Fascim-corporatismul

In Europa de dupa razboi, fascismul iniatial a fost purtator de concept, insa mai tarziu,
cuvantul a devenit o injurie. Noi vorbim despre un current de gandire care raspunde unei
framantari, in toate domeniile: angoasa economica si sociala datoreaza dezuminarii muncii si,
framantari politice cauzate de inadaptarea la noile regimuri democratice sau la
disfunctionalitatile create de democratiile turbulente sau corupte, angoasa intelectuala si morala
datorita rationalismului modern si slabirii valorilor religioase si morale pe tot continental
European. De aici revendicarea unei puteri autoritare, care poate renvendica excesele
liberalismului economic si politic.
Fascimul Italian se caracterizeaza printr-un etatism care mai tarziu devine totalitar, printrun paganism care proclama valor naturale. Lista politicienilor care sau a conceptiilor politice
de aceasta orientare este lunga si in toate apare predominant idealul traditional crestin sau
corporatist, nostalgia socialitatii preurbane si preindividualiste.
Iata unele idei directoare:
Perceperea modernitatii ca decadent
Critica liberalismului economic si politic
Dictatura salvarii publice
Un stat autoritar si independent, fiind doctrinal
Ren de La Tour du Pin si epoca sa
In opera lui de La Tour regasim toate elementele corporatismelor din secolul XX, insa nu putem
spune ca s-ar afla acestea la originea fascismului. Societate lui La Tour de Pin este una
medieval. El exprima nostalgia vremurilor care au precedat razboaiele religioase, epoca in care
evanghelia guverna statele. Societatea europeana la sfarsitul secolului al XIX-lea ofera imaginea
de dezastru. Dezastru social: mizeria materiala a muncitorilor din fabric, lipsiti de locuinta, de
igiena, de hrana, de odihna si de viata de familie.
La Tour du Pin sustine ca modernitatea a asezat peste natura un model artificial, incabil sa
raspunda nevoilor si aspiratiilor omului din toate timpurile. El cere intoarcerea unui monarh cu
putere independenta, limitata doar de morala, de dreptul natural. Pentru el acets lucru nu
inseamna despotism, ci deopotriva liberalismul eset cel care genereaza despotismul, pentru ca a
uitrat limitarile etice si dreptul natural. Puterea politica este autoritare deorece regale se
aseamana cu un tata. Exista in conceptia lui un amestec constant de politica si morala, autoritate
si afectiune.

Charles Maurras: societatea naturala

Maurras este monarhist, pentru el monarhismul reprezinta o consecinta a viziunii pe care l o are
despre societatea politica. Vrea sa demonstreze ca societatea este naturala si instinctiva si ca
ideologiile modern se straduiesc in felul lor si prin aplicarea de false ipoteze, sa distruga natura,
iar societate nu va putea fi ameliorate prin distrugerea naturii. Oameni, prin natural or, sunt
inegali, ei nu se pot dezvolta decat prin intermediul grupurilor si liberate suverana le ramana
straina.
Politica naturala a lui Maurras
Politica maurrasian nu accepta confictele de opinie, acceptarea lor este o prostie daca exita o cale
obiectiv mai buna. Politica nu consta in dispute pentru a sti cum sa conduci, ci in buna guvernare
pe calea naturala. Trebuie insa sa ne asiguram ca dictatura serveste interesul general si nu oprima
in beneficial unuia singur, in cazul acela devine despotism. Patria la el reprezinta , ca si familia,
ca si societatea grupurilor, mediul natural fara de care omul nu inseamna nimic. Omul se naste cu
radacinile sale, nu si le inventeaza.
Salazar
Spune ca dictatura se naste intotdeauna dintr-un sentiment al disfunctionalitatii si inferioritatii.
Dezinteresul fata de valorile spiritual si morale corespunde dezvoltarii valorilor material legate
de epoca industrial. Marea greseala a materialismului este ca a pus valoarea umana in urma
valorii banului. Banul, care era mijloc, a devenit scop, si viata devine mijloc.
Filozofia lui Salazar este umanista, insa difera mult de umanismul democratic si individualist,
deorece considera ca nu inseamna ca respecti omul daca-l privezi de conditiile esentiale ale
dezvoltarii.
El cere puterea pentru un timp indelungat si anunta o politica a pasilor mici, nu promite nimic
extravagant, prevede faptul ca incetinala I se va reprosa, insa descrie acest lucur fiind
inentionata.
Nu cauta sa impuna un adevar politic , din acest punct de vedere se deosebeste de ideologiile
contemporare, insa guvernare sa se supune unor adevaruri politice care exprima realitatea
umana revelata din experienta, istorie si ratiune.
Corporatismul
Mussolini si Salazar se revolta impotriva ideii marxiste de lupta de clasa, considerand-o abstracat
si falsa. Nature tinde spre colaborare si nu spre conflict. Rolul statului consta in a organiza
aceasta colaborare prin structure corespunzatoare. Finalitatea muncii se va organiza in cadrul
comunitatilor de trai, unde solidaritatea este considerate naturala si instinctiva. Statul respinge
formele birocratice, centraliste, care ingradesc manifestarile vietii. Promoveaza solidaritatea si

egalitatea din socialism, insa fara statul omnipresent. Corporatie raspunde problemelor muncii
sub toate aspectele sale. Statul joaca doar rol d e moderator, arbitru si garant al interesului
national. In realitatea insa corporatismul produce etatism.