echicurent, raportul real de comprimare
571
mng_n1076.mht
este:

572

573

574
575
576
577
578
579

Cresterea presiunii de supraalimentare conduce la cresterea raportului de

comprimare:

Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate raportul de comprimare trebuie

sa fie mai mic ca la motoarele in 4 timpi nesupraalimentate:

Presiunea aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare supraalimentate

mng_n1079.mht
se determina:
Temperatura aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare
mng_n1080.mht
supraalimentate se determina cu:
mng_q1081.mht
mng_q1082.mht
mng_q1083.mht
mng_q1084.mht

Scade,
datorita
intensificarii
Creste, prin
regimului
cresterea
termic,
cantitatii de
0 ceea
ce 1
combustibil
conduce la
injectata in
cresterea
cilindru;
cantitatii de
gaze
reziduale;
0
1
1
0
0
0

Este
nemodificat 0
;

Creste,
datorita
cresterii
contrapresi 0
unii gazelor
la
evacuare.

0
0
1

0
0
0

Da, numai
in
cazul
supraalime
ntarii
in
1 serie
cu 0
turbosuflant
a
si
electrosufla
nta;

Da, dar se
tine cont de
starea
0
segmantilor
;

Da, dar se
ia
in
considerare
0
grosimea
lainei de la
capul bielei.

Nu pentru
acelasi
0
motor;

Nu,
deoarece
raportul de
comprimare
0
tine seama
de
fanta
segmentulu
i.

Nu;

Da;

Da, numai
pentru
1 motoare cu 0
pistoane
opuse;

0
1
0
1

0
0
0
0

1
0
0
0

0
0
1
0

In timpul procesului de comprimare are loc un schimb de caldura

580 permanent intre amestec (incarcatura proaspata + gaze reziduale) si peretii
cilindrului; astfel:

581

Efectul scaderii raportului de comprimare asupra performantelor motorului

este urmatorul:

In
prima
parte
a
procesului
temperatur
a medie a
peretilor
cilindrului
este
mai
mare decat
temperatur
a
incarcaturii
proaspete,
aceasta
primind de
la
peretii
cilindrului
caldura, iar 1
dupa
atingerea
punctului
de
adiabatism,
odata
cu
continuarea
cursei
pistonului
spre p.m.i.,
temperatur
a
incarcaturii
proaspete
devine mai
mare decat
temperatur

In
prima
parte
a
procesului
temperatur
a medie a
peretilor
cilindrului
este
mai
mica decat
temperatur
a
incarcaturii
proaspete,
aceasta
cedand
caldura de
la
peretii
cilindrului; 0
odata
cu
continuarea
cursei
pistonului
spre p.m.i.,
temperatur
a
incarcaturii
proaspete
devine mai
mica decat
temperatur
a medie a
peretilor
cilindrului,
iar
transferul
Cresterea
Cresterea
solicitarilor
randamentu
termo0
0
lui termic al
mecanice
motorului;
ale
motorului;

In
prima
parte
a
procesului
temperatur
a medie a
peretilor
cilindrului
este
mai
mica decat
temperatur
a
incarcaturii
proaspete,
aceasta
cedand
caldura de
la
peretii
cilindrului; 0
odata
cu
continuarea
cursei
pistonului
spre p.m.i.,
temperatur
a
incarcaturii
proaspete
devine mai
mare decat
temperatur
a medie a
peretilor
cilindrului,
iar
transferul

Procesul se
desfasoara
printr-un
schimb
permanent
0
de caldura
de la peretii
cilindrului
spre
amestec.

Cresterea
presiunii
medii
efective;

Cresterea
pericolului
de ratare a 1
pornirii
motorului.

Creste,
deoarece
cantitatea
de
gaze
scapate
prin
neetanseita
ti
se
reduce,
1
ceea
ce
conduce la
diminuarea
transferului
de caldura
amestecpereti
cilindru;

582 La cresterea turatiei motorului, exponentul politropic mediu de comprimare:

583 In figura MAI 3, ce proces marcat de linia d-e are loc:

584

Unul dintre tipurile de miscari ale incarcaturii proaspete induse in cilindrul

motor pentru imbunatatirea formarii amestecului carburant este:

Care dintre elementele enumerate mai jos este utilizat efectiv pentru
585 generarea turbulentei necesare unei arderi corspunzatoare in motoarele
diesel:
Ce element este uzual utilizat pentru generarea turbulentei in cilindrul
586
motorului diesel:

mng_pt3.jpg

Scade,
deoarece
cantitatea
de
gaze
scapate
prin
neetanseita
ti
se
reduce,
0
ceea
ce
conduce la
diminuarea
transferului
de caldura
amestecpereti
cilindru;
Rotatia
Destindere
arborelui
a
gazelor 1
0
cotit cu 90
de ardere;
grd RAC;
Supraalime
0 Baleiajul;
ntarea;

Segmenti
Supapa de
de
0
0
evacure;
constructie
speciala;
Cresterea
Forma
raportului
capului
1 de
0
pistonului;
comprimare
;

Scade,
deoarece
suprafata
relativa de
transfer de
caldura
scade
0
permanent
in
timpul
procesului
de
comprimare
;

Creste,
deoarece
suprafata
relativa de
transfer de
caldura
scade
0
permanent
in
timpul
procesului
de
comprimare
.

Cresterea
volumui si a 0
presiunii;

Ambele
raspunsuri 0
a) si b).

Turbulenta; 1

Umplerea
cilindrului
motor.

Turbosuflan
0
ta;

Camera de
1
preardere.

Cresterea
cursei
pistonului;

Cresterea
turatiei
0
turbosuflant
ei.

Prezenta
fenomenul
de
0
turbulenta
in camera
de ardere;

Toate cele
mentionate 1
anterior.

587 Pulverizarea corecta a combustibilului in camera de ardere depinde de:

Arhitectura
Presiunea
0 camerei de 0
de injectie:
ardere;

588 Asa-numita detonatie diesel este cauzata de:

Penetratia
Durata prea
mare
a
0 mare
a0
jetului
de
injectiei;
combustibil;

Durata prea
mica
a0
injectiei;

589 In motorul diesel, combustibilul este aprins datorita:

Unei bujii;

Injectoarelo
0
0
r;

Temperaturi
i
de
la
sfarsitul
1
comprimarii
;

La motorul diesel, intervalul necesar atomizarii jetului de combustibil,

590
vaporizarii si aducerii sale la autoaprindere se numeste:

Intarzierea
Intarziere la
la
injectia de 0
1
autoaprinde
combustibil;
re;

Aprindere
prin
0
comprimare
;

Intarziere
mare
la
autoaprinde
1
rea
combustibil
ului.
Cresterii
temperaturii
apei
de 0
racire
cilindri.
Postardere. 0

591 In figura PT 10, intervalul G marcheaza:

592 Curba reprezentata cu linie intrerupta in figura PT 10 reprezinta:

mng_pt10.jpg

Intarziearea
la
Perioada
autoaprinde
0 arderii
rea
rapide;
combustibil
ului;

mng_pt10.jpg

Avantajele existentei unei camere de ardere divizate cu compartiment

593 separat de preardere prezinta urmatorul avantaj fata de camera de ardere
unitara cu injectie directa:

594 Caracteristic pentru arhitectura camerei de ardere din figura PT 11 este:

595

Care dintre conditiile enumerate mai jos pot cauza, simultan, presiune de
ardere mare si temperatura joasa a gazelor de ardere:

mng_pt11.jpg

Avansul la
injectia
0
combustibil
ului.

Variatia
Variatia
presiunii in
presiunii in
functie de
functie de
volumul
volumul
instantaneu
instantaneu
ocupat de
ocupat de
0
0
fluidul
fluidul
motor
in
motor
in
cilindru in
cilindru in
ciclul
cu
ciclul fara
injectie de
injectie de
combustibil;
combustibil;

Variatia
presiunii in
functie de
unghiul de
0
rotatie
in
ciclul
cu
injectie de
combustibil;

Variatia
presiunii in
functie de
unghiul de
1
rotatie
in
ciclul fara
injectie de
combustibil;

Permite
doar
Permite
utilizarea
doar
unei
utilizarea
atomizari
0 unei
0
mai
presiuni de
grosiere a
injectie mai
combustibil
reduse;
ului;

Permite
atat
utilizarea
unei
atomizari
mai
grosiere a 1
combustibil
ului, cat si a
unei
presiuni de
injectie mai
reduse;

Nu permite
nici
utilizarea
unei
atomizari
mai
grosiere a
0
combustibil
ului si nici
utilizarea
unei
presiuni de
injectie mai
reduse.

Existenta
Existenta
camerei de
unei
ardere
0 camere de 1
unitare (cu
ardere
injectie
divizate;
directa);
Montarea
incorecta a
cremalierei 0
pompei de
injectie;

Deschidere
a prea lenta
a supapei 0
de
evacuare;

Perioada
arderii
moderate;

Existenta
unei
camere de
ardere
divizate cu 0
compartime
nt separat
de
preardere;
Avans prea
mare
la
injectia
1
combustibil
ului;

Existenta
unei
camere de
ardere
0
divizate cu
compartime
nt separat
de vartej.
Sarcina
prea mare 0
a motorului.

596 Avansul prea mare la injectia combustibilului este indicat de:

Presiunea
gazelor din
cilindru
peste valori
normale, cu
o
1
temperatur
a diminuata
a
gazelor
de
evacuare;

Presiunea
gazelor din
cilindru
peste valori
normale, cu
0
o
temperatur
a normala a
gazelor de
evacuare;

Presiunea
gazelor din
cilindru sub
valori
normale, cu
0
o
temperatur
a normala a
gazelor de
evacuare;

Presiunea
gazelor din
cilindru sub
valori
normale, cu
o
0
temperatur
a
mai
ridicata
a
gazelor de
evacuare.

597 Atunci cand combustibilul este injectat in cilindru prea devreme:

Consumul
Aprinderea
de
va
fi 1 combustibil 0
intarziata;
nu
este
afectat;

Temperatur
a
gazelor
de
evacuare
0
va
fi
neschimbat
a;

Gazele de
evacuare
vor avea o 0
culoare
deschisa.

Finetea nu
are nici o
legatura cu 0
penetratia
jetului;

Cele doua
caracteristic
0
i
sunt
identice.

Izoterm;

Izobar.

Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, referitoare la jetul de

598
combustibil injectat in cilindru:

599 Procesul destinderii reale in MAI, in care se prelungeste arderea, este:

Masa reala de aer necesara arderii combustibilului injectat pe ciclu se
600
mng_n1105.mht
determina cu relatia:
601 Masa de combustibil injectata pe ciclu se determina cu formula:
mng_n1106.mht
Compozitia aerului se accepta:
602
mng_n1107.mht
603

mng_q1109.mht

605 Masa aparenta pentru produsele de ardere se determina:

606 Constanta specifica a produselor de ardere se determina cu formula:
607 Caldura specifica a produselor de ardere se determina cu relatia:

mng_n1110.mht
mng_n1111.mht
mng_n1112.mht

608 In procesul de ardere al combustibilului se respecta:

Masa de aer minim necesara pentru arderea 1 kg combustibil se determina
mng_n1114.mht
cu relatia:

610 Principiul de realizare a pulverizarea combustibilului in cilindru este:

Da, pentru
ca
se
respecta
0
bilantul
molar;
1
0
1
Bilantul
masic
si 0
molar;

Da, pentru
ca
se
respecta
0
bilantul
masic.
0
0
0

Marirea
Scaderea
vitezei
vascozitatii
relative
0
1
combustibil
dintre
ului;
combustibil
si aer;

Micsorarea
vitezei
relative
0
dintre
combustibil
si aer;

Cresterea
turbulentei
0
amestecului
.

Calculul cantitatii de oxigen necesar arderii 1 kg combustibil se face cu

mng_n1108.mht
relatia:

604

609

Cu
cat
Cu
cat
finetea
finetea
pulverizarii
pulverizarii
este
mai
este
mai
mare,
cu 0 mare,
cu 1
atat
atat
penetratia
penetratia
jetului este
jetului este
mai mare;
mai mica;
Adiabatic; 0 Politropic; 1

Da;

Bilantul
masic;

0 Nu;

0
0
0

0
1
0

1
0

Bilantul
molar;

Presiunea
de ardere.

611

Jetul
de
combustibil
vine
in
contact cu
peretii calzi
Jetul
de
ai
combustibil
cilindrului,
stabate
se produc
camera de
reactii
de
0
0
ardere, fara
ardere
a
atinge
incomplete,
peretii
cu formare
cilindrului;
de depozite
de
calamina cu
emisie de
noxe
pe
evacuare;

Atunci penetratia jetului de combustibil este redusa, au loc urmatoarele

fenomene:

Creste
Scade
direct
direct
proportional
proportional
cu
0 cu
0
cresterea
cresterea
temperaturii
temperaturii
;
;
Cresterea
vitezei de
reactie
chiar
la
Scaderea
temperatur
vitezei de
a
reactie
la
constanta, 1
0
temperatur
numai
a
datorita
constanta;
procesului
de
ramificare a
lanturilor;

Viteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator cu temperatura la care

612
decurge reactia:

613 Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin:

Mecanismului
614
caracteristic:

615

autoaprinderii

in

zona

temperaturilor

joase

ii

Nu
este
posibila
formarea
elementelor
reactive pe
calea
Realizeazar
descompun
ea
prin
erii
descompun 0
1
catalitice,
ere
ramificarea
catalitica;
lanturilor
realiznduse
prin
intermediul
ramificarii
degenerate;

este

mng_q1120.mht

Combustibil
ul nu atinge
peretii
cilindrului,
arderea
este
1
incompleta,
desi exista
aer
in
exces, dar
acesta nu
este utilizat;

Combustibil
ul
atinge
peretii
cilindrului,
arderea
este
0
completa si
nu
se
formeaza
noxe
pe
evacuare.

Creste
exponential
cu
1
temperatur
a:

Nu
se
modifica cu
0
temperatur
a.

Invarianta
vitezei de
reactie cu 0
temperatur
a;

Caracter
inhibitor al 0
reactiei.

Caracterul
monostadia 0
l;

Aparitia
inca de la
inceput
a0
flacarii
albastre.

616
617
618
619
620
621
622
623
624
625
626
627
628

mng_q1121.mht
mng_q1122.mht
mng_q1123.mht
mng_q1124.mht
mng_q1125.mht
mng_q1126.mht
mng_q1127.mht
mng_q1128.mht
mng_q1129.mht
mng_q1130.mht
mng_q1131.mht
mng_q1132.mht
mng_q1133.mht

In schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu motor

Sulzer RND din figura PT 12 se indica posibilitatile de recuperare a
629
mng_pt12.jpg
energiei termice continute in componentele bilantului termic. Astfel, notatiile
1 si 2 corespund:
In figura PT 13 se prezinta schema sistemului de turbosupraalimentare
630 consacrata pentru un motor in patru timpi. Rolul racitorului intermediar de mng_pt13.gif
aer este umatorul:

0
1
0
1
0
0
0
1
0
0
0
1
0

0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
1
0
0

0
0
1
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0

1
0
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0
1

Caldarinei
Turbogener
recuperatoa
atorului si
re
si
caldarinei 0
0
generatorul
recuperatoa
ui de apa
re;
tehnica;
Cresterea
Scaderea
densitatii
riscului de
aerului
la 1 aparitie
a0
intrarea in
condensului
cilindru;
;

Generatorul
ui de apa
tehnica si
1
caldarinei
recuperatoa
re;

Turbogener
atorului si
generatorul 0
ui de apa
tehnica.

Scaderea
presiunii
aerului;

Amestecare
a aerului cu 0
combustibil.

Presiunii
aerului din
0
colectorul
de admisie;

Eficientei
evacuarii
1
gazelor din
cilindru.

Puterea
motorului
sa fie egala 0
cu cea a
turbinei;

Puterea
dezvoltata
de turbina
sa fie egala
cu
cea
necesara
antrenarii
1
compresoru
lui si turatia
compresoru
lui sa fie
egala
cu
cea
a
turbinei.

Un motor diesel supraalimentat are o durata de deschidere simultana a

631 supapelor mai mare decat cea specifica motoarelor cu admisie naturala in
scopul cresterii:

Energiei
Temperaturi
furnizate
i gazelor de 0
0
turbosuflant
evacuare;
ei;

Conditia functionarii comune a compresorului si turbinei din cadrul grupului

de turbosupraalimentare consacrata a unui motor diesel este urmatoarea:

Puterea
dezvoltata
de turbina
sa fie egala
Turatia
cu
cea
motorului
necesara
sa fie egala
antrenarii
0
0
cu cea a
compresoru
compresoru
lui si turatia
lui;
motorului
sa fie egala
cu cea a
turbinei;

632

633

Variatia
raportului
de
comprimare
0
in
functie
de turatia
compresoru
lui;

Variatia
randamentu
lui
compresoru
lui
si
raportului
0
de
comprimare
in
functie
de turatia
compresoru
lui;

Variatia
randamentu
lui
compresoru
lui
si
raportului
de
comprimare
in
functie 1
de debitul
de
aer
aspirat de
compresor,
la diverse
turatii
ale
compresoru
lui.

Fenomenul
Fenomenul
de
de
functionare
functionare
instabila a
instabila,
compresoru 0 care
se 0
lui, atins la
atinge
la
scaderea
scaderea
debitului de
turatiei
aer aspirat;
rotorului;

Fenomenul
de
functionare
instabila,
caracterizat
prin
miscarea
pulsatorie a
1
aerului,
atins
la
scaderea
debitului de
aer, atunci
cnd turatia
se mentine
constanta;

Fenomenul
de aparitie
de unde de
0
soc
la
intrarea in
compresor.

Daca gazele evacuate din cilindrii motorului ajung direct in turbina de

supraalimentare, atunci turbina este:

Alimentata
Alimentata
la presiune 0 la presiune 1
constanta;
variabila;

Caracteristi
ca
sistemului 0
turbocompo
und.

Care dintre enuntarile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de

turbosupraalimentare consacrata:

Turatia
Aerul este
turbinei
comprimat
este
in racitorul
1
0
dependenta
aerului de
de sarcina
supraalime
motorului;
ntare;

Turatia
suflantei
este
0
acordata cu
turatia
motorului;

Puterea
absorbita
de suflanta
0
variaza cu
turatia
motorului.

Variatia
raportului
de
comprimare
al
0
agregatului
in
functie
de turatia
motorului;

Caracteristica de debit a compresorului centrifugal de supraalimentare a

unui motor naval reprezinta:

634 Pompajul compresorului centrifugal de supraalimentare este:

635

636

637

mng_q1142.mht

Antrenata
de motor.

638

639

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru

mng_pt14.jpg
motoarele navale. Figura b indica:

Supraalime
ntare
in
doua trepte,
cu suflanta
suplimentar
a antrenata 0
mecanic,
solutie
aplicabila
motoarelor
in doi timpi;

Supraalime
ntare
in
doua trepte,
cu suflanta
suplimentar
a antrenata 1
electric,
solutie
aplicabila
motoarelor
in doi timpi;

Supraalime
ntare
in
doua trepte,
cu suflanta
suplimentar
a antrenata
0
mecanic,
solutie
aplicabila
motoarelor
in
patru
timpi;

Supraalime
ntare
in
doua trepte,
cu suflanta
suplimentar
a antrenata
0
electric,
solutie
aplicabila
motoarelor
in
patru
timpi.

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru

mng_pt14.jpg
motoarele navale. Figurile c si d indica:

Supraalime
ntare
in
serie,
in
prima
solutie
treapta
a
doua
de
supraalime
ntare fiind 1
realizata in
incinta de
sub piston,
iar in a
doua
solutie intro pompa de
baleiaj;

Supraalime
ntare
in
paralel, in
prima
solutie
treapta
a
doua
de
supraalime
ntare fiind 0
realizata in
incinta de
sub piston,
iar in a
doua
solutie intro pompa de
baleiaj;

Supraalime
ntare
in
serie,
in
prima
solutie
treapta
a
doua
de
supraalime
ntare fiind 0
realizata
intr-o
pompa de
baleiaj, iar
in a doua
solutie
in
incinta de
sub piston;

Supraalime
ntare
in
paralel, in
prima
solutie
treapta
a
doua
de
supraalime
ntare fiind 0
realizata
intr-o
pompa de
baleiaj, iar
in a doua
solutie
in
incinta de
sub piston.

640

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru

mng_pt14.jpg
motoarele navale. Figura e indica:

Sistem
turbocompo
und
PTO
(power take-0
off) pentru
un motor in
patru timpi;

Sistem
turbocompo
und
PTO
(power takeoff) pentru 0
un motor in
doi timpi cu
generator
de arbore;

Sistem
turbocompo
und pentru
motor
in
patru timpi,
cu
convertor
de impuls
pe
colectorul
de
evacuare si
cu
clapet
de by-pass
B1
intre
tubulatura
de refulare
a
1
compresoru
lui si cea de
evacuare
gaze arse
din motor si
clapet CR
de
pe
colectorul
de admisie
CA, avand
drept
rezultat
posibilitatea
de
prelucrare
de
catre
turbina atat

Sistem
turbocompo
und pentru
motor in doi
timpi,
cu
convertor
de impuls
pe
colectorul
de
evacuare si
cu
clapet
de by-pass
B1
intre
tubulatura
de refulare
a
compresoru 0
lui si cea de
evacuare
gaze arse
din motor si
clapet CR
de
pe
colectorul
de admisie
CA, avand
drept
rezultat
posibilitatea
de
prelucrare
de
catre
turbina atat
a energiei

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru

mng_pt14.jpg
motoarele navale. Figura f indica:

Sistem de
Sistem de
supraalime
supraalime
ntare
ntare
pentru
pentru
motoarele
motoarele
in
patru
in doi timpi
timpi
a
a
carui
carui
flexibilitate
flexibilitate
este
este
asigurata
asigurata
de clapetul
de clapetul
B2,
care
B2,
care 1
0
este
este
deschis
deschis
pentru
pentru
sarcini de
sarcini de
peste 50%,
peste 50%,
asiguranduasiguranduse
se
optimizarea
optimizarea
functionarii
functionarii
la
sarcini
la
sarcini
partiale
partiale
mici;
mici;

Sistem
turbocompo
und
PTO
(power take-0
off) pentru
un motor in
patru timpi;

Sistem
turbocompo
und
PTO
(power takeoff) pentru 0
un motor in
doi timpi cu
generator
de arbore.

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru

642
mng_pt14.jpg
motoarele navale. Figura a indica:

Sistem de
turbosupraa
Sistem
limentare
turbocompo 0 consacrata 0
und;
pentru
motor
in
patru timpi;

Sistem de
turbosupraa
limentare
consacrata 0
pentru
motor in doi
timpi;

Ambele
raspunsuri
1
b) si c) sunt
valabile.

Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a

643 separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui mng_sa1.gif
motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:

1 - de la tk
consum; 2 la
tk
decantare;
3 - de la tk
scurgeri
combustibil;
4 - de la tk 0
comanda
separatoare
; 5 - la tk
scurgeri
ape uzate;
6 - la tk
preaplin;

1 - de la tk
preaplin; 2 la urmatorul
separator; 3
- de la tk
apa
comanda
separatoare
0
; 4 - de la
tk hidrofor;
5 - la tk
scurgeri
ape uzate;
6 - la tk
scurgeri
combustibil;

1 - de la tk
decantare;
2
la
urmatorul
separator; 3
- de la tanc
apa
comanda
separator; 4
1

apa
spalare de
la hidrofor;
5 - la tk
scurgeri
ape uzate;
6 - la tk
scurgeri
combustibil

644 Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin:

Supapele
0 Carburator; 0
de admisie;

Ferestrele
de
evacuare;

Injector

641

1 - de la tk
consum; 2 la
tk
preaplin; 3 de la tk apa
comanda
separatoare
; 4 - de la 0
tk preaplin;
5 - la tk
scurgeri
ape uzate;
6 - la tk
scurgeri
combustibil;

645

646

647

648

649

Pistonasul
pompei de 0
injectie

Gradul de
imbacsire
0
se reduce
la jumatate

Caderea de
presiune pe
echipament
0
ul de filtrare
se reduce
la jumatate

Reglarea
presiunii de 1
injectie

Realizarea
unui
amestec
carburant 0
corespunza
tor sarcinii
motorului

Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile

mng_sa3.jpg
urmatoare:

Pompa
injector

Pompa cu
piston
sertar
cu
cursa
variabila,
0
0
acesta
controland
cantitatea
refulata de
combustibil

Pompa cu
supape
(atat
de
0
aspiratie,
cat si de
refulare)

Pompa cu
piston
sertar
(rotitor),
acesta
controland
orificiile de
aspiratie a
1
combustibil
ului,
sistemul de
actionare
fiind alcatuit
din parghii
si
cremaliera

Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este

mng_sa3.jpg
corecta:

Pistonasul
pompei
Pistonasul
este
pompei de
antrenat de
inejctie este
0 o
cama 0
antrenat de
corespunza
regulatorul
toare
a
motorului
arborelui de
distributie

Comanda
reglarii este
generata de
0
regulatorul
de turatie al
motorului

Variantele
b) si c) 1
simultan

Separatoar
ele
functioneaz
a in serie,
1
primul fiind
purificator,
al
doilea
clarificator

Separatoar
ele
functioneaz
a in serie,
0
primul fiind
clarificator,
al
doilea
purificator

Separatoar
ele
functioneaz
a in paralel,
0
primul fiind
clarificator,
al
doilea
purificator

Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii

mng_sa2.gif
combustibilului ce actioneaza asupra:

Acului
Reperului
1
injectorului
poz. 7

Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare

continua a unui motor principal se recomanda, deoarece:

Se
poate
efectua
curatarea
elementelor
Gradul de
filtrante fara 1 filtrare
se 0
intrerupere
dubleaza
a
functionarii
motorului

Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza

mng_sa2.gif
asupra resortului 4, permitand

Patrundere
Patrundere
a
a agentului
combustibil
0
0
de racire a
ului refulat
injectorului
de pompa
de injectie

Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi timpi

650 functionand cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt mng_sa4.gif
adevarate:

Separatoar
ele
functioneaz
a in paralel,
0
primul fiind
purificator,
al
doilea
clarificator

Reperului
poz. 4

651

Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza

mng_sa4.gif
separatorul:

652 In figura SA 5 incalzitorul final de combustibil are ca agent de incalzire:

653 In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:

654 In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:

655 In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:

656

Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea

amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza

657 Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:

Tanc
consum

Tanc
1
decantare
Abur
0 supraaanca 1
lzit
0

Tanc
buncheraj

Tanc
de
0
preaplin

Apa calda

Ulei cald

mng_sa5.gif

Abur
saturat

mng_sa6.gif

5-robinet cu
trei cai; 610-racitor
filtru;
9de
1
0
pompe de
combustibil;
inalta
11- filtre;
presiune;

2-tanc de
decantare
combustibil
0
greu; 3-tanc
de
mortorina;

1-motor; 8tanc
presurizat; 0
13debitmetru

mng_sa6.gif

5-valvula
termoregula
toare cu trei
cai; 6- filtru; 0
9- pompe
de
inalta
presiune;

10-racitor
de
0
combustibil;
11- filtre;

2-tanc de
decantare
combustibil
0
greu; 3-tanc
de
mortorina;

1-motor; 8tanc
presurizat;
1
13-supapa
de
siguranta

mng_sa6.gif

Vascozimet
rul
este
montat intre
5-robinet cu
incalzitorul
trei cai; 6- 0
1
de
filtru fin;
combustibil
si
filtrele
fine;

2-tanc de
decantare
combustibil
0
greu; 3-tanc
de
mortorina;

1-motor; 8tanc
presurizat; 0
13debitmetru

Principiului
separarii
centrifugale
Principiului
, eliminand
separarii
apa ce a
gravitationa
mai ramas 1
0
le, in tancul
dupa
de
separarea
decantare
gravitationa
la
si
impuritatile

Principiului
separarii
gravitationa 0
le, in tancul
de stocaj

Principiului
separarii
gravitationa 0
le, in tancul
de consum

Alimentarea
tancurilor
0
de serviciu;

Introducere
a
combustibil
ului
in
cilindri
la
momentul
1
si
cu
parametrii
necesari
bunei
functionari
a motorului

Pregatirea
Alimentarea
combustibil
separatoare
ului inainte 0
0
lor
de
de pompa
combustibil;
de injectie;

658

659

Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program

ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:

Operatiunil
Operatiunil
e
de
e
de
ambarcare
alimentare
si transfer 0 cu
0
al
combustibil
combustibil
a motorului
ului;
principal;

Operatiunil
e
de
separare,
descarcare,
1
spalare si
supraveghe
re
a
instalatiei;

Operatiunil
e
de
incalzire a
combustibil 0
ului inaintea
pompelor
de injectie

Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea necesara

mng_sa7.gif
pentru a deveni clarificator. Diferenta dintre cele doua consta in:

Separatorul
Separatorul
purificator
clarificator
dispune de
dispune de
un
disc
un
disc
gravitationa
gravitationa
l care joaca
l care joaca
rolul
unei
rolul
unei
diafragme
diafragme
regulatoare
regulatoare
de
debit,
de
debit,
disc care la
disc care la
1
0
separatorul
separatorul
clarificator
purificator
este inlocuit
este inlocuit
cu un disc
cu un disc
de stopaj,
de stopaj,
apa
apa
separata
separata
fiind
fiind
eliminata
eliminata
odata
cu
odata
cu
impuritatile
impuritatile

Separatorul
purificator
dispune de
un
disc
gravitationa
l care joaca
rolul
unei
diafragme
regulatoare
de
debit,
disc care la 0
separatorul
clarificator
este inlocuit
cu un disc
de stopaj,
apa
separata
fiind
eliminata
continuu

Separatorul
purificator
dispune de
un
disc
gravitationa
l care joaca
rolul
unei
diafragme
regulatoare
de
debit,
disc care la
separatorul 0
clarificator
este inlocuit
cu un disc
de stopaj,
realizand
astfel
separarea
integrala a
apei
si
grosieraa
impuritatilor

Umplerea
cu apa a
separatorul
ui, in scopul
reducerii
1
pierderilor
de
combustibil
in faza de
descarcare

Coborarea
tamburului
inferior
al
separatorul
ui
si
deschidere 0
a orificiilor
de
evacuare a
apei
si
impuritatilor

Eliminarea
apei
separate
0
spre tancul
de
ape
uzate

660 Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza:

mng_sa8.gif

Intrerupere
a
alimentarii
cu
0
combustibil
a
separatorul
ui

Intrerupere
a
alimentarii
cu
0
combustibil
a
separatorul
ui;

Coborarea
tamburului
inferior
al
separatorul
ui
si
deschidere
1
a orificiilor
de
evacuare a
apei
si
impuritatilor
;

Eliminarea
apei
separate
0
spre tancul
de
ape
uzate

Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii de

mng_sa9.gif
combustibil in functie de turatie si sarcina

Sfarsitul
Sfarsitul
injectiei (b),
injectiei (a),
inceputul
inceputul
injectiei (c)
injectiei (c)
0
0
si
atat
si
atat
inceputul
inceputul
cat
si
cat
si
sfarsitul (a);
sfarsitul (b);

Sfarsitul
injectiei (b),
inceputul
injectiei (a)
0
si
atat
inceputul
cat
si
sfarsitul (c);

Sfarsitul
injectiei (a),
inceputul
injectiei (b)
1
si
atat
inceputul
cat
si
sfarsitul

Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a

motorului principal lent este urmatorul:

Asigura
mentinerea
vascozitatii
combustibil
ului,
prin
Asigura
intermediul
mentinerea
unui
temperaturii
emitator
combustibil
diferential
ului,
prin
de presiune
izolarea cu
si a unui
tubulatura
sistem de
insotitoare
comanda
de abur a
pneumatic,
tubulaturii
0 care, prin 1
de
intermediul
combustibil,
valvulei
prin
comandate,
aceasta
regleaza
valoarea
debitul de
vascozitatii
abur care
mentinanduparcurge
se
in
incalzitoarel
limitele
e finale si
admisibile;
modifica
temperatur
a
combustibil
ului;

Asigura
mentinerea
debitului de
abur care 0
parcurge
incalzitoarel
e finale;

Asigura
mentinerea
0
presiunii de
injectie.

Cu
Hidrodinami
regulator de 0
0
c;
presiune;

Ultrasonic; 0

Cu pompa
cu
roti 1
dintate

661 Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza:

662

663

664 Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul:

mng_sa8.gif

mng_sa10.gif

Umplerea
cu apa a
separatorul
ui, in scopul
reducerii
0
pierderilor
de
combustibil
in faza de
descarcare

tanc
de
decantare
HFO;
120
pompa de
alimentare
MDO;

13-valvula
cu trei cai
pentru
automatizar
ea
separatorul
0
ui
;
Tancurile
nu
sunt
prevazute
cu robineti
de purja

Ungere sub
1
presiune;

Picurare;

Ungatori
mecanici

Punctul de
0
curegere;

Vascozitate
a
la
temperatur
0
a
corespunza
toare;

Calitatea
uleiului

Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru

sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar in:

Sistemul de
alimentare
0
cu
combustibil;

Sistemul de
lansare cu
0
aer
comprimat;

Sistemul de
1
ungere;

Sistemul de
comanda si
0
protectie a
motorului

Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a

motorului si mecanismelor de distributie, deoarece:

Impuritatile
si
particulele
Pentru
a
rezultate
doua
din ungerea
categorie
motorului
nu
sunt 0
1
pot provoca
necesare
deteriorari
racitoare de
ale
ulei;
mecanismul
ui
de
distibutie;

In ambele
subsisteme
se
0
utilizeaza
uleiuri
neaditivate;

Cele doua
subsiteme
reclama
tipuri
si
0
metode
diferite de
separare a
uleiului

Dupa
Inainte de
racitorul de 0 racitorul de 0
ulei;
ulei;

In
circuit
1
separat;

Dupa
pompa de
0
circulatie
ulei

665 In figura SA 43- instalatia de transfer si separare combustibil:

666

Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea

lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa:

Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri

667 corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente
de lubrifiant si:

668

669

670 Separatorul de ulei este montat:

mng_sa43.gif

6- pompa
alimentare
separator
3- Tanc de
1
0
de MDO; 7depozit;
incalzitor de
HFO;

Barbotaj;

Cifra
cetanica;

671 Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

672 Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:

mng_sa11.gif

Aspira din
tancul
de
alimentare
ulei motor
auxiliar MA
si refuleaza 0
in tancul de
circulatie
ulei motor
principal
MP;

mng_sa12.gif

Lagarelor
palier;

Aspira
uleiul
din
tancul
de
circulatie
ulei de sub
motorul
0
principal
MP si il
refuleaza
tot
in
acesta;

Lagarelor
de
sprijin
0
0
de pe linia
axiala;

673

Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii

cilindrului se poate face:

Uni-level
(pe
un
singur
rand),
si
anume highlevel,
la
partea
0
superioara
a camasii,
ungere
utilizata la
motoarele
mai vechi;

674

Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui motor in

patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre:

Lagarele
palier;

Aspira
uleiul
din
tancul
de
ulei lucrat
din dublul
0
fund si il
refuleaza in
tancul
de
circulatie
ulei MP;

Realizeaza
functia de
la punctul
b), sau, prin
comutarea
corespunza
toare
a
flanselor
trece-nu
trece de pe
1
aspiratia/ref
ularea
acestora se
pot dubla,
realizand si
separarea
uleiului din
baia de ulei
a motorului
auxiliar MA

Cilindrilor;

Turbosuflan
0
telor

Toate
variantele
anterioare
1
se afla inca
in
exploatare

Tuturor
elementelor 0
de mai sus

Uni-level
(pe
un
singur
rand),
si
anume lowlevel,
la
distanta
0
mai mare
de partea
superioara
decat
modelul
consacrat
high-level:;

Multi-level
(pe
mai
multe
nivele):
ungere
utilizata la
motoarele
moderne si
care
confera
flexibilitatea
0
necesara
prevenirii
uzurii
corozive in
partea
superioara
a camasii si
a
celei
adezive in
partea
inferioara,

Lagarelor
maneton;

Bucsei
boltului
pistonului;

Proportiona
l
cu
cantitatea
de caldura
degajata
prin
1
arderea
combustibil
ului
si
preluata de
uleiul
de
ungere;

Invers
proportional
cu
cantitatea
de caldura 0
degajata
prin ardere
si preluata
de ulei;

Invers
proportional
cu volumul
0
tamcului
circulatie
ulei;

Invers
proportional
cu
cantitatea
de caldura
degajata
prin ardere
si preluata
de ulei si
0
proportional
cu diferenta
de
temperatur
a
intre
intrarea si
iesirea
uleiului din
motor

Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele

particularitati:

Este
de
tipul
cu
carter
umed, locul
tancului de 1
circulatie
fiind preluat
de baia de
ulei;

Este
de
tipul
cu
carter
uscat,
avand
un 0
tanc
circulatie
ulei
sub
motor;

Este
de
tipul
cu
carter
umed,
avand
un 0
tanc
circulatie
ulei
sub
motor;

Este
de
tipul
cu
carter
uscat, locul
tancului de 0
circulatie
fiind preluat
de baia de
ulei

Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar.

mng_sa11.gif
Precizati destinatia pompelor de ungere:

PUApompa de
circulatie
ulei,
articulata
pe motor;
PPUelectropom
pa
de
preungere; 1
PM-pompa
manuala,
care
dubleaza
PPU,
utilizata si
pentru
manipulare
a uleiului;

PPUpompa de
avarie; PUApompa de
0
circulatie;
PM-pompa
de circulatie
de rezerva;

PUApompa de
circulatie,
uzual
cu
actionare
individuala
(electropom
pa); PPUpompa de
preungere, 0
articulata
pe motor si
utilizata la
pornirea
acestuia;
PM-pompa
manuala ce
dubleaza
PPU

675 Debitul pompei de circulatie ulei este:

676

677

PUApompa de
preungere;
PPUpompa de
circulatie
0
ulei;
PMpompa
manuala
pentru
cazuri
de
avarie;

678 Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:

679

mng_sa13.gif

Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi.

mng_sa14.gif
Acesta se bazeaza pe principiul:

680 Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:

mng_sa14.gif

Apa tehnica
pentru
Apa
de
racirea
mare,
uleiului
si
pentru
0
0
tricloretilen
racirea
a
pentru
uleiului;
curatarea
racitoarelor;

Ungerii
Ungerii prin
0 gravitationa 0
stropire;
le;
Prin
stropire;

Prin
barbotare;

Apa
de
mare
pentru
racirea
uleiului
si 1
tricloretilen
a
pentru
spalarea
racitoarelor;
Ungerii
mixte sub
presiune
1
prin
barbotare si
stropire;
Prin
0
canalele 4;

Tricloretilen
a
pentru
racirea
uleiului
si
0
apa tehnica
pentru
curatarea
racitoarelor

Ungere de
inalta
0
presiune
Prin
canalele 8

Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de

mng_sa15.gif
turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:

Tancul de
Tanc
ulei
circulatie
lucrat situat
ulei
MP, 0 sub cel de 0
situat sub
la punctul
motor;
a);

Tanc
alimentare
ulei
0
motoare
auxiliare
MA;

Rezervor
tampon
pentru
evitarea
socurilor
1
hidraulice si
alimentarea
de avarie a
agregatului

In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal.

682 Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a mng_sa15.gif
dispozitivului de protectie, astfel incat:

Daca
Daca
presiunea
presiunea
in
in
subsistemul
subsistemul
de
racire
de
racire
mentionat
1 mentionat 0
scade, se
scade, se
intrerupe
intrerupe
alimentarea
manevra de
cu
lansare
a
combustibil
motorului;
a motorului;

Daca
presiunea
in
subsistemul
de
racire
mentionat 0
scade, se
intrerupe
manevra de
inversare a
motorului;

Daca
presiunea
in
subsistemul
de
racire
mentionat
0
creste, se
intrerupe
alimentarea
cu
combustibil
a motorului

683 Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere:

Are tanc de
Are tanc de
1
0
compensa;
circulatie;

Are valvula
termoregula
0
toare
in
circuit;

Are
racitoare in 0
circuit

684 In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate face cu:

Numai cu
Numai cu
pompa
pompa
0
0
actionata
actionata
electric;
manual;

Cu pompa
actionata
electric sau
1
cu pompa
actionata
manual;

Transfer
gravitationa 0
l

681

mng_sa16.gif

685 In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism motor:

686 In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

687 In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

mng_sa17.gif

1-motor;21-motor; 3tanc ulei; 8filtru;

4priza intrare
pompa de 0
0
ulei pentru
alimentare
cap
de
separator;
cruce;

mng_sa17.gif

1-motor; 3filtru;
4pompa de
circulatie; 6-1
valvula
termoregula
toare;

mng_sa17.gif

1-motor; 3filtru;
4pompa de
circulatie; 60
valvula
termoregula
toare
cu
doua cai;

1-motor; 2tanc ulei; 8priza intrare

0
ulei pentru
cap
de
cruce;

1-motor;2tanc ulei ; 8priza intrare

0
ulei pentru
cap
de
cruce;

Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a

688
mng_sa11.gif
motoarelor auxiliare si sistemul de separare ulei, este destinata:

Ungerii in
functiionare
Ungerii
a normala a 0
avarie;
DG-ului
respectiv;

689 Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:

Aspira
uleiul
din
tancul
de
decantare
si
il 0
refuleaza in
tancul
de
consum
ulei;

mng_sa11.gif

3-filtru; 5incalzitor de 0
ulei;

7-filtru; 9pompa
pentru
ungere cap
de
cruce; 1
10priza
intrare ulei
ungere cap
de cruce

3-filtru; 5incalzitor de 0
ulei;

7-filtru; 9pompa
pentru
ungere cap
de
cruce;
0
10priza
intrare ulei
ungere
lagare
palier

3-filtru;
racitor
ulei;

7-filtru; 9pompa
pentru
ungere cap
de
cruce;
0
10priza
intrare ulei
ungere
lagare
paliere

5de 1

Preungerii
DG-ului
inainte de 1
pornirea
acestuia;

Dublarii
pompei de
ulei
0
articulate
pe motor

Aspira ulei
din tancul
de
ulei
lucrat si il
refuleaza in
0
tancul
de
circulatie
ulei de sub
motorul
principal;

Aspira ulei
din tancul
de
ulei
circulatie si
il refuleaza
0
in tancul de
ulei lucrat
de
sub
motorul
principal;

Aspira ulei
din tancul
de
ulei
circulatie si 1
il refuleaza
tot
in
acesta.

de

Fiecare
contine
cate un sort
special de
ulei,
destinat
Unul este
ungerii
0
1
de rezerva;
motorului la
functionare
a
pe
combustibil
greu,
respectiv
usor;

Debitul
pompelor
de ungere 0
este prea
mare;

Presiunea
uleiului
refulat de
0
pompele de
ungere este
mare.

691 Uleiul de ungere cilindri:

Este
distribuit de
ungatori si
partial
dispersat
intr-o
pelicula
foarte fina
de
catre
1
segmenti
pe oglinda
camasii, iar
cealalta
parte este
consumat
inevitabil in
procesul de
ardere;

Este trimis
apoi capului
de
cruce,
pentru
0
ungerea
lagarelor
acestuia;

Este utilizat
complet in
procesul de
lubrificare a
camasii
0
cilindrului,
fiind
apoi
scurs
in
carter;

Este
complet
consumat 0
in procesul
de ardere

692 Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:

Dupa
racitoarele
de
ulei,
datorita
debitelor
Inainte de
mari
ce
racitoarele 0 trebuie
1
de ulei;
vehiculate,
pentru a nu
mari
exagerat
dimensiunil
e;

Indiferent,
inainte de
0
intrarea in
motor;

Inaintea
pompelor
0
de circulatie
ulei

690

Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului

principal lent este de doua, deoarece:

Gradul de
reducerea
volumului
util,
prin
depunertea
de
impuritati
pe
peretii
tancului, ca
si datorita
aparitiei
Debitul
zonei
de
pompei de
spumare la
uei ungere;
suprafata
numarul de 0
1
libera
a
recirculari
tancului,
ale uleiului
datorita
intr-o ora;
sedimentari
i
impuritatilor
din
ulei;
debitul
pompei de
uei ungere;
numarul de
recirculari
ale uleiului
intr-o ora;

693 Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

694 Figura SA 18 prezinta:

695

mng_sa18.gif

Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor

mng_sa19.gif
motorului lent modern. Acesta:

Puterea si
sarcina
0
motorului;

Autonomia
0
navei

Un racitor
Un racitor
dublu
cu 0 dublu
cu 0
placi;
tevi;

Un
filtru
0
magnetic;

Curatirea
unei baterii
de
filtre,
realizata
prin
1
inversareac
urgerii
in
elementul
ce urmeaza
a fi inversat

Permite
controlul
ratei
de
ungere
a
cilindrilor,
ca si al
momentului 0
si
duratei
adecvate
pe
ciclul
motor ale
ungerii
cilindrului;

Functionare
a
se
realizeaza
fara
defectiuni
1
pentru un
numar
mare
de
cicluri
de
incarcare;

Toate
raspunsuri 0
anterioare

Este astfel
conceput
incat
sa
permita
ungerea
0
fortata
a
fiecarui
nivel
de
orificii
de
ungere;

696 In figura SA 20 este prezentata:

697

mng_sa20.gif

Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi.

mng_sa14.gif
Pozitia 13 unsa cu lubrifiant este:

Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de
698
propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

O
pompa
de ungere
cilindri,
pentru care
miscarea
de rotatie a
camelor,
obtinuta de
la
un
mecanism
cu clichet 1
actionat
prin
intermediul
unui
brat
reglabil in
functie de
sarcina de
la arborele
de
antrenare;
Tija
supapei;

Pompa de
circulatie
ulei
cu
actionare
0
individuala,
pentru
motorul in
doi timpi;

Pompa
individuala
de ungere 0
turbosuflant
a

Orificiile
lagarelor
1
culbutorului
;

Cama

Cele de la
punctul a),
dar
este
0
introdusa
apoi
in
motor;

Doar partile
calde
ale
motorului:
cilindrii,
chiulasa,
0
turbosuflant
a, pistoane
si
injectoare;

Doar
a
agentilor de
lucru
in 0
racitoarele
specifice

Pompa de
circulatie
ulei,
0
antrenata
de motorul
auxiliar;

0 Tachetul;

Aerul
de
supraalime
ntare,
racitoarele
de ulei si
apa
tehnica,
generatorul
de
apa 1
tehnica,
lagarele
liniei axiale,
electrocom
presoarele
si apoi este
deversata
peste bord;

699

Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de
propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este

700
utilizata in procesul de generare a apei tehnice

701

Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la partea

mng_sa21.gif
inferioara (O-ring). Acestea servesc la:

Aerul
de
supraalime
ntare,
racitoarele
de ulei si
apa
tehnica,
generatorul
de
apa 1
tehnica,
lagarele
liniei axiale,
electrocom
presoarele
si apoi este
deversata
peste bord;

Cele de la
punctul a),
dar
este
0
introdusa
apoi
in
motor;

Doar partile
calde
ale
motorului:
cilindrii,
chiulasa,
0
turbosuflant
a, pistoane
si
injectoare;

Doar
a
agentilor de
lucru
in 0
racitoarele
specifice

Ca
agent
Ca
agent
de racire a
de racire a 0
0
apei
de
distilatului;
mare;

Ca
agent
de incalzire
a apei de
alimentare
1
a
generatorul
ui de apa
tehnica;

Agent
principal de
obtinere a 0
vacuumului
in distilator

Etansarea
la apa intre
Usoara
camasa si 1 centrare
blocul
camasii;
cilindrilor;

a0

Impiedicare
a
patrunderii
0
uleiului de
ungere in
carter;

Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal

702
este destinat mentinerii constante a presiunii in sistem si:

Reducerii
Reducerii
turbulentei
temperaturii 0
0
apei
de
apei;
racire;

Evitarii
socurilor
hidraulice;

Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu apa

703
tehnica ale motorului este atinsa:

La iesirea
din
La intrarea
subsitemul 0 in tancul de 0
racire
compensa;
cilindri

La intrarea
in racitorul 0
aferent;

Asigurarea
unei
distributii
corespunza
toare
a
0
temperaturii
dintre
camasa si
blocul
cilindrilor
Cresterii
volumului
de apa pe
masura
0
intensificarii
regimului
termic
al
motorului
La refularea
pompei de
1
circulatie
apa racire

Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in circuit inchis

cu apa tehnica este localizat:

In
pozitia
In
pozitia
cea
mai
1 cea mai de 0
inalta
din
jos;
subsistem;

La nivelul
paiolului din
compartime 0
ntul
de
masini;

Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in circuit

705 inchis ale motorului regleaza temperatura apei de racire prin by-passarea
unei cantitati de apa:

In raport cu
In raport cu
0
1
motorul;
racitorul;

In raport cu
tancul
de 0
compensa;

In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a

mng_sa22.gif
magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:

Chesoanele
Chesoanele
Kingston si
0 si
filtrele 1
purjele
Kingston;
acestora;

Filtrele de
namol
si
tubulaturile
0
de curatire
si suflare cu
aer;

Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire in

circuit inchis se determina in functie de:

Temperatur
a
gazelor
Zona
de
0 de
0
navigatie;
evacuare
din motor;

Numarul de
recirculari 1
ale apei;

Temperatur
a apei la
0
iesirea din
motor
Racirea se
face cu ulei
circulat prin
tija
pistonului,
prin
actiunea
predominan
ta a jetului
1
de ulei in
orificiile din
capul
pistonului,
urmata de
efectul
agitator al
agentului
de racire

Doar
0
varianta a)

Nu,
deoarece
agentul de
racire
isi 0
modifica
temperatur
a

704

706

707

Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui

708 motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile mng_sa23.gif
urmatoare, referitoare la solutia in discutie:

Racirea
Racirea se
pistonului
face cu ulei
se face cu
0 circulat prin 0
ulei, circulat
tija
prin
tije
pistonului;
telescopice;

Racirea se
face cu ulei
circulat prin
tija
pistonului,
prin
actiunea
0
predominan
ta a jetului
de ulei in
orificiile din
capul
pistonului;

709 Racirea injectoarelor se poate face:

Cu
apa
Cu
0
0
tehnica;
combustibil;

Variantele
a) si b);

Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa tehnica

710 este mai mica decat apa de racire cilindri si se modifica functie de
vacuumul din generatorul de apa tehnica:

Da;

Da,
in
functie de
temperatur
a apei de
1 mare si nu 0
se modifica
cu
vacuumul
generator;

Nu;

Indiferent in
0
ce pozitie
Si
deversarea
0
acesteia
peste bord
Filtrele de
namol
si
tubulaturile
0
de curatire
si suflare cu
abur

mng_sa24.gif

4- filtru ; 5pompa de
circulatie;
9-racitor de
0
0
12ulei;
tubulatura
de surplus;

6-traductor
de
temperatur 0
a; 7-racitor
de aer;

12tubulatura
de
recirculare;
141
diafragme
pentru
reglarea
presiunii
apei

mng_sa25.gif

Racirea
Racirea
aerului de
uleiului cu
supraalime
0
1
apa
de
ntare
cu
mare;
apa
tehnica;

Racirea
condensato
0
rului cu apa
de mare;

Pompele de
racire
0
cilindri sunt
paralel

Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei

713 instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare mng_sa26.gif
VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie de automatizare este:

De
a
permite
trecerea
apei
refulate de
De a refula
pompele
agentul de
principale
racire peste
de apa de
bord, daca
mate
PR
0 acesta nu 0
spre
mai
generatorul
dispune de
de
apa
capacitate
tehnica,
de racire;
daca
apa
nu
mai
dispune de
capacitate
de racire;

De
a
reintroduce
agentul de
racire
pe
aspiratia
pompelor
0
PR,
daca
acesta mai
dispune de
capacitate
de racire;

De a refula
agentul de
racire peste
bord, daca
acesta nu
mai
dispune de
capacitate
de racire si 1
de
a
reintroduce
agentul de
racire
pe
aspiratia
pompelor
PR, in caz
contrar

Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei

714 instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Valvula termoregulatoare VTR- mng_sa26.gif
MP este comandata de:

Pneumatic
Hidraulic de
de instalatia
uleiul
din
de
1 sistemul de 0
automatizar
protectie a
e;
motorului;

De
apa
0
tehnica ;

De apa de
0
mare

Racitoarele
Racitoaterel
cilindri,
e de ulei,
racitoarele
racitoarele
injectoare,
cilindri,
0
0
racitoarele
racitoarele
pistoane,
injectoare,
racitoarele
racitoarele
de ulei
pistoane;

Racitoaterel
e de ulei,
cele
ale
apei
de
racire
1
pistoane,
racitoarele
cilindri,
racitoarele
injectoare;

Racitoaterel
e de ulei,
cele
ale
apei
de
0
racire
pistoane,
racitoarele
cilindri

711 In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare:

712 In figura SA 25 instalatia de racire:

715

Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de lucru ce

asigura functionarea motorului de propulsie este:

Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura SA 26, se

716 constata interceptia dintre acest sistem si instalatia de balast, explicatia mng_sa26.gif
acesteia fiind urmatoarea:

In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor auxiliare.

717
mng_sa26.gif
Prin subsistemul respectiv se realizeaza:

Pentru
cazuri
deosebite,
Aspiratia
de regula la
din
navigatia in
magistrala
zone foarte
Kingston si
reci, in ape
refularea
cu gheata
peste bord
sparta care
sunt
poate
0 cuplate la 0
infunda
tancul
de
prizele de
balast,
fund, exista
sistemul
posibilitatea
deschis
folosirii unui
transforman
tanc
de
du-se intrbalast
ca
unul inchis;
tanc
de
circulatie;

Racirea
lagarelor
motorului
auxiliar;

Racirea
aerului de
supraalime
0
0
ntare
al
motorului
auxiliar;

Sunt
valabile
ambele
1
formulari de
la punctele
anterioare;

Situatia se
justifica
atunci cand
0
pompele de
balast sunt
avariate

Racirea
injectoarelo
0
r motorului
auxiliar;

Aliomentare
a
pe
ramificatii
independen
te
a
racitoarelor
aerului de
supraalime
ntare,
1
racitoarele
de ulei RU
si
racitoarele
de
ulei
cilindri RC,
acestea
fiind
inseriate

718

Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din

mng_sa26.gif
figura SA 26, de catre:

Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din figura SA

719
mng_sa27.gif
27 sunt destinate:

720

Figura SA 28 indica schema globala de racire controlata de sarcina

mng_sa28.gif
motorului naval lent modern. Caracteristicile de baza sunt urmatoarele:

721 Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:

mng_sa29.gif

Pompele de
serviciu
port PS, in
stationare
la cheu, iar
in
mars,
prin
ramificatia
de legatura 1
prevazuta
cu o valvula
de retinere
VUL,
din
subsistemul
de racire al
motorului
principal;

Pompele
principale
de apa de
mare PR, in
stationare
0
la cheu si
de
catre
pompele de
serviciu PS
in mars;

Pompele
PG
in
stationare 0
si PS in
mars;

Pompele
PS
in
stationare 0
la cheu si
PG in mars

Alimentarii
Alimentarii
racitoarelor
racitoarelor
0
0
motorului
motoarelor
principal;
auxiliare;

Alimentarii
generatorul
1
ui de apa
tehnica;

Racirii
electrocom
presoarelor
si lagarelor
0
intermediar
e LI si a
lagarului
etambou

Fluxul
agentului
de
racire
este divizat
intr-un
circuit
primar, care
ocoleste
camasa in 0
scopul
racirii
chiulasei si
un
circuit
secundar
dedicat
racirii
cilindrului;

Debitul
agentului
de
racire
este
controlat
prin sarcina
motorului, 0
in
scopul
evitarii
coroziunii la
orice regim
de
functionare;

Noul sistem
este
presurizat,
pentru
evitarea
fornarii
vaporilor
datorita
atingerii
0
unor
temperaturi
mai ridicate
ale camasii
decat
in
sistemul
conentional
;

Sunt
valabile
toate
afirmatiile
anterioare

Racirii
pistoanelor
0
0
motorului
semirapid;

Racirii
pistoanelor
1
motorului
lent;

Racirii
injectoarelo
0
r motorului
lent

Racirii
cilindrilor
motorului
semirapid;

Cu
apa
tehnica
Cu apa de
0 circulata
1
mare;
prin
tije
telescopice;

Cu
ulei
vehiculat
0
prin
tija
pistonului;

Cu
ulei
vehiculat
prin
tije
0
telescopice
solidare cu
pistonul

Racitor de
Racitor de
aer in doua
ulei cu apa 0 trepte
cu 1
de mare;
apa
tehnica;

Racirea
motoarelor
auxiliare cu 0
apa
de
mare;

Doua trepte
de racire cu
0
apa
de
mare

90
grd
90
grd
RAC,
90 0 RAC,
45 1
grd RAD;
grd RAD

45
grd
RAC,
90 0
grd RAD;

45
grd
RAC,
45 0
grd RAD

725 Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure:

Reducerea
Furnizarea
nivelului de
de energie
zgomot in
turbinei de 0
0
compartime
supraalime
ntul
de
ntare;
masini;

Eliminarea
gazelor de
ardre
din 0
cilindrul
motor;

Toate cele
1
anterioare

726 Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este:

Mai mare
Mai mare
de 90 grd 0 de 180 grd 0
RAD;
RAC;

Ambele
raspunsuri
1
de la a) si
b);

Mai
mica
decat
90
grd RAD si 0
decat 180
grd RAC

Nu, pentru
ca
se
1 respecta
0
fluxul
de
functionare;

Nu, pentru
ca aceasta
este
0
actionata
hidraulic;

Nu, pentru
baleiajul
0
este
in
echicurent

Se
poate
face
asimetrizar
Nu
se
ea
poate face
diagramei
asimetrizar
schimbului
ea
0
1
de
gaze,
diagramei
daca
se
schimbului
instaleaza
de gaze
clapeti pe
traseul de
evacuare;
Reducerea
Inducerea
turbulentei
0 miscarii de 1
incarcaturii
swirl;
proaspete;

Se
poate
face
asimetrizar
ea
diagramei
schimbului
0
de
gaze,
daca
se
instaleaza
clapeti pe
traseul de
admisie;
Usurarea
evacuarii
0
gazelor de
ardere;

Opunerea
fata
de
0
miscarea
de squish

Marirea
intarzierii la
0
inchiderea
supapei;

Reducerea
duratei de
1
deschidere
a supapei;

Marirea
duratei de
0
deschidere
a supapei

722

Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura SA 29 se

mng_sa29.gif
realizeaza:

723 In figura SA 44- instalatia de racire:

724

727

La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta unghiulara dintre

camele de admisie este:

Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea diagramei de

schimb de gaze la motoarele in doi timpi?

728

Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare mai

mare decat a celor de baleiaj:

729

Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenta pe

camasa cilindrului are drept scop:

Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are drept

730
consecinta:

mng_sa44.gif

Da;

Marirea
avansului la
0
deschidere
a supapei;

Raspunsuril
0
e b) si c).

Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii

731 raportului corespunzator intre acesta si arborele cotit, scop in care arborele
cu came este antrenat:

Jumatate
Cu turatia
din turatia
arborelui
arborelui
0 cotit, pentru 1
cotit, pentru
motorul in
motorul in
doi timpi;
doi timpi;

Cu turatie
dubla fata
de cea a
arborelui
0
cotit, pentru
motorul in
patru timpi;

Cu un sfert
din turatia
arborelui
0
cotit, pentru
motorul in
patru timpi

732 Reperul A din figura Sa 30 reprezinta:

mng_sa30.gif

Tija
impingatoar
Axul
e
din
0 culbutorului 0
sistemul de
;
actionare a
supapelor;

urubul de
reglaj
al
1
jocului
termic;

Tija
supapei

mng_sa31.jpg

Teava
de
dirijare
a
apei
de 0
racire
a
pistonului;

Conducta
de
inalta 0
presiune;

Conducta
de ungere a 0
culbutorului

Culbutorul
actioneaza
consecutiv
asupra
celor doua
supape de
admisie,
apoi
tot 0
consecutiv
asupra
celor
de
evacuare,
prin
intermediul
unui taler;

Existenta a
cate
unui
sistem de
actionare
pentru
fiecare tip
de supape,
culbutorii
corespunza
tori
1
actionand
simultan
asupra
celor doua
supape de
acelasi fel,
prin
intermediul
unui taler

733 Reperul notat cu E din figura SA 31 este:

734

Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi Wartsila

mng_sa32.gif
26; specificitatea sistemului de actionare a supapelor consta in:

Tija
impingatoar
e
din 1
sistemul de
distributie;

Culbutorul
este
unic
pentru
ambele
tipuri
de
supape si
actioneaza
separat
Culbutorul
asupra
actioneaza
supapelor
simultan
de admisie
asupra cate
si
de
unei
0 evacuare, 0
supape de
situate pe
admisie si a
doua
uneia
de
randuri
evacuare;
diferite, dar
simultan
asupra
celor doua
supape de
acelasi fel,
prin
intermediul
unui taler;

735 In figura SA 33 se prezinta:

736

La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele

pompei de injectie este:

737

La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele

de evacuare este:

738

La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele

de admisie este:

739

mng_sa33.gif

Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se poate hFB =

hFE:

Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB > hFB
740
se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze:

741 Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa:

742

Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se misca doua

pistoane. Cum se considera baleiajul:

743

In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui

mng_sa5.gif
motor principal are:

Sistemul
mecanic de
actionare a
supapei de
0
admisie a
unui motor
in
patru
timpi;

90
grd
RAC;
90 0
grd RAD;
90
grd
RAC;
45 1
grd RAD;
90
grd
RAC; 180 0
grd RAD;
Da, dar se
folosesc
clapeti pe 1
traseul de
baleiaj;

Nu;

Sistemul
hidraulic de
deschidere
a supapei
de
0
evacuare a
unui motor
in
patru
timpi;

Sistemul
pneumatic
de
inchidere a
supapei de
0
evacuare a
unui motor
in doi timpi
cu baleiaj in
echicurent;

Sistemul
hidraulic de
deschidere
a supapei
de
evacuare a
unui motor
1
in doi timpi
cu baleiaj in
echicurent
si
de
inchidere
mecanica a
acesteia.

180
grd
RAC;
90 0
grd RAD;
180
grd
RAC;
90 0
grd RAD;

90
grd
RAC;
45 1
grd RAD;
90
grd
RAC;
95 0
grd RAD;

90
grd
RAC; 180 0
grd RAD
90
grd
RAC; 180 0
grd RAD

900 RAC;
0
950 RAD;

1800 RAC;
0
900 RAD;

900 RAC;
1
450 RAD

Da, dar se
folosesc
clapeti pe 0
traseul de
evacuare;

Da, dar se
pun clapeti
0 pe traseul 1
de
evacuare;

Da, numai
pentru
motoare in
Da;
1
0
2 timpi cu
supapa de
evacuare;
Nu
se
poate
Echicurent; 1
0
considera
baleiaj;
Doua
Trei
suprafete
suprafete
0
1
de schimb
de schimb
de caldura;
de caldura;

Nu;

Baleiajul nu
poate fi in
0
contracuren
t;

Nu,
deoarece
baleiajul
0
este
in
echicurent
Da, numai
daca
presiunea
de
0
supraalime
ntare
ramane
constanta

Nu,
deoarece
se modifica 0
avansul la
injectie

In
bucla
0
inchisa;

In
bucla
0
deschisa

suprafata
de schimb 0
de caldura;

Un
debit
constant de 0
abur saturat

Nu;

744 Rolul sistemului de distributie este urmatorul:

745

Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de admisie si

evacuare se disting:

Asiguarare
a distibutiei
uniforme a
dozei
de
0
combustibil
injectate
intre cilindrii
motorului;

Asigurarea
introducerrii
incarcaturii
proaspete
si
evacuarea 0
gazelor la
viteze
si
momente
convenabil
alese;

Asigurarea
introducerii
incarcaturii
proaspete
si
evacuarea
gazelor la
viteze
si
momente
convenabil
alese
si
inlesnirea
producerii
la timp a 1
injectiei de
combustibil
in
cilindrii
motorului,
ca
si
a
pornirii
motorului
cu
aer
comprimat
si, eventual,
a inversarii
sensului de
mars

Distributie
Distributie
prin supape
prin supape
la
la
motoarele
motoarele
in doi timpi
0 in
patru 0
si ferestre
timpi
si
la
ferestre la
motoarele
motoarele
in
patru
in doi timpi;
timpi;

Distributie
prin supape
la
motoarele
in
patru
timpi;
cu
ferestre la
motoarele
in doi timpi
cu sistem
clasic
de 1
distributie si
cu ferestre
de baleiaj
plus
supapa de
evacuare la
motoarele
in doi timpi
cu baleiaj in
echicurent;

Distributie
prin supape
la
motoarele
in doi timpi;
cu ferestre
la
motoarele
in
patru
timpi
cu
sistem
clasic
de 0
distributie si
cu ferestre
de baleiaj
plus
supapa de
evacuare la
motoarele
in
patru
timpi
cu
baleiaj
in
echicurent

Asigurarea
distributiei
optime
a
peliculei de
lubrifiant pe
oglinda
0
camasii
cilindrului in
regim
hidrodinami
c;

746

La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant, distributia cu

supape, datorita:

747 Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format din:

Constructiei
sale simple
si
bunei
etansari a
cilindrului,
1
care
se
restabileste
rapid dupa
schimbarea
gazelor;

Posibilitatilo
r sporite de
0
asimetrizar
e a fazelor;

Imposibilitat
ii executarii
de ferestre
0
datorita
gabaritelor
mai reduse;

Maririi
perioadei
de
0
evacuare
fortata
a
gazelor

Supape,
arbore de
distributie
(arbore cu
came),
1
organe de
transmitere
a miscarii si
arcurile
supapelor;

Supape,
arbore cotit,
organe de
transmitere 0
a miscarii si
arcurile
supapelor;

Supape,
arbore de
distributie
(arbore cu
0
came),
culbutori si
si arcurile
supapelor

Arbore de
distributie
(arbore cu
came),
0
culbutori si
si arcurile
supapelor

748

Principiul de functionare a sistemului de distributie a gazelor la motoarele

in patru timpi este urmatorul:

749

In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a gazelor la

mng_sa34.gif
motoarele in patru timpi. Solutia SA 34,a este specifica:

Supapa are
doua parti:
Supapa are
talerul, prin
doua parti:
care
se
talerul, prin
sprijina, in
care
se
timpul
sprijina, in
repausului,
timpul
pe un locas
repausului,
numit
pe un locas
scaunul
numit
supapei,
scaunul
mentinand
supapei,
inchis
mentinand
orificiul de
inchis
distributie;
orificiul de
tija,
ce
distributie;
receptionea
tija,
ce
0 za
1
receptionea
comanda:
za
in
timpul
comanda:
miscarii
in
timpul
supapei, tija
miscarii
ei
supapei, tija
culiseaza,
ei
de obicei,
culiseaza,
intr-un
de obicei,
organ numit
intr-un
ghidul
organ numit
supapei, iar
ghidul
orificiul de
supapei, iar
distributie
orificiul de
este inchis;
distributie
camele
este inchis;
arborelui de
distributie
Mecanism
de
Mecanism
distributie
de
cu supape
distributie
suspendate
cu supape
(montate in
cu traversa,
1
0
chiulasa), al
cu arbore
carui arbore
de
de
distributie
distributie
este plasat
este plasat
lateral;
lateral;

Supapa are
doua parti:
tija,
prin
care
se
sprijina, in
timpul
repausului,
pe un locas
numit
scaunul
supapei,
mentinand
inchis
orificiul de
distributie;
talerul, ce
receptionea
za
0
comanda:
in
timpul
miscarii
supapei, tija
ei
culiseaza,
de obicei,
intr-un
organ numit
ghidul
supapei, iar
orificiul de
distributie
este inchis;
camele
arborelui de
distributie

Supapa are
doua parti:
talerul, prin
care
se
sprijina, in
timpul
repausului,
pe un locas
numit
scaunul
supapei,
mentinand
inchis
orificiul de
distributie;
tija,
ce
receptionea
za
0
comanda:
in
timpul
miscarii
supapei, tija
ei
culiseaza,
de obicei,
intr-un
organ numit
ghidul
supapei, iar
orificiul de
distributie
este inchis;
culbutorul
comanda
ridicarea

Mecanism
cu supape 0
laterale;

Mecanism
0
fara supape

750 Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul:

Permite
Permite
folosirea
folosirea
doar a cate
mai multor
unei
supape de
supape de
admisie si
admisie si
0 evacuare la 0
evacuare la
un cilindru,
un cilindru,
in special la
in special la
motoarele
motoarele
de putere
de putere
mica;
mare;

Permite
folosirea
mai multor
supape de
admisie si
evacuare la 1
un cilindru,
in special la
motoarele
de putere
mare;

Permite
folosirea
doar a cate
unei
supape de
admisie si
0
evacuare la
un cilindru,
in special la
motoarele
de putere
mica

751 In figura SA 35 este prezentat:

Talerul
supapei
unui motor
in
patru
timpi,
Dispozitiv
avand
0 de rotire al 1
suprafata
supapei;
de reazem
executata
dintr-un inel
de material
refractar;

Tija
cu
elasticitate
0
spotita
a
supapei;

Solutia de
racire a tijei 0
supapei

mng_sa35.gif

752

753

Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat in figura SA 35 se

mng_sa35.gif
bazeaza pe:

Cand
Cand
supapa
8
supapa
8
se ridica de
se ridica de
pe scaun,
pe scaun,
tensiunea
tensiunea
din arcul ei
din arcul ei
7
se
7
se
transmite
transmite
arcului-disc
arcului-disc
5,
care
5,
care
obliga bilele
obliga bilele
4 sa se
4 sa se
deplaseze
deplaseze
pana
in
pana
in
zona
zona
mediana a
mediana a
locasurilor,
locasurilor,
unde
se 1 unde
se 0
inverseaza
inverseaza
inclinarea
inclinarea
suprafetei
suprafetei
pe care se
pe care se
sprijina
sprijina
bilele,
bilele,
compriman
compriman
d
arcurile
d
arcurile
de
de
echilibrare
echilibrare
(poz. a); din
(poz. b); din
momentul
momentul
respectiv,
respectiv,
incepe
incepe
rotirea
rotirea
corpului 1
corpului 1
impreuna
impreuna

Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un motor in doi

mng_sa36.gif
timpi. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile:

Baleiaj este
simetric in
Baleiaj
in
1
0
bucla
echicurent;
deschisa;

Cand
supapa
8
se ridica de
pe scaun,
tensiunea
din arcul ei
7
se
transmite
arcului-disc
5,
care
obliga bilele
4 sa se
deplaseze
pana
in
zona
mediana a
locasurilor,
unde
se 0
inverseaza
inclinarea
suprafetei
pe care se
sprijina
bilele,
compriman
d
arcurile
de
echilibrare
(poz. b); din
momentul
respectiv,
incepe
rotirea
corpului 1
impreuna
Baleiajul
este
asimetric,
pistonul cu
fusta lunga 0
obturand
ferestrele
de
evacuare;

Cand
supapa
8
se ridica de
pe scaun,
tensiunea
din arcul ei
7
se
transmite
arcului-disc
5,
care
obliga bilele
4 sa se
deplaseze
pana
in
zona
mediana a
locasurilor,
unde
se 0
inverseaza
inclinarea
suprafetei
pe care se
sprijina
bilele,
compriman
d
arcurile
de
echilibrare
(poz. a); din
momentul
respectiv,
incepe
rotirea
corpului 1
impreuna
Baleiajul
este
simetric in 0
bucla
inchisa

In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt,

mng_sa36.gif
caracterizat prin:

Existenta
unei turbine
de presiune
Existenta
(sistem
unei
turbocompo
suflante
und), care,
antrenate
la regimuri
mecanic,
0 mici,
0
necesare
antreneaza
supraalime
motorul,
ntarii
la
pentru
regimuri
reducerea
partiale;
consunului
de
combustibil;

Existenta
unei
electrosufla
nte pentru
1
supraalime
ntarea
la
regimuri
partiale;

Existenta
uni pompe 0
de baleiaj

755

Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi prezinta

mng_sa37.gif
solutia:

Asimetrizar
ea
evacuarii,
Asimetrizar
datorita
ea admisiei,
clapetilor
1 datorita
0
rotitori prin
clapetilor
care
se
rotitori;
elimina
postevacua
rea;

Asimetrizar
ea
evacuarii,
datorita
0
pistonului
cu
fusta
scurta;

Asimetrizar
ea admisiei,
datorita
0
pistonului
cu
fusta
scurta

756

Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub

temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?

Da;

Numai
in
zone
0
temperate;

Numai
in
zone
0
tropicale

Doua
Doua
trepte,
trepte,
ambele
ambele
1
0
racite
cu
raccite cu
apa
apa
de
tehnica;
mare;

Doua trepte
din
care
una racita
cu apa de
0
mare
iar
cealalta cu
apa
tehnica;

Doua
trepte,
ambele
racite
aer

Prin
Prin
actionarea
actionarea
manetei de
manetei de
lansare,
lansare,
fiind
1 fiind
0
posibila
posibila
doar atunci
doar atunci
cand virorul
cand virorul
este
este cuplat;
decuplat;

Prin
actionarea
distribuitoru
lui de aer,
dupa
ce
aerul
din
partea
0
inferioara a
valvulei
principale
de lansare
a
fost
drenat;

Prin
actionarea
manetei de
lansare,
dupa
ce
aerul
din
partea
0
inferioara a
valvulei
principale
de lansare
a
fost
drenat

In cursa de
In cursa de
0 comprimare 0
admisie;
;

In cursa de
1
destindere;

In cursa de
0
evacuare

754

757 In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimentare este compus din:

758

Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie

navala este initiata:

759 Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

mng_sa5.gif

1 Nu;

0
cu

Are
un
Prezinta
raport
de
frecari
0 comprimare 0
interne mai
efectiv mai
reduse;
redus;

Functionea
za cu aer
de baleiaj
0
avand
presiune
pozitiva;

Functionea
za
fara
consum de
energie
1
pentru
realizrea
admisiei si
evacuarii

Comandate
, aerul de
comanda
provenind
de
la
Comandate
distribuitoru
, aerul de
l de aer, iar
comanda
cel
de
provenind 0
1
lansare din
direct de la
buteliile de
buteliile de
lansare,
aer;
dupa ce a
trecut prin
valvula
principala
de lansare;

Comandate
, aerul de
comanda
provenind
de
la
distribuitoru
0
l de aer, iar
cel
de
lansare
direct de la
buteliile de
lansare;

Automate,
aerul
de
comanda
provenind
de
la 0
butelia de
aer,
respectiv
distribuitor

Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a

762 unui motor principal reversibil trebuie sa asigure urmatorul numar de
lansari consecutive:

6;

10;

12;

763 Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare:

Sistem de
lansare cu
supape
automate
Invers fata
(a)
si
0 de varianta 1
sistem de
a);
lansare cu
supape
comandate
(b);

Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare mai

760 redusa decat cel pentru un motor in patru timpi cu aceeasi cilindree,
deoarece motorul in doi timpi:

761

764

Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele

mng_sa38.gif
de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulase sunt de tipul:

Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se face

prin mai multe metode:

mng_sa39.gif

0 8;

Utilizand un
reductor
inversor
prevazut cu
mecanism
de cuplare,
solutie
0
aplicata la
navele
antrenate
de motoare
nereversibil
e si elice cu
pas fix;

Cu elice cu
pas reglabil
si motoare
nereversibil
e,
inversarea
realizanduse utilizand 0
o
masina
pas,
care
modifica
unghiul de
atac
al
palelor
elicei;

Sistem de
lansare cu
0
demaror
electric;

Sistem de
lansare cu
0
demaror
pneumatic

Cu sisteme
de
inversare a
sensului de
0
rotatie
al
motorului
principal de
propulsie;

In
exploatare
pot exista
toate
vriantele
anterioare,
acestea
depinzand
de
tipul 1
motorului
de
antrenare si
de
modul
de cuplare
al motorului
cu
propulsorul

modul
in
care trebuie
repozitionat
e
camele
mecanismul
ui
de
distributie,
in
cazul
inversarii
0
sensului de
rotatie
al
motorului,
prin
deplasarea
axiala
a
arborelui de
distributie;

modalitatea
de utilizare
a aceleiasi
came
a
mecanismul
ui
de
distributie si 1
rotirea
arborelui de
distributie
intr-o
pozitie
simetrica;

modalitatea
de
inversare a
clapetilpor 0
rotitori din
sistemul de
evacuare;

servomotor
ul
de
inversare a 0
sensului de
rotatie

Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de actionare,

766 utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale si a generatoarelor de avarie. mng_sa41.gif
Precizati miscarea pinionului 3 si greutatii 6, solidare cu acesta:

Miscare de
rotatie
la
pornire
si
miscare
axiala
pe
arborele cu
filet
0
elicoidal 4,
pana
se
cupleaza cu
coroana
dintata 2 a
volantului 1;

Miscare
axiala
la
pornire
si
miscare de
rotatie pe
arborele cu
filet
0
elicoidal 4,
pana
se
cupleaza cu
coroana
dintata 2 a
volantului 1;

Miscare de
rotatie
la
pornire
si
miscare
axiala prin
efect
inertial pe
arborele cu
filet
elicoidal 4,
pana
se
cupleaza cu
coroana
1
dintata 2 a
volantului 1,
dupa
cresterea
turatiei
devenind
condus si
executand
o miscare
in
sens
invers,
decuplanduse;

Miscare de
rotatie
la
pornire
si
miscare
axiala
pe
arborele cu
filet
0
elicoidal 4,
fiind
antrenat de
coroana
dintata 2 a
volantului 1

Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al pinionului

767 si electromotorului din figura SA 41, corespunzatoare unui demaror electric mng_sa41.gif
cu mecanism inertial de actionare:

Antrenarea
Reducerea
in miscare
socului
axiala
a
mecanic la 1
0
coroanei
intrarea in
dintate 2 a
angrenare;
volantului 1;

Antrenarea
in miscare
de rotatie a
0
coroanei
dintate 2 a
volantului 1;

Reducerea
nivelului
vibratiilor
0
torsionale
ale
sistemului

765 Figura SA 40 prezinta:

mng_sa40.gif

Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie

pentru un motor lent reversibil. Inversarea este initiata prin actionarea
768 manetei telegrafului din postul de comanta si control, prin actionarea mng_sa42.gif
parghiei K. Precizati natura agentului hidraulic care alimenteaza
servomotorul A si distribuitorul de siguranta B:

Apa
de
Apa
de
racire
racire
pistoane
cilindri
conectata
conectata
0
0
cu
cu
dispozitivul
dispozitivul
de protectie
de protectie
E;
E;

Uleiul livrat
de
dispozitvul
de blocare
a lansarii D,
dupa
deblocarea
acestuia de 0
catre
agentul
hidraulic ce
iese
din
distribuitoru
l
de
siguranta B;

Uleiul
din
sistemul de
ungere MP
1
debitat de
pompele de
ulei L

Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie

pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizeaza si protectia
769 motorului prin intermediul dispozitivului E, care are interceptii cu instalatia mng_sa42.gif
de ungere, apa de racire pistoane si apa de racire cilindri. Reducerea
presiunii intr-unul din sistemele anterioare are drept consecinta:

Intrerupere
a debitarii
de ulei prin
distribuitoru
l F spre
dispozitivul
1
G
de
blocare
a
alimentarii
cu
combustibil
a MP

Intrerupere
a debitarii
de
combustibil
prin
distribuitoru
l F spre 0
dispozitivul
G
de
blocare
a
alimentarii
cu ulei a
MP

Intrerupere
a debitarii
de aer prin
distribuitoru
l F spre
dispozitivul
0
G
de
blocare
a
alimentarii
cu
combustibil
a MP

Intrerupere
a debitarii
de
apa
tehnica prin
distribuitoru
l F spre
dispozitivul 0
G
de
blocare
a
alimentarii
cu
combustibil
a MP

770 In figura SA 45 -instalatia de aer de lansare MP:

2electrocom
1-motor; 4presor; 4- 1 supapa de 0
compresor
lansare;
auxiliar;

3-butelii de
aer
de 0
lansare;

3-butelii
fara supape
0
de
siguranta

mng_sa45.gif