CAPITOLUL 7

APARATUL CARDIO-VASCULAR

7.1. Generalit\]i
Aparatul cardio-vascular (sau sistemul circulator sanguin) se compune
din:
cord-organul central, musculos [i contractil care pulseaz\ sngele `n `ntregul
organism;
segmentul periferic-reprezentat de vasele sanguine: artere, vene [i
capilare prin care sngele ajunge la ]esuturi [i, de aici, `napoi `n cord.
Lichidul intersti]ial este asem\n\tor cu lichidul limfatic, umple spa]iile
intercelulare, faciliteaz\ schimbul de substan]e dintre celule [i mediul extracelular
[i provine, din snge, printr-un proces de filtrare al plasmei [i resorb]ie capilar\.
Din punct de vedere al compozi]iei chimice, lichidul intersti]ial con]ine mai pu]ine
proteine dect plasma sanguin\.
Formarea elementelor figurate sanguine poart\ numele de hematopoez\
[i limfopoez\, iar procesul de distrugere de hematoliz\ [i limfoliz\.
La animalele adulte, hematopoeza are loc `n m\duva ro[ie a oaselor [i
cartilagiilor.
Limfopoeza are loc `n nodurile limfatice, splin\, amigdale, timus [i bursa
lui Fabricius (la p\s\ri).

7.2. Cordul-conforma]ie, structur\, diferen]e `n serie

Cordul este un organ impar, plasat `n cavitatea toracic\ `ntre cei 2
pulmoni, `naintea mu[chiului diafragm [i este acoperit, la exterior, de sacul
pericardic. Are forma unui con cu vrful orientat ventral [i o baz\ larg\, de la
nivelul c\reia se desprind marile vase sanguine.
Pericardul este un complex de `nvelitori fibro-seroase de forma unui sac
conic ce acopr\ cordul, la exterior, [i `l fixeaz\ `n spa]iul mediastinal toracal. Este
alc\tuit din 2 tunici:
extern\-denumit\ fibroas\-este acoperit\, la exterior, de pleura pericardic\;
intern\-denumit\ seroas\-c\ptu[e[te fa]a intern\ a sacului fibros [i mu[chiul
cardiac pe toat\ suprafa]a sa, formnd epicardul.
~ntre cele dou\ foi]e se afl\ un spa]iu virtual ce con]ine lichidul
pericardic.
Masa conic\ a cordului este muscular\ [i prezint\ 3 [an]uri: 1-coronar
(orientat transversal) [i 2 [an]uri longitudinale.
1

{an]ul coronar `mparte inima `n 2 por]iuni: dorsal\-mai redus\, este

ocupat\ de masa atrial\ [i ventral\-mai voluminoas\, este ocupat\ de masa
ventricular\.
Masa atrial\ are forma unei semilune cu concavitatea orientat\ spre
stnga `n jurul marilor vase. Vrfurile semilunei atriale sunt denumite auricule.
Pe plafonul atriului stng se deschid 4-5 vene pulmonare. ~n atriul drept se
deschid 2 vene cave (cranial\ [i caudal\) [i o ven\ coronar\.
Masa ventricular\ este foarte dezvoltat\, are marginile rotunjite, u[or
aplatizate lateral astfel c\, se deosebesc: 2 fe]e-dreapt\ (atrial\) [i stng\
(auricular\), 2 margini laterale, o baz\ [i un vrf.
Fa]a atrial\ este parcurs\ de un [an] vertical interventricular ce atinge
vrful cordului.
Fa]a auricular\ este str\b\tut\ de un [an] longitudinal oblic denumit
paraconal ce corespunde, la interior, septului interventricular.
Ventriculul drept ocup\ partea caudal\ a [an]urilor longitudinale pn\ la
vrful cordului.
Cordul prezint\, la interior, 4 cavit\]i nergulate [i inegale: 2 cavit\]i
atriale-dispuse `n planul superior [i 2 cavit\]i ventriculare-plasate `n masa
ventricular\. Aceste cavit\]i comunic\, `ntre ele, pe vertical\: atriul drept cu
ventriculul drept [i reprezint\ partea cu snge venos a cordului [i atriul stng cu
ventriculul stng [i constituie partea cu snge arterial. Cele 2 jum\t\]i ale
cordului sunt separate, `ntre ele, printr-un sept cardiac interventricular.
Atriul drept ocup\ partea anterioar\ a masei atriale, are pere]ii sub]iri [i,
pe plafonul s\u, se deschid orificiile venelor cave-cranial\ [i caudal\ [i
coronar\. Podeaua atriului drept este reprezentat\ de orificiul atrio-ventricular
drept prev\zut cu o valvul\ tricuspid\. Prin acest orificiu, sngele venos trece
din atriul drept `n ventriculul drept.
Ventriculul drept are forma unei cavit\]i conice pe pere]ii c\ruia se
deschid mu[chii papilari De la acest nivel pornesc cordaje tendinoase care se
]es cu limbu]ele valvulei tricuspide. Din partea superioar\ a ventriculului drept
porne[te artera pulmonar\ al c\rui orificiu este `nchis de valvulele sigmoide.
Prin artera pulmonar\, sngele venos este propulsat spre pulmon, `n vederea
oxigen\rii.
Atriul stng este dispus caudal de atriul drept [i prezint\, pe plafon,
orificiile venelor pulmonare prin care sngele oxigenat se `ntoarce de la pulmon
la cord. Plan[eul atriului stng este format din orificiul atrio-ventricular stng
care este `nchis de valvula bicuspid\ (sau mitral\). Septul interatrial nu permite
comunicarea dintre cele 2 atrii dect `n via]a intrauterin\ (prin orificiul oval) sau,
`n cazul persisten]ei acestuia, `n ,,boala albastr\.
Ventriculul stng are peretele mai gros de 2-3 ori dect cel al
ventriculului drept. Acesta prezint\ o cavitate conic\ ce se `ntinde pn\ la vrful
cordului. Din por]iunea lui superioar\ se desprinde artera aort\ al c\rui orificiu
este `nchis de trei valvule sigmoide.
Cordul este alc\tuit din fibre musculare striate de tip cardiac forma]iuni
fibroase [i conjunctive, ]esut nodal, vase sanguine [i nervi.
2

Miocardul este format din fibre musculare ce pornesc de pe 4 inele

fibroase plasate `n jurul orificiilor atrio-ventriculare-aortic [i pulmonar. Fibrele
musculare atriale [i ventriculare sunt de 2 tipuri: proprii (pentru fiecare
compartiment) [i comune (trec de pe un compartiment pe altul).
}esutul nodal este reprezentat de fibre miocardice de tip embrionar care
`[i p\streaz\ proprietatea de contrac]ie ritmic\. Se deosebesc 2 noduli: sinoatrial
Keith-Flack [i atrio-ventricular [i un fascicul atrio-ventricular Hiss care se
bifurc\ `n 2 ramuri pentru fiecare ventricul [i se distribuie `n re]eaua Purkinje.
Automatismul cardiac este modificat de nervii vagi (parasimpatici) care
r\resc ritmul cardiac [i de ramurile ortosimpaticului toracal care accelereaz\
ritmul cardiac.
Arterele care irig\ cordul sunt reprezentate de arterele coronare: stng\
[i dreapt\, desprinse de la baza arterei aort\.
Venele coronare, dup\ ce formeaz\ sinusul coronar, se deschid `n atriul
drept.
Cordul este c\ptu[it, la interior de foi]a endocardiac\ care, se continu\ la
nivelul orificiilor venoase, cu endovena [i, la nivelul orificiilor arteriale, cu
endartera.
~n planul orificiilor atrio-ventriculare, endocardul particip\ la formarea
valvulelor tricuspid\ [i bicuspid\.
Diferen]e `n serie
La ecvine, cordul are forma, `n timpul diastolei, unui con bont a c\rui
`n\l]ime este aproape egal\ cu l\rgimea bazei. Are o greutate variabil\ `n func]ie
de talie, ras\ [i starea de antrenament (1.3-1.5 kg). Fe]ele laterale (atrial\ [i
auricular\) sunt u[or aplatizate, iar ]esutul gras subepicardic est dispus
preponderent `n jurul [an]ului coronar, are culoare galben\ [i o consisten]\ moale
uleioas\. Atriile sunt mari [i prezint\ marginile auriculare pu]in festonate (`n
special, auriculul drept). Vena azygos dreapt\ se vars\ `n vena cav\ cranial\.
La taurine, cordul este plasat pe partea stng\ a corpului, marginea sa
cranial\ atingnd coasta a III-a iar cea caudal\, coasta a VI-a. Volumul cordului
este propor]ional mai mic dect la cal. Aspectul general este de con cu vrful
ascu]it. Gr\simea subepicardic\ este de culoare alb\ [i consisten]\ ferm\..
Marginea ventriculului stng este ornat\ de vena cav\ caudal\. Atriile sunt mai
mici dect la cal, `n partea caudal\ a atriului stng se deschid dou\ sinusuri
venoase pulmonare largi (stng [i caudal). Pe plafonul atriului, pe partea dreapt\
sun prezente 2-3 vene pulmonare. Auriculele sunt mai mici dar cu marginile adnc
festonate. Tipul de vasculariza]ie este predominant stng.
La ovine [i caprine, cordul este mai alungit dect la bovine, dar prezint\
vrful rotunjit (la capr\ este ascu]it) [i plasat la o anumit\ distan]\ fa]\ de
por]iunea superioar\ a sternului [i de mu[chiul diafragm. Ligamentul
sternopericardic [i frenodiafragmatic sunt lungi. Marginea ventriculului stng
prezint\ vena cardiac\ caudal\ ce este orientat\ oblic spre stnga.
La suine, cordul este mai pu]in deviat spre stnga cu marele ax `nclinat pe
stern (mai mult dect la rumeg\toare). Vrful cordului vine `n contact cu mu[chiul
3

diafragm `n planul coastei VII. Are un aspect mai scurt dar mai globulos dect la
rumeg\toare. {an]ul interventricular subsinuos este u[or deviat caudal, iar [an]il
paraconal este oblic `n sens cranial. Ramura interventricular\ subsinuoas\ se na[te
din artera coronar\ dreapt\. Venele pulmonare conflueaz\ ini]ial `n dou\ sinusuri
venoase largi (drept [i stng). Auriculul drept este mai redus [i nu atinge baza
arterei pulmonare. Auriculul stng este mai dezvoltat [i cu marginile festonate. La
baza cordului se remarc\ originea separat\ din crosa aortic\, a trunchiului
brahiocefalic [i a arterei subclaviculare stngi.
La carnasiere (canidae [i felinae), cordul are marele ax orientat aproape
paralel cu fa]a superioar\ a sternului, baza este `n treimea inferioar\ a coastei a
IV-a, iar vrful ajunge la nivelul cartilajelor costale VII-VIII. Ligamentele sternopericardice se inser\ pe por]iunea sternal\ a mu[chiului diafragm [i formeaz\
ligamentul freno-diafragmatic.
La felinae, cordul este globulos, are vrful rotunjit. Pe marginea
ventriculului stng sunt prezente artera [i vena ventricular\ stng\ precum [i
numeroase ramuri ventriculare pe fa]a subsinuoas\. Artera interventricular\
subsinuoas\ provine din ramura circumflex\ a arterei coronare stngi, nu atinge
apexul (la pisic\ este mai mare [i se ramific\ arboriform) [i uneori sunt prezente 2
artere (una din artere coronar\ dreapt\ [i alta din artera coronar\ stng\).
Auriculele sunt mari, pu]in festonate [i `nconjur\ baza trunchiului pulmonar. Din
crja aortic\ se desprind 2 artere: brahio-cefalic\ [i subclavicular\ stng\.
Vena azygos dreapt\ se deschide pe vena cav\ cranial\.
La leporidae, cordul are marginea ventriculului drept paralel\ cu fa]a
superioar\ a sternului. Cantitatea de gr\sime subepicardic\ este redus\, iar forma
general\ a cordului este alungit\ [i cu vrful ascu]it. ~n atriul drept se deschid 2
vene craniale (`n cea dreapt\ se vars\ vena azygos). Arterele brahiocefalic\ [i
subclavicular\ se desprind asem\n\tor ca la carnivore.
La p\s\ri, cordul are un volum relativ mare comparativ cu talia,
reprezentnd circa 1-1.4 % din greutatea corporal\. Se dispune pe linia median\,
la intrarea `n cavitatea toracic\ `ntr-o pozi]ie paralel\ cu fa]a superioar\ a
sternului. Marginea ventriculului drept este u[or concav\ [i orientat\ spre
dreapta. Marginea ventriculului stng este mult convex\ spre stnga. Fa]a atrial\
prezint\ vena cardiac\ mijlocie orientat\ dorsal. Privit `n ansamblu, cordul se
caracterizeaz\ prin forma unui con ascu]it `n vrful c\ruia se g\se[te o cantitate
redus\ de gr\sime. Orificiul atrio-ventricular drept este `nchis de o valv\ simpl\
ce are forma unei lame musculare, desprins\ de pe septul inter-ventricular. Atriul
drept este mai dezvoltat, are pere]ii netezi [i, la nivelul s\u, se deschid orificiile
celor 2 vene cave (cranial\ [i caudal\) prev\zute cu un sistem valvular dublu.
Artera aort\ descendent\ emite succesiv 2 trunchiuri brahio-cefalice, dup\ care
se formeaz\ crosa aortic\ dreapt\.
Propriet\]ile mu[chiului cardiac. Miocardul are ca proprietate
caracteristic\ automatismul (sau ritmicitatea) dar are [i propriet\]i comune cu
mu[chii stria]i scheletici.
4

 Automatismul (sau ritmicitatea) const\ `n capacitatea celulelor miocardice

modificate (din ]esutul excito-conduc\tor) de a declan[a spontan [i ritmic,

poten]iale de ac]iune care determin\ contrac]ia miocardului (70-80
contrac]ii/min). Nodulul sinoatrial, `n condi]ii normale, `ndepline[te func]ia de
centru de automatism al inimii.
Excitabilitatea este proprietatea celulelor miocardice modificate de a genera,
spontan, poten]iale de ac]iune. Perioada refractar\ (este un parametru al
excitabilit\]ii) reprezint\ durata din timpul poten]ialului de ac]iune care este `n
desf\[urare [i, `n care, un nou stimul, chiar de intensitate supraliminar\, nu
produce un r\spuns fiziologic.
Conductibilitatea const\ `n conducerea poten]ialului de ac]iune, generat
spontan de centrul de comand\ al inimii, `n masa miocardului atrial [i apoi a
celui ventricular. Poten]ialul de ac]iune parcurge urm\torul traseu:
nodul sinoatrial nodul atrio-ventricular fascicul Hiss re]eaua Purkinje
celule miocardice contractile ventriculare discuri intercalare celule vecine
Contractilitatea este o proprietate important\ a miocardului. Energia de

contrac]ie este furnizat\ prin scindarea hidrolitic\ a ATP-ului. Oxidarea

substan]elor organice de c\tre miocard (glucoz\, acid lactic, acizi gra[i [i corpi
cetonici) elibereaz\ energia necesar\ pentru sinteza ATP-ului. Miocardul nu
func]ioneaz\ prin datorie de oxigen deoarece are posibilitatea de a metaboliza
acidul lactic, iar `n timpul diastolei, aportul de oxigen este crescut.
Activitatea mecanic\ a inimii. Datorit\ contrac]iei miocardului, inima
`ndepline[te func]ia de pomp\ aspiro-resping\toare a sngelui.
Ciclul cardiac cuprinde contrac]ia (sistola) [i relaxarea (diastola)
miocardului. Durata ciclului cardiac (la om) este de 0.8 sec. (70 contrac]ii/min).
Cre[terea ritmului cardiac peste 70-80 contrac]ii/min se nume[te tahicardie, iar
sc\derea, bradicardie.
Sistola atrial\ (SA=0.1 sec.) se caracterizeaz\ prin faptul c\ sngele trece
`n ventricule asigurnd umplerea lor cu 30 % din snge. Este urmat\ de diastola
atrial\ (DA=0.7 sec.)
Sistola ventricular\ (SV=0.3 sec.) urmeaz\ celei atriale, este determinat\
de poten]ialul de ac]iune transmis de la nodulul sinoatrial la cel atrioventricular [i
apoi la miocardul ventricular. ~n faza izometric\ se realizeaz\ punerea sub
tensiune a fibrelor miocardice, asociat\ cu cre[terea u[oar\ a presiunii
intraventriculare, urmat\ de `nchiderea valvelor atrio-ventriculare (zgomotul
sistolic). Ventriculul devine astfel o cavitate `nchis\, presiunea intraventricular\
cre[te `n continuare, iar cnd dep\[e[te presiunea din artera aortic\ [i din trunchiul
pulmonar, determin\ deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase. ~n
timpul contrac]iei izotonice, sngele este expulzat sub presiune din ventricule `n
artera aort\ [i `n trunchiul pulmonar. Cnd presiunea sngelui din artere devine
superioar\ celei intraventriculare, se `nchid valvele semilunare (zgomot diastolic).
Din acest moment `ncepe diastola ventricular\.
Diastola ventricular\ dureaz\ 0.5 sec. Sc\derea presiunii intraventriculare,
sub valoarea celei intraatriale, determin\ deschiderea valvelor atrioventriculare [i
umplerea, pasiv\, a ventriculului cu snge provenit din atrii (70 %).
5

Diastola general\ (DG=0.4 sec.) reprezint\ timpul scurs de la sfr[itul

sistolei ventriculare pn\ la `nceputul unei sistole atriale din ciclul cardiac
urm\tor [i const\ din relaxarea total\ a fibrelor miocardice ventriculare [i atriale.

7.3. Vasele sanguine-artere, vene, capilare, structur\

Vasele sanguine reprezint\ un sistem `nchis de tuburi prin care sngele
circul\ de la cord spre ]esuturi [i, de aici, `napoi spre cord.
Sistemul vascular este alc\tuit din vase de calibru diferit: artere,
arteriole, capilare, venule [i vene ce au structur\ adaptat\ func]iei fiec\rui sector
irigat.
7.3.1. Arterele
Arterele sunt vase prin care circul\ sngele de la inim\ `n tot corpul, `[i au
originea din ventricule (din ventriculul drept-trunchiul pulmonar [i din
ventriculul stng-artera aort\) [i, pe m\sur\ ce se `ndep\rteaz\ de cord se
ramific\ arboriform, diminund treptat `n volum pn\ la ]esuturile respective unde
formeaz\ re]ele vasculare fine [i capilare arteriale.
Denumirea de arter\ provine de la cuvintele grece[ti ,,aer [i ,,tereo-a
con]ine, adic\ vase care con]in aer (dup\ moarte, sngele este expulzat din artere
`n re]eaua capilar\ [i vene, motiv pentru care, la disec]ie, arterele sunt goale,
lipsite de snge).
La o arter\ se disting urm\toarele elemente:
originea-reprezint\ locul de unde artera se desprinde din artera precedent\ de
calibru mai mare;
traiectul-reprezint\ direc]ia [i raporturile vasului arterial fa]\ de organele
`nvecinate (de regul\, spa]iile conjunctive dintre organele `nvecinate `mpreun\
cu venele satelite [i cordoanele nervoase);
colaterale-sunt ramurile arteriale de calibru mai mic desprinse din vasul
principal;
terminale-reprezint\ continuarea simpl\ sau multipl\ a arterei `ntr-o alt\
regiune [i nivelul de la care `[i schimb\ numele.
Anastomozele arteriale reprezint\ leg\turile dintre 2 sau mai multe artere.
Exist\ mai multe tipuri de anastomoze:
prin convergen]\-cnd 2 artere se unesc pentru a da un vas de calibru mai
mare;
directe-cnd 2 vase de calibru egal se unesc cap la cap;
mixte-cnd se realizeaz\ veritabile re]ele arteriale;
arterio-arteriale-sunt adev\rate ,,supape de siguran]\ ce permit irigarea
teritoriului tributar `n cazul `n care se produce o `ntrerupere a circula]iei pe
vasul magistral;
arterio-venoase-se realizeaz\ `ntre o arteriol\ [i o venul\ cu rolul de ,,a scurtcircuita un anumit teritoriu, fie pentru a proteja organul de o ,,inundare cu
snge cnd presiunea sanguin\ cre[te, fie de a diminua afluxul de snge `n
6

organele a c\ror activitate variaz\ periodic (de ex. glandele endocrine) [i/sau
de a proteja sngele de temperaturi foarte sc\zute deoarece sunt dotate cu
sistem de `nchidere [i deschidere.
Structura histologic\ a vaselor sanguine arteriale este reprezentat\ de 3
tunici concentrice:
extern\ (adventi]ia)-este reprezentat\ de un strat de ]esut conjunctiv rezistent
`n care se g\sesc vase sanguine [i filete neuro-vegetative;
mijlocie (media)-este mai groas\ [i alc\tuit\ din ]esut elastic (`n vasele de
calibru mare) [i fibre musculare netede (`n vasele de calibru mai redus);
intern\ (endarter\)-este alc\tuit\ dintr-un endoteliu dispus pe o membran\
bazal\ ce se continu\ cu stratul subendotelial format din fibre colagene,
reticulare, rare celule conjunctive [i numeroase termina]ii nervoase senzitive.
Prin contrac]ia ritmic\ a cordului se asigur\ pomparea permanent\ a
sngelui `n 2 circuite distincte: mica [i marea circula]ie.
Circula]ia sanguin\ mic\ (sau pulmonar\) `ncepe, prin trunchiul
pulmonar, din ventriculul drept, apoi se curbeaz\ la r\d\cina pulmonar\ unde
se `mparte `n 2 artere pulmonare (dreapt\ [i stng\). ~n pulmoni, artera
pulmonar\ se ramific\ odat\ cu bronhiile pn\ la nivelul alveolelor pulmonare
unde formeaz\ re]eaua capilar\ perialveolar\. La acest nivel are loc hematoza.
Arterele pulmonare sunt singurele artere prin care circul\ sngele neoxigenat.
Din re]eaua capilar\ perialveolar\, prin venele pulmonare, sngele oxigenat
se re`ntoarce la cord, `n atriul stng. Venele pulmonare sunt singurele vene prin
care circul\ sngele oxigenat.
Circula]ia sanguin\ mare (sau sistemic\) `ncepe, prin artera aort\, din
ventriculul stng de unde sngele oxigenat este expediat, prin ramurile
colaterale [i terminale pe care le emite la re]eaua capilar\ perialveolar\. De la
acest nivel, sngele venos se re`ntoarce la cord, prin vene din ce `n ce mai mari ce
conflueaz\ `n venele cav\-cranial\ [i caudal\ [i coronar\ [i se descarc\ `n
atriul drept.
Dup\ ce artera aort\ se desprinde din ventriculul stng, prezint\ o
por]iune ascendent\, urmat\ de arcul aortei, dup\ care, se continu\ pe sub corpul
vertebrelor toracale [i lombare, cu artera aort\ descendent\, pn\ la osul sacrum
unde se termin\ prin arterele iliace destinate membrelor pelvine.
Din arcul arterei aorte se desprinde trunchiul brahio-cefalic care emite
ramuri pentru cavitatea toracic\, regiunea greb\nului [i a gtului [i se termin\ prin
arterele axilare destinate membrelor toracice [i arterele carotide primitive
destinate regiunii gtului [i capului.
Arterele carotide primitive (dreapt\ [i stng\) sunt plasate `n fundul
jgheabului jugular, paralel cu vena jugular\, la fa]a profund\ a acesteia.
Artera aort\ descendent\ prezint\ 2 por]iuni-toracal\ [i abdominal\desp\r]ite, `ntre ele, prin mu[chiul diafragm.
Por]iunea toracal\ a arterei aorte, prin colateralele intercostale emise, irig\
toracele [i mu[chii spin\rii.
7

 Por]iunea abdominal\ a arterei aorte emite ramuri viscerale pentru toate

organele din cavitatea abdominal\ [i ramuri parietale pentru musculatura

spin\rii. Ramurile viscerale se desprind din 3 trunchiuri principale:
celiac-penru splin\, ficat, stomac [i duoden;
mezenteric\ cranial\-pentru jejun, ileon, cecum, colonul ascendent [i transvers;
mezenteric\ caudal\-pentru colonul descendent [i rect.

Din artera aort\ descendent\ se emit arterele renale [i genitale (ovarian\

[i testicular\).
Arterele iliace interne irig\ organele din cavitatea pelvin\ (pudent\
intern\, uterin\-pentru uter [i vaginal\-pentru vagin).
Artera iliac\ extern\ irig\, prin arterele: femural\, tibiale [i digitale,membrul pelvin.
7.3.2. Venele
Venele sunt vase sanguine cardiopete, cu originea `n capilare [i prin care,
sngele se re`ntoarce de la periferie la cord. Au pere]ii mai sub]iri dect arterele [i
inextensibili. ~n stare de plenitudine sunt proeminente [i turtite cnd scade
cantitatea de snge.
Num\rul venelor este cu mult mai mare dect al arterelor, adesea, o arter\
este `nso]it\ de dou\ sau mai multe vene satelite.
Calibrul venelor dep\[e[te calibrul arterelor. ~n numeroase locuri, acestea
prezint\ dilata]ii fusiforme sau plexuri venoase largi. Astfel, sistemul venos are o
capacitate mai mare dect sistemul arterial, iar presiunea sanguin\ `n vene este
mai mic\ dect `n artere. Datorit\ acestui aspect, exist\ organe (de ex. splin\,
ficat, pulmoni, piele etc) care reprezint\ adev\rate depozite sanguine ce pot
introduce sau scoate din circula]ie, cu rapiditate, cantit\]i variabile de snge, `n
func]ie de necesit\]i.
Majoritatea venelor are, la interior, sisteme valvulare alc\tuite din 2
valvule dispuse fa]\ `n fa]\ [i orientate, `ntotdeauna, `n direc]ia inimii.
Structura histologic\ a vaselor sanguine venoase. Peretele venelor este
alc\tuit din 3 straturi concentrice:
extern\ (adventi]ia)-este reprezentat\ de un strat de ]esut conjunctiv rezistent,
alc\tuit din vase sanguine [i filete neuro-vegetative;
mijlocie (media)-este mai sub]ire [i alc\tuit\ din ]esut fibros;
intern\ (endovena)-este reprezentat\ de un endoteliu suprapus peste o
membran\ bazal\ [i un strat de fibre elastice ce formeaz\, la majoritatea
venelor, valvule care permit circula]ia sngelui numai spre inim\.
La o ven\ se disting urm\toarele elemente:
originea (sau r\d\cina venei)-este reprezentat\ de vase mai mici care, dup\
ce recolteaz\ sngele dintr-un anumit teritoriu, conflueaz\ [i dau na[tere
vasului principal; o ven\ poate avea o origine simpl\ sau multipl\;
traiectul-este, `n general, asem\n\tor cu cel al arterei [i, `n majoritatea
cazurilor, este satelit acestora; fiind denumite vene profunde (sau satelite)
8

sunt omonime arterelor pe care le `nso]esc. Venele sunt mai numeroase [i mai
largi dect arterele pe care le `nso]esc [i formeaz\ numeroase anastomoze
inter-venoase [i/sau plexuri venoase. Venele primesc, pe traiectul lor, afluen]ii
[i vasele care recolteaz\ sngele de pe parcurs;
termina]ia-este reprezentat\ de locul de confluare sau de continuare direct\
cu o ven\ proximal\ de calibru mai mare.
Sistemul circulator venos colecteaz\ sngele prin 2 circuite distincte:
mica circula]ie (sau pulmonar\) [i marea circula]ie (sau sistemic\).
Venele mici circula]ii sunt reprezentate de 4-6 vene pulmonare care se
deschid pe plafonul atriului stng, `[i au originea din confluarea venelor
segmentale-satelite arterelor omonime, `n venele lobare-proprii fiec\rui lob
pulmonar [i transport\ snge oxigenat de la pulmon la cord.
Venele marii circula]ii se nasc din confluarea re]elei venoase capilare `n
venule care, la rndul lor, se unesc succesiv, `n vene de calibru mai mare.
Acestea parcurg spa]iile intermusculare (`mpreun\ cu arterele) spre cord [i/sau
urmeaz\ un traiect superficial, subcutanat [i sunt vizibile de la distan]\ (pe
animalul viu).
Sngele venos este colectat de la cap prin venele jugulare, situate `n
jgheabul jugular plasat superficial arterei carotide. La baza gtului conflueaz\ cu
venele axilare (de la membrul toracic) [i formeaz\ vena cav\ cranial\ ce se
deschide `n atriul drept.
Vena cav\ caudal\ se na[te din confluarea venelor iliac\-intern\ [i
extern\-de la membrele pelvine. Pe plafonul cavit\]ii abdominale merge pe partea
dreapt\ a arterei aorte, trece peste ficat (unde prime[te venele subhepatice),
perforeaz\ centrul mu[chiului diafragm [i, pe sub pulmonul drept, ajunge la
atriul drept. ~n cavitatea abdominal\ prime[te afluen]a venelor genitale, renale
[i lombare. Sngele venos, colectat de la masa gastro-intestinal\ [i `nc\rcat cu
substan]e nutritive, este recoltat de r\d\cinile venei port\ [i transportat la ficat,
unde vena se recapilarizeaz\.
Vena port\ este un vas sanguin important pentru ficat, dreneaz\ sngele
de la toate organele digestive abdominale, inclusiv splin\ [i pancreas. Originea
venei este reprezentat\ de venele ce se formeaz\ din re]eaua capilar\ a organelor
din cavitatea abdominal\ [i converg dnd na[tere venelor omonime organului
tributar. Aceste vene conflueaz\ `n 3 vene mari ce constituie r\d\cinile venei
port\: splenic\, mezenteric\ cranial\ [i mezenteric\ caudal\. Aceste 3 r\d\cini
conflueaz\, `n regiunea sublombar\, pe partea dreapt\ a arterelor mezenterice
craniale, dup\ care, vena port\ are un traiect orizontal, trece prin inelul
pancreasului, se angajeaz\ `n vena port\ a ficatului [i se `mparte `n 2 ramuri:
stng\ [i dreapt\. Acestea `nso]esc, divergent, septele capsulei hepatice.
Din venele lobare se desprind ramuri interlobare din care, ulterior, vor lua
na[tere re]elele venoase perilobulare. Din aceste re]ele se desprind convergent,
capilarele sinusoide ce conflueaz\ `n vena centrolobular\. Din aceste vene,
sngele este drenat, prin venele suslobulare [i apoi subhepatice, `n vena cav\
caudal\. Acest trunchi vascular venos prezint\, la ambele capete, cte o re]ea
capilar\ denumit\ ,,sistem port.
9

Vena mezenteric\ caudal\ colecteaz\ sngele de la colonul descendent [i

rect [i, prin vena rectal\ cranial\ comunic\ cu vena rectal\ medie, afluent\ a venei
pudende interne. ~ntre foi]ele micului mezenter, vena mezenteric\ caudal\ se
dirijeaz\ cranial [i conflueaz\ cu vena mezenteric\ cranial\.
Vena mezenteric\ cranial\ este scurt\ dar foarte voluminoas\ [i se afl\
pe partea dreapt\ a arterei mezenteric\ cranial\ [i colecteaz\ sngele prin venele:
ileo-colic\, cecal\ [i jejunal\-satelite ale arterelor omonime de la organele
respective.
Vena splenic\ colecteaz\ sngele de la extremitatea stng\ a stomacului,
marele epiploon, splin\ [i pancreas. Prime[te ramurile pancreatice, gastroduodenale-formate din venele gastric\ dreapt\ [i gastro-epiploic\ dreapt\ [i vena
pancreatico-duodenal\ cranial\.
Venele membrelor pelvine. Din anastomoza venelor digitale proprii,
proximal fa]\ de bulet (arcul plantar superficial) se desprind 2 vene metatarsiene
(II [i III) [i venele digitale plantare comune (II [i III) respectiv medial\ [i
lateral\ [i vena digital\ dorsal\ comun\ II. Aceste vene urc\ pn\ sub tars unde
formeaz\ arcul plantar profund din care se desprind, `n sens proximal, venele:
plantar\-medial\ [i lateral\-str\bate teaca plantar\ a tarsului, este satelit\ a
arterei omonime [i se continu\, `n regiunea gambei, cu ramura caudal\ a venei
safene mari;
tarsic\ perforant\-se continu\, `n planul dorsal, cu venele tibiale craniale;
safen\ medie-apare proeminent\ pe fa]a intern\ a gambei pe care o `ntretaie
`n sens dorso-caudal spre fa]a medial\ a coapsei; este rezultat\ din confluarea
unei ramuri craniale cu o ramur\ caudal\, continu\ venele plantare [i este
afluent\ a venei femurale, `n trigonul femural;
safen\ lateral\-colecteaz\ sngele de pe fe]ele laterale ale tarsului [i caudolateral\ a gambei. La baza corzii jaretului (tendonul calcanean comun)
conflueaz\, prin spa]iul popliteu, `n vena femural\ caudal\. Prezint\ 2
r\d\cini: cranial\-provenit\ din continuarea venei digitale dorsale comune
III [i caudal\-constituit\ din continuarea, pe fa]a caudo-lateral\ a jaretului, a
venei metatarsice plantare;
venele profunde-sunt satelite arterelor. ~n regiunea gambei sunt duble, provin,
din continuarea arcului venos supratarsian [i se anastomozeaz\, transversal, `n
jurul arterei;
vena femural\-`n trigonul femural-este plasat\ profund fa]\ de artera
femural\, are originea `n vena poplitee, prin inelul mu[chiului adductor [i se
continu\, prin inelul femural, cu vena iliac\ extern\;
vena iliac\ extern\-reprezint\ r\d\cina principal\ a venei iliace comune [i se
dispune la marginea aperturii craniale a pelvisului, caudal [i u[or lateral de
artera iliac\ extern\;
vena iliac\ intern\-se formeaz\ din confluarea succesiv\ a venelor-pudend\
intern\ [i glutee caudal\. Afluen]ii ei sunt sateli]ii arterelor-pudend\ intern\ [i
glutee caudal\-ce conflueaz\ direct `n vena iliac\ extern\.
Principalele vene ale organelor genitale sunt vaginal\ [i ovarian\.
10

La masculi, sngele din regiunile inghinal\ [i perineal\ este desc\rcat de

un plex venos larg, dispus dorsal de corpul cavernos, [i drenat, prin vena pudend\
[i epigastric\ superficial\, `n vena femural\ profund\, prin inelul mu[chiului
gra]ios. O ven\ mai redus\, satelit\ a arterei pudend\ extern\, este denumit\ ven\
pudend\ accesorie. Vena median\ a penisului se descarc\ prin vena
obturatorie. Vena pudend\ intern\ descarc\ sngele de la corpul spongios al
penisului. Structura particular\ a venelor organului copulator este dat\ de prezen]a
valvulei conice prev\zute cu un sfincter muscular neted care confer\ organului
posibilitate de erec]ie.
La femele, vena pudend\ intern\ intr\ `n cavitatea pelvin\ prin arcada
ischiatic\ [i, de aici, prin vena vaginal\, colecteaz\ sngele de la uter, vagin,
vezic\ urinar\ [i este afluent\ a venei iliac\ intern\.

7.4. Trunchiul pulmonar

Trunchiul pulmonar are originea `n orificiul pulmonar la baza
ventriculului drept. De la acest nivel, se recurbeaz\ caudal venind `n contact cu
artera aort\ (`n dreapta) [i, dup\ 3-4 cm, se termin\ (la speciile mici) prin 2
artere pulmonare (stng\ [i dreapt\). La ie[irea din pericard, un cordon elastic
denumit ligament arterial leag\ trunchiul pulmonar de artera aort\.
Artera pulmonar\ dreapt\ p\trunde `n pulmonul drept `nainte [i pe sub
bronhia principal\ pe care o urm\re[te pn\ la nivelul ramurii terminale. La
origine emite arterele pentru lobii:
cranial-se `mparte `n 2 ramuri: ascendent\ [i descendent\;
mediu (sau cardiac);
accesoriu.
Din arterele lobare se desprind ramuri segmentale care vor emite ramuri
subsegmentale [i terminale.
Arterele terminale emit direct capilare acino-alveolare care vor forma o
re]ea `n jurul alveolei pulmonare.
Artera pulmonar\ stng\ emite artera lobului cranial cu ramuri
segmentale-ascendent\ [i descendent\ [i artera lobului caudal.

7.5 Artera aort\

Artera aort\ are originea la baza ventriculului stng `n orificiul aortic
care, dup\ o dilata]ie fusiform\ denumit\ bulb aortic. Este alc\tuit, `n interior,
din 3 dilata]ii ampulare egale corespunz\toare valvulelor semilunare formeaz\
sinusul aortic. De la acest nivel [i pn\ la terminale, artera aort\ are 3 por]iuni:
ascendent\-de la origine pn\ la emiterea trunchiului brahio-cefalic dup\ care se
curbeaz\ caudal spre stnga [i formeaz\ crja aortic\ (sau crosa aortic\), vine `n
contact cu fa]a ventral\ a vertebrei T7 de unde se desparte prima arter\
intercostal\, arcul aortic se continu\ cu artera descendent\ din care, la baz\ [i
din sinusurile aortice, se desprind arterele coronare stng\ [i dreapt\.
11

7.5.1 Artera aort\ descendent\

Artera aort\ descendent\ este acoperit\, `n totalitate, de inser]ia sacului
pericardic. La baza ei, din sinusurile aortice, se desprind arterele coronarestng\ [i dreapt\.
Trunchiul brahio-cefalic (de ex. la carnasiere) se termin\ `n dreptul
primei coaste prin artera subclavicular\ dreapt\ [i un trunchi bicarotic scurt.
Artera subclavicular\ stng\ se desprinde separat din crosa aortic\.
Colateralele arterei subclaviculare se nasc `naintea primei coaste.
Arterele subclaviculare (dreapt\ [i stng\) emit colaterale dorsale:
trunchiul costo-cevical, cervicala profund\ [i vertebral\ [i ventrale: cervicala
superficial\ [i toracica intern\.
Trunchiul costo-cervical se orienteaz\ spre spa]iul intercostal sub care se
termin\ prin arterele intercostal\ suprem\ [i dorsal\ a spetei. ~n partea dreapt\,
trunchiul costo-cervical se desprinde `n comun cu artera cervical\ profund\.
Artera cervical\ profund\ se na[te `n unghi drept [i p\r\se[te cavitatea
toracic\, cranial de prima coast\. Emite artera intercostal\ dorsal\ I ce se divide
`n 2 ramuri: superficial\ (este plasat\ `ntre mu[chiul splenius [i semispinal) [i
profund\ (cu traiectul ascendent, este situat\ `ntra lama ligamentului cervical [i
mu[chiul semispinal). De-a lungul gtului se realizeaz\ anastomoze succesive cu
ramurile dorsale provenite din arterele: vertebral\, dorsal\ a spetei [i occipital\.
Artera vertebral\ precede ca origine, trunchiul comun al arterelor costocervicale cu artera cervical\ profund\. Vine `n contact intim cu ganglionul
ortosimpatic, trece pe sub procesul transvers vertebral cervical C (VII) dup\ care
parcurge toate g\urile transverse ale vertebrelor cervicale, ajunge `n fosa atlasului
unde se anastomozeaz\ cu artera occipital\. Dup\ anastomoz\, `n orificiul alar,
emite artera cerebro-spinal\ care, prin gaura vertebral\ lateral\ a atlasului,
ajunge `n canalul vertebral `mpreun\ cu congenera ei, prin bifurcarea simetric\
formnd arterele bazilar\ [i spinal\ ventral\. Pe traiect, artera vertebral\ emite
ramuri musculare-dorsale [i ventrale pentru musculatura profund\ a gtului [i
ramuri spinale care se anastomozeaz\ succesiv cu arterele spinal\-ventral\ [i
dorsal\. ~n canalul alar emite ramuri pentru mu[chii oblici ai capului, dreptul
dorsal [i splenius.
Artera cervical\ profund\ se dirijeaz\ cranio-ventral spre baza jgheabului
jugular unde se `mparte `n 2 ramuri: deltoidian\ (descendent\-`nso]e[te vena cefalic\
`n [an]ul pectoral lateral) [i prescapular\ (ascendent\-p\trunde pe sub mu[chii
cleido-brahial `n limfocentrul cervical superficial). Emite ramuri pentru mu[chii:
omo-hioidian, cleido-cefalic, subclavicular, scalen [i pielos cervical. O ramur\ fin\
`nso]e[te, `n planul dorsal, vena jugular\ extern\ [i se distribuie, succesiv, `n mu[chiul
pielos cervical, nodurile limfatice superficiale [i pielea regiunii.
Artera toracic\ intern\ este foarte dezvoltat\ [i se deta[eaz\ de sub prima
coast\, se curbeaz\ caudal, pe fa]a intern\ a cartilajelor costale, pn\ la nivelul
inser]iei mu[chiului diafragm unde se termin\ prin arterele musculo-frenic\ [i
epigastric\ cranial\. Emite ramuri: perforante (p\r\sesc cutia toracic\ [i se
distribuie la mu[chii pectorali), mamare (irig\ mamelele pectorale), timice,
12

mediastinale, intercostale ventrale (se anastomozeaz\ caudal fa]\ de coaste cu

arterele intercostale dorsale ale tuturor coastelor sternale) artera pericardofrenic\.
Artera intercostal\ suprem\ trece pe sub articula]iile costo-vertebrale
pn\ la coasta a III-a [i a V-a [i emite arterele intercostale III-V.
Artera dorsal\ a spetei iese de sub cavitatea toracic\ la marginea
anterioar\ a primei coaste [i, `ntre mu[chii din]at ventral [i romboid, se `mparte `n
4 ramuri principale: dorso-cranial\ (este dispus\ `ntre mu[chii splenius [i spinal
al capului), ventro-caudal\ (este dispus\ `ntre inser]iile scapulare ale mu[chilor
romboid [i din]at ventral caudal), dorso-caudal\ (este dispus\ `ntre mu[chii
trapez toracal [i marele lat dorsal) [i ventro-cranial\ (este dispus\ `ntre mu[chii
splenius [i din]at ventral cervical).
Artera bazilar\ ia na[tere din anastomoza rostral\ a ramurilor arterelor
vertebrale [i se situeaz\ ventral de bulb, apoi `n [an]ul interpeduncular unde se
anastomozeaz\ la cercul arterial cerebral. Trunchiul bazilar emite succesiv
arterele cerebeloase caudale, labirintic\ [i ramuri pontine. ~n sens caudal, 2
ramuri spinale se anastomozeaz\, `n unghi ascu]it, [i formeaz\ artera spinal\
plasat\ `n [an]ul median ventral al m\duvei spin\rii care, la nivelul g\urilor de
conjugare prime[te, succesiv, anastomoza ramurilor spinale desprinse pe tot
parcursul canalului rahidian din arterele vertebral\, intercostale, lombare [i
sacrale.
Artera epigastric\ cranial\ p\r\se[te cavitatea toracic\, se plaseaz\ la
marginea lateral\ a mu[chiului drept abdominal unde se anstomozeaz\ cu artera
epigastric\ caudal\. Din arcada epigastric\ se desprind ramuri costoabdominale ventrale.
Artera musculo-frenic\ se dispune pe fa]a medial\ a arcului hipocondral
`ntre inser]iile mu[chilor diafragm [i transvers al abdomenului. Emite ramuri
ascendente intercostale ventrale [i ramuri pentru mu[chiul transvers al
abdomenului.
Artera axilar\ reprezint\ continuarea direct\ a arterei subclaviculare la
nivelul marginii craniale a primei coaste. Se dispune medial fa]\ de articula]ia
um\rului `n spa]iul conjunctiv axilar, pe care `l dep\[e[te caudal, se recurbeaz\
ventral pe sub capul humerusului unde emite artera circumflex\ humeral\ cranial\.
De la acest nivel se continu\, terminal, cu artera brahial\. Emite colateralele:
toracic\ extern\-se distribuie musculaturii pectorale [i mamelelor pectorale;
suprascapular\-se desprinde cranial de articula]ia um\rului [i se distribuie `n
intersti]iul dintre mu[chii supraspinos [i subscapular;
subscapular\-se distribuie `n spa]iul conjunctiv dintre mu[chii subscapular [i
marele rotund [i emite colateralele:
toracic\ dorsal\-este o ramur\ lung\ pentru mu[chiul marele lat dorsal;
circumflex\ humeral\ caudal\-`nconjur\ fa]a lateral\ a articula]iei
um\rului pe sub mu[chii: micul rotund, deltoid [i infraspinos [i realizeaz\
o anastomoz\ cu artera circumflex\ humeral\ cranial\ [i un cerc
13

arterial `n jurul articula]iei um\rului pentru care emite ramura

cicumflex\ scapular\. Din aceast\ arter\ se desprind ramuri pentru
mu[chii de pe fa]a extern\ [i intern\ a spetei [i mu[chiul tricep brahial;
circumflex\ humeral\ cranial\-se distribuie `ntre cele dou\ por]ini ale
mu[chiului coraco-brahial, trece apoi pe sub extremitatea proximal\ a
mu[chiului biceps brahial [i se anastomozeaz\ cu artera circumflex\
humeral\ caudal\.
Din cercul arterial realizat `n jurul articula]iei um\rului, se desprind ramuri
articulare ce formeaz\ re]eaua periarticular\ [i pentru bursele sinoviale:
subtendinoase, subscapular\, infraspinoas\ [i bicipital\.
Artera brahial\ este o continuare a arterei axilare, are un aspect aproape rectiliniu
pe fa]a intern\ a bra]ului pe care `l `ntretaie `n unghi ascu]it `n sens ventro-cranial,
apoi trece, cranio-medial fa]\ de articula]ia cotului [i se termin\ prin arterele
interosoas\ comun\ [i median\. ~n traiectul humeral emite colateralele:
profund\ a bra]ului-se desprinde, `n sens caudal, `n unghi drept sub inser]ia
humeral\ a mu[chiului marele rotund [i emite ramuri ascendente [i
descendente pentru mu[chiul triceps brahial;
colateral\ radial\-se desprinde din artera subscapular\ [i are un traiect foarte
scurt;
bicipital\ (sau tricipital\)-irig\ mu[chiul biceps brahial (sau triceps brahial)
`n treimea distal\;
colateral\ ulnar\ (sau ulnar\ la carnasiere)-are originea `n artera
interosoas\ comun\ [i urm\re[te marginea caudal\ a ulnei;
de nutri]ie a humerusului-se desprinde (uneori) din artera ulnar\ [i
abordeaz\ orificiul humeral;
transvers\ a cotului-trece pe fa]a cranial\ a cotului `ntre tendonul mu[chiului
brahial [i ligamentul capsular, trece apoi pe fa]a cranial\ a radiusului, lateral
de mu[chiul extensor carpo-radial, [i emite o ramur\ lung\ de anstomoz\
pentru artera ulnar\; apoi se disperseaz\ `n re]eaua dorsal\ a carpului;
interosoas\ comun\-se deta[eaz\ `n unghi drept `n planul arcadei radioulnare proximale pe care o traverseaz\ `n sens lateral dup\ care se termin\
prin arterele interosoas\ cranial\ (emite ramuri pentru mu[chii craniali ai
antebra]ului) [i lateral\ (urm\re[te spa]iul interosos radio-ulnar `n sens distal
pn\ la re]aua carpian\ dorsal\). ~n arcada radio-ulnar\ emite ramuri pentru
nutri]ia radiusului [i a ulnei [i o arter\ interosoas\ caudal\.
Artera median\ reprezint\ continuarea direct\ a arterei brahiale [i irig\, la toate
speciile, cu excep]ia faelinelor, regiunea antebra]ului. Se dispune caudo-medial de
radius, `n intersti]iul conjunctiv dintre mu[chii flexor carpo-medial [i flexor profund
al falangelor fiind `nso]it\ de 2 vene mediane [i nervul median. ~n regiunea carpului,
se continu\ cu artera palmar\ care, `n treimea proximal\ a metacarpienelor, prime[te
confluen]a arcului palmar superficial [i artera radial\. Din arcul palmar
superficial se desprind 4 artere digitale palmare comune (I-IV) care, se bifurc\ `n
spa]iile interdigitale [i, emit arterele digitale palmare proprii I-V.
14