Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etiologia i
patogenia. Clasificarea.
Gastrita reprezinta inflamatia acuta sau cronica a mucoasei
gastrice. Este o afectiune care afecteaza atat adultii, cat si
copiii. Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie
inflamatia persistenta a mucoasei gastrice (mucoasa
stomacului). Este gastrita de tip B,definitprin inflamaia
mucoasei gastrice, predominant antral, indusde
Helicobacter pylori (HP).Gastrita antral se asociaz cu HP
n 70% pnla 95% din cazuri.H. Pylori este o bacterie gram
negativ spiralat, localizat n stomac sub stratul de
mucus.
Etiologie : Gastrita acuta are numeroase cauze :
medicamentoase, alcoolice, ischemice, infectii bacteriene,
virale, stres, soc, radiatii, alergii sau intoxicatii alimentare si
chiar traumatisme directe. Aparitia gastritei acute semnifica
de obicei existenta unui dezechilibru intre mijloacele de
protectie si factorii agresivi, dar si imposibilitatea sistemelor
locale de a mentine integritatea mucoasei gastrice.
Gastrita eroziva poate sa apara in urma expunerii la o serie
de factori nocivi. Acest tip se mai numeste si gastrita
reactiva si recunoaste drept agenti etiologici:
- Medicamente: antiinflamatoare nonsteroidiene,
antiiflamatoare steroidiene, fier, colchicina, chemostatice;
- Droguri: cocaina;
- Bauturi alcoolice: vodka, gin, wisky;
- Stres;
- Radiatii;
- Reflux biliar din duoden in stomac;
- Ischemie gastrica - apare mai rar, insa exista diverse
procese care pot determina reducerea fluxului sangvin
catre stomac.
Clasificare: Gastrita cronic poate fi: A) tip A - atrofic
(autoimun)
B) tip B - microbian
produs de Helicobacter pylori
C) tip C - Chimic - de
reflux duodeno - gastral- medicamentoas - alcoolic
n funcie de extinderea leziunilor endoscopice i histologice
se recunosc urmtoarele tipuri de gastrit:
Gastrita fundic (tipul A) ocup corpul i fundul gastric.
Gastrit antral (tipul B) este localizat la nivelul antrului i
e legat de infecia cu Helicobacter pylori.
Gastrita multifocal (tipul AB), care se extinde att proximal,
ct i antral.
Pangastrita ocup ntreaga mucoas gastric.
73 .Gastritele cronice: Particularitile tabloului clinic al
gastritei A. Manifestri n cavitatea bucal. Diagnosticul
diferenial i tratamentul
Definiie: atrofia mucoasei cu localizarea sa la corpul i
fundusul gastric i asocierea cu anemia pernicioas i cu
boli antoimune.
Acest tip de gastrita este asociat cu anticorpi serici
antiparietali si anti-factor intrinsec. Corpul gastric prezinta
atrofie progresiva iar pacientii vor dezvolta anemie
pernicioasa. Gastrita autoimnua asociata cu anticorpi serici
determina deficienta factorului intrinsec. Gastrita atrofica
este limitata la corpul gastric.
Etiologie
Factorii etiologici exogeni: Agresiuni alimentare:
condimente iritante , Medicamentoi , Factorii fizici :
alimente reci sau fierbini,Factorii bacterieni: HP, virusuri,
parazii, Alcool , Fumatul
Factori exogeni: Vrsta peste 50 ani, Condiii patologice:
generale diabet zaharat, hipo- sau hipertireoidism,
insuficien cardiac cronic, ciroz hepatic, insuficien
renal cronic, boli pulmonare cronice.
Patogeneza: Boala este autoimun. Are loc prezena
anticorpilor anticelul parietal(celulele parietale elimin o
protein, care devine ca antigen), anticorpi antifactor
intrinsec: asocierea cu boli autoimune (tiroidit Hashimoto,
boala Adison).Factorul etiologic declaneaz procesul
AINS
o Reprezint cauza cea mai fecvent de ulcer la pacienii
HP-negativi
o Aproximativ 25% dintre pacienii care consuma cronic
AINS dezvolt UD sau UG
Status hipersecretor
o Frecvena de 0,1-1 % din totalitatea ulcerelor
o Gastrinomul (sindromul Zollinger- Ellison )
o Neoplazia multipl endocrin (MEN-I )
o Hiperplazia antral a celulelor G
o Mastocitoza sistemic
o Leucemia bazofilic
Ulcer de stres
o Arsuri
o Traumatisme cranio-cerebrale
o Postchirurgicale
PATOGENEZA:
HBV puternic hepatotropHBV puternic hepatotrop
leziunile apar prin raspunsul imunleziunile apar prin
raspunsul imunal gazdeial gazdei
limfocitele T citotoxice-limfocitele T citotoxice-anti HBsanti
HBs-distrug hepatocitele infectate-distrug hepatocitele
infectate- det clearance viral/hepatita cr- det clearance
viral/hepatita cr
un raspuns redusun raspuns redusimunimunal gazdeial
gazdeicreste riscul infectiei cronicecreste riscul infectiei
cronic
Clasificare:
Forma:
-Minim
-Uoar
-Medie
-Sever
In functie de clasificarea etiologica putem intalni:
hepatita cronica virala determinata de virusuri cu tropism
hepatic- cele mai intalnite fiind: virusul B,infectia B impreuna
cu D, hepatita cronica C
hepatite autoimune- tipurile 1, 2 si 3
hepatitele cronice induse medicamentos
hepatita cronica criptogenica.
Manifestari clinice ale hepatitelor cronice:
- Fatigabilitate =astenie = oboseala exagerata. Pacientul se
trezeste de dimineata oboist.
- Lipsa poftei de mancare, greturi
- Scadere in greutate
- Atrofii musculare
- Tendinte la hemoragii ale gingiilor, aparitia de vanatai
spontane pe tegumente
- Marirea ficatului si a splinei
- Coloratie icterica a tegumentelor (ingalbenirea lor datorita
cresterii bilirubinei in sange)
- Stelute vasculare pete rosii punctiforme care apar pe
trunchi si abdomen, dispar la digitopresiune si reapar dupa
aceea.
Furosemid
-vitamina K, pentru tratarea tulburarilor de
coagulare. Daca aceste tulburari sunt severe se trateaza
prin transfuzie de plasma proaspata
-antibiotice in
tratamentul peritonitei bacteriene spontane : Cefotaxim,
Ofloxacin, Pefloxacina, Amoxicilina
-Lactuloza - pentru
prevenirea si tratarea
encefalopatiei- paracenteza (evacuarea lichidului acumulat
in abdomen);- reducerea aportului de proteine, mai ales
daca apar si fenomene de encefalopatie;inceperea imunizarii (daca aceasta nu a fost facuta)
impotriva hepatitei virale (A, B), gripei si impotriva
pneumococului (bacterie care provoaca pneumonie si alte
boli ale aparatului respirator);- transplantul hepatic este
indicat in stadiile terminale ale cirozelor hepatice;
- controlul periodic la medicul gastroenterolog, care va sti
ce sa recomande pacientului pentru ca boala sa fie tinuta
sub control, altfel se ajunge la spital in stare grava cand
uneori nu se mai poate face nimic.
Preventia cirozei hepatice
- fa vaccinul impotriva hepatitei A si B
- adopta un stil de viata sanatos care sa includa alimente din
toate grupele
- consuma cu moderatie sau renunta la consumul de bauturi
alcoolice
- evita contaminarea cu virusurile hepatice avand grija la
transfuzii de sange ca acele, seringile, periuta de dinti,
lamele de barbierit, sa fie folosite doar de tine, ca
instrumentele pentru tatuaj, piercing, pensat, manichiura sa
fie sterilizate inainte de a le utiliza
- sa te protejezi in timpul actului sexual
- sa practici o igiena corecta corpului.
93.Colecistita cronica reprezinta prezenta unui
proces inflamator cronic la nivelul colecistului (veziculei biliare).
Colecistita cronica poate fi:
litiazica
nelitiazica
procedee de dilatare
endoscopica cu balonas
103.104. Tumorile organelor sistemului digestiv:
Diagnostic pozitiv n cancer gastric, colo-rectal, cancer de
ficat, cancer de colecist i al cilor biliare. Evoluie.
Complicaii. Principii de tratament.
Durere pe nghiire i mnnc. Aceasta se numete
dysphagia, i este de obicei vzut dac faringelui sau gt
este implicat
Durere sau sngerare din n gur
Un dinte vrac sau de dinti care apare fr traumatisme,
leziuni sau motiv
Durere n gt i maxilare care refuz s nmuia
Rgueal de probleme de voce i de vorbire. Acest lucru
este vzut n forme de cancer care afecteaz la nivelul
faringelui
Pierdere n greutate inexplicabile i uor fatigability
Anemie sau inexplicabile paloare
Modificrile de gust n gura care pot fi adesea amar sau
acru sau neplcut n general
Fee dureri de urechi care pot fi una sau ambele laturi.
Durerea de multe ori merge din gura sau gt n ureche.
Bulgri umflate i dureroase sau nedureroase peste gt.
Acestea sunt inflamarea ganglionilor limfatici.
Dificultatea de a deschide gura sau mestecat. Acest lucru
este vzut n forme de cancer lng deschiderea de gura de
vrsare.
CANCERUL COLECISTULUI
Este cea mai frecventa leziune maligna a cailor biliare
extrahepatice. Este de 3-4 ori mai frecvent la femei, in
decada 7 si 8 de varsta. Litiaza veziculara este considerata
un factor favorizant, ea fiind prezenta la 75% din cazuri. La
acesti pacienti, metaplazia intestinala a mucoasei
colecistului a fost prezenta la 70% din cazurile cu displazie
si la 60% din cazurile cu cancer al colecistului. In felul
acesta a fost argumentata teoria secventialitatii
CAI BILIARE
NEOPLASM DIGESTIV sindrom de impregnatie maligna
asociat semnelor de suferinta ale unui organ digestiv
susceptibil de a fiinvadat - stomac, duoden, colon (dureri
abdominale,greturi, varasaturi, tulburari de tranzit digestiv)
IMPRECIS LOCALIZAT
SUFERINTA DIGESTIVA IMPRECIS LOCALIZATA- pacient cu
dureri epigastrice si hemoragie digestiva superioara
sugerand o suferinta gastrica; pacient cu dureri epigastrice
cu iradiere posterioara, steatoreesi scadere ponderala
sugerand o suferinta pancreati-ca
La examenul obiectiv, modificari sugestive pentru cancerul
colecistului tumora palpabila in hipocondrul drept,
hepatomegalie tumorala - se intalnesc la mai putin de
jumatate din cazuri. Modificarile obiective sunt puse de
obicei pe sea ma unei suferinte biliare benigne. In acest fel
se explica faptul ca, inainte de epoca ecografiei si a CT
diagnosticul preoperator se stabilea in sub 10% din cazuri.
Investigatiile de laborator - nu sunt specifice, iar
modificarile sunt de re-gula puse pe seama unei afectiuni
biliare benigne, mai ales daca ecografia sau ra-diologia
confirma litiaza veziculara :
- 50% din cazuri prezinta anemie moderata sau severa
- 50% din cazuri prezinta o crestere a bilirubinei sau numai
a fosfatazei alcaline
- 50% din cazuri prezinta hiperleucocitoza
Cancerul colecistului
Examinari paraclinice
Examenul radiologic - sub forma colecistografiei orale sau
intravenoase arata un colecist exclus in 80% din cazuri.
Aceasta examinare este tot mai rar indi-cata in patologia
biliara ea fiind aproape complet inlocuita de ecografie.
Ecografia - este investigatia cea mai importanta in
patologia neoplazica a colecistului ea avand atat un rol de
screening la cazurile cu litiaza biliara, cat si de decelare a
unor modificari incipiente ale cancerului :
- existenta unei imagini tisulare in interiorul colecistului
- ingrosarea marcata, neregulata a peretelui vezicular
- tratament laser
- plasma-argon
Tratament simptomatic:
- antialgice (opioide):
- tramal 3 comprimate/zi
- morfin 60 mg/zi p.o.
- petidin 300 mg/zi p.o.
- tratament cu preparate pe baz de fier (anemie
hipocrom microcitar hiposideremic) sulfat feros: 3001000 mg/zi, gluconat feros: 800-1600 mg/zi, fumarat feros:
600 mg/zi, lactat feros 750 mg/zi, succinat feros: 600mg/zi.
- prokinetice (metoclopramid, domperidon) 10 mg cu 30
min nainte de mese
Cancerul hepatic afecteaza mai frecvent barbatii
comparativ cu femeile (de aproximativ 2 ori mai mult) si
apare mai ales la persoanele trecute de varsta de 50 de ani.
Deoarece ficatul este alcatuit din tipuri foarte variate de
celule, si tumorile care se dezvolta aici pot avea natura
diferita.
La nivel hepatic pot sa apara si tumori maligne (primare
sau diseminate, metastatice), dar si benigne
(noncanceroase). Datorita faptului ca originea tumorilor
este variata, si abordarea terapeutica este foarte diferita.
Prognosticul si evolutia postratament sunt influentate de o
serie de factori, care trebuie analizati anterior instituirii
terapiei. Intotdeauna riscurile trebuie analizate comparativ
cu beneficiile, iar decizia terapeutica trebuie luata doar
daca balanta este in favoarea beneficiilor pentru pacient si
daca tratamentul poate sa amelioreze calitatea vetii
pacientului.
Tumorile benigne ale ficatului includ:
- Hemangioame (tumori de natura vasculara);
- Adenoame hepatice;
- Hiperplazie nodulara focala.
CauzeSus
Carcinomul hepatocelular (cancer hepatic primar) apare in
cele mai multe cazuri (70-75%) pe un teren predispozant,
Examen clinic
Colangiocarcinomul intrahepatic se prezint ca mas
tumoral asimptomatic sau cu
simptome vagi: durere, pierdere ponderal, transpiraii
nocturne i stare de ru.
Colangiocarcinomul extrahepatic se prezint uzual cu
simptome i semne de colestaz
(icter, fecale decolorate, urin hipercrom, prurit) sau
colangit (febr, durere, icter) [4].
Investigaii paraclinice
funcia hepatic
echografie abdominal
examen CT abdominal
Chirurgia este singura opiune curativ posibil la 30-60%
dintre pacieni. Scopurile
interveniei sunt nlturarea tumorii i restaurarea
drenajului biliar [1].
n cazuri izolate, cu localizare nalt pe bifurcaia canalului
hepatic (tumora Klatskin), se
recomand extinderea interveniei dincolo de
hemihepatectomie (chirurgia extensiv, cu
transplant hepatic, prin procedura Whipple).
n tumorile foarte avansate se recomand chirurgia
paliativ (combaterea obstruciei:
anastomoze (hepato-/gastrojejunostomia) sau implantare
endoscopic de stent [6].
Explorarea intraoperatorie este util pentru:
stabilirea diagnosticului
nlturarea veziculei biliare (profilaxia colecistitei)
injectarea plexului celiac cu alcool (splanhnicectomia)
pentru controlul durerii
prevenirea sau tratamentul obstruciei polului inferior
gastric
Tratamentul loco-regional: Radioterapia
n boala nerezecabil, utilizarea CHT-RT obine uneori
supravieuiri pe termen lung.
RT adjuvant nu este recomandat, deoarece datele
disponibile despre acest subiect sunt
limitate i conflictuale.
Tratamentul sistemic: Chimioterapia