Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 2 Persp Antropo 2005 6
2 2 Persp Antropo 2005 6
2 2 Persp Antropo 2005 6
ANTROPOLOGICA
locuirealocuirea
din perspectiva
ANTROPOLOGICA
DE CE ANTROPOLOGIE IN
ARHITECTURA?
DE CE ANTROPOLOGIE IN
ARHITECTURA?
Antropologia si-a facut intrarea in arhitectura ca o alternativa
ceruta de esecul social si ambiental al arhitecturii moderne, de
incapacitatea ei de a raspunde necesitatilor reale ale oamenilor
(ambele traduse si intr-o criza de credibilitate a arhitecturii).
De aici, obligativitatea gasirii altor modalitati de intelegere a
sensului relatiei omului cu lumea si o reorientare a proiectarii de
arhitectura, pentru care antropologia poate da indicatii (cel putin
partiale) prin intelegerea altor culturi si sisteme de valori si a felului
in care ele functioneaza, si prin recunoasterea etnocentricitatii
proprii si a limitelor propriei culturi.
DE CE ANTROPOLOGIE IN
ARHITECTURA?
Limba este mai mult decit un simplu mijloc de comunicare a gindului: ea constituie
un element major in formarea gindirii. In plus, [...] chiar modul in care omul isi
percepe mediul inconjurator este programat de limba pe care o vorbeste [...]
Indivizii apartinind unor culturi diferite, nu numai ca vorbesc limbi diferite, dar, mai
ales, locuiesc lumi senzoriale diferite.
Selectia datelor senzoriale insemnind admiterea unor elemente si eliminarea altora,
experienta umana va fi perceputa in mod foarte diferit de la o cultura la alta, conform
diferentelor de structura ale sitei perceptive specifice diverselor culturi.
Ambientele arhitecturale si urbane create de om sint expresia acestui proces de filtraj
cultural. (E.T. Hall, The Hidden Dimension, 1966)
DE CE ANTROPOLOGIE IN
ARHITECTURA?
Perspectiva antropologica a contribuit astfel la relativizarea
pretentiei universale a conceptiilor Miscarii Moderne si la ancorarea
proiectarii in realitatea umana diferentiata pe care arhitectii o
ignorau, si pe care aceasta perspectiva incearca sa o puna in
lumina prin cercetari locale.
CE PUTEM AFLA
DESPRE LOCUINTA SI LOCUIRE ?
TEORIA POSIBILISTA
PRIVIND FORMA LOCUINTEI / ASEZARII
Producerea formei implica totdeauna o ALEGERE, care corespunde
modului de viata specific, sistemului de valori, tabu-urilor,
obisnuintelor, cailor traditionale ale culturii, matricei culturale,
reusind in general sa se adapteaza conditiilor materiale specifice.
Forma este rezultatul unei alegeri in cadrul interactiunii om-mediu:
TEORIA POSIBILISTA
PRIVIND FORMA LOCUINTEI / ASEZARII
Forma este rezultatul unei alegeri in cadrul interactiunii om-mediu, in care:mediul ofera
posibilitati; omul alege, dupa anumite criterii.
Constrigerile:
In trecut si in culturile traditionale: relieful, climatul, tehnicile
si materiile prime limitate, lipsa surplusului economic,
forta traditiei.
Azi (in societatile moderne):
- unele din cele anterioare dispar sau sint compensate de
dezvoltarea tehnologica,
- se adauga: densitatea si numarul mare, institutionalizarea
controlului prin coduri, regulamente, legi, organismele de
planificare, zoning-ul, exigentele financiare ale bancilor,
societatilor de imprumut, companiilor de asigurare, etc.
TEORIA POSIBILISTA
PRIVIND FORMA LOCUINTEI / ASEZARII
IN CONCLUZIE:
1. Modul de viata se intinde totdeauna (in feluri diferite)
peste limitele locuintei.
3. Ca sa poata fi intr-adevar inteleasa, locuinta trebuie
considerata ca o parte a unui sistem social, cultural si
spatial care inglobeaza modul de viata, casa, asezarea si
mediul natural inconjurator.
E de vazut masura in care diversele aspecte care au reiesit pina
acum sint valabile si in societatea moderna si trebuie intelese
si puse in proiect. Ceea ce ridica anumite intrebari.
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
Ereditatea diverselor componente ale naturii umane (cele generale, dar si anumite
trasaturi culturale cum sint limba, gusturile culinare, diverse usaje sociale, comportamente
etc.) este asigurata atit genetic, cit si pe baza altor tipuri de mecanisme (pe care lumea
stiintifica le-a identificat chiar si la diverse specii animale).
Ceea ce inseamna ca purtam in noi si un bagaj cultural care ne caracterizeaza si care
prezinta o anumita continuitate.
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
PERSISTENTA SI SCHIMBARE
din perspectiva
ANTROPOLOGICA
locuirealocuirea
din perspectiva
ANTROPOLOGICA
In tarile dezvoltate:
- criza habitatului: orasul omogen si neglijarea
microdimensiunilor
- criza arhitectului: alienarea proiectantului de locuitor pierderea sistemului de valori comun arhitectilor si publicului
- pericolul noilor simboluri ale culturii media
O SCHIMBARE DE ATITUDINE:
Schimbarea de atitudine s-a produs in aceeasi perioada a anilor
1960, cind au inceput sa iasa la iveala problemele majore
(esecurile) abordarii functionaliste si au inceput sa se caute alte
solutii.
(1965) Peter Collins: Changing Ideals in Modern Architecture;
(1966) E.T. Hall: The Hidden Dimension; Robert Venturi:
Complexity and Contradiction in Architecture; John Summerson,
The Classical Language of Architecture;
(1966) Vittorio Gregotti: Il territorio e architettura;
Aldo Rossi: Larchitettura della citta; Collin Rowe:Collage City etc.
(1968) introducerea unor considerente provenite din alte
discipline care re situeaza practica de arhitectura Ekistics: An
introduction to the science of human settlements, Konstantinos
Apostolou Doxiades,
EYCK (1918-1999)
EYCK (1918-1999)
Importanta pragului
STRUCTURALISMUL OLANDEZ
HERMAN HERTZBERGER
HERMAN HERTZBERGER
TIPOMORFOLOGIA URBANA
GIANCARLO DE CARLO
GIANCARLO DE CARLO
Un spatiu nu poate deveni un loc
daca omul (si modul in care
acesta il foloseste) nu il traieste,
nu il schimba, nu il consuma, nu il
transforma, nu ii confera o
identitate care il face diferit de
orice alt spatiu si loc; sa il facem,
asadar, organic si coerent cu
ritmurile naturii."
GIANCARLO DE CARLO
Un spatiu nu poate deveni un loc
daca omul (si modul in care
acesta il foloseste) nu il traieste,
nu il schimba, nu il consuma, nu il
transforma, nu ii confera o
identitate care il face diferit de
orice alt spatiu si loc; sa il facem,
asadar, organic si coerent cu
ritmurile naturii."
GIANCARLO DE CARLO
GIANCARLO DE CARLO
http://archnet.org/library/images
RURAL STUDIO
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
RURAL STUDIO
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
RURAL STUDIO
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
ProfessorBillChambers
LiverpoolHopeUniversityCollege
President
GeographicalAssociation
AnnualConference30thMarch2005
UniversityofDerby
LimasSlums:
ProblemsorSolutions?
ProfessorBillChambers
LiverpoolHopeUniversityCollege
President
GeographicalAssociation
AnnualConference30thMarch2005
UniversityofDerby
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
SquatterSettlements
Barriadas
UrbanizacionesPopulares
UrbanisationesMarginales
PueblosJovenes
AsentiamentosHumanos
Barriadas
Aresidentialcommunity
formedbylowincomefamiliesinwhichthe
housesareconstructedinlargemeasureby
theresidentsthemselvesand
whicharegenerallybutnotexclusively
formedillegally.
(Collins1975)
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
4.GrowthofLima
LimaPopulationGrowth
Year
1941
1945
1961
1972
1981
1990
2005
Population
598000
645000
1850000
3330000
4600000
7000000
8187000
Source:
J. Matos Mar
1977
Las Barriadas
de Lima 1957
Source:
J. Matos Mar
1977
Las Barriadas
de Lima 1967
Source:
J. Matos Mar
1977
Las Barriadas
de Lima 1977
Rio Rimac floodplain : Carmen de la Legua and San Martin de Porres 1965
Andes foothills
Comas 16-3-1945
Comas 1965
locuirea
din perspectiva ANTROPOLOGICA
chosas
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
cement bag
Wood
Water cylinder
Roofing concreting
7.Government
Policies
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
GovernmentPolicies
Donothing
Eradicate:bulldoze,burn
Contain:Law
Prevent:planning,municipalhousing
Facilitate:site&service,credit,technical,
improve&incorporate
Correct:remodel,relocate
8.HopeorDespair?
ProblemorSolution?
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA
Ne intereseaza?
locuirea din perspectiva ANTROPOLOGICA