2). omul trebuie clasificat dupa ce ofera nu dupa ceea ce este.

Articolele programatice ale vremii reflecta ideologia litarara pasoptista.Doua

personalitati un rolul de indrumator al fenomenului cultural-literar.
Intr-o prima etapa ,corespunzatoare primei generatii pasoptiste,acest rol ii revine lui
Ion Heliade Radulescu prin articolul din ziarul Curierul romanesc, aparut la Bucuresti ,
incepand cu 1829 ,caruia ii adauga din 1837 suplimentul literar Curierul de ambe
sexe.Datorita indemnurilor adresate tinerilor scriitori:Nu e vreme de critica,copii; e
vreme de scris;sa scrieti cat veti putea si cum veti putea, a fost posibil debutul unei
intregi generatii , intre 1830-1830 :Vasile Carlova,Gr.Alexandrescu,Dimitrie
Bolintineanu,Cezar Bolliac.
O alta etapa este marcata de contributia lui Mihail Kogalniceanu ,redactorul revistei
iesene Dacia literara ,care are ca obiectiv exclusiv literatura.Programul revistei
orienteaza literatura timpului; in cele trei numere aparute, se publica opera ale celor
mai valorosi scriitori ai vremii(C.Negruzzi,Vasile Alescandri.Grigore Alexandrescu s.a.)
dar directia imprimata se reflecta in toata literatura epocii.
In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori moderni in cadrul curentului
national popular de la "Dacia Literara". Mihail Kogalniceanu, in articolul program al
acestei reviste, subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii:
- intemeierea spiritului estetic in literature romana pe principiul estetic :Critica
noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana ;

Nuvela a aprut n 1840 n revista Dacia literar, n primul numr,

cu titlul Scene istorice din cronicele Moldaviei, Alexandru
Lpuneanul, confirmnd dezideratul exprimat de Mihail Koglniceanu
n articolul-program (Introducia).
4).

Nuvela Alexandru Lpuneanul de C. Negruzzi este prima nuvel istoric din literatura
romn, o capodoper a speciei i un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior (de
exemplu: Al. Odobescu).
Publicat n perioada paoptist, n primul numr al Daciei literare (1840), nuvela
ilustreaz dou dintre cele patru idei formulate de Mihail Koglniceanu, conductorul revistei,
n articolul-program ntitulat Introducie, care constituie i manifestul literar al romantismului
romnesc:

promovarea unei literaturi originale;

- inspiraia din istoria naional: Istoria noastr are destule fapte eroice,
frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i
poetice, pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta
trebuin s ne mprumutm de la alte nai".
Ulterior, nuvela Alexandru Lpuneanul a fost inclus n ciclul Fragmente istorice, din
volumul alctuit chiar de autor n 1857, Pcatele tinereilor, alturi de alte texte narative

de inspiraie istoric: Aprodul Purice, Sobieski i romanii, Regele Poloniei i domnul

Moldovei.
5). n al doilea rnd, ntoarcerea spre trecut, oferit ca exemplu prezentului, este, de
asemenea, un element romantic. nc din prima strof se remarc starea de mplinire
sufleteasc a eului liric, de extaz fa de autorii (pre)paoptiti, care au demonstrat valenele
artistice al graiului romn, scriind o limb ca un fagure de miere. Predomin auriul la nivel
cromatic, ntoarcerea spre trecut echivalnd ntoarcerii la mitul vrstei de aur, a
puritii/atemporalitii; epitetul zilele de-aur, metaforele oceanele de stele, ruri de
cntri, izvoare-ale gndirii sunt superaltive ale revigorrii terapeutice a eului liric. Printr-o
enumeraie ampl de zece strofe, Eminescu i justific aceast atitudine prezentndu-i
predecesorii n ordine cronologic i valoric, dedicndu-le fie cte o jumtate de vers
(Mumulean, glas de durere aluzie la elegiile poetului Barbu Paris Mumuleanu, Lir de
argint-Sihleanu-trimitere la volumul Armonii intime), apoi cte un vers (Vcrescu cntnd
dulce a iubirii primvar deoarece Iancu Vcrescu este autorul poemului Primvara
amorului, Cantemir croind la cruce din cuite i pahar, vers care trimite nu la Dimitrie
Cantemir, ci, aa cum susine Zoe Dumitrescu-Buulenga, la Antioh, fiul acestuia, descris n
mod similar de Aron Pumnul n Lepturariul romnesc, pe care Eminescu l cunotea), ulterior
cte o strof (paoptitilor precum D. Bolintineanu, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rdulescu
sau A. Mureanu), culminnd cu Alecsandri, cruia i rezerv trei strofe. Bardul de la Mirceti
este numit rege-al poeziei, vecinic tnr i ferice, pentru atitudinea sa de senintate clasic
i pentru complexitatea operelor la care se fac aluzii: Doine, culegerea de
folclor, Mrgritrele, proza Dridri, poezia patriotic, Pasteluri.