BAZELE FIZICE

ALE
EXPLORARILOR
RADIO-IMAGISTICE

Imagistica Medical
Domeniu de vrf al medicinii moderne care
cuprinde un grup de tehnici medicale cu
principii diferite, dar care au n comun faptul
c ofer date diagnostice prin intermediul
imaginii unor sisteme anatomice, organe sau
leziuni.
Condiie:
Imaginile s fie prelucrate la
calculator(computerizate).

RECOMANDARILE O.M.S. CU
PRIVIRE LA ALEGEREA
GESTULUI DIAGNOSTIC
DE PRIMA INTENTIE
1.

s poarte cea mai mare cantitate de

informaii

2.

s fie cel mai puin iradiant

3.

s fie cel mai la ndemn

4.

s poat fi urmat de msuri

terapeutice adecvate

EXPLORARI RADIOLOGICE
Utilizeaz

razele X pentru formarea

imaginii
Sunt reprezentate de:
-radiologia convenional
-angiografie
-tomografie computerizat

IRADIEREA MEDICALA
87%

13%

-iradiere naturala

-iradiere artificiala din care 11,5%

este iradiere medicala.

IRADIEREA MEDICALA
Radioscopia conventionala toracica: 50-150
radiografii
Radioscopia cu amplificator si lant TV: 5-15
radiografii
Radiografia abdominala: 10 radiografii
pulmonare
Urografia i.v.: 35 Rx pulmonare
Irigoscopia: 77 Rx pulmonare
CT: intre 26 si 48 Rx pulmonare

IRADIEREA MEDICALA
Radiografia toracica: 15 zile de iradiere
naturala
Radiografia abdominala: 6 luni de
iradiere naturala
Urografia i.v.: 18 luni de iradiere
naturala
Irigoscopia: 3 ani de iradiere naturala
CT: intre 1 si 2 ani

SPECTRUL ELECTROMAGNETIC
22

10

10

20

frquence (Hz)

14

10

radiaii
ionizante

10

10

10

10

Frecven (Hz)

50 Hz

radiaii
nonionizante

12.4

10

-6

10

-11

Energia fotonilor (eV)

RADIOLOGIA
CONVENTIONALA

RADIOLOGIA
CONVENTIONALA
Sunt

unde electromagnetice
formate din particule energetice numite fotoni
Razele x au o deplasare sub forma de unda.
Lungimea de unda: lungimea dintre doua
varfuri de unda consecutive (lambda A);razele
folosite in radiologie sunt intre 0,1 si 1 A.
Frecventa : numarul de unde care trec printr-un
punct dat in unitatea de timp; se masoara in hz.
Lungimea de unda si frecventa sunt invers
proportionale.

PROPRIETATILE RAZELOR
X
Se nasc intr-un punct si se raspandesc sferic; se
propaga in linie dreapta sub forma de
fascicul conic.
Determina fenomenul de luminiscena
(fluorescen + fosforescen): transformare n
energie luminoas la interaciunea cu substane
ca: sulfat de Zn i Cd, platicianura de Ba
aplicaii: formarea imaginii pe ecranul
fluoroscopic si pe filmul radiografic.

PROPRIETATILE RAZELOR X

Absorbia + difuziune = atenuare;

-absorbia ~ Z, , , grosimea structurii
strbtute aplicaii:
-contrastul n imagine, substane de contrast
(Ba, I), protecie cu Pb
Termenul de
radioopac se aplica mediilor ce absorb razeleX
si care apar albe pe filmul radiografic.
Radiotransparenta se refara la mediile pe care
razele X le penetreaza mai usor, aparand
intunecate
sau negre pe film
Osul este radioopac comparativ cu tesuturile moi,
dar radiotransparent comparativ cu metalul.

Proprietatile razelor X

Proprietatile razelor X

Divergena: scderea intensitii fascicolului

cu ptratul distanei aplicaii: radioterapie
Penetrabilitate : invers proportionala cu
lungimea de unda. Aceasta proprietate este
numita duritate (raze dure / moi) In
radiodiagnostic se folosesc:
radiatii cu energie joasa(raze moi) 30-50 Kv
radiatii cu energie medie 50-70 kV
radiatii cu energie mare (raze dure) 80-130
kV

Proprietatile razelor X

Se emit si se absorb in fragmente de energie numite

fotoni.
Determina efecte fotosensibile; pe aceasta
proprietate se bazeaza efectuarea radiografiilor.
Efecte biologice:penetreaza corpul uman, sunt
absorbite de corpul uman si dauneaza tesutului viu;
aplicatii radioterapie.
Sunt invizibile
Sunt neutre din punct de vedere electric.
Nu au masa
Calatoresc cu viteza luminii in vid

LANTUL DIAGNOSTIC Rx
Sursa

de radiaii tub radiogen i accesorii

Vector radiaie X
Modulator pacient
Receptor:
-film radiografic
-ecran radioscopic
-receptori digitali
Decodor medicul radiolog

APARATUL ROENTGEN

Transformator de joas i nalt tensiune

-transformator de inalta tensiune curentul de reea
n curent de tensiune inalta si intensitate mica.
-transformator de joasa tensiune: necesar pt.
aducerea la incandescenta a filamentului catodic.
-redresoare curent alternativ n curent
continuu
Temporizatoare nchid i deschid curentul prin tubul
radiogen
Panou de comand
Linie de alimentare
Tub radiogen i accesorii
Receptori

TUBUL RADIOGEN
Cel mai important element al
aparatului Roentgen
Pri componente:
- catod (-)
- anod (+)
- conintor vidat (sticl
ceramic metal), rezistent la
temperaturi ridicate, perfect etans

CATODUL

Filament de tungsten prin care trece un

curent de joasa tensiune -nclzit la 2700 C.
Incrcare electric negativ.
Efectul Edison adus la incandescenta
filamentul catodic emite un nor de electroni
n jurul catodului.
Pies metalica de concentrare: rol de a
concentra si focaliza electronii emisi intr-un
fascicul conic cu vf. spre anod.

ANODUL

Receptor al electronilor emisi de catod.

Rol in franarea electronilor proveniti din catod.
Emitator de radiaie X i cldur (cantiti foarte
mari).
Tipuri:
-staionare:
-simple, stabile, ieftine,
-limitate n capacitate, int de
tungsten-rheniu pe un bloc de cupru
-rotative
-disc cu suprafee nclinate la 15-20
-materiale:tungsten-rheniu, beriliu,
titan, zirconiu
-rotaie: 3000-9000 min-1

ANODUL

Suprafata anodei pe care se produce

bombardamentul electronic si iau nastere razele X
se numeste focar termic (FT).
Discul anodic este rotativ (3000-9000 rot/minut),
astfel incat impactul electronilor catodici sa se
produca in alt punct al FT, evitandu-se deteriorarea
prin topire a zonei de impact.
Din cauza bombardamentului electronic anodul se
nclzete foarte mult i se poate deteriora;
Este absolut obligatorie rcirea anodului n timpul
funcionrii.

ACCESORIILE TUBULUI
RADIOGEN

Cupola
-recipient metalic ce conine tubul i baia
de ulei
-protecie a tubului
-protecie contra radiaiilor din afara
fasciculului util
-dimensionarea fasciculului

ACCESORIILE TUBULUI
RADIOGEN

Diafragmele:
-moduleaz forma i dimensiunea fasciculului
-lamele metalice
Centrorul:
-obiectiveaz limitele fascicolului de radiaii
X
Filtrele:
-membrane metalice la ieirea din tub
-elimin radiaia moale
-omogenizeaz fascicolul

VECTORUL
=

fascicolul de radiaii
radiaie incident:

fascicolul de radiaii (form conic) ce traverseaz

atmosfera de la fereastra cupolei pn la corpul de
radiografiat

radiaia

absorbit:

radiaia

rezidual:

radiaie

secundar:

radiaia incident care nu mai prsete obiectul

radiografiat pierzndu-se din fascicol
ce rmne din fascicol dup pierderea radiaiei
absorbite
e purttoarea informaiei diagnostice
este obiectivata pe un mediu sensibil fotografic (strat
de bromura de Ag)
sursa principal de iradiere a mediului nconjurtor

MODULATOR
=corpul

de radiografiat
modific intensitatea fascicolului de
raze X prin absorbia diferit a
acestuia la trecerea prin structurile
care-l compun, transformndu-l ntr-un
fascicol neomogen

RECEPTORUL
fascicolul

de radiaie rezidual este

obiectivat pe un mediu sensibil fotografic (
strat de bromur de argint)
razele X favorizeaz reducerea bromurii de
argint la argint oxidat de ctre substanele
reductoare din revelator argintul oxidat
este un precipitat negru n funcie de
intensitatea variabil a fascicolului apar
tonuri de gri

FORMAREA IMAGINII

In momentul preexpunerii:
-la catod: -filamentul este incalzit, electronii sunt
emisi de pe filament.
-se produce emisia termoionica
-se formeaza norul de electroni in jurul
filamentului
-piesa de concentrare tine norul de electroni
grupat
-nr. de electroni din nor este limitat.
-la anod: incepe sa se roteasca ajungand repede la
viteza maxima.

FORMAREA IMAGINII
In

momentul expunerii (tensiunea setata de

medic este aplicata la nivelul tubului de la catod
la anod).
-la catod: -incarcatura puternic negativa
respinge electronii
-electronii se deplaseaza impreuna
spre anod
-la anod: -incarcatura pozitiva atrage electronii
-acestia lovesc anodul
-se produce caldura si raze x.

MODUL DE PRODUCERE A
RAZELOR X
Razele X iau nastere in doua feluri:
Prin franarea electronilor din fasciculul
catodic
Prin producerea de raze caracteristice

MODUL DE PRODUCERE A
RAZELOR X
Razele X caracteristice apar cand energia
electronului catodic este mai mare decat energia de
legatura a atomului din materialul anodic, electronul
intalnit fiind dislocat de pe orbita sa.
Locul ramas liber va fi ocupat de un electron de pe
straturile exterioare cu emisie de fotoni X caracteristice.
Fotonii produsi in urma dislocarii electronului de pe
orbitele centrale apropiate de nucleu, se impart in
functie de energia lor in
raze X ( circa1%)
raze UV
lumina vizibila
caldura(>90%)

RAZE CARACTERISTICE

EFECTUL HEEL AL ANODULUI

Intensitatea razelor X descreste

dinspre catod spre anod.
Razele X emise spre anod au
intensitate variabila in raport cu
unghiul sub care sunt emise din
focar;astfel intensitatea radiatiilor se
reduce din centrul razei catre anod
si creste spre catod( sunt absorbite
de acesta si de aceea sunt reduse in
comparatie cu fotonii care sunt
emisi spre catod).
In radiodiagnostic se foloseste
paleta de raze x care au intensitatea
cea mai apropiata de maxima-raza
centrala.
Fereastra tubului anuleaza portiunea
din fascicul a caror intensitate este
mai mica decat a razei centrale
Diferenta de intensitate dintre cele 2
capete poate fi de pana la 45%.

FORMAREA IMAGINII
Calitatea radiografiei:
-o radiografie trebuie sa aiba o densitate suficient de
mare pt. vizualizarea struct. anatomice de interes.
Numarul de fotoni se modifica in functie de
intensitatea curentului de incalzire a filamentului
catodic, iar lungimea de unda in functie de
marimea tensiunii aplicate la bornele tubului.
-Rx moale = densitate insuficienta
-Rx dura = densitate excesiva si segmentul
analizat nu poate fi evaluat.

FORMAREA IMAGINII

FORMAREA IMAGINII
Factori ce influenteaza densitatea:
-factori principali: -miliamperajul
-timpul de expunere
-factori secundari:

kilovoltajul

Distanta

Grila antidifuzoare

Viteza expunerii filmului

Colimarea

Segmentul anatomic analizat

Efectul heel

Legea reciprocitatii

Puterea generatorului

Filtrarea

Procesarea filmului

FORMAREA IMAGINII
Factori principali:
-mA si timpul de expunere controleaza cantitatea de raze x ce ajunge la receptorul de imagine
-mAs influenteaza direct proportional cantitatea de raze x produse.
-o cantitate crescuta de raze x creste densitatea radiologica si o cantitate scazuta de raze x
determina o densitate scazuta.
-cresterea mA duce la cresterea electronilor ce traverseaza tubul.
-cresterea nr. de electroni duce la cresterea cantitatii de raze x.
-cu cat timpul de expunere este mai lung, cu atat mai multi electroni se deplaseaza in tub.

FORMAREA IMAGINII
Cresterea

mA -> creste cantitatea de

electroni si de raze x,
mA nu afecteaza calitatea sau energia
razelor X produse.
Cu cat creste timpul de expunere- creste
cantitatea de electroni care strabat tubul
si creste cantitatea de raze x.
Cantitatea de raze X indica nr. de fotoni
iar calitatea indica puterea de penetrare.

FORMAREA IMAGINII
Kilovoltajul:
Schimbarea kilovoltajului d modificri in
penetrabilitatea(duritatea) razelor X.

Astfel creterea kilovoltajului mrete

puterea de ptrundere a razelor X in
esuturi(creste contrastul) iar scderea
kilovoltajului are efect invers (scade
contrastul).

FORMAREA IMAGINII
Distanta dintre sursa si receptor: cu cat distanta
este mai mare , cu atat fasciculul se raspandeste
pe o suprafata mai mare, iar intensitatea
fasciculului de raze x ce atinge receptorul va
scadea.
Grila antidifuzoare: dispozitiv plasat intre pacient
si receptor pentru a absorbi radiatia secundara.
Segmentul anatomic: cu cat grosimea
segmentului este mai mare, cu atat cantitatea
de raze x absorbita va fi mai mare.

FORMAREA IMAGINII
PRINCIPIILE GEOMETRICE ALE FORMRII
IMAGINII:
Legea

proieciei conice: cu ct obiectul se afl

situat mai departe de film i mai aproape de
surs, proiecia lui este mai mult mrit
Legea proieciei oblice: un obiect al crui plan
este oblic fa de film se proiecteaz deformat
Legea incidenei tangeniale
Legea proieciei ortograde
Legea sumaiei i sustraciei
Legea paralaxei

FORMAREA IMAGINII
legea proiectiei conice

FORMAREA IMAGINII

FORMAREA IMAGINII
legea proiectiei oblice

FORMAREA IMAGINII
Legea sumaiei i sustraciei

Sumaia (i substracia)
planurilor: imaginea
radiologic este o imagine
bidimensional a unui corp
tridimensional, fiind n acelai
timp o sumaie a tuturor
straturilor dac sunt opace =
sumaie pozitiv, dac sunt i
structuri transparente =
substracie

FORMAREA IMAGINII

FORMAREA IMAGINII

Paralaxa: proieciile a dou

elemente structurale suprapuse, dar
situate la adncimi diferite n corpul
de radiografiat se suprapun sau sunt
vizualizate separat funcie de
nclinarea fasciculului fa de planul
corpului, obinut: prin rotatia
corpului in fascicul sau prin
deplasarea sursei de raze x.

FORMAREA IMAGINII
FACTORI DE PERTURBARE A IMAGINII:

Sursa fascicolului:
focar optic de form liniar apariia
penumbrei n vecintatea contururilor imaginii
obiectului.
zona de penumbr este mai larg cnd
obiectul este situat mai aproape de surs.
un obiect cu dimensiuni mai mici dect focarul
optic nu va putea fi reprezentat net n imagine.

Micarea obiectului sau a sursei tergerea

contururilor obiectelor reprezentate.

FORMAREA IMAGINII

IMAGINEA DIGITALA

TOMOGRAFIA
COMPUTERIZATA
Definiie:
reprezint

o metod n care, cu ajutorul

unui fascicol colimat de raze X, se
produce imaginea unui plan selectat din
regiunea de interes.

Principiul metodei:
msurarea

atenurii unui fascicol de raze

X care strbate un corp i calculul
coeficientului de absorbie, deci a
densitii.
reconstrucia imaginii unui obiect n
funcie de diversele sale proiecii.

APARATURA

Tubul
Circuitele de rcire: ulei-ap / ulei-aer
Colimatorul
Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon
presurizat

n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT:

sistem rotaie-translaie cu detector unic
sistem rotaie-translaie cu detectori multiplii
sistem rotator cu detectori mobili
sistem de rotaie cu detectori staionari

Computerul:

reconstruiete imaginea
stocheaz imaginea

Gantry-ul: se poate bascula nainte-napoi cu un

unghi variind ntre 15-39
Masa pentru bolnav: calitile ei sunt apreciate n
funcie de viteza cu care poate introduce bolnavul
n gantry i precizia cu care vine la o anumit
distan(0,5-1mm).

FORMAREA IMAGINII

Imaginea CT este o matrice de elemente individuale

O matrice este un tablou rectangular cu m coloane i
n linii care are m x n ptrate elementare.
Volumul studiat este descompus n mici elemente de
volum numite voxeli = volumul elementar.
Mrimea unui voxel depinde de:
cmpul de reconstrucie (FOV field of view)
mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024
elemente)
grosimea seciunii (1-20mm)

Pixelul= imagine elementar

Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea matricei

FORMAREA IMAGINII
Orice

instalaie CT cuprinde 3
operaiuni principale necesare
obinerii informaiei vizuale finale:
- achiziia
- reconstrucia
- postprocesarea

ACHIZIIA
Utilizeaz

un fascicul de raze X emis de un

tub cu mare capacitate de disipare a cldurii .
Fasciculul este colimat la grosimi de 1-10 mm.
Sursa radiogen se rotete n jurul pacientului
i emite continuu sau periodic n timpul unei
rotaii de 360.
Micarea de rotaie: secvenial sau
continu.
Prin efect de paralax poziia reciproc a
structurilor traversate se schimb pe msura
deplasrii circulare a sursei de radiaie.

ACHIZIIA
incident corp de examinat
radiaia rezidual complex de cristale de
scintilaie (detectorii de radiaie) cuant
de lumin fotomultiplicator microcurent
electric (materialul brut) oferit spre
prelucrare digital unui calculator.

Radiaia

Avantaj:

opereaz n planul axial

perpendicular pe axul lung al corpului.
Dezavantaj: iradierea n profunzime.

RECONSTRUCTIA IN CT
microcurent electric
conversie digital calculator
sintez a datelor tuturor curenilor
obinui i cu ajutorul unei matrice
de referin reconstruiete o hart
a densitilor existente n fiecare
volum cilindric scanat.
Utilizeaz tehnica pixelilor unitatea
structural a unei seciuni
Fiecare

Matricea curent: 512/512

Fiecare pixel nsumeaz o valoare unic
de densiti corespunztor unui volum
identic ca dimensiuni.

Pixelii recompun din nuane de gri

imaginea descompus n cadrul achiziiei.

Fiecrei densiti traversate i

corespunde o singur nuan de gri.

Fiecare nuan de gri ca produs final

analog este utilizat ptr recompunerea
unei imagini alb/negru afiate pe un ecran
tv.

RECONSTRUCTIA IN CT

Imaginea final este o imagine virtual creat de

calculator, bazat strict pe date reale
achiziionate cu ajutorul razelor X.
Calitatea imaginii depinde de o multitudine de
factori dintre care cei mai importani sunt:
Gradul de rezoluie
Dimensiunea pixelilor
Exist 2 tipuri de rezoluie:
GEOMETRIC: cea mai mic dimensiune a unui
detaliu din imagine care poate fi individualizat.
DE DENSITATE: cea mai mic diferen ntre
densitile a dou structuri contigue la care
acestea pot fi percepute separat.
Rezoluia geometric este dependent de
dimensiunea pixelului.
Pixel mic rezoluie geometric bun imagine
net

POSTPROCESAREA

Comun tuturor tehnicilor digitale (msurtori-distane,

unghiuri, circumferine; modificri de contrast i
luminozitate, zoom).

Valorile specifice CT sunt cele densimetrice.

Scar convenional de densiti: osul: +1000

aerul: -1000
Unitatea convenional de densitate- unitatea
Hounsfield.

apa-0

Structurile vii se pot descompune n 2000 de valori de

densiti fiecreia corespunzndu-i o anumit nuan de
gri.

Postprocesarea: funcie a instalaiilor CT care utilizeaz

date de msur achiziionate o singur dat (row data),
operaiunile efectundu-se n afara prezenei bolnavului.

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE
CT
Hipodens spontan:
- leziuni chistice
- tumori
- pierdere neuronal
- absena mielinei, demielinizare
- edem

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE
CT
Hiperdens spontan:

- snge proaspt- hematoame,

hemoragii (densitate: 60-80 UH)
- tumori
- calcificri (densitate peste 100 UH)

ELEMENTE DE SEMIOLOGIE
CT
Izodens spontan:

- snge pe cale de degradare (z 10- z

20)
- esut tumoral
Dup injectare PCI iv:
esut tumoral iodofil
Vas cu snge circulant normal sau
patologic (anevrism, angiom)
Ruperea barierei hematoencefalice

INDICATIILE EXPLORARII
CT
Principalele

aplicaii:
- patologia
SNC- vascular, tumoral, infecioas
- patologia mediastinal;
- patologia pleuro-pulmonar (nodulul
pulmonar unic)
- patologia organelor parenchimatoase (ficat,
pancreas, splin, rinichi)
- patologia
spaiului extraperitoneal
- patologia
vaselor mari
- patologia musculo-scheletal

AVANTAJELE CT

difereniaz ntre ele densiti radiologice puin

diferite
realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile
radiologiei standard
iradierea pacientului este limitat pe zona studiat
(fa de tomografia convenional n care pentru
fiecare seciune este iradiat tot segmentul respectiv)
pentru CT spiral i multislice:
rapiditate
scanarea ntregului volum, fr a sri
tehnici de reconstrucie MPR, 3D avansate
investigaie de elecie a vaselor i vascularizaiei
parenchimelor dup adm. s.c.

INCONVENIENTELE CT
SECVENTIAL
numr

limitat de cupe, ce dau

doar o imagine fragmentar (nu
avem vederea de ansamblu
din Rx)
exclusiv cupe axiale (cu excepia
craniului, unde se pot efectua i
cupe coronale directe)

IMAGISTICA PRIN
REZONAN MAGNETIC
(IRM)

Folosete proprietile magnetice ale protonilor de

hidrogen din corpul omenesc.
1H:
2/3 din atomii organismului;
posed un moment magnetic intrinsec ridicat;
momentul su magnetic este aliniat pe axa sa de
rotaie.
IRM - imagistica protonic.
Metoda se bazeaz pe proprietatea protonilor de H+
plasai ntr-un cmp magnetic puternic (0,2-3T) i excitai
printr-o und de RF (impuls), de a emite un semnal, care
este tratat informatic i convertit n imagine.
AVANTAJE:
metod neinvaziv
reprezentare multiplanar
contrast spontan intertisular foarte bun

PRINCIPIILE FORMARII
IMAGINII RM
fiecare

proton este un dipol magnetic,

avnd o micare de rotaie n jurul axului
propriu , orientat la ntmplare
pacientul e introdus ntr-un cmp
magnetic de intensitate crescut ce
aliniaz toi protonii din organism pe
aceeai direcie
cu ajutorul unor bobine de gradieni se
induce un alt cmp magnetic, oscilant, de
scurt durat, adic o und de
radiofrecven, care s determine
rezonana nucleilor (schimb de energie
ntre dou sisteme care oscileaz cu
aceeai frecven frecven de
rezonan)

PRINCIPIILE FORMARII
IMAGINII RM

Oprirea cmpului magnetic ce a interacionat cu cmpul

magnetic principal determin ntoarcerea la poziia de
echilibru = relaxare
longitudinal relaxare spin-reea, refacndu-se
magnetizaia longitudinal T1
transversal relaxare spin-spin, legat de
neomogenitile de cmp de origine molecular T2
esuturile au timpi de relaxare diferii, ceea ce
determin contrastul spontan n RM (lichidele:T1 i T2
lungi, grsimea: T1 i T2 scurte)
magnetizaia depinde i de concentraia protonilor:
semnal crescut lichide, edem
semnal absent corticale osoase, calcificri, aer
substanele de contrast paramagnetice scad timpii de
relaxare

PRINCIPIILE FORMARII
IMAGINII RM
TR=

timp de repetiie

corespunde timpului de recuperare a

magnetizaiei longitudinale, stabilind la ce
interval se reaplic impulsul de RF
condiioneaz ponderarea n T1 a unei
secvene (cu ct TR e mai scurt, cu att
secvena e mai ponderat n T1)
TE

= timp de ecou

momentul la care este msurat semnalul

condiioneaz ponderarea n T2 (cu ct TE
e mai lung, cu att secvena e mai
ponderat n T2)

PRINCIPIILE FORMARII
IMAGINII RM
SECVENA SCURT T1

SECVENA LUNG T2,

DP
contrast anatomic
contrast invers
(s.a. alb, s.c. gri, LCR
(LCR > s.c .> s.a.)
negru)
leziune =
leziune = hiposemnal
hipersemnal
grsime, metHb =
lichide = hipersemnal
hipersemnal

SEMNALUL IN IRM.
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE IRM

Semnalul corespunde aspectului unei structuri n

imagine (alb, negru, gri nchis, gri deschis).

1.

Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:

hipersemnal (alb): LCR, bila, urina n ponderaie
T2
- hiposemnal (negru): corticala structurilor
osoase
- semnal intermediar (gri): muchiul, ficatul,
parenchimul cerebral.

2. Analiza semnalului n raport cu structurile

nvecinate. esut de referin: parenchim cerebral,
ficat, splin

- hipersemnal
- hiposemnal - izosemnal (semne indirecte: efect
de mas)

T1

Flair

T2

T2 EG

INDICAIILE I.R.M.
n

completarea altor metode radioimagistice

De prim intenie (situaii particulare, rareseciunea medular)

Neuroradiologie
- Osteoarticular
Principalele indicaii:
- Cord i vase mari
- Ficat , CB, pancreas
- Retroperitoneu: rinichi, SR,
RP median
- Ginecologie/ Obstetric (IRM
fetal)
- Pediatrie
- Spectroscopie/ IRM
funcional
-

CONTRAINDICATII

Absolute:
- pacemaker cardiaci
- corpi strini feromagnetici
clipuri anevrismale
clipuri vasculare
corpi strini intraoculari
valve cardiace metalice,
filtre cave,
implante cohleare,
- obezii (peste
130 Kg)

Relative:
- femeile nsrcinate n I-ul trimestru
- claustrofobii
- pacienii intubai, ventilai

COMPARATIE IRM-CT
Avantaje:

- Neiradiant - Seciuni multiplanare.

- Foarte bun rezoluie n contrast.
- Vizualizarea structurilor vasculare fr
contrast
(3DTOF, PC).
Limite:
- susceptibilitate la artefactele
de micare.
- evidenierea hemoragiei recente.
explorare dificil a structurilor osoase i
calcificrilor. - explorarea pacienilor
reanimai.

ECOGRAFIA

Metod diagnostic i terapeutic

Utilizeaz radiaiile ultrasonore
Ultrasunetele- vibraii mecanice care se propag
n mediul nconjurtor sub form de unde.
Proprietile ultrasunetelor
- amplitudinea
- frecvena (16KHz-103 MHz);
n ecografia
medical: 2,5-20 MHz
- perioada de oscilaie
- intensitatea acustic
- viteza de propagare: este diferit n funcie de
mediul de propagare; n mediile biologice,
valoarea medie- 1540 m/sec

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
Ultrasunetele

(US) sunt vibraii mecanice

la fel ca i sunetele, dar de o frecven
mult mai ridicat.
Pentru ecografie sunt folosite frecvene
ntre 1MHz 12 MHz.
reflexia ultrasunetelor (US) n structurile
corpului omenesc, difereniat de
impedana acustic a acestora, permite
realizarea unor imagini anatomice (mod
B) sau curbe grafice (mod A, TM).

COMPONENTE
CONSTRUCTIVE
Transductor (sonda) = emitor/receptor
de US; conine generatorul de US;
Amplificator semnal
Computer (procesare semnal);
Consola/tastatura/reglaje a emisiei si
postprocesare semnal;
Monitor TV;
Accesorii pentru stocare imagini,
transmisie, printare etc.

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
REFLEXIA

- la trecerea unei unde dintr-un mediu n altul,

o parte din energia incident este reflectat.
Condiiile de reflexie la interfaa dinte 2 medii
depinde de diferena de impedan acustic a
celor 2 medii.
impedan acustic(Z) produsul dintre
densitatea mediului cu viteza de propagare a
undei
ATENUARE
- energia undei este atenuat n cursul
propagrii datorit unor mecanisme complexe

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
a

re
fl e
ct
at

d
Un
in

Un
d

t
en

d
ci

Mediul A
Interfaa acustic

mis
trans
Unda tat)
c
(refra

Mediul B

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI

MECANISMELE ATENUARII

sunt

interaciuni n urma crora energia

fascicolului incident este transmis n
direcii diferite (difuziune, reflexie) sau
absorbit de esut i transformat n
cldur (absorbie).
Intensitatea semnalului US scade
exponenial cu profunzimea penetrrii.
La valori de atenuare egale,
profunzimea penetraiei este cu att
mai slab cu ct frecvena este mai
ridicat.

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
Viteza

de propagare a undelor ultrasonore

depinde de tipul de esut;
Propagarea ultrasunetelor
Majoritatea esuturilor
piele
1700
din organism au viteze de
muchi
1580
propagare apropiate;
ficat
1600
Aerul i osul au ns
snge
1570
viteze total diferite de
m/sec
Media esuturilor
1540
propagare a US, ceea ce
Ap
1480
face ca imaginea s fie
Aer
330
afectat
Os

3500

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
Undele

ultrasonore propagate n
esuturi sunt atenuate i reflectate de
diferitele tipuri de esuturi i de
interfeele dintre acestea.
Semnalele generate de undele
reflectate sunt utilizate i interpretate
pentru a obine imaginea precum i
informaiile Doppler.

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
PROPRIETATILE US

Cu

ct frecvena undelor US este mai

mare, cu att scade profunzimea de
penetrare a US dar crete rezoluia
spaial, i invers;
Rezoluia este determinat n
principal de frecvena US produse de
sond precum i de calitatea
echipamentului (hardware, software);

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
proprietile US

Lungimea

de und a fascicolului US
este invers proporional cu frecvena;
o sond de 10 MHz emite US cu o
lungime de und de 3x mai mic dect
o sond de 3,5 MHz.
US sunt caracterizate i de amplitudine
(puterea semnalului), de care depinde
amplitudinea semnalului reflectat.

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
proprietile US

FRECVENA

2-12 MHz;
cu ct frecvena este mai mare cu att
penetrarea este mai redus.

LUNGIMEA

DE UND

inversul frecvenei;
determin rezoluia spaial.

AMPLITUDINEA

puterea semnalului;
determin amplitudinea semnalelor
reflectate.

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
proprietile US

REZOLUIA

REZOLUIA

PENETRAREA

PENETRAREA

FRECVENA

FRECVENA

Comportamentul US funcie de frecven

PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
MEDICALE
O sond ecografic, coninnd un

transductor emite, prin efect piezoelectric,

un impuls ultrasonic ca rspuns la o excitaie
electric. Acest impuls se propag prin
esuturile biologice din aproape n aproape,
n mod doferit. Se genereaz ecouri de
reflexie i de difuziune, care se propag spre
sond, care le recepteaz. La fiecare ecou
receptat se produce un semnal electric
proporional amplitudinii undei de ecou.

ULTRASONOGRAFIA
- afiarea informaiei US -

MOD A: curbe grafice exprimnd pe orizontal

profunzimea i pe vertical amplitudinea undelor
reflectate (perimat);
MOD TM (time motion): mod A + micarea n
timp - pe orizontal dinamic; permite
nregistrarea n dinamic a micrilor cordului;
MOD B (brightness=strlucire): afiarea n
tonuri de gri, bidimensional, a unor seciuni
anatomice corespunzatoare zonei anatomice
explorate; afisarea n timp real permite i analiza
miscrilor (cord, fetus n uter etc);
Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite
(cord,vase) cu afiare grafic (doppler spectral)
sau cod de culoare (doppler color).

ULTRASONOGRAFIA

- elemente de semiologie US mod

B NEGRU = ZON TRANSONIC lichide (vas,

vezica, chist);
ALB= ZON REFLECTOGEN - gaz, calcul,
interfa;
TONURI DE GRI = organe parenchimatoase,
procese patologice etc; traduc grade diferite de
reflexie/absorbie a US n esuturi;
INTERFAA = ZONA REFLECTOGEN limita de
separaie ntre medii diferite ca impedan acustic
(perei vasculari, caviti, etc)
VID SONIC = ABSENA SEMNALULUI (posterior de
zone cu maximum de reflexie; (dup calculi, gaze,
oase)

ULTRASONOGRAFIA
- aplicaii -

US ABDOMINAL = toate organele

parenchimatoase, vase;
US CARDIAC = studiu morfologic, dinamic,
fluxuri;
US VASCULAR = mod B, Doppler
US PARI MOI = tiroid, sn, muscular,
articular, ochi;
US N OBSTETRIC = sarcin normal i
patologic;
US DIGESTIV = ecoendoscopie
US TRANSCRANIAN (Doppler);
US INTERVENTIONAL = ghidare puncii
percutane diagnostice i terapeutice

ECOGRAFIA MEDICALA
Metod

de prima intentie
Dg. pozitiv i diferenial
Orientare spre o alt metod de explorare

Avantaje

neinvaziv
accesibil
cost scazut
repetabil monitorizare

Sensibilitate

diagnostic limitat pentru

leziunile mici

Operator

i pacient dependent!!!