Sunteți pe pagina 1din 90

IMPLEMENTAREA

SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI (SMM)


IN ACTIVITATEA UNEI SOCIETATI COMERCIALE -OPERATOR
DE SERVICII PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA SI DE
CANALIZARE

CUPRINS
CAPITOLUL 1

CADRUL INTERNATIONAL SI EUROPEAN AL


MANAGEMENTULIUI DE MEDIU

1.1.Definirea Managementului de mediu si a importantei sale......................................4


1.2.Standardele si sistemele managementului de mediu...............................................5
1.3. Comisia Europeana Eco-Management si EMAS...............................................7
1.4. Standardul International ISO 14001........................................................................7
1.5 Comparatie intre EMAS si ISO 14001...................................................................23
CAPITOLUL 2

SISTEMUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU

2.1.Definirea SMM......................................................................................................15
2.2.Avantajele implementarii SMM.............................................................................18
2.3.Implementarea SMM.............................................................................................20
2.3.1. Etapele Implementarii SMM......................................................................21

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ : "IMPLEMENTAREA ISO 14001 -1997
IN ACTIVITATEAUNEI SOCIETATI COMERCIALE ( SC ACVARIM SA
RM.VALCEA) -OPERATOR DE SERVICII PUBLICE DE ALIMENTARE
CU APA SI DE CANALIZARE" .
3.1.Introducere.............................................................................................................26
3.2.Prezentarea SC ACVARIM SA RM.VALCEA.................. ...................................27
3.3..Imbunatatirea performantei serviciului furnizat ...................................................33
3.4. Realizarea implementarii SMM ..........................................................................35
CONCLUZII ...............................................................................................................55
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ 58
ANEXE
.
-ANEXA 1 : ANALIZA INITIALA DE MEDIU ........................................................59
-ANEXA 2 : -POLITICA INTEGRATA CALITATE-MEDIU
-OBIECTIVELE GENERALE ................................................................82
2

-ANEXA 3 : PROGRAM DE MANAGEMENT DE MEDIU .....................................84

CAPITOLUL 1
CADRUL INTERNATIONAL SI EUROPEAN
AL MANAGEMENTULUI DE MEDIU
Managementul programului de mediu intr-o companie a devenit un proces in
crestere si o destinare provocata datorata incurcaturii in crestere a legislatiei de protectia
mediului si a reglementarilor si maturizarea asteptarilor publice privind protectia
mediului. Fundamentarea managementului mediului este o intelegere a legilor si
reglementarilor care se aplica in intreprinderile industriale. O data ce un program de
conformare a fost stabilit in intreprindere, ei ar trebui sa suporte inregistrarea pastrarii
mediului bun si curat.
Totusi, pentru a satisface cererile viitorului, simpla conformare cu legea nu este
destul si multe companii au optat pentru strategii dincolo de conformare. Aparitia
programelor internationale cum ar fi EMAS si ISO 14001 au transformat managementul
mediului de la o cerinta locala la una globala.
In viitor, performanta de mediu a companiilor industriale in intreaga lume va fi
comparata cu utilizarea sus numitului grup al standardelor si abilitatea companiilor de a
satisfaceaceste standarde poate afecta acceptabilitateaproduselor lor pe piata marketului.
Capitolul 1 asigura o trecere in revista a cadrului international si european al
managementului de mediu si analizeaza conceptele cheie apartinand de creatia si
implementarea Sistemului de Management al Mediului, care formeaza bazele
imbunatatirii performantei de mediu a companiei.
Este important de notat ca managementul de mediu in intreprinerea industriala
devine repede responsabilitatea

tuturor salariatilor si o parte importanta a

managementului global al afacerilor.

1.1.DEFINIREA MANAGEMENTUL DE MEDIU


SI A IMPORTANTEI SALE
Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor
naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. El cauta sa
protejeze bunurile ecologice valoroase, sa managerieze zonele locale pe cea mai potrivita
cale si sa dezvolte relatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele
managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii
durabile care cauta sa puna in locul economiilor , mediul , pentru acestea si generatiile
viitoare.
Managementul de mediu este managementul care face responsabila
utilizarea resurselor naturale, economice si umane pe caile care protejeaza si
dezvolta mediul.
In treizeci de ani sau atat cat guvernul si industria au fost in conflict cu cerintele
de mediu, nivelul sofisticarii si angajamentului cerut in ordinea obtinerii performantei
necesare de mediu au fost stabil cerute si au crescut exponential.
La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat, Apa
Curata si Depozitarea Deseurilor erau usor de dezvoltat, responsabilitatile de conformare
erau relativ simple si portionate clar. Sarcina industriei de a gasi si implementa solutii
de inginerie pentru a clarifica problemele identificate a fost relativ simpla, dar
costisitoare.
Indemanarea in acest obiectiv nu a facut sa se creeze o necesitate urgenta a
companiei spre a schimba cultura lor sau calea lor de a face afaceri.
Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au
crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au
nevoie sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si culturi de conformare pentru
a satisface consistent litera legii.
Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea
adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii grozave pe care ei
4

trebuie sa le faca pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca
fabricii.
Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte in incidentele de mediu,
pagube si descoperiri de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija rezultand procese
si raspunderi punitive.

Actiuni in conformitate cu legea, in mod egal daca grija fata de

taxe este exercitata, pot sa fie rau receptionate de comunitatile si organizatiile afectate
rezultand consecinte nefolositoare.

Companiile cu gandire inaintata inteleg, mai bine,

ca actiuni dincolo de conformitate sunt necesare daca piederi neanticipate au fost evitate.
1.2.STANDARDELE I SISTEMELE DE MANAGEMENT DE MEDIU
Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa
realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un
numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica.
Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o
organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele
legale.
Standardele Managementului Mediului -cum ar fi Comisia Europeana EcoManagement , Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000, constituie un
etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un
proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului
Mediului viabil.
Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza
unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o
evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un
mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca un instrument puternic care permite
organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o
stabileste.
Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este
necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.
5

Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de cale


pentru a asigura ca:

Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si


revizuite daca este necesar.

Sunt in mod propriu definite responsabilitati si autoritati.

Proceduri de operare au fost stabilite.

Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de


management sunt monitorizate.

Documentarea managementului de mediu este stabilita.

Programul auditului de mediu este implementat.


Seria de standarde ISO 14000- care este un set de standarde de cerinte de

mediu referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand


un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu , a
fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili
cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu.
ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS (schema de audit ) si este larg
acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile
ale managementului ecologic.

1.3.

COMISIA EUROPEAN ECO-MANAGEMENT


I SCHEMA DE AUDIT (EMAS)

a) EMAS
Obiectivul global a Comunitatii Europene, asa cum a fost definit de tratatul de
la Maastricht este in particular de a promova o dezvoltare economica armonioasa si
echilibrata a activitatilor economice, durabila, a unei vieti vii si de calitate.
In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de CE si a actiunilor
internationale si nationale in acest camp, calitatea mediului este totusi deteriorata in
Comunitate si in lumea larga.
Obiectivul dezvoltarii durabile, care este integrat acum in obiectivele Uniunii
Europene, cheama la utilizarea unui sir deschis de instrumente pentru politica de
mediu. Este nevoie de o noua apropiere, bazata pe principii diferite de actiune.
Al 5-lea Plan de actiune pentru mediu al Comunitatii recunoaste acestea si
indica clar ca responsabilitatea de mediu ar trebui impartita intre autoritati, industrie,
consumatori si oameni in general.
Deci EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe
armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene.
b) Obiectivele EMAS
Schema nu inlocuieste legislatia Comunitatii sau nationale de mediu .
Obiectivul schemei este de a promova dezvoltarea continua a performantei
mediului in activitatile industriale prin:
1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor
manageriale de catre companii,n legtur cu platformele lor industriale.
2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.
3. Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg
c) Participarea la EMAS
Pentru a participa in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu,
sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de
management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor
reviziei, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei.
7

O a treia parte calificata controleaza sistemul si declaratia spre a vedea daca ei


indeplinesc cerintele EMAS. Daca este asa, ei valideaza si zona poate fi inregistrata.
In zona, o revizie de mediu initiala este suportata.
In lumina acestei revizii si a politicii, un program de mediu si un sistem de
management de mediu este stabilit pentru zona.
Auditul de mediu al zonei, acoperind toate activitatile implicate din zona,
trebuie sa fie condus in interiorul unui ciclu de audit nu mai lung de trei ani si, bazat pe
descoperirile auditului, se seteaza obiectivele de mediu si se revizuieste programul de
mediu pentru a obtine setarea obiectivelor.
In completarea reviziei initiale de mediu este produs un audit urmator sau un
ciclu de auditari publice ale declaratiei de mediu.
Cand acesta a fost sa fie inregistrat, zona primeste declaratia de participare,
care poate fi utilizata pentru promovarea participarii lor in schema.
In concluzie , in EMAS pot sa participe zonele industriale. Pentru a participa
in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de
mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un
plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei, sa auditeze sistemul si sa publice o
declaratie a performantei zonei
d) Forte si slabiciuni
EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS)
standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor fara sa fie prea
prescriptiv.
Tinta lui este de a incuraja firmele industriale sa-si asume responsabilitatea pentru
cerintele lor de mediu pentru descresterea impactul advers mediului intr-o maniera de
auto reglementare si voluntara.
Aici se regaseste taria si slabiciunile reglementarii.
Pe de o parte, EMAS permite prin gradul de flexibilitate sa fie aplicat eficient in
diferite contexte legale si culturale, iar pe de alta parte, aceasta deschidere este calea
pentru diferente de interpretare si discrepante in aplicare, ducand toate spre un camp de
joc denivelat si spre potentiale bariere .
8

e) Adaptarea la EMAS
Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management de
mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea,
Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a
companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze
sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice.
Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente
separate si organisme de inregistrare, de autoritatile de mediu si Comitetul de
Reglementare EMAS, care sunt toate formate din reprezentanti din Statele Membre.
Acest proces armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele Membre.
Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului
EMAS, in conformitate cu prevederile i hotararile Uniuniii Europene.
Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema
dup maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna orice modificari
necesare, in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo.
Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static.
La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat, a fost produs standardul international
pentru sistemele de management de mediu ISO 14001.
Acest standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem
standard de management de mediu logic si bine structurat.
EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar, in
acelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului
si ca de asemenea , mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in
aceste sectoare.
In mod traditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor
si deseurilor.
Cu toate aceste, impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii
produsului si aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub controlul
Sistemului Managementului de Mediu.
Revederea EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate
ideala pentru a se adresa la :
9

1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica.


2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS.
3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilor
inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS.
4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.
5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei
comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public.
6. Promovarea participarii IMM-urilor prin mecanisme de sprijin potrivite.
1.4.

STANDARDUL INTERNATIONAL ISO 14001

ISO 14001 a preluat elementele de baza ale unui sistem continuu de planificare si
implementare si le-a adaptat nevoilor de imbunatatire continua a performantei de mediu
ale intreprinderilor din intreaga lume.
ISO 14001 a fost construit pe modelul general verificat pentru un bun sistem de
management al firmei astfel incat acesta sa se coreleze usor cu celelalte sisteme de
management existente, sa le intareasca si sa introduca principiile de bun management
acolo unde acestea lipsesc.
El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a
permite unei organizatii sa formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele
legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.
El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si
peste care poate fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia
specifica criteriului de performanta de mediu. Acest standard international este
aplicabil oricarei organizatii care este dornica sa :
1. S implementeze, sa ntrein si sa imbunatateasca un SMM.
2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata.
3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.
4. Sa caute certificarea/inregistrarea SMM-ului sau de catre o organizatie externa.
5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie
determinare.
10

Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in


interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de
astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in
care ea opereaza.
Odata ce o companie a dezvoltat un SMM care satisface cerintele lui ISO 14001,
urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea ISO 14001.
Companiile dornice sa obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de
acreditare al standardelor lor nationale, care trimit un grup de auditori spre a determina
daca SMM-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un SMM
aprobat sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod
uzual trei ani.
Avantajul major al ISO 14001 este ca asigura o metoda larg acceptata a proiectarii
si implementarii unui Sistem de Management de Mediu. Puternice forte ale pietii au
impins companiile spre obtinerea certificarii ISO14001 si aceasta orientare va continua
probabil in viitor.
Conformarea cu ISO 14001 sau un standard similar de sistem de management al
mediului va fi probabil ceruta celor mai multe companii din interior in urmatorii zece ani.
De asemenea multe companii vor considera certificatul ISO 14001 ca fiind calea de a
demonstra publicului ca ei sunt constituiti in buni cetateni.
Managerii de mediu vor avea asadar sa inteleaga ISO 14001 si cerintele lui in
ordinea de a se pregati ei insisi pentru chemarile managementului de mediu al noului
secol.In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie
sunt:
1. ISO 14001: Sisteme de Management de Mediu-Specificaii i Ghid de Utilizare.
2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile,
sistemele i tehnicile de aplicare.
3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.
4. ISO 14011/1Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit Partea 1. Auditul
Sistemelor de Management de Mediu.
5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de
Mediu.
11

1.5.

COMPARATIE INTRE EMAS SI ISO 14001

EMAS a fost introdus in 1993 si admis pentru adoptarea altor standarde din
aria SMM.
ISO 14001 a fost introdus in 1996 si a avut un scop mai larg de aplicare decat
EMAS, care era aplicabila numai pentru anumite zone industriale.
Ar trebui accentuat ca ISO 14001 si EMAS nu sunt in competitie, ele au centre
de interes diferite, cu EMAS se merge mai departe peste cerintele lui ISO 14001 in
ariile imbunatatirii performantei de mediu, de clauza pentru conformarea legala si
raportarea performantei de mediu.
Apropiat ca baza si structura ISO 14001 se aseamana cu reglementarea EMAS,
ele deosebindu-se in urmatoarele zone:
1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si
autoritatile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa.
ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica internationala, si
responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO.
2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management.
In schema EMAS, informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului
sunt de asemena verificate.
3. EMAS include o declaratie de mediu publica, in vreme ce ISO 14001 nu o face.
Aceasta declaratie publica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai
multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001,
companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu.
4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai amplasamentele industirale se pot
inscrie in sectiunea EMAS.
5. EMAS cere o revizie initiala-ISO nu o face.
6. Neverosimil la EMAS, ISO 14001 nu cere o inregistrare a efectelor de mediu sau de
legislatie, ci numai un angajament spre a adera la legile relevante.

12

7. Folos public: EMAS cere ca politica, programul, sistemul de management de mediu si


detalii ale peformantei zonei sa fie puse la dispozitia publicului ca parte a declaratiei
de mediu. ISO cere numai ca politica sa fie facuta publica.
8. Audituri: ISO 14001 cere auditari, desi frecventa nu este specificata si nici nu este
ceruta o metodologie de audit In asa multe detalii ca in EMAS.
9. Contractori, furnizori: nivelul controlului acestui corp este cerut in EMAS , insa el nu
este prevazut in ISO 14001, care cere numai ca procedurile cerute sa fi fost
comumicate acestora.
10.Obligatii si cerinte: salariatii implicati, dezvolta continuu performanta de mediu , iar
conformarea cu legislatia este o parte inegrala a EMAS. ISO 14001 nu face sa
stipuleze extensia spre care performanta aratata trebuie sa fie imbunatatita. EMAS
specifica: companiile trebuie sa incerce sa reduca impacturile de mediu spre
nivelurile care sa nu depaseasca pe acelea care corespund cu aplicarea viabil
economica a celei mai bine alese tehnologii.
Subliniem ca o organizatie poate fi certificata cu ISO 14001 in mod egal daca ea
nu a avut o conformare completa cu reglementarile, deoarece singura cerinta este pentru
politica ei de mediu este de a se obliga la scopul conformarii in viitor.
Aceasta aparenta slabiciune poate ajuta tarile dezvoltate spre a initia un proces
pentru continua dezvoltare a performantei de mediu in sectorul industrial. Aplicarea in
intreaga lume poate elimina barierele comerciale si ajuta la introducerea standardului de
management de mediu in mod egal spre acele organizatii care nu indeplinesc cerintele
legislatiei nationale de mediu.
EMAS si ISO 14001 ASIGURA CAI DIFERITE PENTRU O COMPANIE
INDUSTRIALA SPRE INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE
MEDIU.
Companiile pot in mod natural sa se alature ambelor scheme, daca ele pot sa
satisfaca cerintele acestora. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe calea de
a satisface cerintele EMAS. Pasul aditional spre EMAS in jurul si peste ISO 14001
este angajamentul public de mediu.
13

O organizatie are libertatea si flexibilitatea de a defini granitele ei si trebuie sa


aleaga intre implementarea ISO 14001 sau EMAS .Daca ISO 14001 sau EMAS sunt
implementate numai pentru un ansamblu specific de operare sau activitate, politicile si
procedurile dezvoltate de alte parti ale organizatiei pot fi utilizate pentru indeplinirea
cerintelor lor, cu asigurarea ca ele sunt aplicabile la operarea ansamblului specific sau
activitatii care va fi subiect pentru aceasta.
In concluzie, reglementarea EMAS este parte a politicii de mediu a Uniunii
Europene -autoritatile de mediu din statele membre avand responsabilitatea pentru
introducerea lor, in timp ce ISO 14001 nu trebuie sa aiba acelasi statut in politica
internationala de mediu ,responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltare lui fiind
legata de ISO.

14

CAPITOLUL 2
SISTEMUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU
(SMM)
Primul pas pentru indeplinirea Standardelor Managementului de Mediu este
introducerea unui Sistem de Management de Mediu (SMM), care include structura
organizatorica, responsabilitatile, practicile, producedurile, procesele si resursele pentru
determinarea si implementarea politicii ecologice.
Pentru ca o companie sa stabileasca si sa mentina cu succes un sistem de
management de mediu, este necesar un interes real pentru imbunatatirea performantei
ecologice pe o baza solida.
SMM trebuie facut, implementat si mentinut astfel incat sa asigure indeplinirea
politicii de mediu, a obiectivelor si programelor pe care le-a adoptat compania. Trebuie
sa stabileasca , sa revada si revizuiasca periodic politica de mediu a companiei, obiectivle
si programele.
2.1.DEFINIREA SMM
SMM este o abordare... un instrument... un set de proceduri... un mod planificat si
organizat de a face lucrurile... pentru gestionarea interactiunii cu mediul a unei
organizatii.
Sistem pentru imbunatatirea continua a performantei de mediu si in consecinta a
performantei si viabilitatii comerciale a intreprinderii.
Instrument care da unei intreprinderi posibilitatea de a - si imbunatati performanta
de mediu prin ajustarea operatiunilor, nu doar prin verificarea conformarii cu o
colectie de standarde necorelate si neierarhizate conform prioritatilor de mediu.
Mijloc pentru conducerea superioara de a aborda proactiv, strategic si cuprinzator
modul in care intreprinderea interactioneaza cu mediul, in conformitate cu
principiile de baza ale unui bun management.
In linii mari, un SMM este ca orice alt sistem de management a planificarii si
implementarii in vederea imbunatatirii continue. Aceleasi etape de baza se aplica
gestionarii unei intreprinderi, unei linii de productie, navetei la locul de munca, sau chiar
gestionarii dezvoltarii economice.
15

SMM parcurge etapele unui model clasic de planificare si implementare, construit


intr-o spirala de imbunatatire continua.
Folosind acest model, o firma isi examineaza sistematic activitatile proprii,
stabileste obiective si tinte de mediu catre o performanta mai buna de mediu , si pune in
practica programe sau proiecte de management de mediu in vederea atingerii tintelor
sale.
SMM este integrat in sistemul general de management al intreprinderii. Ca sistem
general de management , el reprezinta un proces de permanenta analiza, planificare si
implementare; el necesita angajarea conducerii superioare si organizarea resurselor
umane, financiare si materiale, inclusiv echipamente, pentru atingerea obiectivelor
intreprinderii; in plus, necesita angajarea de resurse pentru sustinerea sistemului de
management in sine.
Elementele esentiale ale unui SMM sunt:
1. Implicarea conducerii superioare
2. Politica de mediu a organizatiei
3. Programele de management de mediu (planuri de actiune, proiecte, initiative)
(vezi Fig.1)
Un SMM se construieste in jurul modului in care functioneaza organizatia.
El se concentreaza pe procesele de productie ale organizatiei ,pe sistemul general de
management si nu pe nivelul de elemente poluante evacuate, care fac obiectul
reglementarilor de mediu.
Un SMM permite unei organizatii sa se preocupe de aspectele majore si costisitoare ale
activitatilor sale in mod proactiv, strategic si cuprinzator, astfel cum orice bun
manager doreste sa o faca.
Fara un SMM intreprinderea poate doar sa reactioneze la dezastrele de mediu ... la
reglementarile de mediu... la amenintarile cu amenzi si procese... la depasirea sa
de unii concurenti mai interesati de progres si mai eficienti.

16

Fig.1 Elementele sistemului de management de mediu, definite de standardul


ISO 14001

(Sursa : Marieta Olaru - Managementul calitii - Editura Economic, Bucureti,


1999)

17

2.2.AVANTAJELE IMPLEMENTARII SMM


Deoarece SMM pune accentul pe principiile unui bun management al afacerii, pe
managementul strategic de mediu si pe imbunatatirea continua, firmele care
implementeaza si mentin un SMM beneficiaza de:
1. Economii la costurile managementului de mediu, prin integrarea managementului de
mediu cu sistemele de management a calitatii si cu cele de protectie a muncii ale
intreprinderii.
2. O performanta de mediu imbunatatita cu costuri mai mici, ca rezultat al dezvoltarii in
cadrul intreprinderii a competentelor de management strategic de mediu,
incluzand anticiparea exigentelor viitoare de mediu si identificarea continua a
oportunitatilor de prevenire a poluarii, nu doar simpla reactie la prevederile legii.
3. Un mai bun management general al intreprinderii si o performanta de ansamblu mai
buna a intreprinderii, ca rezultat al cerintelor SMM de alocare clara a raspunderii
in cadrul organizatiei, de instituire de a unor sisteme de monitorizare, de
asigurare a unor controale operationale adecvate si de minimizare a deseurilor si a
consumului de energie.
4. Pregatirea pentru tendintele viitoare in domeniul reglementarilor de mediu, ca de pilda
prin trecerea treptata de la abordari de asigurare a conformarii bazate pe mediu la
cele bazate pe sisteme, care necesita o planificare strategica de mediu din partea
conducerii superioare.
Deoarece un SMM conduce la o performanta de mediu in permanenta
imbunatatire, prin prevenirea poluarii si prin alte masuri, intreprinderile care
implementeaza si mentin un SMM se bucura de urmatoarele avantaje:
1. O mai mare probabilitate a viabilitatii pe termen lung , ca rezultat al minimizarii cererii
de resurse naturale pentru activitatile intreprinderii, minimizarii riscului raspunderilor de
mediu si conformarii cu prevederile reglementarilor de mediu printr-un management
proactiv.

18

2. Costuri reduse de functionare, ca rezultat al minimizarii deseurilor si a cresterii


eficientei energetice. Aceste reduceri de costuri - prin cresterea economiei de energie, de
exemplu , se acumuleaza in timp continuand sa creasca an dupa an.
3. Rate inalte de recuperare ale investitiilor pentru prevenirea poluarii si cresterea
eficientei energetice (in special daca se ia in calcul reducerea riscului de raspundere de
mediu), rate care adesea depasesc cu mult ratele pe care firma le obtine pe piata de
capital normala.
Deoarece un SMM raspunde unei cereri tot mai presante a consumatorilor,
firmelor client, altor parteneri de afaceri, comunitatilor, guvernelor si autoritatilor de
reglementare de a se da dovada de responsabilitate fata de mediu, firmele care
implementeaza si mentin un SMM se bucura de urmatoarele avantaje:
1. Un mai bun acces la capitaluri si o reducere a costurilor capitalurilor si a altor
costuri.
Deoarece investitorii si creditorii tind sa favorizeze intreprinderile care au un
SMM, uneori creditorii le ofera rate mai reduse ale dobanzii, uneori companiile de
asigurari le ofera prime mai reduse, iar unele jurisdictii de stat sau inferioare sunt dispuse
sa excepteze de la anumite taxe si obligatii de mediu intreprinderile care au un SMM. Si
lista poate continua.
2. Un mai bun acces pe piata, deoarece guvernele, firmele client mari si consumatorii
pretind in tot mai mare masura - ca si conditie pentru a face afaceri, ca furnizorii lor sa
demonstreze un angajament responsabil in domeniul mediului prin conformarea la ISO
14001 sau la un alt standard de SMM.
3. Relatii publice mai bune cu comunitatea si autoritatile, printr-o abordare de
management de mediu care incurajeaza dialogul si receptivitatea la preocuparile
celorlalte parti.

19

2.3.IMPLEMENTAREA SMM
Implementarea unui SMM este un proces complex, care se extinde dincolo de
aceste indrumari generale si care impune ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de
companie sau organizatie. ISO 14001 de exemplu, contine cerinte specifice de sistem de
management care dau posibilitatea unei organizatii sa:
1. Stabileasca o politica de mediu potrivita pentru ea.
2. Identifice aspectele de mediu ale activitatilor trecute, existente sau planificate,
produselor sau serviciilor sa determine impacturi de mediu semnificative.
3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele de reglementare.
4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite.
5. Sa stabileasca indicatori si programe pentru implementarea politicii si realizarea
obiectivelor si tintelor.
Implementarea unui SMM intr-o organizatie trebuie sa tina coont de urmatoarele
aspecte, si anume :
Planificarea SMM se realizeaza avand in vedere si managementul strategic
general al intreprinderii si modurile in care SMM poate contribui la
imbunatatirea performantei afacerii
Inainte de a planifica implementarea SMM, efectuarea unei analize initiala
de mediu (AIM) sau o analiza a neconcordantelor pentru a investiga ce
anume exista deja in intreprindere si poate fi utilizat ca baza pentru
cerintele SMM.
Elaborarea pe baza caracteristicilor si sistemelor de mediu existente in
organizatie, cum ar fi elemente de politica de mediu, programe de instruire,
sisteme ISO 9001/2 , proceduri de control a documentelor, proceduri de
masurare si monitorizare, proceduri de gestionare a inregistrarilor,s.a.
Implementarea SMM intr-un mod si intr-un ritm potrivit pentru organizatie,
precum si modul in care se abordeaza SMM.

20

Asigurarea faptului ca fiecare pas intreprins in implementarea SMM are


succes iar rasplata este mult mai importanta decat incercarea de a satisface
imediat toate cerintele ISO 14001 la nivelul intregii intreprinderi.
Mentinerea unui SMM -cu toate programele sale de management de mediu,
procedurile, evidentele , cat mai simplu cu putinta.
2.3.1.ETAPELE IMPLEMENTARII SMM
Etapele generale ale implementrii unui sistem de management de mediu, potrivit
standardului ISO 14001 sunt prezentate n Fig.2 :

Fig.2 Etapele implementarii SMM


21

Stabilirea unei politici de mediu corespunzatoare


O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune
referitoare la mediu, inclusiv alinierea la toate cerintele de reglementare privitoare la
mediu.
Politica de mediu formeaza baza pe care organizatia isi stabileste obiectivele
si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta
de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodic pentru
a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei..
Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de
mediu.
In plus, top-managementul trebuie sa se asigure ca politicade mediu a organizatiei
este potrivita cu natura, marimea si impacturile ecologice ale activitatilor sale, produselor
sau serviciilor, ca include un angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a
poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este documentata si comunicata
tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public.
Pentru a determina impacturile de mediu semnificative, este necesara
identificarea aspectelor de mediu sosite din trecut, activitatilor existente sau planificate,
produselor sau serviciilor.
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale
aspectelor de mediu ale actiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate
controla si cele asupra carora poate avea influenta, pentru a le determina pe acelea care
au sau care pot avea un impact semnificativ asupura mediului.
Organizatia trebuie sa ia in consideratie la stabilirea obiectivelor sale ecologice
toate aspectele referitoare la aceste impacturi semnificative.
O organizatie fara un SMM existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia
curenta cu privire la mediu . Telul trebuie sa fie luarea in consideratie a tuturor aspectelor
de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui SMM
Evaluarea trebuie sa acopere patru zone - cheie:
1. Cerinte legislative si reglementari.
22

2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative.


3. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu, existente.
4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare.
In toate cazurile , trebui luate in consideratie operarile normale si anormale din
interiorul organizatiei , precum si potentialul conditiilor de pericol.
Evaluarea poate sa includa liste de control, interviuri, inspectie directa , masurare ,
precum si rezultate ale auditarilor prevazute sau alte audituri specifice

naturii

activitatilor.
Procesul de identificare a aspectelor semnificative de mediu asociat cu activitatile
la unitatile de operare trebuie sa vizeze relevante ca:
(a) emisii in aer;
(b) descarcari in apa;
(c) managementul deseurilor;
(d) contaminarea terenului;
(e) utilizarea materiilor prime si a resurselor naturale; si, (f) alte cerinte ale
mediului local si ale comunitatii.
Procesul urmareste o identificare a aspectelor semnificative de mediu asociate cu
activitatile, produsele sau serviciile, solicitand totodata o evaluare detaliata a ciclului de
viata.
Determinarea cerintelor legislative si aspectelor de mediu asociate cu activitati,
produse, sau servicii
Companiile respecta cerintele legale de mediu daca se conformeaza cu toate legile si
reglementarile relevante pentru companie. Evident , o companie trebuie sa se
conformeze cu toate cerintele relevante in mod egal chiar daca nu are un sistem
de management de mediu. Pe de alta parte, o companie se poate sa nu se
conformeze intotdeauna cu unele reglementari asa cum in diverse ocazii
autoritatea competenta poate sa accepte neconformitati cu legislatia. De
exemplu pe calea acordului special, o masura de remediere cu o perioada de
tranzitie, sau sub forma de aprobare documentata sau scrisa.

23

Stabilirea si revizuirea obiectivelor si tintelor de mediu.


Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la
fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si revizuieste
obiectivele, o organizatie trebuie sa ia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel,
aspectele de mediu semnificative, optiunile tehnologice, cerintele financiare, operationale
sau de afaceri si parerile partilor interesate. Obiectivele si tintele trebuie sa fie conforme
cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a poluarii.
Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizarea
obiectivelor si tintelor stabilite.
Aceste programe includ:
1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare
functie si nivel relevant al organizatiei.
2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate.
Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse
sau servicii, programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca
managementul de mediu se aplica unor asemenea proiecte.
Figura 3. Model de Sisteme de Management de Mediu pentru ISO 14001
SMM Principii si Elemente

24

Imbunatatirea Continua

Revederea Managementului

Politica ecologica

Actiuni de verificare si
corectare

Planificare

Implementare si operare

Modelul SMM (Figura 3) urmeaza vederea general a unei organizatii care subscrie
urmatoarelor principii:
1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu
si sa asigure angajamentul sau fata de SMM.
2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca
politica de mediu.
3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa
dezvolte facilitatile si mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice,
obiectivelor si tintelor.
4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa masoare, sa monitorizeze si sa
evalueze performanta de mediu.
5. Verificare. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze SMM la intervale
definite pentru a-i mentine efectivitatea si continua ameliorare.
6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu
SMM, cu obiectivul imbunatatirii performantei de mediu per total.
Avand acestea in vedere, SMM este cel mai bine privit ca o baza organizatorica
care trebuie in permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie

25

efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili
interni si externi.
Fiecare persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea
imbunatatirii mediului.

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ :IMPLEMENTAREA SMM IN ACTIVITATEA UNEI
SOCIETATI COMERCIALE (SC ACVARIM SA RM.VALCEA) OPERATOR DE
SERVICII PUBLICE DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

3.1.INTRODUCERE
Ca stat integrat in Uniunea Europeana, Romnia este preocupata de cresterea
capacitatii sale de a realiza produse sigure si de a furniza servicii cu un inalt nivel de
calitate si cu respectarea cerinteIor impuse de protejarea mediulul inconjurator, in
conformitate cu standardele internationale si, in special, ale UE.
Pentru ca produsele si serviciile romnesti sa devina competitive cu cele de pe
piata UE, trebuie sa corespunda unor standarde de calitate exigente, iar activitatile
26

asociate realizarii produselor/serviciilor trebuie sa se desfasoare cu respectarea clauzelor


standardelor de calitate, mediu, securitate si sanatate.
Pentru aceasta o serie dintre prestatorii de servicii au inceput sa se adapteze la
noua tendinta la nivel european si international, aceea de a implementa in cadrul
organizatiiIor lor, pe Inga sistemul de management al calitatii conform cu cerintele SR
EN ISO 9001-2001 si SR EN ISO/CEI 17025 - 2000, si un sistem de management de
mediu conform SR EN ISO 14001- 1997, fie ca sisteme de sine statatoare, fie integrate.

3.2.PREZENTAREA SC ACVARIM SA RM.VALCEA


.DOMENIUL DE ACTIVITATE
S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea, infiintata la 30.04.1998, conform HCL nr. 13 / 1998,
este o societate furnizoare de servicii publice a carei activitate se desfasoara in folosul
comunitatii municipiului Rm.Valcea
Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare este prestat de societate in baza
Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si
canalizare nr. 10805 din 04.11.2004, aprobat prin Hotararea Consiliului Local al
Municipiului Rm. Valcea nr. 206/93 din 26 octombrie .
Principalele activitati circumscrise domeniuluI de activitate din Statutul SC
ACVARIM SA Rm.Valcea sunt:
1.Captarea,transportul,tratarea si distributia apei potabile CAEN 4100
2.Colectarea si tratarea apelor uzate CAEN 9001

27

In Municipiul Rm. Vlcea, SC ACVARIM SA produce i/ sau distribuie ap


potabil provenit din urmtoarele surse:
- sursa Brdior - ap de suprafa tratat n Staia Valea lui Stan a SC APAVIL
SA Vlcea i cumprat de SC ACVARIM SA conform contract ca ap potabil. Se
utilizeaz continuu,
Q mediu : 46.000 mc/zi.
- sursa Cheia ap de suprafa captat la Cheia de SC APAVIL SA, cumprat
de SC ACVARIM SA ca ap brut i tratat in staia de tratare Rm. Vlcea, funcionnd
n sistemul de alimentare cu ap ca surs de rezerv a municipiului.
Q mediu : 3600 mc/zi, Q max. : (1600 mc/h) 38.400 mc/zi.
- sursa Vldeti - ap de profunzime (din puuri i drenuri), clorinat n staia
Vldeti de SC ACVARIM SA , deservete n special zona Vldeti tirbei Vod. Se
utilizeaz continuu,
Q mediu : 350 mc/zi.
- sursa Bistria ap de profunzime dezinfectat, cumprat de la SC Oltchim SA
conform contract ca ap potabil, deservete zona Colonia Govora. Se utilizeaz
continuu, Q mediu : 350 mc/zi.
Astfel, SC ACVARIM SA Rm. Vlcea efectueaz monitorizarea curent, de
control a apei potabile n calitate de productor i distribuitor pentru sursele Cheia i
Vldeti i n calitate de distribuitor pentru sursele Brdior i Bistria.
COMPONENTELE SISTEMULUI DE ALIMENTARE
CU APA POTABILA
Componentele sistemului de alimentare cu apa potabila aflate in gestiunea SC
ACVARIM SA in calitate de operator licentiat sunt:
C1.INSTALATII DE TRATARE
STATIE TRATARE A APEI RM.VALCEA
Statia de tratare a apei Nord este amplasata pe malul drept al Oltului in zona de
lunca ssigura tratraea intregului debit captat din sursa Cheia .
28

PIF an 1973
1980 extindere capacitate
Fluxul tehnologic de tratare a apei este conform NTPA 013/2002-pentru categoria
A2(tratare fizica,chimica si dezinfectie)
Operatiuni tehnologice: preclorurare,decantare,filtrare ,clorinare finala.
Capacitate : 670 l/s
Apa potabila furnizata consumatorilor se ncadreaza din punct de vedere fizicochimic si bacteriologic in parametrii indicatori impusi de cerintele legislative existenteLegea 458/2002(modificata si completata prin Legea nr.311/2004) si HG Nr.974/2004.
n acest scop , n cadrul laboratorului de analize fizico-chimice se fac analize la
apa tratata la Valea lui Stan, din sursa Bradisor si care intra n reteaua orasului Rm.
Valcea prin punctul de control de la Statia de tratare .
De asemenea, n cadrul laboratorului se asigura monitorizarea calitatii apei
potabile

din reteaua municipiului Rm.Valcea

prin recoltarea zilnica de probe din

punctele stabilite in Programul de monitorizare obligatoriu impus de legislatia in vigoare


privind calitatea apei potabile.
STATIE DE DEZINFECTIE CU CLOR
Este situata direct la sursa subterana Vladesti (pr.Olanesti).Tratarea consta in
dezinfectia apei care se realizeaza in putul colector cu ajutorul unui aparat de clorinare.
Asigurarea functionarii la nivelul indicatorilor optimi a agregatelor de
pompare, a instalatiilor electrice de automatizare.
Urmarirea si masurarea debitelor de apa prin montarea unor aparate de
masura corespunzatoare;
C2.INSTALATII DE ADUCTIUNE ,INMAGAZINARE SI DISTRIBUIRE A
APEI
La momentul actual

reteaua de transport-aductiune se afla

in exploatarea

operatorului regional SC APAVIL SA Valcea. Este reprezentata de aductiunile aferente


celor doua surse ce apartin Consiliului Judetean Valcea si sunt operate de SC APAVIL
SA Valcea.
29

1.Aductiunea Bradisor Rm. Valcea: Dn = 1.200 mm, cu o lungime de 52 Km,


apartine SC APAVIL SA Valcea, ce are in exploatare si Statia de tratare de la Valea lui
Stan si furnizeaza la S.C. ACVARIM S.A. apa potabila-conform contract.
2.Aductiunea Cheia Rm. Valcea: Dn 800 mm, apartine SC APAVIL SA Valcea
cu o lungime de 18.5 Km, executata din otel si tuburi PREMO, apa bruta fiind tratata in
statia de tratare Rm. Valcea. Aductiunea Cheia este realizata in anul 1980 si face legatura
dintre captarea de suprafata de la Valea Cheii si Statia de tratare Ramnicu Valcea.
C3.REZERVOARE DE INMAGAZINARE APA POTABILA
-Tip rezervoare din beton armat
-Rezervoare de inmagazinare : 10 rezervoare din beton armat ,supraterane , avand o
capacitate totala de 27335 mc.
C4. RETEA DISTRIBUTIE APA POTABILA
Retea inelara executata din conducte de otel in proportie de 93 %,fonta 5 % si
azbociment -2 % cu o lungime totala de 215.74 km si Dn.25-600 mm .
Monitorizarea si masurarea procesului de distributie a apei potabile in reteaua de
distributie sunt asigurate de Laboratorul de analize fizico-chimice si bacteriologice al
SC ACVARIM SA.
In vederea asigurarii serviciului de alimentare cu apa potabila la parametri
calitativi si cantitativi corespunzatori a tuturor utilizatorilor , inclusiv a celor situati in
zone cu probleme in aceasta privinta ,SC ACVARIM SA a executat lucrari de inlocuire si
extindere a conductelor existente .
C5.STATII DE POMPARE REPOMPARE
Statia de pompare Nord
-amplasata in cadrul Statiei de tratare, cuprinde 3 pompe NDS 12 si o pompa
NDS 8 .
Statia de repompare Raureni
-destinata pentru echilibrarea hidraulica a zonei Sud a orasului este echipata cu 1
pompa Cerna .
-Statia de repompare Popa Sapca,
30

-destinata pentru deservirea zonei Capela. este echipata cu o pompa Lotru 200.
-Statia de pompeareVladesti,
-echipata cu o pompa Lotru 125, doua pompe Bicaz 65,si doua pompe Sadu .
C6. SISTEMUL DE CANALIZARE - EPURARE
Apele uzate sunt colectate de la utilizatori prin conducte cu Dn 110300
mm prin intermediul unui camin de racord. Canalele de transport functioneaza
gravitational, transportand apele uzate spre Statia de epurare.

C6.1.STRUCTURA SISTEMULUI DE CANALIZAREEPURARE


Lungimea totala a sistemului de canalizare este de 145.78 km si diametre de 2001400 mm ,fiind realizata din beton Premo,PVC,PE riflat.Din reteaua totala de canalizare ,
30 % este in sistem divizor(zonele Ostroveni,Petrisor ,1 Mai)si 60 % in sistem unitar
(zona Centrala ,zona Nord si cartierul Traian)
Capacitatea sistemului de canalizare se considera ca suficienta in afara cazurilor
de ploi torentiale care creeaza probleme in zonele joase ale orasului.
Cele doua colectoare de canalizare transporta apele uzate menajere, pluviale si industriale
spre statia de epurare.Pentru echilibrarea hidraulica a celor doua colectoare in anul 2000
s-a realizat o camera de legatura care distribuie debitul apei uzate colectate si prin
realizarea acesteia, la debite mari de ape pluviale nu mai apar debusari in zona gradinii
zoologice. Din aceasta sectiune, colectoarele de canalizare au trasee rectilinii
subtraversand soseaua Pitesti Ramnicu Valcea, ajungand astfel in incinta statiei de
epurare.
C 6.2.STATIA DE EPURARE

31

Statia de epurare a municipiului Rm. Valcea este amplasata la sud de orasul RM. Valcea,
pe malul drept al raului Olt si epureaza mecano-biologic apele uzate descarcate n
reteaua oraseneasca de canalizare.
Apele reziduale care formeaza influentul statiei de provenienta si compozitie
foarte variata (ape uzate industriale, menajere, meteorice de infiltratie) sunt colectate de
pe ntreaga suprafata a orasului exceptand zona Sud suprafata aferenta platformei
chimice, ape ce se epureaza n Statia de epurare a SC OLTCHIM SA Rm. Valcea.
Pana la intrarea n Statia de epurare, pe colectorul principal este amplasat 1 bazin
de retentie ce stocheaza surplusul de debit datorat apelor meteorice , evitand astfel
suprancarcarea instalatiilor ce ar diminua randamentul epurarii.
Statia de epurare Rm. Valcea, functioneaza din septembrie 1979- proiectata etapa
I la 510 l/ s si n 1989 urmand etapa a II-a, debitul proiectat fiind declarat Q= 1020 l/s.
La ora actuala, capacitatea proiectata a Statiei de epurare Rm. Valcea nu mai
corespunde din punct de vedere al exigentelor impuse la evacuare de NTPA 001 / 2002
modificat si completat prin HG 352/2005
Schema flux a Statiei de epurare Rm. Valcea cuprinde 2 linii tehnologice identice
ca principiu de functionare, constructie , dotare tehnica.
Laboratorul de analize fizico-chimice monitorizeaza procesul de epurare , precum
si parametrii calitativi ai produsului apa epurata,cerceteaza principalii indicatori de
impurificare organici si anorganici dand indicatii operative privind functionarea ntregii
Statii de epurare.
Instalatia de epurare mecano-biologica urmareste ca prin epurarea

mecano-

biologica a apei uzate sa rezulte o apa epurata care sa se incadreze in limitele impuse de
Autorizatia de Gospodarire a Apelor privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate
emisa de Administratia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Olt
Din acest motiv se urmareste eficienta tratarii apelor uzate prin monitorizarea
parametrilor calitativi pe fiecare faza tehnologica prin efectuarea analizelor fizicochimice specifice :
-incarcare organica exprimata in CCO-Cr si CCO-Mn , CBO 5, suspensii , reziduu
fix , cloruri ,amoniu , O2 dizolvat, detergenti , pH , temperatura , umiditate , substante
volatile , minerale , sulfuri
32

De asemenea , laboratorul de analize fizico-chimice al statiei


calitatea apelor uzate deversate de

monitorizeaza

utilizatori- potentiali poluatori in reteaua de

canalizarea orasului .
Astfel agentii economici identificati ca fiind potentiali poluatori

sunt

monitorizati lunar conform graficului, de catre S.C.ACVARIM S.A. prin laboratorul


Statiei de Epurare ,la indicatorii fizico-chimici de baza prevazuti de normativul NTPA
002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor.

3.3..IMBUNATATIREA PERFORMANTEI SERVICIULUI FURNIZAT


In cadrul S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea, exista o preocupare permanenta
pentru :
1.Imbunatatirea si ridicarea la standardele cerute a serviciilor de alimentare si
distributie a apei, de canalizare si epurare a apelor uzate.
2. Inlocuirea treptata a retelelor datorita starii de uzura, corodare si depuneri la
retelele de fonta si mai ales a celor din otel.
3. Contorizarea apei potabile care reprezinta un obiectiv

prioritar al S.C.

ACVARIM S.A. Rm. Valcea deoarece, evaluarea cat mai exacta a cantitatii de apa
distribuita nu se poate realiza fara o masurare corecta.
4. Realizarea de lucrari hidroedilitare de reabilitare si dezvoltare in municipiul
Rm. Valcea, constand in:
Pentru sistemul de apa:
- majorare capacitate de compensare inmagazinare
33

- reabilitare retea de distributie


- extindere retea de distributie
Pentru sistemul canal epurare biologica
- reabilitare retea canalizare
- extindere retea canalizare
- retehnologizare statie epurare
In acest context , societatea a actionat permanent pentru accesarea de fonduri atat
de la bugetul de stat cat si de la Institutii Financiare Internationale. Eforturile s-au
concretizat prin semnarea la Bruxelles, la 28 octombrie 2004, a Memorandumului de
finantare pentru Masura ISPA cod 2004 RO/16/P/PE/002 Reabilitarea sistemului de
alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de epurare ape uzate din
Municipiul Rm. Valcea, care are ca data de finalizare a investitiilor decembrie 2009.
Prin urmare, obiectivul principal al activitatii societatii pana in 2010 este
implementarea acestei masuri, care implica si realizarea unui program de investitii
suplimentar, cuprins n Memorandumul de finantare sub denumirea de Program de
investitii obligatoriu care trebuie executat n paralel cu masura ISPA si finalizat odata
cu aceasta.
Obiectivul

general

al

programului

ISPA

este

sa

mbunatateasca

infrastructura de mediu din Ramnicu Valcea, cu scopul de a ndeplini obligatiile


prevazute n Parteneriatul de aderare.
Masura este n conformitate cu prioritatile strategiei de mediu a ISPA pentru
sectorul de mediu si consta n realizarea urmatoarelor obiective :
Cu privire la componenta apa:

Reducerea pierderilor care duc la diluarea nedorita a apelor uzate si prin


urmare la costuri suplimentare pentru tratarea apelor uzate;

Cresterea veniturilor pentru societatea de apa prin reducerea pierderilor de


apa;

Cresterea numarului contoare n cadrul sistemului:


34

Functionarea mai eficienta a sistemului de apa potabila.

Cu privire la componenta apa uzata:

Conformarea cu standardele de tratare ale Directivei 91/271/EEC Tratarea


apelor uzate urbane si reducerea poluarii raului Olt

Reducerea riscurilor pentru sanatate prin racordarea tuturor locuitorilor


existenti la reteaua de canalizare;

Cresterea protejarii surselor freatice;

Reducerea riscului de inundatii n mai multe zone mai joase din Ramnicu
Valcea;

Reducerea infiltratiei din sistemul de canalizare

3. 4. REALIZAREA IMPLEMENTARII
SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
Programul CALIST Calitate si standardizare este unul din programele din Planul
National de Cercetare- Dezvoltare si Inovare.
In urma Competitiei C5 2004, INCD-ECOIND a obtinut finantarea in cadrul
Programul CALIST, pentru proiectul: Imbunatatirea managementului calitatii in
cadrul unei organizatii prestatoare de servicii prin implementarea si certificarea
SMM conform SR EN ISO 14001-2005 (SC ACVARIM SA Ramnicu Valcea).
Conducatorul de proiect a fost INCD-ECOIND Bucuresti, iar SC ACVARIM SA
Ramnicu Valcea partener in realizarea proiectului si proprietar al rezultatelor acestuia.
Proiectul a fost prevazut sa se deruleze pe parcursul a 15 luni, cu incepere in
10.11.2004 si urmand a se finaliza in 31.01.2006.
Programul. Strategic constituit ca instrument managerial pentru implementarea
si integrarea in sistemul de managemnet al calitatii existent in SC ACVARIM SA a unui

35

sistem de management de mediu conform SR EN ISO 14001:2005 , stabileste activitatile


necesare, structurate pe cinci directii de actiune:

Evaluarea conformitatii situatiei initiale fata de cerintele standardului SR EN


ISO 14001-2005 pentru constructia si implementarea sistemului de
management planificat;

Formarea

cadrului

organizatoric

adecvat

si

instruirea

personalului

partenerului beneficiar in scopul formarii de specialisti in domeniul


sistemului de management de mediu;
Elaborarea si implementarea documentatiei sistemului de management de
mediu;
Testarea finala a stadiului de implementare a SMM si formarea de auditori
interni ai mediului;
Certificarea sistemului de management de mediu.

PLANIFICAREA GENERALA A ACTIVITATILOR


Activitate

Durata

Incepe

Se finalizeaza

Evaluarea conformitatii situatiei initiale


fata de cerintele standardului SR EN 3.5 luni 10.11.2004
ISO 14001-2005

28.02.2005

Formarea
cadrului
organizatoric
adecvat si instruirea personalului
2 luni
partenerului beneficiar in scopul
formarii de specialisti in domeniul SMM

01.03.2005

30.04.2005

1,5 luni 01 .05.2005

15.06.2005

Implementarea documentatiei SMM si


testarea
finala
a
stadiului
de
5,5 luni 16.06.2005
implementare a SMM si formarea de
auditori interni ai SMM

30.11.2005

Elaborarea documentatiei SMM

36

Certificarea sistemului de management


2 luni
de mediu

01.12.2005

31 .01 .2006

ETAPA I
.EVALUAREA CONFORMITATII SITUATIEI INITIALE
FATA DE CERINTELE SR EN ISO 14001-2005
Pentru diagnosticarea situatiei initiale s-a efectuat un audit diagnostic pentru
stabilirea coeficientului de conformitate a situatiei existente fata de elementele de sistem
aplicabile ale referentialului SR EN ISO 14001-2005 in contextul activitatilor desfasurate
de societate.
Auditul diagnostic s-a derulat in conformitate cu reglementarile standardului SR
EN ISO 19011 privind conducerea programelor de audit si cu Planul de audit prestabilit.
Au fost auditate toate compartimentele societatii.
In baza tuturor informatiilor obtinute prin realizarea auditului s-a intocmit un
Rapor de audit.
Prin prelucrarea datelor obtinute coeficientii de conformitate a situatiei existente in
raport cu elementele aplicabile ale referentialului SR EN ISO 14001-2005 a fost de
12,6%..
AUDITUL DIAGNOSTIC SR EN ISO 14001 -2005
SCOP : Stabilirea coeficientului final de conformitate al sistemului de management de
mediu fata de referentialulul SR EN ISO 14001-2005, aplicabile in contextul activitatilor
desfaurate de SC ACVARIM SA.
Stabilirea punctelor tari si a punctelor critice momentul inceperii proiectului pentru SC
ACVARIM SA Ramnicu Valcea.
DOCUMENT DE REFERINTA: SR EN ISO 14001-2005
PROFILUL DE CONFORMITATE ACTUAL AL SMM :-Obiectivul principal al
Auditului diagnostic l-a constituit stabilirea coeficientululimediu de conformitate a
situatiei existente in raport cu elementele aplicabile ale referentialului SR EN ISO 140012005.

37

-Profilul mediu de conformitate este prezentat figura de mai jos, pe cele 5 cerinte
principale ale standardului SR EN ISO 14001- 1997.
Coeficientul mediu de conformitate cu SR EN ISO 14001-2005 este de 12,6%.

Grad de implementare pentru cerinta 4.2: 5%


Grad de implementare pentru cerinta 4.3:15%
Grad de implementare pentru cerinta 4.4: 14%
Grad de implementare pentru cerinta 4.5: 19%
Grad de implementare pentru cerinta 4.6: 10%

Pentru sintetizarea situatiei initiale existente, relevate cu ajutorul auditului


diagnostic , va prezentam tin continuare Lista constatarilor referitoare la conformitatea
cu SR EN ISO 14001 -2005 este prezentata in continuare :

38

Lista constatarilor referitoare la conformitatea cu SR EN ISO 14001 -2005


Element
verificat
4.2.
Politica de
mediu

4.3.1
Aspecte de
mediu

Exista

Nu exista

- O declaratie de politica de mediu,


care nu cuprinde insa toate cerintele
referitoare la angajamentele
conducerii si obiectivele de mediu
stipulate de SR EN ISO 14001-2005

- O politica de mediu documentata,


axata pe aspectele semnificative de
mediu conform referentialului SR
EN ISO 14001-2005, care sa fie
aprobata de catre conducere si
difuzata in toate zonele
organizatiei.

Actiuni de Imbunatatire propuse

- Realizarea analizei initiale de


mediu si stabilirea ASM
- Stabilirea obiectivelor de mediu
- Elaborarea unei politici de mediu
viabile (in contextul proiectului de
implementare a unui sistem de
management de mediu, realizarea
unei politici de mediu)
- Instruirea politicii de mediu catre
personal
- Personal care constientizeaza faptul - O metoda procedurata pentru
- Elaborarea unei proceduri
ca genereaza AM
identificarea si evaluarea aspectelor documentate pentru identificarea si
de mediu si nici o lista a AM/ASM evaluarea aspectelor de mediu
- Lista AM/ASM nici la nivel de
generate de activitatile, produsele si
organizatie, nici de sectoare direct
servicille unitatii
poluatoare ori indirect generatoare - Implementarea procedurii de
de poluare (de ex. compartimentele identificare si evaluare a aspectelor
aprovizionare, investitii), si nici
de mediu si definirea listei ASM
aferente activitatii de mentenanta.
- Identificarea aspectelor de mediu
indirecte (Aprovizionare, Investitii)
- Centralizarea listelor de ASM
pentru intreaga unitate
- Asigurarea tinerii sub
39

Element
verificat

Exista

Nu exista

Actiuni de Imbunatatire propuse


control/influentarii AM

4.3.2

Autorizatii si acorduri precum:


- Identificarea tuturor cerintelor
- Autorizatie de mediu nr. 851 din 21 legale de mediu aplicabile si a altor
Cerinte legate si
cerinte din partea partilor interesate
august 2003 pentru sursa Pausesti
alte cerinte
- Autorizatie de mediu nr. 850/21
- O procedura conform SR EN ISO
august 2003 pentru sursa Vladeti
14001-2005
- Autorizatie de mediu nr. 849/21
- Un registru comptet al tuturor
august 2003 pentru sursa Cheia
cerintelor de mediu aplicabile
- Autorizatie de mediu nr. 852/21
organizatiei
august 2003 pentru St. Epurare
- Disponibilitatea textelor de lege
mecano-biologica
cu referire la mediu, aplicabile in
- Autorizatie de mediu nr.
compartimentele auditate
258/10.04.2003 pentru St. Tratare
- Instruire pe baza cerintelor legale
apa Rm. Vlcea
- Autorizatia sanitara nr,
007916/09.04.1999
- Autorizatie de gospodarirea apelor
nr. 45/04.08.2003 pentru folosinta de
apa a SCACVARIM SA Rm. Vatcea
- Autorizatie de mediu nr. 94/24
februarie 2003 pentru rezervor apa
Cetatuia
- Autorizatie de mediu nr. 95/24
februarie 2003 pentru rezervor apa
Capela
40

- Elaborare procedura de cerinte


legale si alte cerinte
- Identificarea cerintelor de mediu.
- Elaborarea matricei de
aplicabilitate a cerintetor de mediu
pe zone de activitate
- Selectare paragrafe aplicabile din
legislatie, multiplicare si difuzare in
compartimente.
- Realizare registre de cerinte de
mediu in compartimente si registru
general, la nivel de unitate.
- Instruire personal in vederea
respectarii legislatiei aplicabile

Element
verificat

4.3.3
Obiective si
tinte de mediu

Exista

Nu exista

- Autorizatie de mediu nr. 96/24


februarie 2003 pentru rezervor apa
Petrisor
- Autorizatie de mediu nr. 97/24
februarie 2003 pentru rezervor apa
Copacelu
- Un dosar cu cerintele de mediu
aplicabile pentru activitatea lab.
statiei de tratare
- Un dosar cu standardele de
prelevare si conservare probe la lab.
statiei de tratare
- O colectie Monitorul Oficial la
Oficiul Juidic si acces in retea la
programul COLEG
- O practica de distribuire a
legislatiei aplicabile de la Of. Juridic
catre diferitele compartimente
- O serie de proiecte de investitii
- O si T de mediu la nivel de unitate
propuse sau in curs de realizare care si de compartimente
pot fi luate in considerare la
proiectarea obiectivelor de mediu

41

Actiuni de Imbunatatire propuse

- Inventarierea ASM, a optiunilor


tehnologice, financiare,
operationale, comerciale
- Stabilirea O si T (masurabile prin
indicatori) coerente cu politica de
mediu
- Instruirea personalului pentru a
stabili O si T la nivel de

Element
verificat

Exista

Nu exista

Actiuni de Imbunatatire propuse


compartiment

4.3.4
Program de
management de
mediu

-O serie de masuri cuprinse in


programele de conformare si
etapizare, care vor fi luate in
considerare la stabilirea programului
de management de mediu

Program de management de mediu


conform cerintelor SR EN ISO
14001 -2005

4.4.1
- Organigrama in care este constituit
Structura si
un compartiment Birou Tehnic care
responsabilitate se ocupa de pregatirea documentatiei
de mediu si obtinerea autorizatiilor
de mediu, sanitare si de gospodarire
a apelor
- Birou de Managementul Calitatii
- FP a sefului de compartiment Birou
Tehnic include responsabilitatile pe
linie de management al apei, de
comunicare si raportare cu
autoritatile competente pe linie de
mediu
- FP in care sunt documentate
atributiile privind operarea

- Desemnarea si numirea
Reprezentantului Managementului
pentru SMM
- Responsabili de mediu pe
compartimente
- FP ale personalului nu cuprind
responsabilitati privind sistemul de
management de mediu

42

- Elaborarea PMM prin alocarea de


responsabilitati, actiuni, termene,
buget pentru fiecare din
O/T
- Instruirea personalului pentru a
elabora PMM compartimentale si a
supraveghea indeplinirea acestora
- Desemnarea unui Reprezentant al
Managementului pentru SMM
- Desemnarea responsabililor de
mediu pe compartimente
- Revizuirea FP pentru a cuprinde
responsabilitati de mediu

Element
verificat

Exista

Nu exista

Actiuni de Imbunatatire propuse

instalatiilor

4.4.2
Instruire,
constientizare
competenta

- Procedura de instruire si
contientizare pe linie de calitate,
difuzata si aplicata
-Instruiri pe linie de protectia muncii

- O procedura de instruire,
contientizare si competenta
conform cerintelor SR EN ISO
14001-2005
- Inregistrari privind instruirea in
- Instruiri efectuate in domeniul
domeniul protectiei mediulul si
sistemelor de management al calitatii sistemelor de management de
mediu
-O practica documentata de realizare - O cunoastere a cerintelor
a instrurilor pe linie profesionala,
referentialului ales pentru
care include solicitarea si
certiticare
centralizarea propunerilor de
- Dovezi referitoare la instruirea
calificare profesionala de la
contractantilor privind cerintele de
compartimente, realizarea unui
mediu din amplasament
program anual de scolarizare la
nivelul Biroului Resurse Umane si
aprobarea acestuia de catre
Directorul General;
- Un dosar cu evidentele cursurilor
urmate de personalul organizatiei la
nivelul anului 2004;
- Inregistrari cu privire la testarea,
angajarea si sumarul calificarilor
43

- Identificarea necesitatilor de
instruire pe linie de mediu
- Asigurarea instruirii si a
competentei pe linie de mediu a
personalului relevant
- Realizarea instruirii pe linie de
mediu a contractantilor

Element
verificat

Exista

Nu exista

Actiuni de Imbunatatire propuse

personalului organizaiei

4.4.3
Comunicare

4.4.4
Documentatia
SMM

- Procedura operaionala de
comunicare externa cu autoritatile
- Dovezi ale comunicarli externe cu
IPM, AN Apele Romne, realizate de
catre compartimentul Birou Tehnic
- O practica de comunicare interna
(telefonica) intre diferitele
compartimente ale organizatiei
privitoare la problematica de mediu
- O comunicare sporadica a
cerintelor legale catre sectii

- Un Manual al Calitati

-Dovezi privind comunicarea


(buletine de analiza ale
laboratoarelor spre celelate
compartimente care realizeaza
procesele de tratare-epurare,
comunicarea cerintelor de mediu
catre contractanti,etc.)

- Documentele SMM (manual,


proceduri de sistem, operationale,
IL)

si
4.4.5
Controlul
documentelor
44

- Identificarea tipurilor de informatii


de mediu si a destinatarilor acestora
- Elaborarea procedurii de
comunicare de mediu
- Stabilirea compartimentului
gestionar al procesului de
comunicare de mediu
- Asigurarea unui flux de
comunicare interna eficient, atat pe
orizontala cat si pe verticala, de
asemenea a unui mod operativ de
comunicare externa dinspre si catre
unitate.

- Elaborarea de proceduri solicitate


de SR EN ISO 14001 -2005
- Inventarierea si analiza
documentelor operationale (IL, fise
si regulemente tehnologice, etc)
pentru a fi folosite la elaborarea
procedurilor operationale de mediu
- Documentarea altor proceduri si IL
pentru tinerea sub control a ASM

Element
verificat

Exista

Nu exista

Actiuni de Imbunatatire propuse


identificate
- Integrarea documentatiei de mediu
in trunchiul comun calitate-mediu

4.4.6
Control
operational

- Procedura pentru controlul


procesului de tratare a apei
- Un program de monitorizare a
procesului de captare, transport,
tratare si distributie a apei in retea
- Procedura de control al procesului
de epurare a apei
- Transportul substantelor
periculoase se realizeaza in
conditiile specificate de legislatie
- Programe de revizie si reparatii
- Regulamente de functionare,
exploatare si intretinere la nivelul
compartimentelor
- O evidenta a consumurilor de apa
la nivelul seciiIor
- Decizii pentru responsabilii cu
substante toxice si periculoase

- O procedura de sistem de control


operational, care sa faca trimitere la
proceduri operationale derivate si
alte IL
- Proceduri operationale care sa
integreze criterii de operare in
siguranta fata de mediu (de ex.
procedura de aprovizionare, de
analiza a contractului, de gestionare
a deseuriIor, a substantelor
periculoase, etc).
- Identificarea furnizorilor de
produse si servicii generatori de
ASM si stabilirea cerintelor de
mediu catre acestia
- Aprovizionarea cu materii prime
(nu sunt disponibile fisele tehnice
de securitate pentru toate
substantele periculoase)
- Evidente ale circuitului parcurs de
uleiurile uzate
45

- Definirea procedurii cadru de


control operational
- Identificarea operatiilor
generatoare de ASM si a criteriilor
de operare in siguranta fata de
mediu
- Redactarea PO/IL pentru controlul
ASM referitoare la deseuri, evacuari
de ape uzate, emisii in aer,
gestionare substante toxice si
periculoase, etc
- Documentarea de proceduri
referitoare la activitatea de
proiectare si dezvoltare, de analiza a
contractului, de aprovizionare
compatibila cu mediul, de
depozitare, transport, manipulare.
- Difuzarea documentelor
operationale aplicabile catre
utilizatori
- Instruire operatori
- Asigurarea aplicarii in practica a

Element
verificat

Exista

Nu exista

Actiuni de Imbunatatire propuse


documentelor operationale

- Planuri de prevenire si combatere a


poluarii accidentale a resurselor de
apa
- Plan de protectie civila
- Plan de aparare impotriva
incendiilor
4.4.7
- Plan de masuri de protectia muncii
Pregatire pentru
- Plan de aparare impotriva
situatii de
dezastrelor, care include la Cap. VI
urgenta si
aspecte legate de protectia mediului
capacitate de
- Disponibila legislatia pentru
raspuns
aparare impotriva dezastrelor
- Comp. Dispecerat, care
inregistreaza solicitarile partilor
interesate si coordoneaza echipele de
interventie
- Decizii pentru numirea celor cu
atributii in domeniul protectiei civile
4.5.1
- Laboratoare ale staiei de epurare si
Monitorizare si statiei de tratare, care monitorizeaza
masurare
evacuarile de poluanti in mediu
- Aparatura performanta pentru
controlul calitatii apei
- Registre de analiza Ia nivelul
laboratoaretor
- Buletine de analiza Ia nivelul

- Procedura de sistem conform SR


EN ISO 14001-2005
- Nu este realizata simularea
planurilor de interven1ie

- Elaborare procedura de sistem


- Identificarea altor posibile situatii
de urgenta, consecinte si mod de
prevenire si raspuns
- Elaborare planuri de prevenire si
interventie pentru alte posibile
situalii de urgenta
- Instruire personal
- Simulare planuri in toate
compartimentele, analiza rezultate si
identificare posibilitati de revizuire
plan

- Procedura monitorizare si
masurare a performantei de mediu
- Metoda documentata de evaluare
periodica a conformarii cu cerintele
legale
- Neexistand PMM, nu exista nici
posibilitatea urmaririi gradului sau
de indeplinire

- Elaborarea unei proceduri de


sistem pentru monitorizare si
masurare a performantei de mediu
- Stabilirea unei proceduri de
evaluare periodica a conformarii cu
cerintele legale sau includerea
acestei cerinte in cadrul procedurii
de monitorizare si masurare

46

Element
verificat

Exista

Nu exista

- Comunicarea prin buletine de


analiza intre laboratoare si sectiile
de tratare si epurare
- Buletine de verificare metrologica
laboratoarelor
pentru toate dispozitivele de
- Fise ale punctelor de prelevare
- Liste cu echipamentele de masurare masurare si monitorizare
si incercare
- Buletine de verificare metrologica
- Plan de asigurare a calitatii si
Rapoarte de calitate lunare, ca
mijloace de monitorizare a
performantelor de mediu obtinute

- Procedura de sistem conform SR


EN ISO 14001-2005
- Proceduri ale sistemului de
4.5.2
- Identificarea tuturor tipurilor de
management al calitatii care se refera
Neconformitate,
NEC de mediu
la controlul neconformitatilor si la
actiune
- Fixarea responsabilitailor pentru
actiuni corective si preventive
corectiva si
identificarea, analizarea si
- Rapoarte ale inspectorilor de
actiune
reducerea impacturilor de mediu,
mediu, care implica tratarea
preventiva
pentru luarea masurilor corective si
problemelor de mediu identificate
preventive
4.5.3

- Procedura de control al

- Revizuirea procedurii, spre a


47

Actiuni de Imbunatatire propuse

- Elaborarea PMM si initierea


monitorizarii acestuia
- Stabilirea fluxului de comunicare a
datelor cu privire la monitorizarea
surselor de poluare astfel incit sa se
poata realiza un feed-back al
procesului de monitorizare si sa se
poata stinge neconformitatile de
mediu.
- Evidentierea aparatelor care
masoara caracteristici ale operatiilor
si activitatilor care pot avea un
impact de mediu

-Elaborarea unei proceduri de sistem


conform SR EN ISO 14001
- Identificarea tipurilor de NEC de
mediu si asigurarea cunoaterii lor de
catre personal
- Implementarea procedurii si
generarea de inregistrari
- Revizuirea procedurii, spre a

Element
verificat

Exista

Inregistrari

inregistrarilor aferenta sistemului de


management al calitatii
- Buletine de analiza a calitatii
mediului
- Rapoarte de inspectie de mediu

4.5.4
Auditul SMM

4.6
Analiza
efectuata de
conducere

Nu exista
integra si cerintele de mediu
- Nu au fost identificate tipurile de
inregistrari de mediu pentru a le
putea tine sub control

- Revizuirea procedurii, spre a


- Procedura de audit intern al calitatii integra si cerintele de mediu
- Retea de auditori interni ai SMM
- Programarea auditurilor SMM

- Procedura a analizei efectuate de


management aferenta sistemului de
management al calitatii
- O practica de analiza a rezultatelor
obtinute in activitatea de tinere sub
control a parametrilor de mediu

- Revizuirea procedurii, spre a


integra si cerintebe de mediu
- Dovezi privind procesul de
analiza a conducerii privitoare la
problemele de mediu

Abrevieri:

48

Actiuni de Imbunatatire propuse


integra si cerintele de mediu
- Identificarea tipurilor de
inregistrari de mediu
- Generarea de inregistrari pe
parcursul implementarii
procedurilor SMM
- Revizuirea procedurii, spre a
integra si cerintele de mediu
- Formarea de auditori interni ai
SMM
- Planificarea si realizarea
auditurilor SMM

- Analiza periodica si documentata a


performantelor de mediu ale
organizaiei

O = obiective
T = tinte
PMM = program de management de mediu
AM = aspecte de mediu
SMM = sistemul de management de mediu
FP = fise post
ASM = aspecte semnificative de mediu

49

In vederea facilitarii demersului pentru construirea si transpunerea in practica a SMM,


s-a considera util a se evidentia cei mai importanti pasi de parcurs,dupa cum urmeaza:
1.

Instruire privind cerintele standardului SR EN ISO 14001-2005 si metodologia de


identificare si evaluare a aspectelor si a impacturilor de mediu.

2.

Identificarea aspectelor si impacturilor semnificative de mediu si stabilirea


modului in care acestea vor fi actualizate periodic.

3.

Identificarea cerintelor legale si a altor cerinte de mediu, asigurarea posibilitatii


de acces a personalului la aceste informatii si stabilirea cailor de actualizare a
informatiei.

4.

Stabilirea politicii de mediu in acord cu rezultatele identificarii aspectelor de


mediu.

5.

Stabilirea obiectivelor i tintelor de mediu bazate pe angajamentele din politica,


aspecte si impacturi de mediu, cerinte legale si alte cerinte de mediu.

6.

Stabilirea programului de management de mediu (decizia asupra actiunilor suport


necesare pentru indeplinirea obiectivelor si tintelor, stabilirea responsabilitatilor
pentru toate functiile si nivelurile relevante de mediu, furnizarea resurselor
necesare pentru indeplinirea programului).

7.

Documentarea sistemului de management de mediu, descrierea fiecarui element


component si a relatiilor existente in cadrul sistemului:
Documentarea procedurilor directoare.
Stabilirea modului de gestionare a documentelor si inregistrarilor SMM

8.

Luarea deciziei asupra nivelului de control operational si de monitorizare necesar


si stabilirea necesarului de documente operationale: proceduri operaionale si
instruciuni de lucru.
Determinarea criteriilor cheie de operare si luarea deciziei asupra procedurilor si
instructiunilor de lucru necesar a fi documentate
Documentarea procedurilor operationale si a instructiunilor de lucru precum si a
formularelor necesare pentru generarea inregistrarilor.

50

9.

Analiza planurilor de prevenire a situatiiIor de urgenta si a celor de interventie in


cazuri accidentale pentru a se stabili gradul de adecvare la cerintele standardului
SR EN ISO 14001-2005. Revizuirea sau elaborarea procedurilor operationale
necesare in aceste cazuri.

10. Stabilirea modului de comunicare referitor a aspectele de mediu, performanta de


mediu, si in general despre SMM atat in interiorul cat si in exteriorul organizatiei.
11. Luarea deciziei si asigurarea modului de integrare a necesitatilor de instruire
continua de mediu in procedurile si programele existente.
12. Luarea deciziei si actionarea in vederea gestionarii oricarui tip de problema care
poate afecta respecta conformitatea SMM, inclusiv cele referitoare la afectarea
performantei de mediu.
13. Luare deciziei si actionarea in vederea verificarii periodice a SMM pentru a avea
siguranta ca el este adecvat si eficient, asigurand atingerea obiectivelor propuse.
14. Luarea deciziei asupra modului de integrare a SMM in procedurile curente de
analiza a managementului pentru a asigura imbunatatirea continua a acestuia.
In acelasi timp s-a urmarit ca proiectarea si dezvoltarea tuturor acestor faze sa fie
in concordanta si simultane cu actiunile intreprinse pentru satisfacerea cerintelor de
management al calitatii, pentru a se realiza un sistem de management integrat calitatemediu functional si adecvat caracteristicilor organizatiei.

51

ETAPA II
FORMAREA CADRULUI ORGANIZATORIC ADECVAT SI INSTRUIREA
PERSONALULUI IN SCOPUL FORMARII DE SPECIALISTI IN DOMENIUL
MANAGEMENTULUI DE MEDIU
Formarea personalului pentru sistemul de management de mediu a constituit un
obiectiv major in vederea implementaril sistemului de management de mediu, nivelul de
pregatire al resurselor umane constituind un factor determinant al performantei oricarei
organizatii.
In cadrul acestei etape s-au desfasurat activitati de transfer de experienta si
informatii din domeniul managementului de mediu pentru intelegerea cerintelor
referentialului SR EN ISO 14001-2005 , catre manageri, responsabilii de mediu si catre
intregul personal.De asemenea s-a realizat instruirea cu metodologia de realizare a
analizei initiale de mediu.
S-au derulat de asemenea activitati sustinute de consultanta si asistenta tehnica
pentru:

Integrarea functiei de mediu in structura organizatorica a societalii


(actualizarea Organigramei, elaborarea Fiselor de post cadru)
Realizarea analizei initiale de mediu
Stabilirea politicii si a obiectivelor de mediu

Stabilirea listei cu proceduri si instructiuni de lucru ce urmeaza a fi


elaborate/ revizuite (completari cerinte SR EN ISO 14001-2005)

In cadrul activitatii de transfer de experiena si informatii se vor aborda metode,


tehnici si instrumente moderne, frecvent utilizate pe plan mondial:
Predare interactiva
Sedinte de Brainstorming
Ciclul Deming
Lucrul in echipa

Nr.Crt.

Activitate

Termen

52

II.1

Instruirea de personal selectionat din societate, cu privire la:


- structura si cerintele referentialului SR EN ISO
14001:2005 in conformitate cu care se va proiecta, implementa si
certifica SMM;
- prevederi legale si alte cerinte;
- realizarea analizei initiate de mediu;
- politica si obiectivele de mediu;
- structura documentatiei sistemului de management de mediu

II.2

Crearea cadrului organizatoric adecvat prin:


- Integrarea functiei de mediu in structura organizatorica a regiei
30.04.2005
- Stabilirea listei cu proceduri si instructiuni de lucru ce urmeaza a
fi elaborate si revizuite

30.04.2005

ETAPA Ill.
.ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA DOCUMENTATIEI
SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

In cadrul acestei etape se vor derula activitati sustinute de consultanta si asistenta tehnica
prin organizarea unui numar mare de intlniri, pe parcursul a 5 luni de zile pentru:
Realizarea analizei initiale de mediu (vezi Anexa 1)
Stabilirea politicii, a obiectivelor si tintelor de mediu , elaborarea programelor de
management de mediu;(vezi Anexa 2,3)
Elaborarea documentelor sistemului de management de mediu
Implementarea documentelor SMM in compartimentele societatii
In cadrul activitatilor prevazute se vor utiliza metode, tehnici si instrumente moderne de
lucru, larg aplicate pe plan international:
Sedinte de Brainstorming;
CicIul Deming;
Lucrul in echipa.
53

Nr.
Crt
III.1.

Activitate
Realizarea analizei initiale de mediu

Termen
15.05.2005

III.2.

Elaborarea / revizuirea de catre echipele de lucru in mod


planificat si organizat a: Procedurilor generale si de
sistem
Proceduribor operaionale
Instructiunibor de lucru
Manualului Calitatii

III.3.

Implementarea documentelor sistemului integrat de


management de mediu elaborate I revizuite, optimizarea 30.09.2005
si validarea manualului si a celorlalte documente.

15.06.2005

54

ETAPA IV
TESTAREA FINALA A STADIULUI DE IMPLEMENTARE
A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
In cadrul acestei etape s-au realizat urmatoarele activitati:
verificarea sistematica a stadiului de implementare a sistemului prin realizarea de
audituri interne in toate compartimentele societatii, utiliznd drept instrumente
auditul intern al mediului.
formarea de auditori interni ai sistemului de management de mediu.
efectuarea de catre consultant a unui audit de precertificare.
Auditurile interne s-au derulat cu respectarea acelorasi reglementari ca si auditul
diagnostic si cu utilizarea acelorasi tehnici de lucru respectiv:
Utilizarea tehnicilor de audit:
o Intervievarea personalului
o Examinarea inregistrarilor
o Realizarea verificarilor in teren
Utilizarea tehnicii de lucru in echipa si a tehnicilor de comunicare
Nr.Crt..

IV.1.

IV.2.

Activitate

Termen

Formarea auditorilor interni pentru mediu.


Planificarea si efectuarea de audituri interne
Elaborarea, multiplicarea, difuzarea si analizarea
31.10.2005
Rapoartelor de audit intern
Stabilirea si implementarea Programelor de actiuni
corective si preventive.
Pregatirea auditulul de precertificare

30.11.2005

Efectuarea auditului de precertificare


Intocmirea, multiplicarea, difuzarea si prezentarea
Raportului de audit
Stabilirea Programu!ui
preventive

de

actiuni

corective

si

Implementarea Programului de actiuni corective si


55

preventive
Planurile de audit si Rapoartele de audit au fost prezentate conducerii zonelor
auditate. In baza Rapoartelor de audit s-au stabilit si implementat Programe de actiuni
corective si preventive, sub directa coordonare a consultantului.

ETAPA V
CERTIFICAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
In cadrul acestei etape se va realiza Auditul de certificare in vederea obtinerii
Certificarii SR EN ISO 14001-2005 derulandu-se urmatoarea succesiune de activitati:
Evaluarea si selectia Organismulul de Certificare
Initierea procesului de Certificare

Efectuarea Auditului/Auditurilor de Certificare SR EN ISO 14001-2005

Identificarea eventualelor neconformitati si stabilirea actiunilor corective si


preventive, termenelor si responsabiIitatiIor pentru stingerea neconformitatilor in
cadrul Rapoartelor de neconformitate
Stingerea eventualelor neconformitati
Elaborarea, difuzarea si prezentarea Raportului de audit
Obtinerea Certificatului de conformitate cu referentialul SR EN ISO
14001:1997
Activitatea de auditare s-a derulat in conformitate cu procedura Organismului de
certificare selectionat si cu respectarea reglementarilor standardelor SR EN ISO
19011:2003 si SR EN ISO 14001-2005.
Nr.
Crt.
V.1.
V.2.

Activitate
Evaluarea si selectia Organismului de Certificare
Initierea procesului de certificare
Incheierea contractului de certificare

Termen

31.12.2005

Efectuarea Auditului/Auditurilor de Certificare SR EN ISO 14001- 31.01.2006


2005;
Identificarea eventualelor neconformitati si stabilirea actiunilor
corective si preventive, termenelor si responsabilitatilor pentru
stingerea neconformitatilor
in cadrul
Rapoartelor
de
56

V.3.

neconformitate
Stingerea eventualelor neconformitati
Elaborarea, difuzarea si prezentarea Raportului de audit
Obtinere Certificatului de conformitate cu referentialul SR EN ISO
14001-2005
Popularizarea si mediatizarea rezultatelor
31.01.2006

CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Degradarea accentuata a ecosistemelor este consecinta unui fenomen complex ale
carui efecte combinate conduc la scaderea din ce in ce mai accentuata a posibilitatilor de
autoreglare a acestora.
Dereglarea ireversibila a determinat o actiune globala a comunitatii internationale
de intarire a legislatiei privind protectia mediului in paralel cu asigurarea dezvoltarii
economice.
In prezent organizatiile incearca sa-si inventarieze performanta de mediu si sa o
imbunatateasca permanent incercand sa exercite un control asupra impacturilor propriei
activitati pe amplasamentele ocupate.
Aceste preocupari se inscriu in contextul unei legislatii din ce in ce mai severe dar
si a unor politici si strategii pentru castigarea unor segmente de piata.
Este de retinut faptul ca agentii economici care isi stabilesc si mentin un astfel de
sistem de management de mediu isi asuma cateva angajamente foarte importante cum ar
fi:
Conformitatea cu legislatia de mediu si normele in vigoare referitoare la acesta
Imbunatatirea continua a performantei de mediu
Aplicarea principiul prevenirii poluarii si folosirea tehnologiilor curate.
57

Pentru o corecta dimensionare a SMM , SC ACVARIM SA a procedat mai intai


la o diagnosticare initiala pentru a stabili gradul de conformitate a practicilor de
management de mediu existente la nivelul organizatiei

in raport cu cerintele

standardului SR EN ISO 14001-2005.


Aceasta a fost realizata folosind tehnica esantionarii si metodele de audit cum ar
fi: examinarea si studierea documentatiei, vizite pe teren si observarea, intervievarea
personalului.
Dovezile obiective de audit stranse cu ocazia auditului au condus la constatari ce
au reprezentat baza concluziilor auditului diagnostic
Tinand cont de cele constatate de auditul diagnostic, organizatia a trecut la
planificarea unui Sistem de Management de Mediu (acronim romanesc SMM) prin
gandirea unei structuri adecvate marimii si complexitatii organizatiei capabile sa
raspunda functional prin competenta si profesionalism problematicii complexe de mediu.
Toti cei mobilizati sa faca parte din aceasta structura au fost instruiti pe linie de
management de mediu pentru cunoasterea si intelegerea cerintelor standardului SR EN
ISO 14001-2005 si a metodologiei de realizare a analizei initiale de mediu.
Cunostintele specifice dobandite in cadrul acestor cursuri de instruire in domeniul
managementului de mediu alaturi de cunoasterea locala a problemelor existente au creat
premisele lucrului cu personal competent capabil sa aplice cunostinte si experienta
acumulata in practica de zi cu zi. O echipa mixta formata din consultantii INCDECOIND Bucuresti si personal instruit din organizatie au realizat implementarea si
certificarea cu succes a SMM proiectat.
Din experiena SC ACVARIM SA s-a demonstrat c pentru a dispune de un
management performant sunt necesare eforturi serioase viznd :
- nvingerea unor bariere generate de lipsuri organizatorice i de contientizare
intern i a publicului consumator privind importana problemelor de mediu;
- implicarea unor resurse umane semnificative pe perioade de timp relativ lungi;
- executarea unor msuri i aciuni care depesc nivelul conformitii cu
legislaia de mediu i implic resurse financiare importante.
58

Astfel de eforturi pot fi compensate i depite de multiplele avantaje conferite de


certificarea SMM i anume :
- mbuntirea imaginii organizaiei, prin satisfacerea cerinelor referitoare la
protecia mediului;
- mbuntirea relaiilor cu autoritile publice, cu comunitatea socio-economica
n ansamblu;
- limitarea rspunderii civile i penale, privind satisfacerea reglementarilor legale
referitoare la mediu i a altor cerine aplicabile;
- reducerea costurilor prin diminuarea consumului de energie
- satisfacerea criteriilor financiare ale diverilor investitori;
- facilitarea accesului pe alte piee, prin asigurarea conformitii cu standardele
referitoare la managementul de mediu, recunoscute internaional;
- satisfacerea cerinelor clienilor, privind certificarea conformitii sistemului de
management de mediu al furnizorilor cu standardele aplicabile;
- sensibilizarea personalului organizaiei privind protecia mediului.
innd seama de creterea importanei caracteristicilor de mediu ale proceselor i
rezultatelor acestora, apreciez c n perspectiv tot mai multe organizatii vor fi
interesate s implementeze un sistem de management de mediu i s obin certificarea
conformitii cu modelele care se bucur de o larg recunoatere la nivel regional sau
internaional.
Abordarea standardelor ISO 14000 i ISO 9000 n cadrul organizatiilor
n vederea implementrii unui sistem de asigurare a calitii, trebuie s se fac n cadrul
unui sistem integrat de management calitate-mediu.
Potrivit unor opinii avizate in domeniu, standardele ISO seria 14000 reprezint
rezultatul translatrii n domeniul managementului de mediu a filosofiei calitii
definit de standardul ISO 9000:2000.

59

BIBLIOGRAFIE
1. Bloiu , L,M Angelescu,A ,Protecia mediului ambiant,Editura
ASE,Bucureti 1992
2. Bran ,F., Rojanschi ,V.,Diaconu ,G.Politici Ecologice,Editura
ASE,Bucureti 1997
3. Bran ,F., Dincu,I.,Ecologie general i protecia mediului,Editura
ASE,Buc. 1995
4. Constantin,M,B.Contribuii la istoria petrolului romnesc,Editura
ASE,Bucureti1971
5. Moise ,N. Ionescu,G ,Sisteme de Management de Mediu i Studii
de Evaluarea Riscului- SIMS-2000,I.C.P.T. Cmpina 2000
6. Olaru ,M.Managementul calitii ,ed II, Editura Economic
,Bucureti 1999
7. Ionescu C. Managementul Mediului, ISO 14001:2004, Calea spre
excelen, Editura Economic, Bucureti, 2005 Legea proteciei
mediului nr. 137/1995
8. Legea apelor" nr. 107/1996
9. Directiva Consiliului Europei nr.89/106/CEE privind produsele
pentru construcii;

60

10.Directiva Consiliului Europei nr. 93/68/CEE referitoare la marcajul CE i


la regimul de fixare i utilizare a acestuia;
11.Comunicarea Comisiei cu privire la Documentele Interpretative nr.
94/C62/01;
12.

* * * Catalogul standardelor romne 2001. Editura Tehnic Bucureti,


Romnia, 2001,pag 3 5, ISBN 973-31-1075-2, ISSN 1221-3225

13. * * *

http://europa.eu.int/comm/newapproach/standardization.

14.

RACOVEANU I. Standardele n lumea de azi. Revista Standardizarea nr. 7


ulie 2000 ISSN 1220-2061

15.

* * * SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calitii. Principii


fuIndamentale i vocabular.

16.

* * *

SR EN ISO 9001:2000 Quality management systems Requirements.

17.

* * * SR EN ISO 9004:2000 Quality management System Guidelinesfor


Quality Management of Organisation.

18.

* * * Protecia mediului, o preocupare de mare interes n Uniunea European.


Revista Standardizare ASRO nr. 8 august 2000 ISSN 1220-2061.

19.

* * * SR EN ISO 14001-2005. Sisteme de management de mediu.


Specificaii i ghid de utilizare.

20.

* * * Ghidul ISO 64:2000. Ghidul pentru includerea aspectului de mediu n


standardele de produs.

61

ANEXA 1
ANALIZA INITIALA DE MEDIU
S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea
IINTRODUCERE
Pentru planificarea si realizarea unui SMM viabil, functional si eficient primul pas ce se
impune este realizarea Analizei Intiale de Mediu.
Prezenta AIM face obiectul Etapei II a temei program ce reprezinta Contractul nr.
5427/10.11.2004 Imbunatatirea managementului calitatii in cadrul unei organizatii prestatoare
de servicii prin implementarea si certificarea SMM conform SR EN ISO 14001: 1997
Rezultatele AIM folosesc la stabilirea Listei Centralizate de aspecte semnificative de
mediu(ASM) pe organizatie si pe sectii precum si la proiectarea celorlalte documente ce
trebuie sa decurga din aceasta analiza respectiv: Politica de Mediu, Lista de Obiective si Tinte
de Mediu, precum si Programul de management de mediu pentru realizarea corespunzatoare
a planificarii SMM-ului.
A. Obiectivele AIM
a. Stabilirea starii initiale a amplasamentului si evaluarea performantei actuale de
mediu fata de care se va inregistra evolutia (progresul) crearii si implementarii unui SMM.
b. Identificarea tuturor aspectelor de mediu si evaluarea celor semnificative si a
impacturilor semnificative asociate lor la momentul realizarii analizei initiale de mediu. Acest
proces conduce la identificarea surselor actuale de impact sau cu potential de impact asupra
mediului calitativ, cantitativ, dar si a identificarii poluarii trecute a amplasamentului daca
exista inregistrarii in aceasta privinta.
c. Crearea premiselor pentru a pune in practica un Program de Management de Mediu
adecvat prioritizarii impacturilor semnificative de mediu gasite in Analiza Initiala de Mediu
pentru rezolvarea obiectivelor si tintelor de mediu conform politicii de mediu declarate.
Realizarea cu aceasta ocazie si a evaluarii necesarului de resurse umane, tehnologice si
62

financiare pentru crearea si implementarea unui SMM functional in care personalul sa


cunoasca care ii sunt responsabilitatile si autoritatile si sa le exercite pentru realizarea
conformitatii cu cerintele legale si realizarea protectiei mediului cu respectarea principiului
imbunatatirii continue.
Nota 1:
Analiza Initiala de Mediu nu trebuie confundata cu
1. Studiul de Impact, cu Bilantul de Mediu sau cu
2. Analiza de Risc si Raportul de Mediu
Nota 2:
-

AIM nu are deci un continut cadru reglementat de aceea organizatia si-a stabilit o
procedura proprie de identificare si evaluare a aspectelor de mediu acoperind insa
domeniile mentionate.
Analiza Initiala de Mediu poate folosi si e chiar indicat sa foloseasca datele din studiile
de impact, bilanturile de mediu, analize de risc sau rapoarte de mediu existente.

Aceasta analiza se efectueaza de organizatie sau de o terta parte (de obicei un


consultant cu experienta necesara in domeniul mediului in cazul de fata INCD
ECOIND Bucuresti) in cadrul procesului de implementare a sistemului de management
de mediu integrat. Organizatia a colaborat pentru colectarea corecta a datelor
actualizate necesare realizarii AIM. Pentru aceasta organizatia a fost instruita pentru
agreerea si cunoasterea metodologiei generale de realizare a AIM si modului in care
formularele din procedura analizei initiale de mediu trebuie completate pentru
colectarea corecta a datelor.

Analiza initiala de mediu s-a finalizat cu o lista de aspecte semnificative si impacturi


semnificative asociate care a stat la baza stabilirii obiectivelor si tintelor de mediu din
programul de management de mediu al organizatiei.

Ultima versiune Engleza a Standardului ISO 14001:2004 solicita realizarea unei AIM
ca parte structurala a Sistemului de Management de Mediu si mentioneaza ca AIM trebuie sa
realizeaze:
Identificarea prevederilor legale si reglementarilor aplicabile aspectelor sale de mediu si
a altor cerinte legale.
Determinarea aspectelor de mediu in conditiilor de functionare normale, anormale
inclusiv conditiile de oprire - pornire si a situatiillor de urgenta si acidente.
Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de managemnt de mediu existente inclusiv
a cele legate de servicii de aprovizionare si contractare.
Considerarea incidentelor / accidentelor relevante din trecut si evaluarea actiunilor
intreprinse in urma investigarii incidentelor / accidentelor anterioare legate de
amplasamentul considerat, daca exista astfel de inregistrari.
Nota 3
Nu exista o abordare unica pentru a identifica aspectele de mediu, abordarea
selectata insa e recomandat sa considere:
-

evacuari in aer, apa, sol si contaminarile asociate


utilizarea resurselor naturale si a materiilor prime ce conduc la epuizara acestora
63

folosirea energiei
energie emisa: caldura, radiatiei, vibratie
deseuri si produse secundare
caracteristici fizice eg. marime, forma, culoare , aparenta

1. Documentarea in privinta oricaror date existente in legatura cu aspectele de mediu


legate de amplasament si colectarea datelor din documentele existente si puse la
dispozitie si din vizite, interviuri, chestionare.
2. Selectia datelor colectate relevante pentru identificarea aspectelor activitatilor,
produselor si/sau serviciilor
3. Stabilirea metodei de inventariere a aspecteor de mediu de pe amplasament prin
studierea si gruparea selectiva a activitatilor, produselor si/sau serviciilor relevante
pentru categoriile de aspectele de mediu depistate in perioada de documentare si
pentru cele presupuse a exista pe amplasament
4. Stabilirea unor criterii relevante pentru organizatie pentru evaluarea aspectelor de
mediu gasite in cadrul unei metodologii agreate de organizatie
5. Stabilirea pragului de semnificatiei potrivit criteriilor stabilite si a metodologiei propuse
si realizarea listei de aspecte semnificative si impacturi semnificative
6. Interpretarea rezultatelor in vedere prioritizarii impacturilor de mediu semnificativ
intr-un program sau in programe de management de mediu cu obiective si tinte
coerente.

o B. Documentarea Analizei Initiale de Mediu


-

Are drept scop stabilirea tipurilor de impacturi de mediu existente si cunoscute pe


amplasament in momentul realizarii ei. Se considera acele aspecte de mediu pe care
organizatia le poate controla direct sau influenta intr-o oarecare proportie atat cele
proprii cat si cele provenite de la contractanti, subcontractanti si furnizori.
a. Documente existente ce pot fi folosite constau in:
Inregistrari de tip informatii referitoare la aspectele de mediu si impacturile de
mediu:
Studiu de impact, Bilant de Mediu, Analiza de Risc, Raport de mediu, Acord de
mediu, Autorizatie de Mediu, Aviz de Mediu, Program de Conformare, Buletine de
Analize, Rapoarte de Inspectie si masuratori, Planuri de urgenta locale si zonale si
testari ale planurilor sau rapoarte asupra unor incidente / accidente de mediu, audituri si
alte analize etc.
b. Modalitati de colectare a datelor
Chestionare de mediu adecvate amplasamentului care sa depisteze existenta
produselor toxice, periculoase inflamabile sau explozive fie in folosinta fie in depozit
existenta aparatelor sau instalatiilor cu risc ce lucreaza la presiuni si temperaturi inalte
sau cu surse de radiatii si care pot fi surse de eliberare spontana de caldura, radiatie
sau vibratie precum si a instaltiilor de protectie si depoluare pentru poluantii presupusi a
fi emisi.
Interviuri cu persoane a caror activitate e relevanta din punct de vedere al
evidentierii practicilor si procedurilor existente la nivelul amplasamentului de identificare
si protectie a mediului

64

c. Selectia datelor colectate pentru identificarea aspectelor activitatilor, produselor si/sau


serviciilor.
Din multitudinea de date colectate s-au retinut acele date relevante referitoare
la aspectele de mediu pe care organizatia le controleaza si le poate influenta intr-o
oarecare masura.
C. Stabilirea metodei de inventariere aspectelor de mediu pe amplasament
Aceasta se face prin studierea si gruparea selectiva a activitatilor, produselor
si/sau serviciilor relevante pentru categoriile de aspectele de mediu depistate in perioada
de documentare si pentru cele presupuse a exista pe amplasament.
Analiza initiala reprezinta deci o baza pentru dezvoltarea unei liste de aspecte
de mediu si de impacturi de mediu asociate lor ce vor fi prioritizate in functie de
criteriile stabilite prin metodologia de realizare a analizei initiale de mediu si agreate de
comun acord cu organizatia. Aceasta lista de impacturi de mediu considerate
semnificative pentru organizatie va sta la baza stabilirii Listei De Obiective si Tinte de
Mediu ce vor fi incluse in Politica De Mediu a organizatiei si in Programul de
Management de Mediu de a carui realizare contribuie la respectarea angajamentelor
asumate prin politica de mediu.
Prima etapa in realizarea analizei de mediu este reprezentata de delimitarea
organizatiei ca profil de activitate si locatie stabilind sursele de poluare existente la
data realizarii analizei initiale de mediu.
Procesul de identificare a aspectelor semnificative asociate activitatilor din
unitatile operationale ale organizatiei trebuie sa ia in considerare, daca este necesar,
urmatorii factori:
a.
b.
c.
d.
e.
f.

emisii in aer
deversari in apa
gestionare deseuri
contaminarea solului
utilizarea materiilor prime si a resurselor naturale
alte probleme referitoare la comunitate si la mediul local,

in conditiile normale de functionare, conditiile de oprire si de pornire, precum si


impacturile semnificative potentiale asociate situatiilor previzibile in mod rational sau
situatiilor de urgenta.
Procesul vizeaza identificarea aspectelor semnficative de mediu asociate
activitatilor, produselor sau servicilor, si nu evaluarea detaliata a ciclului de viata.
In concluzie:
1.

Aspectele de mediu si impacturile asociate inventariate vor viza:

Evacuari in mediu ( apa, sol si panza freactica, aer, zgomot, vibratii, aspect vizual
negativ)
Deseuri de orice fel. Orice generarea de produse care rezulta din activitatea ei, pe
care organizatia nu le mai foloseste, pe care le dispune temporar sau definitiv se
constituie in deseuri pentru organizatia respectiva.
Consumul de resurse naturale.
Alte aspecte conexe privind siguranta si sanatatea angajatilor sau potentiale pericole de
mediu
65

2. AIM cuprinde urmatoarele etape mari:

COLECTAREA DATELOR DE INTRARE REFERITOARE LA:


Cerinte legale, reglementari, proceduri si practici de management de mediu
existente alte informatii pe linie de mediu din organizatie.
Nota:
Pentru analiza initiala de mediu recomandarile in domeniu stipuleaza
(SR EN ISO 14001-2005 si SR EN ISO 14004):
1.folosirea datelor sigure disponibile,
2.informatii furnizate deja in scopuri de reglementare si alte scopuri
3.toata documentatia disponibila referitoare la evaluari de mediu
anterioare (
studii de impact, audituri, chestionare, buletine de analiza, fise de
evaluare, rapoarte etc.).

IDENTIFICAREA
SEMNIFICATIVE:

ASPECTELOR

DE

MEDIU

SI

DETERMINAREA

CELOR

Identificarea aspectelor de mediu in conditii normale, anormale si de urgenta si


evaluarea impacturilor de mediu identificate conform metodologiei analizei initiale
prin folosirea unor metode calitative si/sau cantitative de cotare. Metodologia a
fost prezentata in cadrul cursului de instruire pe care INCD- ECOIND Bucuresti l-a
desfasurat la partenerul beneficiar.
ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE ( PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE):

Evaluari ale actiunilor intreprinse anterior si concluzii referitoare la analiza initiala


de mediu care vor fi prezentate in capitolul Concluzii ale acestei lucrari.

II. SURSE DE POLUARE CUNOSCUTE LA MOMENTUL INITIERII


ANALIZEI SI FACILITATI EXISTENTE DE REDUCERE A GRADULUI DE
POLUARE
Surselor existente de poluare in cardul SC ACVARIM SA Rm. Valcea sunt prezentate
in Rapoartele de Bilant de Mediu.
Din Raportul la Bilantul de Mediu Nivel I realizat pentru activitatea Statiei de Epurare
SC ACVARIM SA Rm. Valcea au rezultat o serie de neconformitati. De aceea, Bilantul de
Mediu Nivel II are ca scop realizarea unor investigatii aprofundate pentru a se evidentia o
evaluare cantitativa a nivelurilor de poluare pe factori de mediu apa, aer, sol, nivel de zgomot.
Bilantul de Mediu BM II a implicat prezentarea rezultatelor obtinute in urma investigatiilor
comparativ cu limitele prevazute de normativele in vigoare.
A. FACTORUL DE MEDIU SOL PANZA FREATICA

66

Statia de epurare oraseneasca este prevazuta cu paturi de uscare pentru namolul


fermentat
Namolul rezultat in urma epurarii mecano-biologice este fermentat si apoi depozitat
pe paturi de uscare pentru deshidratare si atingerea unei umiditati medii de 60-70% asa
cum este prevazuta de STAS 13400/98. In incinta statiei exista de asemenea si bataluri de
namol.
Pentru a sesiza contextul general al impurificarii solului si panzei freatice din zona
s-au facut analize pentru namolul de pe paturi si forje perimetrale in incinta statiei langa
paturi si bataluri si in afara statiei.
Namolul de pe paturi are o compozitie anorganica medie de 50 % cu un continut
de Cr total de circa 1600mg / Kg s.u. si o umiditate medie dupa deshidratare pe paturi de
circa 50 %. Avand un continut mare de minerale deshidratarea este in general mai
lesnicioasa.
Ca urmare insa a existentei paturilor de uscare si a batalurilor din zona statiei de
epurare s-a luat in considerare potentialul afectarii calitatii soului in incinta si vecinatati ca
urmare a infiltratiilor de la paturi drenul paturilor fiind prevazut a merge inapoi in statie in
treapta de epurare biologica.
Analiza drenului de la paturile de uscare s-a caracterizat printr-o medie a CCO-Cr
L de 900 mg O2/L si o medie a susensiilor de 600 mg/L pentru probele analizate in cursul
lunii iunie.
Proble de sol din zona paturilor de uscare namol fermentat, din zona batalurilor de
namol fermentat si in vecinatatea statiei de epurare in zona terenului agricol situat la vest
de Statia de epurare pe doua nivele de adancime - (Nivel I =0-10 cm) si (Nivel II=30 - 40) au relevat urmatoarele rezultate:
Considerand tipul de folosinta mai putin sensibila a solului din incinta Statiei de Epurare
municipala: pentru 38 % din cazuri, indicatorul Cr total depaseste pragul de interventie
(dupa Anexa Ordinul 756 Tabelul nr. A4) la ambele adancimi.
Considerand tipul de folosinta sensibila a solului in afara statiei de Epurare municipala:
pentru 100 % din cazuri, indicatorul Cr total se incadreaza in valoarea normala (30 mg/kg
s.u.).
Poluarea pe amplasament masurata prin indicele de conformare:
IC= C noxa masurata/C noxa admisa
-

C noxa admisa= PI - prag de interventie la:


Soluri de folosinta putin sensibila PI = 600 mg/Kg s.u.
Soluri de folosinta sensibila PI = 300 mg/ Kg s.u.
este urmatoarea :

Pentru teren de folosinta mai putin sensibila in interiorul statiei de epurare


municipala
Poluare nesemnificativa:la 50 % din probe Ic< PA prag de alerta
Poluare potential semnificativa: la 13% din probe PA< Ic< PI
Poluare semnificativa de gradul I:la 37% din probe 1<Ic< 5

Pentru teren de folosinta sensibila in afara Statiei de Epurare municipala (teren


agricol)
Probele au aratat incadrarea concentratiei de Cr
prevazuta (30 mg/ Kg s.u.)

total

in valoarea normal
67

Repercursiunile contaminarilor solului in zona perimetrala in afara Statiei de


epurare municipala se pot traduce mai ales prin posibile infiltratii si deci o alterare a calitatii
panzei freatice. Neexistand un standard pentru panza freatica s-a considerat cazul cel mai
strict al apei potabile.
In aval de batalurile de namol fermentat la Raureni, s-a a analizat apa freatica pe
directia de curgere a panzei freatice. (pH, NH4, NO2, NO3 , Cl, PO4, , Ca , Rf, CCO-Mn,
CCO-Cr, SO4, Cr).
Pentru indicatorul Cr +6nu s-au obtinut depasiri la concetratia admisa.
La ceilalati indicatori s-au constat depasiri la concentratiei exceptional admise de
standardul de apa potabila STAS 1342/1991 cu exceptia sulfatilor care au fost sub limita
admisa si a fosfatilor sub limita exceptional admisa.
Apa freatica conform Iconformare prezinta urmatoara poluare
PN poluare normala pentru SO4
PPS- Poluare potential semnificativa PO4
PS (I) Poluare semnificativa de gradul I- Rfix, Cl, Ca, NO3,
PS (III) Poluare semnificativa de gradul III pentru: CCO-Cr, NH4, NO2
B. FACTORUL DE MEDIU APA
Bilantul de de mediu mentioneaza ca pentru a vedea impactul pe acest factor s-a
realizat caracterizarea apelor uzate vehiculate in statia de epurare pe baza caracteristicilor
fizico-chimice si biologice ale probelor de ape uzate prelvate la intrarea si iesirea din
statie si pe fluxul de epurare.Rezultatele au fost folosite la stabilirea eficientei procesului
tehnologic de epurare.
Statia de epurare are o treapta mecanica si una biologica.
Treapta mecanica: gratare, separatoare de grasimi si decantare primara
Treapta biologica: aeratoare si decantoare secundare.
Intrarea in gratare= Intrarea statie (IS)
Iesire gratare=Intrare separatoare grasimi
Iesire separatoare grasimi=Intrare decantoare primare
Iesire decantoare primare =iesire treapta mecanica=Intrare bazine de aerare
Intrare bazine de aerare =Intrare decantoare secundare
Iesire decantoare secundare=Iesire statie (EFS)
Iesirea statie EFS si by pass-urile de la decantoarele primare si de la paturile de
uscare se evacueaza in Olt EO
Pentru ca statia sa atinga parametri de epurare ea trebuie sa primeasca ape de
calitate normata pentru retelele de canalizare ale localitatilor NTPA 002/97
La iesirea din statia de epurare apele trebuie sa indeplineasca calitatea nomata
NTPA 001/97
Probele prelevate au aratat ca in general apele care intra sunt biodegradabile
CBO5/CCO-Cr =0.45. iar continutul de substante toxice sunt sub limitele normate de NTPA
002/97.
Bilantul de mediu stipuleaza ca pentru a aprecia incarcarea efluentului statiei
valorile indicatorilor determinati se compara cu:
- normativul NTPA 001/97 si cu
- prevederile din Autorizatia de Gospodarire a Apelor Romane nr 1059/2001
Se mentioneaza ca nu sunt diferente intre cele doua normative pentru valorile
maxim admise, dar in Autorizatia nr 1059/2001 sunt stipulati un numar mai mic de poluanti
dar in schimb se precizeaza in plus valoarea maxima admisa pentru Cr +3 .
68

Indicatori de calitate
pH
Suspensii mg/L
CBO5 MG O2/L
CCO-Mn, mg. O2/L
Reziduu Fix mg/L
Cr 3+ mg/L
Sulfuri + H2S mg/L
Amoniu mg/L
NO3 mg/L
Detergenti, mg/L
Produse petroliere, mg/L
Bacterii coliforme totale, nr./100cmc
Bacterii coliforme fecale, nr./100 cmc
Streptococi fecali, nr/100 cmc

Valori admise
1059/2001 mg/L
6,5-8,5
60
20
40
2000
1,0
0,1
2,0
25
0,5
1,0
1.000.000
10.000
5.000

Autoriz.

Nr.

Apele reziduale menajere si industriale , la intrarea in statia de epurare au in medie


uramtoarele caracteristici : pH 7-8.5, susp. 139 mg/l, CBO5 114 mg/L, CCO-Cr 190 mg/L
H2S 0.5 mg/L Cloruri 72 mg/L , Reziduu fix 219 mg/L O2 dizolvat 0,5-1,5 mg/L
Eficienta proiect CBO5 si suspensii 93 %
Caracterizara efluentului epurat al statiei EFS
Fata de NTPA 001/97 si fata de Autorizatia de gospodarire a Apelor nr. 1059/2001
se observa urmatoarele:
Statia realizeaza o epurare buna in ceea ce priveste indepartarea compusilor
organici :
CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5
Se observa depasiri la Ptotal in toate cazurile iar la suspensii, extractibile, si
petroliere apar depasiri cam in 50 % din probele analizate
Datorita randamentelor reduse ale procesuli de nitrificare, efluentul epurat ramane
cu concentratiile in NH4 de 11-12 mg/L, mult peste valoarea normata de 2 mg/L .
In ceea ce priveste caracterizarea bacteriologica a efluentului deversat in Olt se
depasesc cu mult valorile nomate la evacuare de NTPA 001/97
Coliforme totale nr/100 cmc de circa 7 ori mai mult decat normat
Coliforme fecale nr/100 cmc de 700 ori mai mult decat normat
Streptococi fecale nr/100 cmc de 100 ori mai mult decat normat
In concluzie, pe baza analizei caracteristicilor efluentilor, se apreciaza ca:
Statia nu realizeaza indepartarea ionului NH4 si nici a formelor bacteriene
Statia nu are randament bun la indepartarea CCO-Cr, suspensii, extractibile, si petroliere
Calitatea apei evacuate in Olt care aduna si by-passurile statiei mecanice
drenurilor de la paturile de uscare este de asemenea inrautatita.
Indicatori

CCO-Cr

Randament
mediu epurare
mecanica
(%)
21

Randament
mediu epurare
biologica
(%)
63

si

Randame
nt Mediu Global
(%)
81
69

CBO5
suspensiI
Subs.extractibile
NH4

43
27

76
45
76

88
70
79
0

Randamentele Epurarii biologice au aceste valori in conditiile in care o parte din


efluentul treptei mecanice e by-pasat in Olt.
Din Statia de Epurare Biolgica rezulta namolul brut care cateodata e trimis la
ingrosatorAcesta are o umiditate de 96,7 % substante volatile70 % s.u. si Cr total la
substanta uscata 881mg/Kg s.u. Acest namol este dirijat in metantancuri pentru un proces
de fermentare anaeroba. In final namolul fermentat e depus pe paturi pentru deshidratare.
Apa deversata in Olt are urmatoarea poluare:
PPS poluare potential semnificativa la CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5, Nichel
PS (I) - poluare semnificativa de gradul I la: Ptotal, detergenti, extractibile,
suspensii, petroliere.
PS (II) poluare semnificativa de gradul II, pentru NH4, bacterii coliforme totale,
PS (III) poluare semnificativa de gradul III, pentru bacterii coliforme fecale,
streptococi fecali,
Tinand cont de cele prezentate mai sus deversarile statiei de epurare au un impact
negativ asupra emisarului, Raul Olt la urmatorii indicatori, oxigen dizolvat, amoniu, azot
total, saturatie de oxigen.
In aval de statie numarul bacteriilor coliforme totale creste se dubleaza.
Fitoplanctonul si Zooplanctonul sunt caracteristice unor ape cu poluare dar
moderata.Iata deci cum statia de depoluare in conditiile in care nu functioneaza
corespunzator aduce un impact negative asupra mediului.
C. FACTORUL DE MEDIU AER
Bilantul de mediu stipuleaza mentionand Ordinul nr. 462/1993 emis de MAPPM ca
prin emisie de poluanti se intelege eliminarea in atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi si
gazosi din surse punctiforme sau de suprafata din surse fixe ( stationare) sau mobile care
evacueaza in atmosfera noxele rezultate din diferitele activitati socio-economice.
Statia de epurare Rm. Valcea, judetul Valcea evacueaza in atomsfera diferiti
poluanti atat dirijat caci si difuz.
Efluentii gazosi reziduali care rezulta in urma proceselor sau diferitelor operatii
tehnologice contin poluanti ca:
CO , SO2, NOX, pulberi insotite de CO2, O2, N2 si evntual H2S de la arderea
bioagazului si combustibilului lichid in cazanele centralei termice
Pulberi de namol
Substante organice cu miros dezagreabil de la namolul biologic fermentat partial sau
total.
Emisii in atmosfera
Analizele efectuate in cadrul bilantului au aratat poluare semnificativa de gradul I si
III pentru emisiile CO.

70

Concluzia ce rezulta este ca la sursa fixa la care s-au efectuat masurari la Statia
de Epurare Ramnicu Valcea, procesul de ardere a biogazului nu este corespunzator
conducand la emisii importante si variabile de CO.
Pentru reducerea emisiilor de CO se impune verificarea/reglarea periodica a
arzatoarelor cazanelor , scuturarea cosului de dispersie si reglarea arderii la un raport
optim intre consumul de combustibile si excesul de aer.
Bilantul de Mediu II a realizat si modelarea dispersiei poluantilor in atmosfera in
vederea stabilirii nivelului de poluare atmosferica in zonele invecinate Statiei de epurare
Rm Valcea.
Analizand rezultatele modelarii dispersiei din curbele de isoconcentratii bilantul
arata ca pentru toti poluantii masurati la sursa fixa se obtin concentrati momentate si
anuale mult mai mici decat pragurile de alerta conrespunzatoare.
Rezulta ca Statia de Epurare Ramnicu Valcea nu reprezinta pentru vecinatati o
sursa poluanta cu pluanti rezultati din instalatiile de ardere de combustibil (biogas).
Emisiile difuze insa de pulberi, amoniac, hidorgen sulfurat si mirosul dezagreabil
de la nemolul biologic tota/partial fermentat, depus in bataluri sau pe paturile de uscare
unctie de umiditatea atomsferei, temperatura , viteza si directia vantului pot ajunge in
zonele mai indepartate generand disconfort.

Imisii in atmosfera (noxe evacuate in atmosfera)


Bilantul arata ca analizand rezultatul masuratorilor de imisie si comparandu-le cu
limitele din STAS 12574/87 corelate cu Ordinul 756/1997 se constat
urmatoarele.Concentraiile de lunga duata ( 8 ore) de pulberi in suspensie, SO2, NO2 au
fost sub PA zilnice iar cele de (6 ore) de H 2S , si NH3 de aemenea in timp ce concentratiile
CO momentane sunt sub PA momentan
Bilantul de mediu II apreciaza ca impactul si poluarea atmosferica determinata de
Statia de Epurare Rm. Valcea tinand cont de rezultatele masuratorilor de imisii si de cele
obtinute prin modelarea dispersiei in atmosfera a pluantilor este neglijabila
( nesemnificativa) pentru poluantii aferenti sursei fixe ( NO2, SO2, CO, H2S si pulberi in
suspensie)
Bilantul a realizat si o analiza microbiologica a probelor de aer recoltate la statia de
epurare.
Analiza bacteriana
Probele de aer din zona paturilor de uscare a u avut cea mai mare incarcare cu
particule bacteriene viabile ( exprimate in numar total de germeni la un mc de aer) cuprinse
intre 945 germeni/mc aer si 23600 germeni/mc aer.
Se constatat germeni de tipul Bacillus, saprofiti larg raspunditi in natura si cu
rezistenta crescuta in particulele de praf. Alti germeni de tipul Escherichia, Proteus si
Psudomonas aerugionsa au fost gasiti in probele din zona paturilor de uscare a batalurilor,
a statiei de pompare namol si indica existenta unor deficiente in procesul de tratre a
namolului si a apelor uzate pentru indepartarea germenilor patogeni si conditionat patogeni
Analiza fungilor
S-au identificat 5 genuri de mucegaiuri: Penicillium sp. Aspergillus flavus,
Aspergillus Niger, Aspergillus Fumigatus, Cladosporium si Fusarium dintre care
predominante Penicillium si Aspergillus.
71

Impactul asupra sanatatii umane pe care il joaca agentii microbieni specifici este
cunoscut prin diverese consecinte: raspandirea bolilor infectioase pe calea aerului, efecte
alergice, iritante etc. Acestia provoaca imbolnaviri si agraveaza puseele in cazul bolilor
respiratorii si de piele si de aceea trebuie tinuti sub control.
D. NIVELUL DE ZGOMOT
Pentru urechea umana, frecventa sunetelor audibile este cuprinsa intre 20 si
20.000 Hz. Totodata pentru a fi auzit sunetul trebuie sa aiba un nivel minim de intensitate
(prag) si sa nu depaseasca o intensitate maxima, dincolo de care exitatia devine nociva iar
senzatia auditiva se altereaza devenind dureroasa ( prag dureros auditiv).
Limita maxima admisibila pentru zgomot la locurile de munca, obisnuite care
necesita o solicitare redusa a atentiei este de 90 dB (A).
In cadrul Statiei de Epurare Rm. Valcea exista urmatoarele principale surse
generatoare de zgomot
Centrala termica (cazane si pompe)
Aeratoare (treapta noua si veche)
Sala pompelor
Suflante
Analiza rezultatelor masurarilor de zgomot efectuate entru incinta Statiei de
Epurare releva niveluri medii de zgomot sub valoare limita admisibila.
Sursele de zgomot se manifesta in interiorul incintei si nu depasesc limitele in
vigoare. .
Sursele de poluare si impact prezentate directioneaza catre o singura si unica
concluzie:
Retehnologizarea statiei atat pentru linia de epurare a apei cat si pentru linia
de conditionare si tratare namol reprezinta prioritatea organizatiei.
Bilantul atrage atentia asupra introducerii unei faze de dezinfectie apei dupa
epurarea biologica care trebuie sa functioneze normal si in conditii reale ale preluarii
intregului debit din treapta mecanica pentru inlaturarea impacturilor de mediu actual
cunoscute.
In autorizatia de gospodarire a apelor nr. 109/18.01.2005 se mentioneaza ca
titularul adica SC. Acvarim SA Rm. Valcea va fi obligat in termen de 6 luni sa intocmeasca
si sa inainteze spre aprobare un nou Program de tapizare a lucrarilor din cadrul Aplicatiei
ISPA Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei
de tratare a apelor reziduale din Rm. Valcea. Cu explicitarea celorlalte obligatii dintre care
de interes pentru managementul protectiei mediului este mentionat: Sa intocmeasca si sa
reactualizeze (dupa caz) si sa respecte programul de prevenire si de combatere a
poluarilor accidentale, conform O.M.A.P.P.M. 278/1997.

3.METODA PENTRU REALIZAREA ANALIZEI INITIALE DE MEDIU


Metoda aplicata a urmarit inventarierea tuturor activitatilor si subactivitatilor fluxurilor
din organizatie pentru realizarea produselor si serviciilor si gruparea lor in cadrul sectoarelor
pentru evidentierea aspectelor de mediu si a impacturilor asociate in legatura cu emisiile in
72

aer, deversarile in apa, gestionarea deseurilor, contaminarea solului, utilizarea materiilor prime
si a resurselor naturale, alte probleme referitoare la comunitate si mediu local.
Aspectele de mediu astfel evidentiate au fost supuse unui proces de evaluare pentru a
stabili care din ele sunt semnificative prin impactul asociat pe care il creaza in raport cu un
numar de cinci criterii considerate relevante pentru organizatie.
Pentru a alege impacturile semnificative ele au fost supuse unui proces de selectie pe
baza unei grile realizate cu aceste criterii. Fiecarui criteriu i s-a alocat un punctaj de la 1 la 10
si in calcularea indicelui agregat de semnificatie s-au atibuit ponderi suplimentare functie de
importanta pe care organizatia a considerat sa acorde fiecarui criteriu.
In final s-a stabilit un prag de semnificatie dupa compararea mediei obtinute si a valorii
celei mai frecvente ca o masura a locatiei centrale pentru distributia valorilor punctajelor
obtinute pentru toate impacturile organizatiei.
Metoda de evaluare a semnificatiei aspectelor de mediu si criteriile stabilite de
organizatie pentru evaluarea acesteia in extenso a fost prezentata si instruita in cadrul cursului
de instruire referitor la Metodologia Realizarii Analizei Initiale de Mediu pe care consultantii
INCD-ECOIND l-au sustinut in cadrul SC Acvarim SA Rm. Valcea. Aceasta metoda este de
asemenea parte din procedura de identificare a aspectelor semnificative de mediu a SMM

Grila de evaluare a impacturilor asociate aspectelor de mediu


Nr. crt.

Criteriu
Existena
reglementrilor
de
1 mediu
pentru
impactul generat
(L)
Frecvena de
2 apariie a impactului
(F)

Pu
nctaj
10
5
3
10
5
3
10

Sensibilitatea
3 receptorului polurii
(S)

5
3

Calea
de
migrare a poluantului
4
n mediu
(C)

10
5
3

Semnificaie punctaj
Impactul este limitat / controlat prin
autorizaia de mediu i / sau prin
legislaia de mediu
Impactul este limitat / controlat
numai prin cerine ale prtilor interesate
Impactul nu este limitat /
controlat prin acte legislativ
Impactul apare Ia funcionare
normal
Impactul
apare
numai
la
funcionare anormal
Impactul apare numai accidental.
Receptorul polurii este omul i
ali 2 factori de mediu
Receptorul polurii este constituit din mai
mult dect un factor de mediu, altul dect
omul
Exist un singur receptor al
polurii / acesta nu este omul
Calea
de
migrare
este
necontrolat
Calea de migrare este controlat
Impactul de mediu conduce la o
poluare indirecta.

Coef.
pondera
re

a=4

b=1

c=1

d=1

73

Poluantul majoritar care determina


impactul este toxic / substana interzisa /
poluant care determina probleme globale
10 de mediu/ Deseul face parte din
categoria celor toxice si periculoase/
Resursa naturala afectata face parte
dintre prioritile organizaiei
Poluantul majoritar care determina
Na
impactul este periculos (inflamabil,
tura
coroziv, cancerigen, oxidant, etc) /
poluantului
5
Deseul este asimilat cu cel menajer, dei
(P)
nu intra in aceasta categorie / Resursa
naturala afectata este urmrita doar prin
regulile organizaiei.
Poluantul majoritar care determina
impactul este inofensiv pentru om si
mediu
/
Deseu
industrial
3
nereciclabil+menajer/ Deseu reciclabil
Resursa naturala afectata nu este
reglementata.
G
radul de
Cantitatea mare de poluant evacuat
risc
conduce la nclcarea sistematica a
(
normelor
impuse
pentru
calitatea
5 R)
receptorului/ Cantitile de deeuri
e=3
10 rezultate necesita masuri speciale de
control/ Consumurile de resurse sunt
R
mult mai mari dect consumurile
=PG
specifice
normate,
fiind
necesare
programe de minimizare a pierderilor
Cantitatea de poluant evacuat conduce
la nclcarea sporadica a normelor
impuse pentru calitatea receptorului/
Dimensiuni
Cantitile de deeuri rezultate se pot tine
le
sub control prin masuri curente deja
impactului
5
adoptate de organizaie/ Consumurile de
(G)
resurse depesc consumurile specifice
normate doar n proporii reduse, fr a
necesita msuri deosebite de minimizare
pierderi
Cantitatea de poluant generata
nu determina modificri semnificative ale
calitii receptorului/ Cantitile de
deeuri generate sunt minore si nu ridica
3
probleme de conformare cu normele
aplicabile/ Consumurile de resurse se
ncadreaz in consumurile specifice
normate
Obs: punctajele se pot acorda n plajele 1-3, 4-5, 6-10 valori de numere intregi

4. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU SI A


IMPACTURILOR ASOCIATE LOR
74

Aplicandu-se metodologia stabilita s-a elaborat Lista centralizata a impacturilor de


mediu pe organizatie.
Ea cuprinde impacturile identificate la nivelul fiecarei entitati considerate relevanta
pentru impacturile pe care activitatile produsele sau serviciile ei le pot avea asupra
amplasamentului organizatiei.
S-a tinut cont de asemenea de toate lucrarile pe care organizatia le desfasoara pe
amplasamente distribuite in tot orasul prin natura serviciilor oferite de intretinere retele apa si
canalizare. In ceea ce priveste noile dezvoltari organizatia se va moderniza. De aceea toate
amplasamentele pe care se vor realiza lucrari de modernizare vor fi considerate in corelare cu
executantii lucrarilor acestor lucrari.
Pentru acesti executanti ce vor lucra pentru SC Acvarim SA Rm Valcea pe
amplasamentul detinut de organizatia SC Acvarim SA se va oferi o Conventie de Mediu.
Aceasta Conventie e parte a procedurii PS 12 Aprovizionare la care se face referire si in
procedura cadru de control operational pentru ca toate prevederile de protectie a mediului si
de gestionare a impacturilor de mediu ce vor apare in cadrul acestor lucrari sa fie tinute sub
control.
Proiecte ce vizeaza lucrarile de executie pentru modernizare au fost inventariate din
punct de vedere al impctului pe care il vor produce pe durata lucrarilor si dupa in cadrul unui
Studiu de Impact realizat de UTCB Hidraulica si Protectia Mediului prezentat de Beneficiarul
lucrarilor care este Primaria Municipiului Ramnicu Valcea.
Pentru identificarea si evaluarea impacturilor posibile in cadrul Departamentului
Dezvoltare Unitate Implementare Proiect ISPA si Biroului Tehnic Productie investitii, proiectare,
relatii cu publicul unde se desfasoara subactivitatile de:
1.1.Proiectare investitii tehnolgii tratare apa bruta/epurare apa uzata
1.2.Proiectare investitii echipamente si factilitatii de capatare/ distributie/colectare/tratare apa
bruta /epurare apa uzata.
Au fost considerate activitatile de modernizare ce vor fi realizate in cadrul programului
ISPA asa cum solicita SR EN ISO 14001:2005. SC Acvarim SA ne-a pus la dispozitie acest
material documentar pentru a fi folosit in prezenta lucrare.
In cele ce urmeaza se vor prezenta aceste evaluari.
CONCLUZII
Analiza Initiala de Mediu din cadrul S.C. Acvarim S.A. Rm. Valcea a fost realizata in
cadrul proiectului de implementare a unui sistem de management de mediu integrat.
In cele ce urmeaza se vor prezenta rezultatele doar pe acele sectii unde exista
impacturi directe pe care organizatia le poate controla in totalitate. Pentru impacturile indirecte
organizatia va tine cont de ele prin transmiterea Conventiei de Mediu de la Procedura de
Aprovizionare PS-12 si prevederile din procedura Control Operational PS-11. Aceste impacturi
sunt analizate in cadrul a 3 entitati organizatorice considerate Sectia Apa, Sectia Canal si
Departamentul Coloana Auto.
ANALIZA ORGANIZATIEI IN DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTURILOR IN
GENERAL
Din totalul de impacturi pe organizatie o proportie de 77 % sunt in conditii normale si
anormale si o proportie de 22 % sunt impacturi in conditii de urgenta.

75

ANALIZA ORGANIZATIEI DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTURILOR


SEMNIFICATIVE
Semnificative insa conform criteriilor stabilite in procedura de identificare si evaluare a
aspectelor de mediu si impacturilor asociate lor din Anexa B - Capitolul 3 din prezenta lucrare
adica peste valoarea 103, stabilita ca prag de semnificatie sunt o proportie de 69 %.

ANALIZA ORGANIZATIEI DIN PUNCT DE VEDERE AL IERARHIEI DE IMPACTURI


SEMNIFICATIVE IN CONDITII NORMALE SI ANORMALE
76

Proportia de 69 % impacturi semnificative sunt distribuite in conditii N+A pe categorii


de impacturi in diagrama 3 de mai jos.

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 54 %. Acestea sunt distribuite egal intre:
50% deseuri periculoase - 6 % nereciclabile - si
50% nepericuloase -18 % nereciclabile.
Locul II
Poluare apa cu o proportie de impacturi semnificative de 24 %
Locul III
Poluare aer cu o proportie de impacturi semnificative de 12 %.
Locul IV
Riscul pentru sanatatea umana 9%.

Acestea sunt impacturi reale catre care organizatia trebuie sa-si orienteze programele
de management de mediu.
Este interesant de vazut cat de semnificative sunt aceste impacturi raportandu-ne la
pragul de semnificatie de 103 in perceptia celor care au efectuat analiza initiala de mediu. Mai
mult de 1/3 din aceste impacturi depasesc cu aproape 100 % pragul de semnificatie de 103.
Deci sunt valori mari aprope comparabile cu estimarile acelorasi evaluatori din situatiile de
urgenta dar ele existand in mod real.
Aceste valori pot fi interpretate in doua moduri: 1. sau evaluatorii au fost foarte exigenti
sau 2. se reflecta o situatie de fapt existenta si perceputa ca fiind semnificativa. Cele mai
multe impacturi cu valori mari se refera la deseuri periculoase nereciclabile si la risc pentru
sanatatea umana perceput in imediata vecinatate a batalurilor. Rezultatele obtinute se
coreleaza bine cu rezultatele studiilor de impact realizate pe amplasament la nivelul anului
2001 care au tras concluzia necesitatii imperioase a modernizarii statiei si optimizarea fazei de
tratare (conditionare- deshidratare si grabire a ciclului de uscare in conditiile meteorolgice ale
zonei) namol pentru a inaltura potentialul patogen. Analiza microbiologica a probelor de aer
recoltate la statia de epurare mecano-biologica Rm. Valcea realizate de specialistii din cadrul
77

Institutului de Sanatate Publica Bucuresti si concluziile labroatroului de Microbiologia Aerului


din cadrul Sectiei de Medicina a mediu au aratat ca exista deficiente in procesul de tratare a
namolului si a apelor uzate pentru indepartarea germenilor patogeni si conditionat patogeni.
S-a remarcat de exemplu ca un numar de probe reprezentand aproximativ 64% din
probele prelevate prezinta contaminare maxima. Proportia de impacturi semnificative gasite la
categoria deseuri este de 54 % din total impacturi semnificative. Programele de Management
de Mediu va trebui sa fie orientate cu precadere catre acest tip de impacturi.
Programul ISPA in desfasurare prevede modificari ale actualelor amplasamente
de paturi cu retehnologizarea statiei.
ANALIZA ORGANIZATIEI DIN PUNCT DE VEDERE AL IERARHIEI DE IMPACTURI
SEMNIFICATIVE IN CONDITII DE URGENTA
Proportia de 69 % impacturi semnificative sunt distribuite in conditii de U pe categorii
de impacturi in diagrama 4 de mai jos.

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 34 %. Acestea sunt distribuite intre:
2/3 deseuri periculoase - 14 % nereciclabile - si
1/3 deseuri nepericuloase - 0 % nereciclabile.
Locul II
Poluare aer cu o proportie de impacturi semnificative de 21 %
Risc pentru sanatate umana cu o proportie de impacturi semnificative de 21%
Locul III
Risc explozie cu o proportie 14 %
Locul IV
Consum resurse cu o proportie de 7 %
Acestea sunt impacturi potentiale catre care organizatia trebuie sa-si orienteze
actiunile de prevenire din programele de management de mediu. Depistarea lor sub forma
78

riscurilor pe care le comporta se inscrie in evaluarile apriorice ale impacturilor de mediu in


demersul depistarii precoce a poluarilor de orice tip.
ANALIZA ORGANIZATIEI DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTURILOR
SEMNIFICATIVE
IN SITUATII N+A DISTRIBUITE PE ENTITATI ORGANIZATORICE CONSIDERATE
(SECTIE APA, SECTIE CANAL, COMPARTIMENT COLOANA AUTO UTILAJE SI ATELIER
REVIZII SI REPARATII
Totalul impacturilor semnificative in conditii normale + anormale pe organizatie sunt
distribuite dupa cum urmeaza:
Locul I
Sectia Canal cu o proportie de 64 %
Locul II
Sectia Apa cu o proportie de 36 %.
Locul III
Compartiment Coloana Auto cu o proportie de 0 %

ANALIZA ORGANIZATIEI DIN PUNCT DE VEDERE AL IMPACTURILOR


SEMNIFICATIVE
IN SITUATII U DISTRIBUITE PE ENTITATI ORGANIZATORICE CONSIDERATE
(SECTIE APA, SECTIE CANAL, COMPARTIMENT COLOANA AUTO UTILAJE SI ATELIER
REVIZII SI REPARATII
Totalul impacturilor semnificative in conditii de urgenta pe organizatie sunt distribuite
dupa cum urmeaza:
Locul I
Sectia Apa cu o proportie de 79 %
Locul II
Sectia Canal cu o proportie de 7 %.
Locul III
Compartiment Coloana Auto cu o proportie de 14 %

79

ANALIZA SECTIEI APA DIN PUNCT DE VEDERE AL IERARHIEI DE IMPACTURI


SEMNIFICATIVE IN SITUATII N+A
La Sectia Apa proportia de impacturi semnificative in conditii N+A sunt distribuite pe
categorii de impacturi in felul urmator.

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 42 %. Acestea sunt distribuite intre:
17% deseuri periculoase - 0 % nereciclabile - si
25% nepericuloase -17 % nereciclabile.
Poluare apa cu o proportie de 42%
Locul II
Poluare aer cu o proportie de 8% si risc sanatate umana cu o proportie de 8%
80

Deseuri periculoase nereciclabile sunt in proportie de 0%. Deseurile periculoase


reciclabile sunt in proportie de 17 % aproape tot cat deseurile periculoase reciclabile in situatii
de U de la aceasta sectie care sunt in proportie de 18%. Valorile de intensitate pentru aceste
deseuri sunt moderate cu cu exceptia recipientelor de clor reincarcabile care reprezinta pentru
sectie o categorie de deseuri ce trebuie depozitata temporar in conditii speciale de aceea
evaluatorul a acordat un punctaj mare. manifestand exigenta dat fiind vorba de recipienti de
clor. Chiar daca proportia este mare numeric vorbind aceste impacturi nu sunt numeroase
ceea ce coincide cu realitatea de pe teren.
Aceaste impacturi sunt doar impacturi potentiale .
Valoarea estimata a acestor impacturi este insa mare, majoritatea lor depasind
valoarea de 200 deci aceasta inseamna ca exista depasiri de peste 90 % a pragului de
semnificatie si de aceea ele vor fi luate in considerate in programele de capacitate de raspuns
si situatie de urgenta cu prioritate.

ANALIZA SECTIEI APA DIN PUNCT DE VEDERE AL IERARHIEI DE IMPACTURI


SEMNIFICATIVE IN SITUATII U
La Sectia Apa proportia de impacturi semnificative in conditii U sunt distribuite pe
categorii de impacturi in felul urmator.

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 36 %. Acestea sunt distribuite intre:
17% deseuri periculoase - 9 % nereciclabile - si
9% nepericuloase - 0 % nereciclabile.
81

Locul II
Poluare apa cu o proportie de 27 % si risc sanatate umana cu o proportie de 27 %
Locul III
Poluare aer cu o proportie de 9 %
Acestea sunt impacturi potentiale percepute de evaluatori ca riscuri pentru mediu.
Factorul risc pentru sanatatea uman in proportie de 27 % a fost perceput cu valori mari
de intensitate dat fiind lucrul obisnuit cu substante chimice si reactivi ce atrag dupa sine un risc
pentru sanatatea umana in condiitiile de lucru obisnuit si a eventualelor emisii accidentale.

ANALIZA SECTIEI CANAL DIN PUNCT DE VEDERE AL IERARHIEI DE IMPACTURI


SEMNIFICATIVE IN SITUATII N+A
La Sectia Canal proportia de impacturi semnificative in conditii N+A sunt distribuite pe
categorii de impacturi in felul urmator.

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 61%. Acestea sunt distribuite intre:
33% deseuri periculoase - 9 % nereciclabile - si
28% nepericuloase - 19 % nereciclabile.
Locul II
Poluare apa cu o proportie de 14 % si poluare aer tot cu 14 %
82

Locul III
Risc pentru sanatatea umana cu o proportie de 9 %
In conditiile distributiilor din diagramele C si D se pot face urmatoarele
comentarii.Prioritare sunt impacturile reale care exista in conditii N+A si deci in aceste conditii
Sectia Canal este cea care prezinta cele mai multe impacturi semnificative.
ANALIZA SECTIEI CANAL DIN PUNCT DE VEDERE AL IERARHIEI DE IMPACTURI
SEMNIFICATIVE IN SITUATII U
La Sectia Canal proportia de impacturi semnificative in conditii U sunt distribuite pe
categorii de impacturi in felul urmator.

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 1/3%. Acestea sunt distribuite intre:
1/3% deseuri periculoase 1/3 % nereciclabile - si
Locul II
Risc explozie cu o proportie de 2/3 %
ANALIZA COMPARTIMENT COLOANA AUTO DIN PUNCT DE VEDERE AL
IERARHIEI DE IMPACTURI SEMNIFICATIVE IN SITUATII N+A
Nu exista impacturi in conditii normale
ANALIZA COMPARTIMENT COLOANA AUTO DIN PUNCT DE VEDERE AL
IERARHIEI DE IMPACTURI SEMNIFICATIVE IN SITUATII U
La Compartiment Coloana Auato proportia de impacturi semnificative in conditii U sunt
distribuite pe categorii de impacturi in felul urmator.

83

Locul I
Gestionarea deseurilor proportie 50%. Acestea sunt distribuite intre:
50% deseuri periculoase 50 % nereciclabile
Locul II
Risc explozie cu o proportie de 50 %

84

_________________________________________________________ANEXA 2
POLITICA INTEGRATA
IN DOMENIUL CALITATII SI MEDIULUI
Noi, SC ACVARIM SA dorim sa ne imbunatatim continuu performantele prin
controlul impactului activitatilor noastre de
Captare, tratare, inmagazinare si distributie a apei potabile
Colectare,transport si epurare a apelor uzate
Montare , citire apometre, reparatii si verificare apometre
in vederea asigurarii unor servicii si produse de inalta calitate, fara a prejudicia
resursele naturale limitate , mediul inconjurator , securitatea si sanatatea tuturor partenerilor
nostri de interes .

In acest scop ne angajam :


sa respectam cerintele clientilor si ale celorlalte parti interesate aplicand prevederile
legislatiei in vigoare, ale standardelor si reglementarilor existente armonizate cu
normele Uniunii Europene si a altor cerinte
sa aplicam principiile dezvoltarii durabile prin satisfacerea necesitatilor prezentului, fara
a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati
sa mentinem si sa imbunatatim continuu sistemul de management al calitatii
implementat si certificat in organizatia noastra conform ISO 9001 :2000 prin
proiectarea`,implementarea si certificarea sistemului de management integrat calitatemediu , in conformitate cu cerintele referentialelor SR EN ISO 9001-2001 si SR EN ISO
14001-2004
sa incurajam continuu proprii angajati in vederea dezvoltarii profesionale prin instruire si
crearea unui mediu stimulativ pentru aceasta
sa realizam si sa imbunatatim continuu interfetele cu angajatii, autoritatile si
comunitatea prin care sa comunicam politica , obiectivele si performantele activitatii
noastre
sa asiguram cresterea continua a satisfactiei clientilor prin servicii de calitate
sa prevenim poluarea prin monitorizarea si controlul proceselor , precum si prin
utilizarea unor practici care sa reduca poluarea in activitatile noastre
sa asiguram securitatea si sanatatea la locurile de munca prin minimizarea sau izolarea
riscurilor pentru proprii angajati , contractori si vizitatori .

Aceasta politica se adreseaza tuturor angajatilor SC ACVARIM SA indiferent de locul de


munca sau de nivelul de pregatire al acestora .Acestia au obligatia de a indeplini cerintele
stabilite in proceduri , instructiuni de lucru si alte documente aplicabile propriului domeniu de
activitate pentru a demonstra ca inteleg si participa la aplicarea acestei politici in scopul
imbunatatirii vietii lor, relatiilor de afaceri si a calitatii mediului inconjurator.

85

DIRECTOR GENERAL

OBIECTIVELE GENERALE
ALE POLITICII INTEGRATE CALITATE-MEDIU
2005

In concordanta cu strategia de dezvoltare a societatii, conducerea SC ACVARIM SA


stabileste pentru anul 2005 obiective generale integrate si armonizate la politica declarata in
domeniul calitatii, mediului ,sanatatii si securitatii in munca, dupa cum urmeaza:

-proiectarea , implementarea si certificarea sistemului de management integrat calitate,


mediu, sanatate si securitate in munca in conformitate cu cerintele standardelor SR EN
ISO 14001-2004 si OHSAS 1801-1999;
-imbunatatirea valorilor indicatorilor de performanta stabiliti de catre ANRSC pentru
activitatea de alimentare cu apa potabila ,colectare si epurare ape uzate;
-monitorizarea satisfactiei clientilor si a altor parti interesate in scopul imbunatatirii
continue a calitatii produselor si serviciilor oferite si pentru a putea anticipa si depasi
asteptarile acestora;
identificarea neconformitatilor potentiale si initierea unor actiuni preventive adecvate
pentru scaderea permanenta a costurilor noncalitatii;
-.corectia prompta a neconformitatilor detectate si aplicarea unor actiuni corective care
sa elimine cauzele aparitiei acestora si sa impiedice repetarea lor;
-crearea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii nostri , solicitandu-le sa creasca
nivelul calitativ si ecologic al produselor acestora;
-minimizarea pierderilor in distributia apei potabile ca forma de economisire a resurselor
naturale si financiare;
-conformarea cu legislatia nationala si internationala la care Romania este parte
semnatara , precum si cu reglementarile si alte cerinte de mediu aplicabile activitatilor
desfasurate in cadrul SC ACVARIM SA ;
.-prevenirea poluarii prin mecanisme de control si utilizarea unor practici care sa reduca
poluarea;
-promovarea tehnologiilor performante si ecologice in acelasi timp pentru minimizarea
emisiilor poluante, a impactului instalatiilor apartinand organizatiei si proceselor
tehnologice aferente, asupra vietii si sanatatii oamenilor si mediului.

Organizatia va asigura cadrul necesar pentru analizarea si adecvarea permanenta a


acestor obiective , precum si monitorizarea valorilor tinta precizate in obiectivele specifice
nivelurilor organizatorice relevante din cadrul SC ACVARIM SA.

DIRECTOR GENERAL
86

__________________________________________________________________________________________ANEXA 3
PROGRAM DE MANAGEMENT DE MEDIU SC ACVARIM SA RM VALCEA
2005
Nr.Crt.

Aciuni
inte de mediu

1.

Realizarea
identificarii
si
accesului la cerintele legale de
mediu
aplicabile
impacturile
organizatiei in cadrul unei proceduri
si distribuirea ei in organizatie/
Aplicabil in toata organizatia

2.

Realizarea
evaluarii
conformitatii cu cerintele legale si
alte cerinte in cadrul procedurilor
operationale /Aplicabila in toata
organizatia

3.

Realizarea unui numar de 3


instruiri integrate pe linie de mediu

Responsabilitate

Consultarea Legislatiei
Ianuarie 2006
Redactarea Procedurii
Redactarea procedurii de
gestionare a deseurilor
Difuzare procedura in
locurile de utilizare
Implementare proceduri
Mentionarea in
Ianuarie 2006
procedurile operationale
si de control
operational , de
monitorizare si analiza
efectuata de
management a modului
de urmarire a
conformitatii cu cerintele
legale pentru activitatile
ce au sau pot avea
impact asupra mediului
Instruire cu cunoasterea Ianuarie 2006
cerintelor ISO 14001
Instruire cu AIM
Instruire formare auditori
Intocmirea Rapoartelor

Data
realizarii

Termen de
realizare
Compartiment de
Managementul
Calitatii si Mediului

Compartiment de
Managementul
Calitatii si Mediulu

Compartiment de
Managementul
Calitatii si Mediului

Permane Compartiment de
87

Nr.Crt.

Aciuni
inte de mediu

5.

Responsabilitate
Data
realizarii

Termen de
realizare

Realizarea unui numar de 2 de catre Compartiment


nt
Managementul
Calitatii
si
rapoarte anuale despre activitatea
de management de mediu in cadrul Mediului
SC Acvarim SA Rm Valcea si
oferirea lor partilor interesate
(partenerilor
de
afaceri,
organizatiilor de mediu etc)
Realizarea de doua seturi / an de
brosuri de popularizare a politicii
de mediu a organizatiei cu ocazia
simpozioanelor, targurilor si a
oricaror intalniri cu parti interesate
in performanta de mediu a
organizatiei SC Acvarim SA Rm
Valcea. Popularizarea politicii de
mediu prin orice alte mijloace
mass
media.
/Aplicabila
Compartiment de
Managementul
Calitatii si Mediului
-cf.Memorandum de Permanent
Intocmirea documentatiei pentru
finantare
licitatie internationala restransa in
vederea acordarii contractului de
asistenta tehnica si supervizare a
lucrarilor si publicitate pentru
proiectul ISPA de reabilitare statie.

Managementul
Calitatii si Mediului

Departament Dezvoltare
Unitate
Implementare
Proiect ISPA

Revizuirea
practicilor
si Studierea legislatiei pentru
Ianuarie 2006
procedurilor
existente
privind
deseuri
gestionarea deseurilor, armonizarea Redactarea procedurii de
cu cerintele ISO 14001:2004 si
gestionare a deseurilor
intocmirea
unei
procedurii
de Difuzare procedura in locurile
gestionare a deseurilor. / Aplicabila
de utilizare
la Sectiile Apa si Canal
88

Nr.Crt.

Aciuni
inte de mediu

Responsabilitate
Data
realizarii

Termen de
realizare

Implementare proceduri

10

Revizuirea
practicilor
si
Redactarea
procedurilor
existente
privind procedurii cadru de
gestionarea
poluarii
apei, control operational
armonizarea cu cerintele ISO
Difuzare procedura
14001:2004 si stipularea criteriilor la locurile de utilizare
de operare pentru impacturile pe
Implementarea
factorul de mediu apa. / Aplicabila procedurii
la Sectiie: Apa si Canal.
Revizuirea practicilor si

Redactarea
procedurilor existente privind
procedurii cadru de
gestionarea poluarii apei,
control operational
armonizarea cu cerintele ISO

Difuzare procedura
14001:2004 si stipularea criteriilor de
la locurile de utilizare
operare pentru impacturile pe

Implementarea
factorul de mediu aer-emisii
procedurii
accidentale explozive in cadrul
procedurii cadru de control
operational / Aplicabila Sectie Canal
si Compartiment Coloana Auto
Reabilitarea a 1.6 Km retea
apa potabila in Zona Copacelul
pentru minimizarea pierderilor in
distributia apei potabile pe total
sistem 2/ Aplicabila Sectia Apa
Reabilitarea colectorului
general din zona Gradinii Zoo

Ianuarie 2006

Ianuarie 2005

Statie Apa

Statie Canal
Compartiment
Coloana Auto

Decembrie2005

Statie Apa

Decembrie2005

Statie Canal

89

90