Sunteți pe pagina 1din 75

UNIVERSITATEA DE MEDICIN SI FARMACIE

GRIGORE T. POPA IASI


FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

LUCRARE DE
LICEN

Coordonator tiinific: Sef.Lucr.Dr. Corina Cristescu


ndrumtor tiinific:Asist.Dr.Drago Virvescu

Absolvent:
Popescu Marius
2014

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE


GRIGORE.T.POPA IAI
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR
DISCIPLINA PROTEZA FIX- GNATOLOGIE- ESTETIC
DENTO-SOMATO-FACIAL

STUDIU COMPARATIV ASUPRA


PROPORIILOR DETERMINATE LA
NIVELUL ARCULUI ANTERIOR MAXILAR

Coordonator tiinific: Sef Lucr.Dr. Corina Cristescu


ndrumtor tiinific: Asist.Dr. Drago Virvescu
Student:
Popescu Marius

2014
3

CUPRINS

I.

NIVELUL CUNOATERII

1.1. Introducere.Motivaia alegerii temei..............................................1


1.2. Standarde de frumusete i estetic.................................................4
1.3. Cum ne influenteaza imaginea personala..9
1.4 Conceptul de simetrie si numarul de aur ...................18
1.5 Aplicatii ale proportiei de aur la nivelul esteticii faciale24

II.CONTRIBUII PERSONALE:
STUDIU COMPARATIV ASUPRA PROPORIILOR
DETERMINATE LA NIVELUL ARCULUI ANTERIOR MAXILAR
2.1.Introducere........................................................................................29
2.2.Scopul studiului..............................................................................33
2.3.Material i metod.............................................................................33
2.4.Rezultate i discuii.............................................................................38
CONCLUZII...............................................................................................62
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................64

NIVELUL CUNOATERII

I.1. INTRODUCERE
Frumuseea este o manifestare a legilor naturale secrete, care altfel ar
fi fost ascunse de noi pentru totdeauna. (Johann Wolfgang von Goethe)
Constientizarea si imaginea personala
Simtul de constientizare este specific fiecarei vietuitoare cunoscuta.
Acest aspect a fost studiat in domenii precum evolutia umana, antropologie,
psihologie evolutionara, sociologie unde oamenii au ajuns la concluzia ca
pana si cela mai simple organisme cum ar fi bacteriile sunt intr-o oarecare
masura constiente. Desi la acest nivel constientizarea are un rol destul de
rudimentar, ea este prezenta totusi observand cum pana si cele mai mici
celule reactioneaza diferit la lumina, vibratii, presiune, modificari chimice.
Omul insa este cea mai evoluata specie din regnul animal din acest punct de
vedere. Daca animalele se bazeaza doar pe simturile esentiale vaz, auz,
miros, gust pentru a supravietui, gradul de constientizare fiind unul mult mai
ridicat la specia umana. Astfel oamenii sunt singurii care sunt constienti de
lumea in care traim, de evenimentele istorice, de perspectiva viitorului si mai
ales de felul in care arata. Imaginea omului este foarte importanta pentru
acesta incluzand aspectul fizic, capacitatea intelectuala sau statutul social 1.
Profesorul Vasu Reddy a efectuat un experiment pe copii bazat pe
testul de recunoastere in oglinda, dezvoltat inainte de profesorul Gordon
Gallup Jr. , cu scopul de a vedea care este varsta la care omul devine
constient de propria imagine. Acesta a pus copii de diferite varste in fata
oglinzii intr-o prima faza. In a doua faza au indepartat oglinda si a plasat un
punct pe fata acestora aproape de nas. S-a observat daca copii realizeaza de
prezenta punctului de pe fata lor, caz in care imediat dupa ce se uitau in
oglinda atingeau cu degetul punctul. Concluzia studiului a fost ca copii
devin constienti in jurul varstea de 18-24 luni. Fiind insa singura specie care
6

poarta haine si bijuterii, fiind singura preocupata de felul in care aratam


pentru cei din jur, unii cercetatori au incercat sa afle de la ce varsta imaginea
personala incepe sa devina un aspect important in viata noastra. Philippe
Rochat, profesor de psihologie la universitatea Emory din Atlanta, USA a
studiat acest lucru. El spune ca primul indiciu al prezentei acestui factor la
copii este dorinta acestora de a se integra cu cei din jur. Unul dintre studiile
efectuate de el a fost similiar celui al profesorului Vasu Reddy. Acesta si-a
pus pe frunte atat lui cat si mamelor o foaie de hartie. Copiii au fost invitati
sa se uite in oglinda pentru a vedea ca ei nu au aceasta foaie de hartie lipita
de frunte. Urmatorul pas a fost acela de a le lipi si acestora pe frunte foaia
respectiva. Copii care sunt preocupati de cum sunt priviti de cei din jur isi
lasa foaia pe frunte din dorinta de integrare, iar cei care nu sunt constienti de
acest lucru si-o vor indeparta. Rezultatele numeroaselor studii efectuate de
acesta au fost ca simtul de conformitate, dorinta de integrare cu cei din jur,
constiinta imaginii de sine apare la varsta de 5 ani 2.
II.2 Standarde de frumusete i estetic
Frumosul prin definitie reprezinta o caracteristica a unui obiect, loc,
persoana care place privitorului pentru armonia liniilor, miscarilor, culorilor,
o calitate cu valoare estetica. Altfel spus este o entitate ce este interpretata ca
fiind in balanta si armonie perfecta cu natura. Cu toate acestea datorita
subiectivismului frumusetea e in ochii privitorului.
Cuvantul frumos provine din grecescul kallos sau hraios dupa
greaca Koine care inseamna ora, frumusetea fiind asociata cu timpul,
grecii spunand ca orice lucru e frumos la timpul lui3.
Ce e frumos difera in functie de cultura, regiunea de locuinta, sex,
rasa, educatie, etc. asadar daca e sa ne uitam in parti diferite ale pamantului
7

standardele de frumusete sunt destul de variate. In Japonia exista o reteta de


tratament de infrumusetare pe baza de excremente de privighetoare care se
spune ca face fata mai tanara; in China, in incercarea de a fi servile si
diminutive barbatului acestea isi leaga picioarele pentru a impiedica
cresterea; in tribul Kayan situat la granita dintre Burna si Tailanda
frumusetea la femei se masoara dupa numarul de inele ce le poarta acestea la
gat inca de la 5 ani, idealul acestora de frumusete fiind acela de a avea un gat
cat mai lung. In Africa standardele variaza de la un capat la celalalt dupa
cum urmeaza: in tribul Karo femeile frumoase si cele mai probabil sa isi
gaseasca un partener trebuie sa urmeze un proces in urma caruia li se
cicatrizeaza abdomenul acest lucru fiind gasit atragator; in Mauritania
frumusetea se masoara dupa greutate4,5,6
Estetica se afla intr-o puternica relatie cu arta, filosofia si stiinta.
Pentru a putea dovedi acest lucru trebuie sa definim fiecare dintre acestea.
Astfel arta este produsul cunostintelor si abilitatilor de a realiza si a aprecia
lucrurile frumoase. Reprezinta deci expresia frumusetii si al bunului gust.
Filosofia este o disciplina a culturii ce reprezinta o modalitate de gandire si
cercetare formata dintr-o multitudine de notiuni si idei ce cauta prin aspecte
generale ce nu pot fi cuantificate sau clasificate, conceptii despre viata si
modul in care traim. Mai departe intervine stiinta care prin masurarea si
clasificarea adevarurilor concrete, observatie si rationament este intr-o
permanenta cautare de noi adevaruri. Cand vorbim de estetica nu trebuie sa
ne referim doar din punct de vedere fizic. Aceasta include si personalitatea si
caracterul indivizilor care pot face o persoana cu fizic mai putin atragator sa
para frumoasa7,8,9,10.

I.3. Cum ne influenteaza imaginea personala


8

Observam deci ca intervine si componenta psihologica.

Pentru a

putea intelege in totalitate ce reprezinta estetica in ochii oamenilor mi-am


pus intrebarea : de ce conteaza atat de mult propria imagine pentru acestia?
Imaginea personala este unul dintre puntele cheie care ne ajuta in
relatiile de zi cu zi. Incepand cu cei din jurul nostru si pana la relatiile de
serviciu
Mintea umana, datorita dorintei sale de cunoastere, intelegere si
control, crede in mod eronat ca opiniile si punctele sale de vedere reprezinta
adevarul. Trebuie sa ai o perspectiva mai larga decat propria gandire ptr a-ti
da seama ca indiferent cum interpretezi viata ta ori comportamentul altora,
indiferent cum judeci o situatie, acest lucru nu reprezinta altceva decat un
punct de vedere. Realitatea insa este un intreg unificat, in care toate piesele
sunt interconectate si nimic nu exista de unul singur. Gandirea fragmenteaza
realitatea o taie in felii si bucati conceptuale.
Aspectul fizic este primul lucru care iese n eviden si primul lucru
dup care suntem catalogai.
Felul n care sunt percepui de cei din jur, pentru muli dintre noi
reprezint un aspect esenial. Dar sunt i persoane care i autosugereaz
anumite defecte de care devin practic obsedate. De cele mai multe ori, aceste
defecte care: fie sunt inventate de persoana n sine, fie c sunt sesizate de
alii, provocand de regula un blocaj psihic care are influene puternice
asupra strii sale. Sentimente de inferioritate, de frustrare pun stpnire pe
individ, astfel nct acesta nu se mai simte sigur pe el i de multe ori se
ajunge chiar la stri depresive. Acceptarea de sine, indiferent de puterea de
influenare a celor din jur, reprezint o premis important a unui echilibru
psihic.

Succesul profesional depinde in mare parte de actiunile noastre, insa o


importanta deosebita il detine si modul in care esti perceput de ceilalti.
Foarte multe studii ne arata11
impactul imaginii personale asupra evolutiei in cariera, iar unii experti sunt
de parere ca infatisarea este chiar mai importanta decat o scrisoare de
intentie. Structura fetei, culoarea parului si greutatea corpului sunt elemente
care ne pot influenta viata profesionala si chiar veniturile.
Fizicul te ajut de multe ori s deschizi nite ui. ns, doar el, nu te
ajut ndeajuns. Aspectul fizic al fiecruia pornete i de la psihicul nostru,
de la modul cum ne percepem pe noi nine, de la ct ncredere avem n noi
i de la ct de vulnerabili suntem n faa influenei negative care ar putea
veni dinspre ceilali.
Un renumit doctor chirurg roman, Constantin Stan, spunea ca
presiunea societatii in care traim impune standarde, cateodata, greu de atins.
Dincolo de capacitatile noastre profesionale, aspectul fizic este o carte de
vizita, de aceea orice metoda prin care il putem imbunatati este binevenita.
Atat chirurgia estetica, cat si medicina estetica (tratamentele nechirurgicale)
incearca sa gaseasca rezolvare la cat mai multe din problemele noastre12.
Un studiu realizat pe jumatate din companiile clasate in Fortune 500
a aratat ca in medie, barbatii cu functia de Director General din aceste
companii

aveau

inaltimea

de

aproximativ

1,

90

m,

potrivit

BusinessInsider.com. Cercetatorii de la Universitatea Queensland au aratat


ca femeile blonde au sanse sa obtina salarii cu 7% mai mari decat restul
femeilor cu alta culoare a parului. Acelasi studiu a demonstrat ca femeile
blonde se casatoresc cu barbati care castiga cu 6% mai mult decat sotii de
femei cu alta culoare a parului. Un sociolog din cadrul Universitatii din New
York a realizat un studiu prin care a descoperit ca greutatea unei femei
10

influenteaza negativ venitul familiei sale si "prestigiul profesional". Mai


exact, potrivit studiului, o crestere de 1% a masei corporale a unei femei
poate avea ca efect scaderea cu 0,6% a venitului intregii familii. Cercetarile
anterioare au aratat ca trasaturile "de copil" la barbati nu reprezentau o
garantie pentru cei care aspirau la posturi de leadership, pentru ca aceste
trasaturi submineaza perceptia generala asupra competentei. Persoanele cu
trasaturi mature se bucura de un avantaj profesional fata de cei cu trasaturi
puerile, care au caracteristici precum ochii mari si rotunzi, sprancene inalte
si barbia subtire , pentru care sunt judecati ca fiind mai putin competenti 13.
Specialistii Business Insider sunt de parere ca asimetria elementelor
fizice influenteaza negativ sansa de a primi un post mai bine platit.
Simetria este cel mai concret indiciu al frumusetii percepute ca atare,
iar persoanele atractive pot catiga mult mai multi bani decat restul, potrivit
publicatiei

citate

Studiile de specialitate au mai conturat o idee conform careia ar exista


o legatura stransa intre aspectul fizic placut si succesul profesional.Mai
exact, cu cat o persoana arata mai bine, cu atat mai mare este gradul de
incredere pe care il inspira, iar increderea este trasatura de baza pentru liderii
adevarati.
O alta descoperire in cadrul studiului a fost ca persoanele care
zambesc inspira mai multa incredere decat cele care nu exprima astfel de
trairi.
Un studiu intitulat "Frumusetea pe piata muncii" a aratat ca oamenii
cu aspect fizic peste nivelul mediu primesc un salariu cu cel putin 5% mai
mare decat cei de la nivel mediu, iar oamenii mai putin atragatori obtin un
salariu

cu pana la

10%

mai

mic

decat

media.

Desigur, este un avantaj sa arati bine si exista multe studii de


11

specialitate care sa demonstreze asta. Nou-nascutii frumosi beneficiaza de


mai multa atente din partea celor din jur, profesorii au asteptari mai mari de
la copiii frumosi din clasa lor, iar deciziile de angajare se bazeaza in mare
parte pe aspectulfizic, chiar daca asta se intampla la nivel de subconstient.

I.4. Conceptul de simetrie si numarul de aur


Simetria poate avea 2 intelesuri. Unul este acela al armoniei, balantei
si a proportiilor, iar celalalt e privit in contextul matematicii unde este
prezent tiparul de auto-similitudine. Desi are 2 intelesuri diferite, cele 2
definitii se afla intr-o relatie stransa. SImetria poate fi discutata din mai
multe puncte de vedere cuprinzand o serie mare de domenii cum ar fi in
geometrie, fizica, biologie, chimie, insa noi vom discuta in cadrul isoriei,
arhitecturei, artei si pana la urma al culturii.
Arhitectii au folosit acest concept in ideea de a transmite privitorului o
idee importanta, cladirile construite fiind expresia fizica a convingerilor si a
idealurilor autorului. Acesta a fost un succes observand cum monumentele
care au urmat acest concept sunt cunoscute in intreaga lume. Iata cateva
exemple: Piramidele Egiptene, Panthenonul, primele 2 temple ale
Ierusalimului, Orasul Interzis din China, catedralele care au urmat stilul
arhitectural gotic, Taj Mahal India14.
De a lungul istoriei multi filosofi, artisti si matematicieni au incercat
sa gaseasca o definitie a frumosului care sa se regaseasca in natura in general
si nu particular. Astfel cea mai veche definitie este data de scoala lui
Pitagora care a gasit o relatie intre matematica si lucrurile presupuse a fi
frumoase. Aceasta consta in simetrie si proportie, considerand lucrurile
proportionate dupa ratia de aur ca fiind din punct de vedere estetic mai
placute.
12

n literatura matematic de specialitate seciunea de aur mai are ca


simbol i litera greceasc (tau), luat de la cuvntul grecesc , to-mi,
care nseamn "tietur" sau "seciune". Abia la nceputul secolului XX
matematicianul american Mark Barr i-a dat raportului numele de (phi),
provenind de la prima liter din numele celebrului sculptor Phidias, care a
trit aproximativ ntre 490-430 .Hr. Cele mai mari realizri ale lui Phidias
au fost statuile "Athena Partenos" din Atena i Statuia lui Zeus din Olympia.
Barr a decis s-l onoreze cu acest gest, deoarece muli istorici ai artei au
susinut c acesta a folosit de multe ori seciunea de aur n lucrrile sale. Dat
fiind entuziasmul generat de acest numr nc din antichitate, am putea crede
c numele de "Seciunea de Aur" are origini vechi. Totui anumite cri
prestigioase din istoria matematicii, precum Natura Matematicii n Epoca lui
Platon de Franois Lasserre, sau O Istorie a Matematicii de Charles B.
Boyer, plaseaz originea acestui nume n secolele XV respectiv XVI. ns n
cartea "Seciunea de Aur:Povestea lui Phi, cel mai uimitor numr" de Mario
Livio apare urmtorul pasaj:
"Atta ct pot eu afirma trecnd n revist mare parte din efortul de
reconstituire a faptelor, acest termen a fost folosit pentru prima dat de
Martin Ohm (fratele faimosului fizician Georg Simon Ohm, cel care a dat
numele legii Ohm din electromagnetism), n a doua ediie din 1835 a crii
sale Die reine Elementar-Mathematik (Matematica pur elementar).
Ohm scrie la subsol: Aceast mprire a unui segment de dreapt n
asemenea mod este numit n mod curent "seciune de aur". Aceasta arat
c nu el ar fi inventat termenul, ci c folosea o denumire general acceptat.
Faptul c el n-a folosit-o i n prima ediie a crii sale n 1826 sugereaz
cel puin c denumirea de Seciune de Aur (n german Goldener Schnitt)
i-a dobndit popularitatea abia prin anul 1830. Eventual denumirea fusese
13

folosit i mai nainte n cercuri nematematice. Indubitabil este ns c, n


urma crii lui Ohm, numele Seciune de Aur a nceput s apar n mod
frecvent n literatura matematic german i de istoria artei...".

Picturile, sculpturile si arhitectura au urmat aceasta filosofie din


Grecia antica pana in perioada renasterii si umanismului. Inca din antichitate
multi pictori, sculptori, arhitecti a aplicat acest raport in operele lor. Phidias
(500-432 i.Hr.), sculptor grec, a aplicat numarul phi in constructia
Parthenonului; Euclid (365-300 i.Hr.) de asemeni a folosit phi in constructia
unei pentagrame acestea fiind doar cateva exemple.
Proportia de aur cunoscuta si sub numele raportul de aur, sectiunea de
aur sau numarul de aur, a fost definita de Euclid din Alexandria,
printele geometriei ca sistem deductiv formalizat astfel : Spunem c un
segment de dreapt a fost mprit n medie i extrem raie atunci cnd
segmentul ntreg se raporteaz la segmentul mai mare precum se raporteaz
segmentul cel mare la cel mai mic". Notata cu (phi) dupa a 21-a litera
greceasca este primul numar irational definit si descris in istorie. Matematic
este definita astfel: a/b=(a+b)/a=1.618033... si duce la infinit. La
descoperirea acestui numar adeptii matematicianului Pitagora au avut un
mare soc. Concepia pitagoreic despre lume se baza pe o extrem fa de
arithmos - adic proprietile intrinseci ale numerelor ntregi i ale fraciilor
lor - i presupusul lor rol n cosmos. Pitagoreicii erau nendoielnic convini
c existena unor numere precum era att de nfricotoare nct ea trebuia
s reprezinte un fel de eroare cosmic, o informaie care ar trebui suprimat
i inut secret.

14

Sirul lui Fibonacci, spirala logaritmica, dreptunghiul de aur,


triunghiul de aur
Sirul lui Fibonacci are o puternica legatura cu proportia de aur. Acest
sir a fost dezvoltata de matematicianul Leonardo Fibonacci sau Leonardo
Pisano. Acesta s-a nascut la Pisa, Italia in anul 1175 si este cunoscut drept
cel mai important matematician al vremii sale. Fibonacci nu este numele sau
real ci este o prescurtare a latinescului filius Bonacci care inseamna fiul
lui Bonacci. Acest nume a fost folosit pentru prima oara in intitularea
primei sale carti. Acesta a deprins gustul pentru matematica in urma
numeroaselor calatorii de-a lungul coastei Marii Mediterane unde a invatat
principiile aritmetice a diversilor comercianti cu care a intrat in contact.
Contributia in domeniu a fost una importanta, Fibonacci fiind printre primii
care au introdus sistemul numeric arabic in Europa. Insa el este cunoscut
pentru sirul de numere dezvoltat in cartea sa Liber Abaci unde si-a pus
intrebarea: cate perechi de iepuri sunt create de o singura pereche intr-un an.
De aici a rezultat urmatoarea secventa de numere: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21,
34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597, 2584, , fiecare numar
reprezentand suma celor doua de dinaintea lui. Legatura acestui sir cu ratia
de aur este aceea ca daca luam un numar din aceasta secventa si il impartim
la numarul de dinaintea lui obtinem niste rezultate apropiate unele de
15

celelalte, rezultate ce tind spre numarul phi(1.618). Deci este limita seriei
formata din rapoartele acestor numere, desi nu e niciodata atinsa15.
Spirala logaritmica descrisa pentru prima oara de Descartes este o
spirala cu caracter simetric, de auto-similiaritate si poate fi descrisa ca o
curba care creste la infinit dar nu isi schimba tiparul. Numele ei deriv din
modul n care crete raza atunci cnd parcurgem curba i mai este cunoscut
i sub numele de spirala echiunghiular, care evideniaz o proprietate
interesant a acesteia: dac se traseaz o dreapt dinspre pol spre orice punct
al curbei, ea taie curba sub exact acelai unghi. Jacques Bernoulli a numit-o
spira mirabilis (spirala miraculoasa) atribuindu-i umatoarea definitie:
eadem mutato resurgo, desi schimbata, ma reintorc aceeasi de aici si
proprietatea de auto-similaritate. Spirala logaritmic se construiete ducnd
sferturi de cerc n ptratele menionate anterior. Sferturile de cerc au centrele
n unul din vrfurile ptratelor i razele egale cu lungimile laturilor
ptratelor16.
Un dreptunghi n care raportul dintre lungime i lime este egal cu
numrul de aur se numete dreptunghi de aur i este singurul dreptunghi cu
proprietatea c decuparea din el a unui ptrat produce un dreptunghi similar.
n plus, orice pereche de diagonale duse n dreptunghiuri succesive ale seriei
de dreptunghiuri se vor ntlni n acelai punct. Seria dreptunghiurilor din ce
n ce mai mici converg spre un punct niciodat atins, numit polul spiralei
logaritmice asociate, pe care matematicianul Clifford Pickover l-a
supranumit ochiul lui Dumnezeu(fig.1)

16

Fig.1. Spirala logaritmic asociat proporiei de Aur


O asemenea relatie poate fi gasita si intr-un triunghi echilateral cu
unghiurile de 72-72-36. Aici baza triunghiului se afla in raport de aur cu
celelalte laturi. Mai departe daca ducem o bisectoare din unul din cele 2
unghiuri de 72 aceasta va imparte latura respectiva in 2 laturi ce sunt in
raport de aur si obtinem de asemenea un triunghi in dimensiuni mai mici,
insa cu aceleasi rapoarte si unghiuri ca cel initial. Acesta este triunghiul de
aur (fig.2).

Fig.2 Triunghiul de Au
Importanta numarului de aur in natura este incontestabila, el este
ubicuitar si se pare ca il cautam.Poate in mod surprinzator, aceste conceptii
matematice se gasesc peste tot si au mai mult de a face cu o aranjare
eficienta. Astfel numarul petalelor de la unele flori urmaresc sirul lui
Fibonacci. Exemple: piciorul-cocosului are 5 petale, floarea de cicoare are
21, margaretele 34. De asemenea petalele sunt aranjate intr-un tipar
17

0.618034 (per turn) permitand cea mai buna expunere la soare. Un exemplu
evident il observam la semintele din centru florii-soarelui. Bobocii de floare,
din care se formeaza semintele, cresc dinstre centru spre periferie, iar fiecare
impinge o samanta spre exterior. Fiecare noua samanta creste la un unghi de
aur fata de cea din fata sa, floarea-soarelui avand configuratia in care
semintele sunt cat mai eficient aranjate, indiferent de cat de mare va creste.
Acest tip de aranjament produce tipare circulare sau spirale, numarul lor
gasindu-se in sirul lui Fibonacci. Un trunchi de copac va creste pana va
forma o ramura ce creeaza 2 puncte de crestere. Apoi una din tulpini se va
divide in 2, cealalta ramanand in stare latenta. Acesta reprezinta si tiparul
sistemului de radacini. Spirala logaritmica poate fi gasita in cochilia unui
melc,cohlea urechii interne, Calea Lactee, aspectul meteorologic al
uraganelor. Fata umana reprezinta un exemplu perfect valabil proportiei de
aur.
Un exemplu clasic prin care putem ilustra proportia divina la corpul
uman il reprezinta desenul lui Leonardo da Vinci cu opera sa Vitruvian
Man(fig.3).

18

Fig. 3 Omul Vitruvian

Aceste ilustreaza corpul uman in proportii ideale. Aici putem analiza


urmatoarele rapoarte si anume : distanta de la cap la ombilic- distanta de la
ombilic la picioare, distanta de la umarul drept la varful degetelor mainii
stangi- inaltimea totala. Aceste rapoarte sunt in perfecta concordanta cu
relatia divina.

I.6.Aplicatii ale proportiei de aur la nivelul esteticii faciale


Analiza esteticii faciale are la baza unele reguli. Conceptele generale
care stau la baza acestei nalize sunt simetria, egalitatea partilor si proportiile
repetitive.
In acest context, clinicienii trebuie sa intervina si sa corecteze anumite
probleme dentare sau legate de intreg aparatul dento-maxilar. Aici intervine
stiinta si necesitatea acumularii cunostintelor asupra multiplelor variante
terapeutice. Nu putem aplica un aparat daca nu stim ce consecinte rezulta din
aplicarea acestuia. In studiul esteticii se remarca 3 metode de analiza:
19

observatia directa, analiza pozelor si cefalometria. Cunoaterea i aplicarea


diferitelor metode cefalometrice s-a dovedit o necesitate pentru practica
medical ortodontic i cercetarea tiinific.
Analiza cefalometrica desi dezvoltata de B. Holly Broadbent in 1931,
abia in 1948 s-a ajuns la concluzia ca este o metoda buna de diagnostic in
ortodontie, diferentiind tiparele scheletale. Odata cu modernizarea metodelor
de investigatie, s-au putut stabili coordonate in cele 3 planuri: sagital,
vertical si transversal.
Analizele elaborate de-a lungul timpului, au fost perfecionate de ctre
autorii lor, cele mai folosite fiind cele ale lui Downs ( 1948, 1952, 1956),
Steiner (1953,1959,1960), Tweed (1953,1954) i Ricketts (1960, 1981). Mai
sunt folosite si cele introduse de Jacobson (1975,1976), Sassouni
(1969,1970), Jarabak (1972), Enlow (1969), coala de la Bergen.
Avand in vedere variabilitatea speciei umane, in literatura de
specialitate s-au descris mai multe masuratori la nivelul faciesului ce sa
incadreaza in subiectul discutiei noastre. Capul formeaza un dreptunghi de
aur, gura si nasul sunt pozionate intr-un raport de aur fata de ochi si barbie;
Alte rapoarte: centrul pupilei- marginea incizala a dintilor superiori-barbie,
distanta intercomisurala oculara- distanta de la comisura interna a ochiului la
linia verticala ce trece prin mijlocului nasului, latimile celor 2 buze, latimea
incisivului central- latimea incisivului lateral- latimea canin vazute din fata,
latimea ochiului-latimea irisului, latimea celor 2 incisivi centrali superiori
raportata la lungimea unuia, etc.
Intr-un articol publicat de Dr. Yosh Jefferson in 2009, acesta isi
exprima filosofia asupra frumusetii. El spune ca fata si corpul proportionate
dupa ratia de aur dau ideea frumusetii si a sanatatii; exista un standard
universal in ceea ce priveste frumusetea faciala indiferent de rasa, sex,
20

varsta, etc. acesta fiind bazat pe proportia divina si ca toate organismele vii
sunt structurate genetic in asa fel incat sa se conformeze si sa se dezvolte
potrivit acestei proportii. De aici a dezvoltat urmatoarea relatie: proportia
divina = frumusete faciala = ATM sanatos = armonie psihologica =
fertilitate = sanatatea la nivelul intregului organism = calitatea vietii.
Un chirurg oro-maxilo-facial renumit, Dr. Stephen Marquardt a
elaborat asa zisa masca a frumusetii ce are ca structura numarul de aur.
Acesta spune ca indiferent de cultura, origini si preferinte, exista un ideal de
frumusete placut tuturor oamenilor (fig.4)

Fig.4. Masca frumuseii dup S. Marquandt

Conceptul de frumusee este adesea identificat cu armonia


proporiilor. A vorbi despre proporie nseamn a porni de la noiunea de
relaie, procent, msur n determinrile lor numerice i implic
cuantificarea normelor aplicabile oricrei relaii fizice.

21

Limbajul matematic a fost considerat ntotdeauna considerat unicul


reper legat de cunoaterea naturii. Ideea aplicrii acestui limbaj n art, drept
criteriu obiectiv de evaluare a focalizat atenia a ntregi generaii de filozofi
n dorina lor de a dovedi ipoteza c frumuseea poate fi exprimat i
matematic .
Dar frumuseea nu depinde numai de reguli numerice.
Observaia c divizarea unei suprafee n proporia de aur exercit o
atracie instinctiv, explic trimiterea constant ctre conceptul pitagoreic
Pentha en arithmo ( totul este rnduit n numr).
Dei, prin natura ei, proporia este o relaie matematic astzi , pare
mult mai pertinent combinare ntre cuantificrea numeric a frumuseii i
cuantificarea sa fizico-psihic.
Matematicienii au studiat cu fascinaie nebnuitele relaii dintre lumea
numerelor i cea a formelor, ajungnd la concluzia c acestea sunt dou
aspecte ale unui adevr cosmic unic, natura tinznd, n toate i din totdeauna
s rmn identic cu ea nsi .
Un exemplu n acest sens l constituie a fost descoperit de ctre
Fibonacci i se refer la irul matematic care i poart numele (irul lui
Fibonacci-fig.5) care este de forma:
a0 : = 0, a1 : = 1, an : = an-1 + a n-2
Dup cum se poate observa din relaia de mai sus acest ir ncepe cu
numerele 0 i 1, iar fiecare termen al su este egal cu suma celor doi termeni
anteriori lui : 0,1 , 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34,. Denumirea actual dat de
matematicieni, corespunztoare unui ir de tipul celui al lui Fibonacci este
aceea de ir recurent, adic un ir de numere ntre termenii cruia exist o
22

anumit relaie. Universalitatea irului lui Fibonacci rezult din posibilitatea


de a alege ca termeni iniiali oricare alte dou numere n afar de 0 i 1, ceea
ce genereaz tot attea iruri fibonacciene, care reprezint o infinitate de
ipostaze ale irului original 79,178.
Importana irului lui Fibonacci rezid n multiplele sale proprieti
descrise matematic dar mai ales n frecvena cu care se regsete n natur :
legea biologic dup care orice form de via conine i repet stadiile
precedente (legea nsumrii i reproducerii), dispunerea geometric a
seminelor de floarea soarelui, ramificarea i nfrunzirea plantelor,
construcia geometric a fulgilor de zpad sau a cochiliei melcului.

Fig.5

irul

lui

Fibonacci

Relaia numr - form este cu att mai fascinant cu ct s-a dovedit c


irul obinut prin calcularea raportului dintre fiecare doi termeni consecutivi
ai irului lui Fibonacci are drept limit (converge n sens matematic) chiar
proporia (seciunea) de aur .
Aceasta este o legitate matematic care se refer la un anumit mod de
a seciona un segment astfel nct raportul dintre ntreg i partea mai mare a

23

segmentului ( partea major M) s fie egal cu raportul dintre partea mai mare
i partea mai mic (partea minor m) a segmentului .
(M+ m) / M = M/m 1,618... (5+1)/2
Obinerea acestui numr ca valoare a proporiei de Au este
reprezentat grafic n figura 6.

Fig.6 Figurarea Proportiei de Au


(dup Concepts of Esthetic
Dentistry, Ronald Goldstein, BC
Decker Inc, 1998)

Legea Proporiei de Au, cel puin intuit nc de la nceputurle istoriei


omenirii, are proprieti unice i pare fi att de mistic nct depete
imaginaia i puterea uman de nelegere i cuprindere.
1. Proporia de Au la nivelul scheletului corpului uman
Dimensiunile falangelor se gsesc relaionate prin intermediul
proporiei de Au, nlimea facial total reprezint 1/8 din nlimea total a
corpului (fig.7) . De asemenea ombilicul mparte corpul uman n dou
segmente ntre care se stabilete proporia de Au .

24

Fig 7. Proporia de Au la nivelul


scheletului corpului uman
(dup Concepts of Esthetic
Dentistry, Ronald Goldstein, BC
Decker Inc, 1998)

O serie de studii efectuate n perioada anilor 70, care au avut n


vedere studierea computerizat a morfologiei faciale umane utiliznd un lot
de 40 de copii a demonstrat c exist un centru polar de cretere situat n
plan sagital la nivelul bazei sfenoidului -foramen rotundum (gaura
rotund)-, unde este situat punctul de emergen al nervului trigemen. De la
nivelul acestui punct creterea pare a avea loc radiar 78 (fig.8).

Fig.8 Centrul polar de cretere i


creterea radiar

Astfel structurile aflate n imediata apropiere a acestui centru de


cretere se dezvolt mai puin dect cele aflate la distan, n vederea
meninerii unor proporii faciale armonioase n context tridimensional.
25

Toate cavitile faciale au demonstrat acest tipar de cretere gnomic


(cretere n dimensiuni fr modificarea formei), regula aplicndu-se i n
cazul planului ocluzal .
Creterea mandibular descrie un arc, parte a unei spirale logaritmice
care reflect respectarea proporiei de Au i la acest nivel (fig.9).

Fig. 9. Arcul descris de creterea


mandibular
(dup Concepts of Esthetic
Dentistry, Ronald Goldstein, BC
Decker Inc, 1998)

Compoziii faciale generate de calculator simulnd o figur obinuit


vzut din plan frontal au dovedit c maxilarul superior, mandibula i
cavitatea nazal pot fi interrelaionate pritr-un tipar de cretere de tipul 3-21. Acest tipar de cretere, din aceast perspectiv, este de natur bipolar
datorat n principal aportului neurotrofic diferit la nivelul celor dou
hemifaciesuri. n regiunea planului median (Nazion) cele dou tipare
fuzioneaz genernd un singur gnomon de cretere mandibular att n sens
transversal ct i vertical (fig.10).

26

Fig. 10 Natura bipolar a tiparului


de cretere la nivel facial n plan
frontal
Concepts

i
of

transversal
Esthetic

(dup

Dentistry,

Ronald Goldstein, BC Decker Inc,


1998)

Proporia de Au nu simbolizeaz doar frumuseea i confortul ci


reprezint cheia unei morfologii normale. Este o lege natural de cretere
att n cazul regnului animal ct i al celui vegetal.
Studierea dimensiunilor dinilor precum i a formelor arcadelor au
artat c frumuseea unui zmbet poate fi accentuat de o corelaie
armonioas ntre acestea.

2. Proporia de Au la nivelul feei -examen gnatofotostatic.


Pentru realizarea acestor studii s-au utilizat o serie de puncte de reper
amplasate la nivel cutanat precum i un dispozitiv special- compasul de
Au realizat astfel nct s permit identificarea rapid i precis a acestor
rapoarte la nivel facial.
n plan orizontal
Astfel s-a putut demonstra existena proporiei de Au ntre limea
unei narine (msurate ntre aripa nasului de partea respectiv i faa
columelei de partea opus ) i distana dintre columela i aripa nasului
27

opus, precum i ntre limea nasului msurat n partea superioar la


nivelul interdacryon (Da-Da) i limea nasului msurat ntre Ala Ala .
De asemenea raportul dintre limea fantei labiale i limea fantei
palpebrale este egal cu proporia de Au.
n plan vertical
Foarte importante din punctul de vedere al armoniei dento-faciale sunt
proporiile existente la acest nivel n plan vertical. Astfel, un facies armonios
va demonstra existena proporiei divine ntre nimea buzei superioare i
cea a buzei inferioare, msurate ntre St-Uv i St-Iv .
Un alt astfel de raport se remarc ntre nlimea filtrumului msurat
ntre arcul lui Cupidon, baza nasului i nlimea fantei labiale. De asemenea
distaa dintre St i Ala raportat la distana St-Me genereaz proporia de Au.
n mod similar distana Gn-St raportat la distana unghiul intern al ochiului
S precum i distana Ala-Gn raportat la distana Ala-unghiul intern al
ochiului sunt egale cu proporia de Au(fig.11) .

Fig.11 Proporia de Au la nivel facial


(dup Concepts of Esthetic Dentistry,
Ronald Goldstein, BC Decker Inc,
1998)

28

Sintetiznd aceste determinri se poate afirma c pentru un facies


armonios cele trei etaje ale feei trebuie s fie riguros egale (Trh-Oph, OphSn, Sn-Gn) n acelai timp la nivel facial descriindu-se o serie de
dreptunghiuri de Au dup cum urmeaz: un dreptunghi superior centrat la
nivelul frunii, un dreptunghi de Au mijlociu cu centrul de formare la nivelul
vrfului nasului i un dreptunghi de Au inferior cu centrul de formare la
nivelul St.
Redarea proporiei de Au i gsete aplicabilitatea i n terapia
ortodontic, cunoscut fiind faptul c msurtorile cefalometrice reprezint
una dintre modalitile de investigare i diagnosticare a pacientului n
aceast specialitate. Aplicarea regulilor proporiei de Au permite pe de o
parte o analiz mult mai complex a cazului n sine precum i instaurarea
unei terapii cu rezultate optime i din punct de vedere estetic.

Proporia de Au la nivel facial- msurtori craniometrice


Studii computerizate efectuate pe 30 de schelete de masculi peruvieni,
fiecare prezentnd dentiie complet au demonstrat existena proporeiei de
Au ntre S-Ba i S-N precum i ntre Ar-Cci Cc-N (fig.12).

Fig. 12 Proportia de Au la nivel


facial - plan sagital
(dup

Concepts

of

Esthetic

Dentistry,
29

Ronald Goldstein, BC Decker Inc,


1998)

Alt raport de Au se nregistreaz ntre planul de la Frankfurt, punctul


A i Pg. Proporia de Au se mai nregistreaz i ntre unghiul extern al
ochiului planeul fosei nazale i Gn.
Avnd n vedere faptul c se nregistreaz proporia de Au ntre
distanele PF-A-Pg precum i ntre distanele I-Pg-A etse evident faptul c
distana PF-A este egal cu distana I-Pg . Aceste determinri permit
clinicianului stabilirea unei dimensiuni verticale optime a etajului inferior(
fig.13) precum i a unor rapoarte armonioase dento-dentare aprecieri utile
att n chirurgia ortognatic ct i n ortodonie.

Fig. 13 Proporia de Au- corelaii


n

vederea

determinrii

dimensiunii verticale a etajului


inferior
Esthetic

(dup

Concepts

Dentistry,

of

Ronald

Goldstein, BC Decker Inc, 1998)

Alte rapoarte de Au se ntlnesc la nivel mandibular. Astfel, n plan


sagital ntre distana de la Co la centrul de rotaie al mandibulei (Xi) i
distana de la Xi la Pg se stabilete proporia de Au. De asemenea proporia
30

de Au pote fi decelat i atunci cnd vorbim despre raportul dintre distana


de la baza craniului (Cc) i Go i distana de la baza craniului i Gn, de
raportul dintre distana de la planul bazal maxilar i planul de ocluzie i
distana de la planul de ocluzie i planul bazal mandibular sau de raportul
dintre distana de la PF la centrul de rotaie mandibular (Xi) i distana de la
acest centru la Gn (fig.14) .

Fig.14

Proporia de Au la nivel

mandibular
(dup Concepts of Esthetic Dentistry,
Ronald Goldstein, BC Decker Inc,
1998)

n plan frontal se poate remarca prezena proporiei de Au ntre


dimensiunile piramidei nazale msurate ntre Da-Da i limea orbitei, ntre
limea maxilarului superior determinat la nivelul tuberozitii i
dimensiunea aperturii piriforme, de asemenea limea maxilarului astfel
determinat raportat la limea mandibulei msurat la nivelul bazei
condilului mandibular genereaz tot proporia de Au (fig.15).

Fig. 15 Proportia de Au la nivel


facial

plan

frontal

(dup

Concepts of Esthetic Dentistry,


31

Ronald Goldstein, BC Decker Inc,


1998)

Proporia de Au la nivel dentar


Incisivul central inferior, cel mai mic dinte de la nivelul cavitii
orale, poate fi folosit ca reper. Se observ astfel, spre exemplu, c raportul
dintre diametrul incisivului central superior i diametrul incisivului central
inferior este 1,618 .
Msurtorile s-au efectuat folosind ublerul lui Shumaker care a
permis determinarea existenei proporiei de Au la nivelul cavitii orale. S-a
observat astfel c limea incisivului central superior este de aproximativ 8,9
mm iar limea incisivului lateral este de aproximativ 6,4 mm ceea ce face
ca incisivul central superior s fie de 1,375 ori mai lat dect cel lateral. Dar
n vedere direct curbura arcadei dentare face ca incisivul lateral s par mai
ngust. Ca urmare, nu este expus vederii directe dect o parte din limea
acestuia. Raportul care se stabilete ntre limea incisivului central superior
i limea expus vederii de ctre incisivul lateral superior respect proporia
de Au. De asemenea, ntre limea grupului incisivilor mandibulari i
limea grupului frontal maxilar (de la canin la canin) se stabilete proporia
de Au.
i la nivelul zonei laterale a arcadei s-a demonstrat existena
proporiei de Au precum i a unor dimensiuni care corespund irului lui
Fibonacci. Distana dintre cei doi canini maxilari raportat la distana dintre
cei doi molari secunzi maxilari este egal cu proporia de Au.

32

Prezena acestor rapoarte de Au se nregistreaz la persoanele cu


zmbete armonioase, cu fee perfect echilibrate din punct de vedere estetic.
Drept urmare putem afirma c proporia de Au este perceput de
ochiul uman ca fiind cel mai armonios raport dintre pri cu putin aadar
este n mod incontient asociat armoniei estetice depline. Cu ct ntre
structurile componente ale sistemului stomatognat n special i ale corpului
uman n general se stabilesc mai frecvent aceste rapoarte cu att senzaia
generat va fi mai plcut pentru simurile noastre.

33

CONTRIBUII PERSONALE

34

II.1.INTRODUCERE
Nici una dintre cutrile omului nu poate fi numit tiin fr expunere i
demonstraie matematic spunea Leonardo da Vinci. Unul dintre cele mai
controversate aspecte ale esteticii dento-somato-faciale este al stabilirii unor
relaii matematice ntre imensiunile successive ale dinilor din regiunea
anterioar. Proporia de aur , pprocentul de aur si proporia dentar estetic
recurent(RED) sunt principalele teorii promovate n acest domeniu.
Lombardi a fost primul care a susinut ca proporia de au este prea
12

rigid pentru a fi folosit n stabilirea dimensiunilor dinilor din regiunea


anterioar. El a introdus noiunea de raport repetat la nivelul dinilor arcului
anterior maxilar, adic ideea de stabilire a unui raport optim ntre laimea
vizibil a incisivului central i cea a incisivulu lateral precum i ntre
incisvul lateral i canin i repetarea acestuia la nivelul tuturor dinilor arcadei
superioare.
Levin13 a sugerat c utilizarea poporiei de Au n relaionarea limii
dinilor succesivi de la nivelul arcului anterior , aa cum sunt ei vzui n
inciden frontal.

35

n plus, a introdus o gril, cu spaiile dispuse dup proporia de Au


care ar permite stabilirea armonioas a porpoiilor ntre dinii arcului anterior
maxilar.

Fig. Grila lui Levin de determinare a proporiei de Au la dinii frontali


maxilari
Totui, studii mai recente, efectuate de ctre Preston15 i alii au ajuns
la concluzia ca nici nu se poate pune problema stabilirii proporiei de aur
ntre dinii arcului anterior ca i regul pentru zmbetele armonioase din
punct de vedere estetic, aceasta regasindus-se dor la 17% dintre subieci
ntre laimea incisivului central i cea a incisivului lateral i la 12% dintre
subieci ntre cea a incisvului lareral i canin.
Ward introduce n 2007 noiunea de proporie estetic recurent
(RED). El a definit aceast proporie astfel : proporia dintre limile dinilor
din regiunea anterioar, aa cum se observ ei n vedere frontal trebuie s
rmn constant.El a efectuat aceste studii la nivelul populaiei din america
de Nord, aceasta fiind o precizare care se impune, cunoscut fiind faptul c
exist o diuferen ntre canoanele de frumusee americane i cele europene.

36

(dupa Ward)
O alt teorie de smile design, defint de ctre Snow, este aceea a
mediei de Aur, care afirma c laimea incisivului central superior trebuie s
reprezinte 25% din limea grupului frontal maxilar, masurat ntre feele
laterale ale caninilor, fiecare incisiv lateral trebuie s reprezinte 15% din
aceasta iar fiecare canin 10%.

Scopul studiului
Scopul acestui studiu este acela de a existena i utilitatea practic a
proporiei de aur, proporiei estteice recurente(RED) si a mediei de Aur la
nivelul grupului frontal maxilar la pacienii cu arcade dentare integre cu
ajutorul fotografiileor digitale si analizei pe calculator.
Material i metod

37

a. Selectarea lotului de studiu : 56 de studeni ai Facultii de


Medicin Dentar din Iai, 20 de brbai i 36 de femei, cu vrste
cuprinse ntre 20 i 25 de ani
b. Criterii de includere n studiu
- subieci romni, cu dentiie natural,
- fr tulburri ale dispoziiei spaiale a dinilor pe arcad,
- fra anomalii de form sau structur a dinilor,
- fr tratament ortodontic n antecedente,
- fr restaurri localizate la nivelul arcului anterior,
-

fr intervenii de chirurgie maxilo-facial,

- fr anomalii dento-faciale, asimetrie evident sau cicatrici,


-

fr patologie parodontal la nivelul grupului frontal maxialar


c. Preluarea fotografiilor :

- camer foto digital NIKON D100 AF MICRO NIKORRE, 105 mm


- s-au preluat fotografii n zmbet i forografii intraorale n vedere
frontal
- subiecii au fost poziionai n RP
- - camera a fost poziionat pe un tepied i ajustat astfel nct s se
obin imagini clare ale feei de la vrful nasului pn la vrful
brbiei.distana dintre camera foto i subiect a fost de 60 cm.
- subiecii au fost invitai s zmeasca dup care s-au preluat i imaginea
intraoral a grupului frontal superior.

38

Fig. Aspecte de fortografie

Imaginile au fost prelucrate de un singur operator n Adobe


Photoshop.
Msurtorile au fost efectuate dup urmtorul protocol :
1. Proporia de Au : limea incisivului central a fost multiplicat cu
62% (0,620,618) i comparat cu limea incisivului lateral
adiacent ; limea incisivului lateral a fost multiplicat cu 62% i
comparat cu limea vizibil a caninului.

Fig. Msurarea proporiei de Aur


2. RED : a fost calculat mprind limea fiecrui incisiv lateral
prin limea incisivului central adiacent , rezultatul fiind nmulit
cu 100. n aceeai manier,limea fiecrui canin a fost mprit
prin limea fiecrui incisiv lateral adiacent iar rezultatul a fost
39

nmulit cu 100. Dac valoarea obinut a fost constant, atunci


dinii grupului forntal respectau RED.

3. Media (procentul) de Aur a fost calculat prin divizarea limii


fiecrui incisiv central, incisiv lateral i canin prin limea arcului
anterior maxilar, calculat ntre feele distale ale caninilor i
multiplicnd rezultatul cu 100, pentru a se obine media de au
pentru fiecare dinte. Daca valorile de la canin la canin au fost
10%,15%,25%,25%,15%,10% atuncintre dinii arcului anterior
maxilar respectiv s-a determinat media (procentul) de aur.
Rezultatele s-au analizat statistic utiliznd teste t- perechi P0,5%.

2.4.Rezultate si discuii

LIc la femei a variat intre 14,5 i 18mm (cu o valoare medie de 16,5
mm), La femei, intervalul de reprezentativitate a fost cuprins ntre 15,91
mm i 16,69 mmn 95% dintre cazuri. LIm la femei a variat ntre ntre 25 i
32 mm n 95% dintre cazuri cu o valoare medie de 27,9 mm. LICa la femei a
variat ntre 34 mm i 43,5 mm cu o valare medie de 37,1 mm. De asemeni la
40

femei LICv a variat ntre 28,5 i 37 mm cu o valoare medie de 32,1mm .DIA


la femei a variat ntre 26 i 37 mm, cu o medie de 31,49mm. DUIO a variat
la femei ntre 24 i 38 mm cu o valoare medie de 30,47 mm. la 95% dintre
cazuri valorile determinate au acoperit intervalul cuprins ntre 29,49 mm i
31,45 mm. DIC a variat la femei ntre 31 i 45 mm cu o valoare medie de
37,20 mm (tabelul 1).
LIc la brbai a variat intre 15 i 19mm (cu o valoare medie de 17
mm), La brbai, intervalul de reprezentativitate a fost cuprins ntre 15,6
mm i 118,37 mm n 95% dintre cazuri. LIm la brbai a variat ntre ntre
25,5 mm i 31 mm n 95% dintre cazuri cu o valoare medie de 28,8 mm.
LICa la brbai a variat ntre 35 mm i 42 mm cu o valare medie de 37,1
mm. De asemeni la brbai LICv a variat ntre 31 i 38 mm cu o valoare
medie de 33,7mm .DIA la brbai a variat ntre 24 i 35 mm, cu o medie de
32 mm. DUIO a variat la brbai ntre 24 i 35 mm cu o valoare medie de 32
mm. La 95% dintre cazuri valorile determinate

au acoperit intervalul

cuprins ntre 29,06 mm i 34,94 mm. DIC a variat la brbai ntre 32 i 43


mm cu o valoare medie de 38,04 mm (tabelul 2).

Tabelul 1:Valorile parametrilor determinai nregistrate la


subiecii femei
Parametru

LIC

VmSD

16,30,225

Coef.

de Interval

de

variaie

reprezentativitate

(CV)

(IR)

13,8%

15,91-16,69

41

LIM

27,90,379

13,58%

27,11-28,6

LICA

37,10,49

13,2%

35,93-38,27

LICV

32,10,47

14,92%

30,93-33,27

DIA

31,490,452

14,35%

30,51-32,47

DUIO

30,470,449

14,73%

29,49-31,45

DIC

37,200,456

14,23%

36,23-37,65

Tabelul 2:Valorile parametrilor determinai nregistrate la


subiecii brbai
Parametru VmSD

Coef.

de Interval

variaie (CV)

de

reprezentativitate
(IR)

LIC

170,372

21,88%

15,62-18,37

LIM

28,80,63

21,87%

27,42-30,172

LICA

38,80,84

21,64%

35,46-42,13

LICV

33,70,75

22,25%

30,76-36,64

DIA

35,50,78

21,97%

32,27-38,63

42

DUIO

320,74

23,12%

29,06-34,94

DIC

38,040,68 21,22%

38,72-37,94

Valorile obtinute in urma masuratorilor,exemplul clinic numarul 1, au fost


urmatoarele:
distanta interalara=31 mm
distanta bicomisurala=48 mm
latime incisiv central superior=9 mm
latime incisiv lateral superior=6 mm
latime canin superior=7 mm
distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori=39 mm
distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori=28 mm
distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori=36 mm
verificarea

respectarii

inc.central/latime

proportiei

de

aur

la

nivel

dentar-latime

-latime

canin/latime

inc.lateral=9/6=1,5

dintre

distoproximale

ale

caninilor

distoproximale

ale

caninilor

inc.lateral=7/6=1,17
raport

distanta

suprafetele

superiori/distanta interalara=39/31=1,25
raport

distanta

dintre

suprafetele

superiori/distanta bicomisurala=39/48=0,81

43

raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
interalara=28/31=0.90
raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
bicomisurala=28/48=0,58
raport distanta bicomisurala/distanta interalara=48/31=1,54
raport distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori/distanta
interalara=36/31=1.16
Valorile obtinute in urma masuratorilor,pentru cazul clinic numarul
2,au fost urmatoarele:
distanta interalara=32 mm
distanta bicomisurala=48 mm
latime incisiv central superior=9 mm
latime incisiv lateral superior=7 mm
latime canin superior=8 mm
distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori=39 mm
distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori=29 mm
distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori=34 mm
verificarea

respectarii

inc.central/latime

proportiei

de

inc.lateral=9/7=1,28

aur
;

la

nivel

-latime

dentar-latime
canin/latime

inc.lateral=8/67=1,14

44

raport

distanta

dintre

suprafetele

distoproximale

ale

caninilor

distoproximale

ale

caninilor

superiori/distanta interalara=39/32=1,21
raport

distanta

dintre

suprafetele

superiori/distanta bicomisurala=39/48=0,81
raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
interalara=29/32=0.90
raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
bicomisurala=29/48=0,60
raport distanta bicomisurala/distanta interalara=48/32=1,5
raport distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori/distanta
interalara=34/32=1.06
Valorile obtinute in urma masuratorilor,pentru exemplul clinic
numarul 3,au fost urmatoarele:
distanta interalara=38 mm
distanta bicomisurala=54 mm
latime incisiv central superior=9 mm
latime incisiv lateral superior=7 mm
latime canin superior=8 mm
distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori=38 mm
distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori=29 mm
distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori=34 mm
45

verificarea

respectarii

inc.central/latime

proportiei

de

inc.lateral=9/7=1,28

aur
;

la

nivel

-latime

dentar-latime
canin/latime

inc.lateral=8/67=1,14
raport

distanta

dintre

suprafetele

distoproximale

ale

caninilor

distoproximale

ale

caninilor

superiori/distanta interalara=38/38=1
raport

distanta

dintre

suprafetele

superiori/distanta bicomisurala=38/54=0,70
raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
interalara=29/38=0.76
raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
bicomisurala=29/54=0,53
raport distanta bicomisurala/distanta interalara=54/38=1,42
raport distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori/distanta
interalara=34/38=0,89.
In urma masuratorilor efectuate,am obtinut urmatoarele valorii:
pentru latimea incisivului central superior :
-8 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de sex
masculin(21,42%)=valoare minima a latimii incisivului central superior in
cazul ambelor sexe;
-9 mm-in cazul a optsprezece(18) persoane de sex feminin si a
doisprezece(12) persoane de sex masculin(71,14%)=valoare maxima a
latimii incisivului central superior in cazul persoanelor de sex masculin;

46

-10 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoare maxima


a latimii incisivului central superior in cazul persoanelor de sex feminin;

- pentru latimea incisivului lateral superior:


-5 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de sex
masculin(14,28%)= valoare minima a latimii incisivului central superior in
cazul ambelor sexe;
-6 mm-in cazul a doisprezece(12) persoane de sex feminin si a trei(3)
persoane de sex masculin(35,71%);
-7 mm-in cazul a noua(9) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de
sex masculin(28,57%);
-8 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex femin si a sase(6)persoane de sex
masculin(21,42%)= valoare maxima a latimii incisivului laterall superior
in cazul ambelor sexe;

pentru latimea caninului superior :


-7 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3)persoane de sex
masculin(14,28%)= valoare minima a latimii caninului superior in cazul
ambelor sexe;
-8 mm-in cazul a douazecisipatru(24) persoane de sex feminin si a
douasprezece(12) persoane de sex masculin(85,71%)= valoare maxima a
latimii caninului superior in cazul ambelor sexe;

47

Valorile medii ale latimii dintilor frontali maxilari sunt reprezentate in


fig.1:
valoarea medie a a latimii incisivului central superior:8,88 mm(la femei)
si de 8,8 mm(la barbati)-o medie per total de 8,84 mm;
valoarea medie a latimii incisivului lateral superior:6,44 mm(la femei)
si de 6,8 mm(la barbati)-o medie per total de 6,62 mm;
valoarea medie a latimii caninului superior:7,88 mm(la femei) si de 7,8
mm(la barbati)-o medie per total de 7,84 mm.

Valorile medii ale latimii dintilor frontali maxilari


10

8.88 8.8 8.84

7.887.8 7.84
6.446.8 6.62

6
femei
4

barbati

valori medii

latime incisiv
latime incisiv
central superior lateral superior

latime canin
superior

femei

8.88

6.44

7.88

barbati

8.8

6.8

7.8

valori medii

8.84

6.62

7.84

Fig.4

48

Dimensiunile obtinute pentru incisivul central superior le-am raportat


la dimensiunile obtinute pentru incisivul lateral superior,iar dimensiunile
obtinute pentru caninul superior le-am raportat tot la dimensiunile obtinute
pentru incisivul lateral superior cu scopul de a verifica respectarea proportiei de aur la nivel dentar.Raportarea am realizat-o atat
in cazul participantilor de sex feminin cat si in cazul participantilor de sex
masculin,dar si pentru intregul lot studiat.Astfel,in cazul participantilor de
sex feminin,raportul intre dimensiunile incisivului central superior(8,88 mm)
si dimensiunile incisivului lateral superior(6,44 mm) a fost de 1,37;in cazul
participantilor

de sex masculin,raportul dintre dimensiunile incisivului

central superior(8,8 mm) si dimensiunile incisivului lateral superior(6,8 mm)


a fost de 1,29.Raportul intre dimensiunile caninului superior(7,88 mm) si
dimensiunile incisivului lateral superior(6,44 mm) a fost de 1,22,in randul
participantilor de sex feminin

iar raportul intre dimensiunile caninului

superior (7,8 mm) si dimensiunile incisivului lateral superior(6,8 mm) a fost


de 1,14.,in randul participantilor de sex masculin.Verificarea respectarii
proportiei de aur la nivelul grupului frontal maxilar este reprezentata in
fig.5:

49

Verificarea respectarii proportiei de


aur la nivelul grupului frontal maxilar
2
1.5

1.371.291.33

1.618
1.221.141.18

0.618

0.5
0

femei
barbati
valori medii
proportia de aur

incisiv central
superior

canin superior

femei

1.37

1.22

barbati

1.29

1.14

valori medii

1.33

1.18

proportia de aur

1.618

0.618

Fig.5

Pentru distanta masurata intre aripile nasului(distanta AlareAlare),am gasit urmatoarele valori:
-25 mm-in cazul unei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea minina
a distantei interalare
-29 mm-in cazul a doua(6) persoane de sex feminin(14,28%);
-30 mm-in cazul unei(3) persoane de sex feminin(7,14%);
-31 mm-in cazul a noua(6) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de
sex masculin(21,42%);
-32 mm-in cazul a patru(6) persoane de sex feminin(14,28%);
50

-35 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de


sex masculin(14,28)=valoarea maxima a distantei interalare in randul
persoanelor de sex feminin;
-36 mm-in cazul a trei(6) persoane de sex masculin(14,28%);
-37 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex masculin=valoarea maxima a
distantei interalare in randul persoanelor de sex masculin7,14%).
- valoarea medie a

distantei interalare

la participantii de sex

feminin=30,44 mm,pentru participantii de sex masculin am gasit o valoare


medie a distantei interalare=35 mm;valoarea medie a distantei interalare a
fost de 32,72 mm.
Valorile distantei intercomisurale au fost urmatoarele:
-42 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea minima
a distantei bicomisurale in randul persoanelor de sex feminin
-43 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%);
-44 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%);
-45 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminim(14,28%);
-46 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%);
-47 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex masculin(14,28%)=valoarea
minima minima a distantei bicomisurale in randul persoanelor de sex
masculin
-48 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si sase(6) persoane de sex
masculin(21,42%);
51

-54 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si trei(3) persoane de sex
masculin(14,28%)=valoarea maxima a distantei bicomisurale in randul
ambelor sexe
-valoarea medie a distantei bicomisurale la participantii de sex
feminin=45,668mm,pentru
participantii de sex masculin am gasit o valoare

medie a distantei

bicomisurale=48,8mm;valoarea madie a distantei bicomisurale a fost de


47,23 mm.
Valorile distantei interalare si ale distantei bicomisurale sunt
reprezentate in fig.3.

Distante masurate la nivel facial


60
40
20
0

femei
barbati
valori medii

femei
barbati
distanta
interalara

distanta
bicomisurala

30.44

45.66

35

48.8

32.72

47.23

valori medii

Fig.6
Conform masuratorilor efectuate,am gasit pentru distanta dintre
suprafetele distoproximale ale caninilor superiori,urmatoarele valori:
52

-31 mm-in cazul a treii(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea


minima a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori
in randul persoanelor de sex feminin
-35 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)
-37 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de
sex masculin(14,28)= valoarea minima a distantei dintre suprafetele
distoproximale ale caninilor superiori in randul persoanelor de sex
masculin
-38 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si trei(3) persoane de sex
masculin(14,28%)
-39 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a sase(6) persoane de
sex masculin(28,57%)
-40 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%)
-41mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea maxima
a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori in
randul persoanelor de sex feminin
-42mm- in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)= valoarea
maxima a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori
in randul persoanelor de sex masculin
-valoare medie a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor
superiori la participantii de sex feminin =37,77 mm ,iar pentru participantii
de sex masculin,valoarea medie a distantei dintre suprafetele distoproximale

53

ale caninilor superiori=39 mm;valoarea medie a distantei dintre suprafete


distoproximale ale caninilor superiori a fost de 38,38 mm.-fig.4
Rezultatele obtinute in urma masuratorilor arata,pentru distanta
masurata intre varful cuspidului caninului superior de pe hemiarcada
dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada stanga,urmatorile
valori:
-22 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea minima
a distantei masurate intre varful cuspidului caninului superior de pe
hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada stanga in
randul persoanelor de sex feminin;
-31 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%);
-32 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%);
-34 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de
sex masculin(21,42%)= valoarea minima a distantei masurate intre varful
cuspidului caninului superior de pe hemiarcada dreapta si varful caninului
superior de pe hemiarcada stanga in randul persoanelor de sex masculin;
-35 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a sase(6) persoane de
sex masculin(28,57%);
-36 mm- in cazul a sase(6) persoane de sex masculin(14,28%)= valoarea
maxima a distantei masurate intre varful cuspidului caninului superior de
pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada
stanga in randul persoanelor de sex masculin;

54

-37 mm- in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)= valoarea


maxima a distantei masurate intre varful cuspidului caninului superior de
pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada
stanga in randul persoanelor de sex feminin;
-valoarea medie a a distantei masurate intre varful cuspidului caninului
superior de pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe
hemiarcada stanga in randul persoanelor de sex feminin=32,44 mm;
valoarea medie a a distantei masurate intre varful cuspidului caninului
superior de pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe
hemiarcada stanga in randul persoanelor de sex masculin=35,2
mm;valoarea medie pentru distanta masurata intre varful cuuspizilor dintre
cei doi canini superiori a fost de 33,82 mm.-fig.4
Pentru

distanta intre fetele distale ale incisivilor laterali

superiori,am obtinut urmatorile valori:


-25 mm- in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea
minima a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali in randul
persoanelor de sex feminin;
-27 mm- in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si in cazul a trei(3)
persoane de sex masculin(21,42%)= valoarea minima a distantei intre fetele
distale ale incisivilor laterali in randul persoanelor de sexmasculin;
-28 mm- in cazul a trei(3) persoane de sex masculin(7,14%);
-29 mm-in cazul a doisprezece(12) persoane de sex feminin si in cazul a
trei(3) persoane de sex masculin(35,71%);

55

-30 mm-in in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%)= valoarea


maxima a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali in randul
persoanelor de sex feminin;
-31 mm-- in cazul a trei(3) persoane de sex masculin(7,14%);
-32 mm-- in cazul a trei(3) persoane de sex masculin(7,14%)= valoarea
maxima a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali in randul
persoanelor de sex masculin.
-valoarea medie a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali= 28,33
mm in randul participantilor de sex feminin si de 29,4 mm la persoanele de
sex masculin;valoarea medie pentru distanta intre fetele distale ale
incisivilor laterali superiori =28,86 mm.-fig.7.

Dimensiuni masurate la nivelul grupului frontal maxilar


50
40

37.77 39 38.38
28.33 29.4 28.86

30

32.44

35.2 33.82
femei
barbati

20

valori medii

10
0

femei
barbati
valori medii

distanta dintre fetele


distale ale caninilor

distanta intre fetele


distale ale incisivilor

distanta dintre varful


cuspidului caninilor

37.77

28.33

32.44

39

29.4

35.2

38.38

28.86

33.82

Fig.7

56

Utiliznd de aceste valori medii calculate atat pentru persoanele de


sex feminin cat si pentru persoanele de sex masculin dar si pentru lotul total,
s-au calculat si valorile pentru raporturile amintite anterior.Valorile obtinute
au fost urmatoarele:
raportul dintre distanta cuprinsa intre suprafetele distoproximale ale
caninilor superiori si distanta interalara are o valoare de 1,24 in randul
persoanelor de sex feminin si o valoare de 1,11 in randul persoanelor de sex
masculin;raportul intre cele doua distante pentru intreg lotul analizat a fost
de 1,17;-fig.5
raportul dintre distanta cuprinsa intre suprafetele distoproximale ale
caninilor superiori si distanta intercomisurala are valoarea de 0,82 in randul
persoanelor de sex feminin si o valoare de 0,79 in randul persoanelor de sex
masculin;raportul intre cele doua distante pentru intreg lotul analizat a fost
de 0,81;-fig.8

57

Raportarea distantei dintre fetele distale alea caninilor


superiori la distanta interalara si distanta bicomisurala

1.4

1.24
1.11

1.2
1

0.82

1.17
0.81

0.79

0.8
0.6
0.4
0.2
0
femei

barbati

valori
medii

distanta dintre FD ale


caninilor
superiori/distanta
interalara

1.24

1.11

1.17

distanta dintre FD ale


caninilor
superiori/distanta
bicomisurala

0.82

0.79

0.81

Fig.8
raportul dintre distanta masurata intre fetele distale ale incisivilor laterali
superior si distanta intercomisurala are valoarea de 0,62 in randul
persoanelor de sex feminin si valoarea de 0,60 in randul persoanelor de sex
masculin;raportul intre cele doua distanta pentru intreg lotul analizat a fost
de 0,61;-fig.6
raportul dintre fetele dsitale ale incisivilor laterali superiori si distanta
interalara are valoarea de 0,93 in randul persoanelor de sex feminin si are
valoarea de 0,84 in randul persoanelor de sex masculin;raportul dintre cele
doua distante pentru intreg lotul analizat a fost de 0,88.-fig.9

58

Raportarea distantei dintre fetele distale ale


incisivilor laterali superiori la distanta
bicomisurala si interalara

distanta dintre FD ale incisivilor


laterali superiori/distanta
bicomisurala

0.6
0.62
barbati
0.84
0.93

distanta dintre FD ale incisivilor


laterali superiori/distanta interalara
0

0.2

0.4

0.6

0.8

femei

Fig.9

Femei Barbati
Distanta
distale

dintre
ale

fetele 0,93

Valori medii

0,84

0,88

0,60

0,61

incisivilor

laterali superiori/distanta
interalara
Distanta
distale

dintre
ale

fetele 0,62

incisivilor

laterali superiori/distanta
bicomisurala

Tabel 3

59

raportul dintre distanta intercomisurala si distanta interalara are o valoare


de 1,5 pentru pesoanele de sex feminin si o valoare de 1,39 pentru
persoanele de sex masculin;raportul intre cele doua distante pentru intreg
lotul analizat a fost de 1,44;-fig.10
raportul dintre varful cuspidului caninului superior de pe hemiarcada
dreapta si varful cuspidului caninului superior de pe hemiarcada stanga are
valoare de 1.06 in randul persoanelor de sex femin si are valoare de 1 in
randul persoanelor de sex masculin;raportul intre cele doua distante pentru
intreg lotul analizat a fost de 1.03;-fig.7

Raportarea distantei bicomisurale la


distanta interalara si a distantei dintre varful
cuspidului caninilor superiori la distanta
interalara
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.5

1.39
1.06

femei
barbati

distanta
distanta dintre varful
bicomisurala/distanta cuspidului caninilor
interalara
superiori/distanta
interalara

Fig.10

Tabel 4
60

Femei
Distanta

bicomisurala/distanta 1,5

Barbati

Valori medii

1,39

1,44

1,03

interalara
Distanta dintre varful cuspidului 1,06
caninului

superior/distanta

interalara

n cazul absenei reperelor preextracionale, stabilirea dimensiunilor


dinilor artificiali este foarte dificil.Avnd n vedre studiile ralizate pn
la momentul de fa nc nu putem spune c s-a elaborat o metod care s
permit determinarea cu precizie a diametrului meziodistal al dinilor
grupului frontal maxilar. Ca urmare dezbaterile pe acest subiect sunt de
foarte mare actualitate n literatura de specilitate de la acest moment.
Marimea si morfologia dintilor din grupul frontal maxilar au fost
intens studiate in concordanta in care se afla cu caracteristicile
genului(masculin,feminin)

si

cu

caracteristicile

rasei.Au

existat

numeroase studii in care masuratorile au fost facute pe dinti extrasi.In


studiul de fata,masuratorile au fost facute direct clinic cu ajutorul unui
compas.
Variatile dimensiunilor dintilor din grupul frontal superior au fost
observate a fi in functie de sex dar mai ales in functie de rasa,astfel ca s-a
raportat ca dimensiunile dintilor grupului frontal la sexul masculin sunt
mai lati decat cei de la sexul feminin.Printre cei care au suntinut aceasta
idee sunt Gillen,Sterrett si Owens.Gillen a raportat existenta unor dinti
61

maxilari anteriori mai lati la sexul masculin decat cei din sexul
feminin,atat la rasa alba cat si la rasa neagra.Sterrett a raportat o latime
mai mare a coroanei dintilor frontali maxilari in randul persoanelor de
sex masculin fata de latimea masurata la persoanelor de sex femin,pentru
rasa alba.Owens a realizat masuratori pentru cateva grupuri rasiale si a
observat ca persoanele de sex masculin au dintii mai lati decat persoanele
de sex feminin.In studiu de fata,latimea incisivului central superior si
latimea caninului superior sunt aproximativ similare pentru ambele
sexe,valoarea medie la femei depasind valoarea medie la barbati cu 0,88
mm.Latimea incisivului central superior la persoanele de sex masculin
este

aproximativ

similara

cu

cea

de

la

persoanele

de

sex

masculin,valoarea medie la barbati depasind valoarea medie de la femei


cu 0,36 mm.Totusi,incisivul central superior este cel mai lat dinte din
grupul frontal maxilar,fiind cel mai dominant dinte de pe arcada datorita
faptului ca se vede in dimensiunea sa completa.Latimea incisivului
central superior in majoritatea cazurilor (71,14%) este de 9 mm,latimea
incisivului lateral superior este de 6 mm intr-o proportie de 35,71% iar
latimea caninului superior este de 8 mm intr-o proportie de 85,71%.
Proportia de aur,aplicata la nivel dentar,arata ca raportul existent
pentru fiecare din dintii grupului frontal maxilar este de aproximativ 62%
din latimea dintelui anterior adiacent,atunci cand se respecta conditiile
estetice.In studiul de fata,nu am gasit respectarea proportiei de aur la
nivelul grupului frontal maxilar.Valoarea obtinuta in urma raportarii
latimii incisivului central superior la latimea incisivului lateral superior a
fost mai mica decat valoarea precizata in proportia de aur,atat pentru
persoanele de sex masculin cat si pentru persoanele de sex
62

feminin.Valoarea obtinuta in urma raportarii latimii caninului superior la


latimea incisivului lateral superior a fost mai mare decat valoarea
precizata in proportia de aur.
Conform rezultatelor obtinute in acest studiu,pot aprecia latimea
masurata intre suprafatele distoproximale ale celor doi canini(38,38 mm)
ca fiind mai mare decat latimea interalara(32,72 mm),intre cele doua
latimi existand o diferenta de 5,66 mm.Latime masurata intre varful
cuspidului caninului de pe hemiarcada dreapta superiora si varful
cuspidului caninului de pe hemiarcada stanga superioara(33,82 mm) este
mai mare decat latimea interalara(32,72 mm),diferenta dintre cele doua
valori fiind de 1,1 mm.Pentru latimea dintre varfurile cuspizilor celor doi
canini superiori,in urma studiilor efectuate,unii autori au gasit
urmatoarele valori pentru populatia alba:Sawaris a gasit o valoare de 35,5
mm,Hoffman a gasit o valoare de 34,3 mm,Mavroskoufis a gasit o
valoare de 34,2 mm,Mark a gasit o valoare de 32,64 mm;pentru populatia
de culoare,Mark a gasit o valoare de 35,9 mm iar pentru populatia
asiatica,Keng si Foong a gasit o valoare de 35,74 mm.Valoarea pe care
am obtinuta in acest studiu pentru latimea dintre varfurile celor doi
cuspizi

superiori

este

mai

mica

decat

valorile

gasite

de

Sawaris,Hoffman,Mavroskoufis dar mai mare decat valoarea gasita de


Mark pentru populatia alba.
Din

rezultatele

obtinute,este

evident

faptul

ca

distanta

intercomisurala(47,23mm) este mai mare decat distanta masurata intre


suprafetele distale ale celor doi canini superiori(38,38 mm),diferenta
dintre cele doua valori fiind de 8,85 mm.Valorile astfel obtinute sunt in
concordanta cu rezultatele gasite de Lieb si nu sunt in concordanta cu
63

valorile gasite de Hartwell care afirma ca cele doua distante sunt aproape
egale.Diferenta dintre distanta intercomisurala(47,23 mm) si latimea
masurata intre varfurile cuspizilor celor doi canini superiori(33,82 mm)
este de 13,41 mm,lucru gasit si de Cesen in studiile facute.
Exista studii care considera ca latimea masurata intre varful cuspizilor
caninilor superiori este egala cu distanta interalara sau ca distanta dintre
suprafetele distoproximale ale caninilor superiori este egala cu distanta
intercomisurala.Distanta interalara(32,72 mm) este mai mica decat
distanta

intercomisurala(47,23

mm),distanta

dintre

suprafetele

distoproximale ale caninilor superiori(38,38 mm) este mai mare decat


distanta

interalara(32,72

mm)

si

distanta

dintre

suprafetele

distoproximale ale caninilor superiori(38,38 mm) este mai mica decat


distanta intercomisurala(47,23 mm).
Latimea celor patru incisivi superiori(28,86 mm) este mai mica decat
distanta interalara(32,72 mm),diferenta dintre cele doua valori fiind de
3,86 mm si mai mica decat distanta intercomisurala(47,23 mm),diferenta
intre cele doua valori fiind de 18,37 mm.
Relatia dintre dimensiunile dintilor frontali si dimensiunile faciale ar
trebui sa fie utilizata ca un ghid preliminar in estimarea latimii incisivilor
centrali superiori artificiali

sau pentru estimarea localizarii caninilor

superficiali.Distanta masurata intre suprafetele distoproximale ale celor


doi canini superiori

masurata la indivizii dentati constituie un ghid

pentru alegerea marimii celor sase dinti frontali desi alegerea latimii
corecte a incisivului central superior este pe atat de importanta pe cat este

64

faptul ca incisivul central superior este cel mai vizibil dinte in timpul
activitatilor musculare normale.
Exista unii autori care sugereaza existenta unor formatiuni care se
constituie

ca

ghid

pentru

pozitionarea

corecta

dintilor

artificiali.Dimensiunea dintilor artificiali este foarte importanta si cele


mai bune dimensiuni ale dintilor artificiali sunt atunci cand ii inlocuiesc
ca marime pe predecesori.
In 1999,Bindra a propus o metoda de a calcula marimea incisivului
central superior pe baza unor fotografii ma vechi din perioada in care
individul

era

dentat.Pentru

masuratori:distanta

bipupilara

aceasta,el
reala

facut

pacientului

urmatoarele
si

apoi

pe

fotografie,urmarind astfel de cate ori distanta reala este mai mare decat
distanta de pe fotografie.Este apoi masurata latimea incisivului central
superior pe fotografie si se calculeaza latimea incisivului central superior
pe care trebuie sa o aiba individul edentat,dupa urmatoarea formula:
lat.inc.central sup=dist.bipup pac/dist bipup pe poza*lat.inc.central
sup pe poza,unde:
-lat.inc.central sup=latimea incisivului cnetral superior
-dist..bipup pac=distanta bipupilara reala a pacientului
-dist.bipup. pe poza=distanta bipupilara masurata pe poza
-lat.inc.central sup pe poza=latimea incisivului central superior masurata
pe poza.

65

Autorul a verificat respectarea acestei formule si la pacientii dentati si


a constatat inexistenta unor diferente semnificative intre valorile
masurate clinic si valorile masurate pe fotografii.Desi,fotografiile vechi
ale pacientilor pot fi de real folos in calcularea dimensiunilor incisivului
central superior,exista multe cazuri in care incisivii centrali superiori nu
sunt vizibili in poze sau dimensiunile lor sunt mult prea mici pentru a
putea fi corect masurate.De aceea,dimensiunile faciale ca distanta
interalara si distanta bicomisurala constituie ghidul cel mai de folos
pentru alegerea marimii dintilor frontali superiori
Dimensiunile in corelatie maxima sunt latimea dintre varful cuspizilor
celor doi canini superiori si distanta interalara,raportul intre cele doua
dimensiuni fiind de 1,03(1,06 pentru persoanele de sex feminin si 1
pentru persoanele de sex masculin).
Studiul de fa i propune utilizrii parametrilor biometrici n
diagnosticul i tratamentul protetic al populaiei din regiunea nosatr. Ca
urmare ne-am propus s identificm n ce msur limea dinilor din grupul
frontal maxilar se poate corela cu distaa intercomisural, distana interalar
i distana dintre unghiurile interne ale ochilor i msura n care aceste
cercetri ar putea fi utile din punctul de vedere al tratamentului protetic care
ar trebui instituit la acest nivel. Studiul a demonstrat existena unor diferene
semnificative marcate la nivelul tututror parametrilor faciali i dentari
msurai ntre brbai i femei. Ca urmare, nu s-au stabilit corelaii
semnificative ntre aceti parametri , deci utilizarea exclusiv a parametrilor
biometrici pentru determinarea limii dinilor din grupul frontal maxilar nu
este o metod cu acuratee tiinific dovedit, e putnd funciona doar ca o
metod orientativ n alegere, pe lng aceste determinri trebuind s se in
66

seama i de ali parametri de natur morfologic i funcional, astfel nct


rezultatul protetic s fie optim din punct de vedere funcional.

67

CONCLUZII

exista diferente semnificative pentru toate variabilele masurate intre


persoanele de sex feminin si persoanele de sex masculin,dimensiunile
fiind mai mari la barbati;
exista diferente intre dimensiunile dintilor grupului frontal superior
intre persoanele de sex feminin si persoanele de sex masculin,latimea
incisivului central superior si latimea caninului superior fiind mai mare la
femei,latimea incisivului lateral fiind mai mare la barbati;
latimea cea mai mare o are incisivul central superior care este cel
mai dominant dinte anterior de pe arcada dentara deoarece el poate fi
vazut in marime totala;
nu se respecta proportia de aur la nivelul grupului frontal superior;
nu exista diferente semnificative intre sexe pentru rapoartele
calculate intre urmatoarele variabile:latimea celor patru incisivi centrali
maxilari,latimea intre varful cuspizilor caninilor superiori,latimea intre
suprafetele distoproximale ale celor doi canini maxilari,distanta
interalara,distanta bicomisurala;
latimea nasului este aproximativ egala cu latimea masurata intre
varful cuspizilor celor doi canini superiori;raportul intre cele doua valori
este de 1,03;
68

alte

rapoarte

calculate

sunt:distanta

bicomisurala/distanta

interalara=1,44,distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor


superiori/distanta

interalara=1,17,distanta

dintre

suprafetele

distoproximale ale caninilor superiori/distanta bicomisurala=0,81,distanta


dintre

fetele

distale

ale

incisivilor

laterali

superiori/distanta

bicomisurala=0,61,distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali


superiori/distanta interalara=0,88;
s-a stabilit o corelaie moderat ntre distana interalar limea
grupului frontal maxilar i distana dintre vrfurile cuspidiene ale
canininlor maxilari.
s-au gsit diferene semnificative importante la toi paramterii ntre
determinrile efectuate la brbai i cele efectuate la femei.
rapoartele astfel calculate au valoare exclusiv orientativ pentru
alegerea dimensiunilor dintilor frontali superiori artificiali si pentru
pozitionare lor.
utilizarea exclusiv a parametrilor biometrici pentru determinarea
limii dinilor din grupul frontal maxilar nu este o metod cu
acuratee tiinific dovedit, e putnd funciona doar ca o metod
orientativ n alegere, pe lng aceste determinri trebuind s se
in seama i de ali parametri de natur morfologic i funcional,
astfel nct rezultatul protetic s fie optim din punct de vedere
funcional.

69

BIBLIOGRAFIE:

1. Forna N.et colab- Protetica Dentara, vol I si II, Editura Univers


Enciclopedic, 2011
2. Burlui V. Juvento-Stomatologia,Ed. Apollonia,Iasi,2003;
3. Burlui

V.,Silvas

S.-Clinica

si

terapia

edentatiei

totale,Ed.Apollonia,Iasi,2003;
4. Gomes VL, Gonalves LC, do Prado CJ, Junior IL, de Lima Lucas B.Correlation between facial measurements and the mesiodistal width
of the maxillary anterior teeth-J Esthet Restor Dent.2006;18(4):196205;
5. Hasanreisoglu U., Berksun S., Aras K., and Arslan I.- An analysis of
maxillary anterior teeth:facial and dental proportions-The Journal of
Prothetic Dentistry, pag.530-538,Vol.94,Nr.6,2005;
6. Hoffman W Jr,Bomberg Tj,Hatch RA-Interalar width as a guide in
denture tooth selection- J.Prosthet.Dent 1986; Feb;55(2):219-221;

70

7. Ibrahimagic L.,Celebic A.,Jerolimov V.,Seifert D.,Kardum-Ivic M,


Filipovic I.-Correlation between the size of the maxillary frontal
teeth,the width between alae nasi and the width between corners of the
lips-Acta Stomat Croatia,pag.175-179,Vol.35,Nr.2,2001;
8. Latta Gh Jr,Weaver JR,Connkin JE-The relationship between the
width

of

the

mounth,interalar

width,bizygomatic

width

and

interpupillary distance in edentulous patients-J Prosthent Dent


1991;65:250-254
9. Levin EI.- Dental esthetics and the golden proportion-J Prosthet
Dent. 1978 Sep;40(3):244-252;
10.Panaite S.,Tatarciuc M.,Martu S.-Elemente de morfologie clinica a
sistemului stomatognat-Ed.Apollonia,Iasi,2000
11.Ronald E. Goldstein-Esthetics in Dentistry,1998
12.Strajnic Lj. Determination of placement of anterior teeth in removable
dental prostheses. Med Pregl 2002; 55(1112): 4904.
13. Rosenstiel SF, Ward DH, Rashid RG. Dentists' preferences of
anterior toot proportion- a web-based study. J Prosthodont 2000;9(3):
12336.
14. Preston JD. The golden proportion revisited. J Esthet Dent 1993; 5:
24751.
15.Ward DH. A study of dentists' preferred maxillary anterior tooth
width proportions: comparing the recurring esthetic dental proportion
to other mathematical and naturally occurring proportions. J Esthet
Restor Dent 2007; 19(6): 32437.
16.Ali Fayyad MA, Jamani KD, Agrabawi J. Geometric and
mathematical proportions and their relations to maxillary anterior
teeth. J Contemp Dent Pract 2006; 7(5): 6270.
71

17.Baer ML, Reynolds MA. Comparison of anterior tooth width in


natural and artificial dentitions. J Prosthodon 1992; 1: 847.
18.al-el-Sheikh HM, al-Athel MS. The relationship of interalar width,
interpupillary width and maxillary anterior teeth width in Saudi
population. Odontostomatol Trop 1998; 21(84): 710.
19. Basker R.M., Davenport J. C. Prosthetic treatment of the Edentulous
Patient. 4th ed. Oxford: Blackwell Publishing Company; 2002.
20. Al Wazzan KA. The relationship between intercanthal dimension and
the widths of maxillary anterior teeth. J Prosthet Dent 2001; 86(6):
60812.
21.Al Wazzan KA, Al Haidan A, Al Madi EM, Al Murfarj A. The
relationship between facial references and mesiodistal width of
maxillary anterior teeth among Saudi patients. Alexandria Dent J
1995; 20(4): 3945.
22.Abdullah MA. Inner canthal distance and geometric progression as a
predictor of maxillary central incisor width. J Prosthet Dent 2002;
88(1): 1620.
23.Abdullah MA, Stipho HD, Talic YF, Khan N. The significance of
inner-canthal distance in prosthodontics. Saudi Dent J 1997; 9(1):
369.
24.Tandale UE, Dange SP, Khalikar AN. Biometric relationship between
intercanthal dimension and the widths of maxillary anterior teeth. J
Indian Prosthodont Soc 2007; 7(3): 1235.
25.Isa ZM, Tawfiq OF, Noor NM, Shamsudheen MI, Rijal OM.
Regression methods to investigate the relationship between facial
measurements and widths of the maxillary anterior teeth. J Prosthet
Dent 2010; 103(3): 1828.
72

26.Lucas BL, Bernardino-Jnior R, Gonalves LC, Gomes VL. Distance


between the medialis angles of the eyes as an anatomical parameter
for tooth selection. J Oral Rehabil 2009; 36(11): 8407.
27. Gonalves LC, Gomes VL, De Lima Lucas B, Monteiro SB.
Correlation between the individual and the combined width of the six
maxillary anterior teeth. J Esthet Restor Dent 2009; 21(3): 18291.
28. Sln T, Ergin U, Tuncer N. The nose shape as a predictor of
maxillary central and lateral incisor width. Quintessence Int 2005;
36(8): 6037.
29.Varjo FM, Nogueira SS. Nasal width as a guide for the selection of
maxillary complete denture anterior teeth in four racial groups. J
Prosthodont 2006; 15(6): 3538.
30.Knezovic Zlataric D, Kristek E, Celebic A. Analysis of width/lenght
ratios of normal clinical crowns of the maxillary anterior dentition:
correlation between dental proportions and facial measurements. Int J
Prosthodont 2007;20(3): 3137.
31.Ash MM. Wheelers atlas of tooth form. 5th ed. Philadelphia:
Saunders;1984. p. 24-5.
32. Chiche GJ, Pinault A. Esthetics of anterior fixed prosthodontics.
Chicago: Quintessence; 1994. p. 61-5.
33.Gillen RJ, Schwartz RS, Hilton TJ, Evans DB. An analysis of selected
normative tooth proportions. Int J Prosthodont 1994;7:410-7.
34. Sterret JD, Oliver T, Robinson F, Fortson W, Knaak B, Russel CM.
Width/ length ratios of normal clinical crowns of the maxillary
anterior dentition in man. J Clin Periodontol 1999;26:153-7.

73

35.Magne P, Belser U. Bonded porcelain restorations in the anterior


dentition:a biomimetic approach. Chicago: Quintessence; 2002. p. 6470.
36.Lavelle CLB. Maxillary and mandibular tooth size in different racial
groups and in different occlusal categories. Am J Orthod 1972;61:2937.
37.Richardson ER, Malhotra SK. Mesiodistal crown dimension of the
permanent dentition of American Negroes. Am J Orthod 1975;68:15764.
38.Sherfudhin H, Abdullah MA, Khan N. A cross-sectional study of
canine dimorphism in establishing sex identity: comparison of two
statistical methods. J Oral Rehabil 1996;23:627-31.
39.Owens EG, Goodacre JC, Loh PL, Hanke G, Okamura M, Jo K, et al.
A multicenter interracial study of facial appearance. Part 2: a
comparison of intraoral parameters. Int J Prosthodont 2002;15:283-8.
40._Isxcan MY, Kedici PS. Sexual variation in bucco-lingual dimensions
in Turkish dentition. Forensic Sci Int 2003;137:160-4.
41.Brisman AS. Esthetics: a comparison of dentists and patients
concepts. J Am Dent Assoc 1980;100:349-52.
42. Ricketts RM. The biologic significance of the divine proportion and
Fibonacci series. Am J Orthod 1982;81:351-70.
43.Marquardt SR. Dr. Stephen R. Marquardt on the Golden Decagon and
human facial beauty. Interview by Dr. Gottlieb. J Clin Orthod
2002;36:339-47.
44. Gurel G, editor. The science and art of porcelain laminate veneers.
London: Quintessence; 2003. p. 83-6.

74

45.Lombardi RE. The principles of visual perception and their clinical


application to denture esthetics. J Prosthet Dent 1973;23:358-82.
46.Magne P, Belser U. Natural oral esthetics. In: Magne P, Belser U,
editors. Bonded porcelain restorations in the anterior dentition: a
biomimetic approach. Chicago: Quintessence; 2002. p. 57-96.
47.Ward DH. Proportional smile design using the recurring esthetic
dental (red) proportion. Dent Clin North Am 2001;45:143-54.
48.Scandrett FR, Kerber PE, Umrigar ZR. A clinical evaluation of
techniques to determine the combined width of the maxillary anterior
teeth and the maxillary central incisor. J Prosthet Dent 1982;48:15-22.
49.Cesario VA Jr, Latta GH Jr. Relationship between the mesiodistal
width of the maxillary central incisor and interpupillary distance. J
Prosthet Dent 1984;52:641-3.
50.Hoffman W Jr, Bomberg TJ, Hatch RA. Interalar width as a guide in
denture tooth selection. J Prosthet Dent 1986;55:219-21.
51.Berksun S, Hasanreisoglu U, Gokdeniz B. Computer-based evaluation
of gender identification and morphologic classification of tooth face
and arch forms. J Prosthet Dent 2002;88:578-84.

75