pe eh VASILE DIACONITA ae MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE | PROBLEME SI EXERCITH y Se ¢@ PARALELAS,O bogatt experienta de predare a matematicll studentilor economit delungi cicelare a manuah ae ‘ seule usor de digerat $i care si st 2m afirma ec prezer ‘este 0 bund adaptare la co inva ii romdnese a ideilor generatoare ale manualelor de matematict economisti din universitiile occidentale. Ne place si credem cd aceasti carte se va dovedi u stimuldnd autoral sé deschida Profesor university. dr, Dan Brinzei CAPITOLUL 1 MATRICE. TRANSFORMARI ELEMENTARE, SISTEME DE ECUATI ALGEBRICE LINIARE SISTEME DE INECUATII LINIARE §1. Matrice. Transformari elementare pe lini gi coloane, tru matrice de tipul Daca in m obtinem 0 mat ‘minor de ordinul r al 4.1.1. Operatii cu matrice sneer ee nec a) Adunarea B de acelasi tip man, avand cle ati A+ B'vom Fie matricele A Prin suma matticelor A si elemente ¢y sunt y= a+ by. »b) Inmulfirea unei matrice cu un scalar sii scalanul A © R. trieei A cu sealarul 2, vor infelege matrices C de tipul man ale edrei elemente ey sunt clemente su matricea A de tipal man al cl Prin produsut j= May 7©) Transpusa unei matrice 1.4.3. Forma Gauss - Jordan a unei matri Prin transpusa tipal nxm care se obfine ‘A de tipul mxn vom imjelege matricea AT de cea A prin schimbarea liniilor si coloanelor Fie A matrices unui sistem de m ecuat Definitia 1.1.5. Matricea A se spune ef are forma Gauss - Jordan daci con- ne (tm) coloane de matrice unitate de ordinul m, Dacd aceste coloane sunt jis jar ede Gt < he < oe < je Jv = 1) atunel aspectul matricei este urmitorit: Fie n ‘cea A de tipul man si matricea B de tipul gxn, Prin produsul A $i B notat AB, vom injelege matricea C de tipul mxn ale ciel celemente sunt: com Zeuty 4.1.2. Transformari elementare re din urmitoarele operat (Tir (hy) cn) coloane ale Si ne rei Tinia i cw ag si ap adoua, clement pivot. cu un numar a> 0, Olseruagie. In practica mu este neaparat necesar si ine din ly prin schimbarea a dou li smatricei cordinea lor. Aceasta inseamnd ci putem Iua ca element Matricea T; se obfine din ly prin adunarea [ao Tinie a alteiatnmulfité cu pivot un it de zero de pe orice linie, de preferinté unde avem 1 ‘un numer a. # 0. Definitie 1.1.4. Se numeste rangul unei matrice A de tipul mxn cu m 2 3x4 y20sd) 4 x-2y<4 xy20 xs2 Figura 1.3.2 [3x4 yo3 interioral si pe laturile unghiului (D,ODy) reprezinta sol ©) Reprezentim dr ()x-y=0, reprezentim prin sigeti re (Dy) -3x + y = 0, (D) x = 0 D) y= Og le convenabile (fig. 133). (Da, y sistemului 31ie x=0, y=0. Funetia f are valoare maxima in unul din varfurile patrulaterului OABC. (fig. 1.3.5), Daca notim cu 2 valoarea (Dj) =x+3y~6= 0, (Dz) 2x + y-2=0, (Dy) x~2y-4=0, (Dj) x-2=0,(D;)-3x+y-3=0 3 c si indicdm prin sigeti regiunea din plan convenabill (fig. 1.3.4). oo) of (133) Figura 1.3.5 aja unui fascicol de drepte paralele cu dreapta G2. $a se determine x gi y astfel ined 2. wr fl determinat (valoarea reprezinta ordonata la origine a unei drept unea haguratd. Solufia pro- \ blemei va fi dat de coor- Qx+ y2d 3x-2y<6 » xt ys4 xy20 (minty) =3x+y [ asemenea punct este BG, 1) si deci solujia problemei este: x=3,y=1, (max) f=7, bb) Reprezentim dreptele: (D)2x+y-4=0, (D;) 3x—2y-6=0, \ (Ds) \%, Figura 1.3.6 393x +2y< 120 ax+ yl loa), b) sic) conduc ia (Dy) x+2y+2=0, ye 1 ela te constatim cA problema ax +2y <120 ax+ y<100 x+ y230 4[emovniniiny)=—a+9 ee [axtyst xtys3 x52 ° [raved Jaxry xyz (cmmaee.»)ipuri wsumurile specifice de materii prime, disponibile precum si profiturile unitare sunt date Disponibil 100 200 300. re tip de produs ce urmeaza a fi 25/6 5/3 -19/6 35/3 7/6 61/6 |. b) Operasia nu poate fi efectuati deoarece 116 716 10/3 3-1/2] sey 2 0 GB, 2) (A+ B)= (A+ BYA+B)=A?+ AB + BA +B? (in general AB * BA); b) daca AB=BA. u exist C fuss 0 ° 00 Ie 10 Log a Qs, 3A—A'=1, AGI-A)=1, ATAGI-A)= AML AT =31-A, AB =O iA inversabild rezuti A"(AB) = A'O seu IB = O de B=. U1. a) A®(BB')"=BB"= A;b) AT=(B+B)'= BT+B=B+B"=A; ¢) AT=(B~ BY! = (B+ CIB") BT + 1B!" = BY + B= -B=-A 1. AHAB) = A“(AC), (AFA)B = (AAC de unde B= C. (ABB = (BAB sau A(B"B) = BAB sau A =B"'AB, De aici BA = "Ab) = (BB")(AB)= AB (O10, Matrices fiind inversabila avem: AA! = AYA = 1; (AAT = (AAJ = (DFAT = ATA)! = 1 Rezulté of A are inversa (AY, poate fi obsinuti prin inmulfiea primei lini din eu 3, adonarea la linia a doud din la pri- Oy, at=| si dova di 4) Matricea poate fi obsinutt din Iy schimbénd linia a treia cu prima gi a doua cua treia, Matricea nu este elementard, a si deci nu es te Ai objinuta din Ts adundnd ta ii ‘otajele obfinem succesiv: 3 8] [lt 3 3 8] [1 0 -18 -16 1 -8|-}0@7 s/-o@ 7 8 o 17 8} [o1 apo i» 45clementare sunt inversabile1 dxytx;—x4=1 =0,x2=0, x= 1, x40 (ned. ad.) ait 3 1 3 0.x =0, x4 x2 0,25= 1,%4= 0d. ad) +3x5=4 a By $445 = 5 4.x 5-5, x5 x4 45 = 0 (ned. ead) +3x5=4 mag tay Kg tds <5 14.30 0,45 = 5,24 H5= 0 (ned. a) 43x5=4 Hy Ky —AKs 5 3. 3 wax Phe a agate gM 4 a 4 22 =0,%5 0) X; = 0,2 = 0,35 == is= & (ned. nead, 0 ; £6Say Kp teat Ky = 3x, asec] =-1 (ned. nead.) xy 2X27 0, = 2, K=O, Sky—Xp+Xs+%q = z = (ned. nead.) x1 =¥9=%5= 0, X4=—25%5 8 3 ere es 44= 0, x5= 0 (ned. ad.) 5 L Xp +Xytxq—Sx5=—1 a aa 1 L Beka xs =, x4 =0, x5 =0 (ned, neat 5 37X10, x5=0 (ned. nead.) a = 9), x4=0 (ned. ad. 300 ) eee 37 %5= 0 (ned. nead.) nttx-tg-ty =2 art 6 pes, 46 +s mam %=0.45" 4 (ned a a O,x5= 5 (ned. ad) SxpHXQ—H;—Xy =D |-3x, $x35-1 50 51GS) =-2~-4,1=-2-2,0-m4=0 % & Ta a ies. dad dad eal Te, mead ated [aad eal el read, ne redonatele punctelor situate in interiorul patrulaterului OABC inclu- rile sale, O(0, 0), A, 0), BG, 2), CC, 3). y=0, (max)f= 8, 1 ©) (maxf'=4 pentux=—, y Gi) x1= 0,4 =-442 yaa 4) (min)f= 4 pentra x= 1,y 33 3 ¢) (min)f= 0 pentru x = 0, y 9) inf = 0 pentru x= 0, de 0,1} (eoax)f= 39 pentru x= 6, (omax)f=24 pentru x= 4, (omax)f=45 pentru x= 6, (eninyt=4 pentru x= 5) (minyf=5 pentru x= 0, y 3x, 45x, +x; = 242 = iden? ah ag ‘ 7 cpt dept dept 2S ei de pro (So) mms = x27 0, x5 = 2842, 24-242 Pentru diverse valori ale paramet bead nedegenerte si degenerate, ad takCAPITOLUL I ‘SPATII LINIARE. OPERATORI LINIARI 81. Spati 2.1.1. Consideratii teoretice Fie X 0 muljime nevida carecare gi K un comp comutativ de scalar puncm & pe mulfimea X se definese dowi operafi una inter’ notata amit adunar, prin care fecal element (x,y) © XX i se asocizd um ler scalar, 3 asociazi un element ax € X. X formeazi un spatiu liniar sau Defingia 2.1.1. Vorn sp vectorial peste corpl K dac L. xtyay+x,(V) Ky eX 2. xtyt2)=@+9) 3. (xe X,@)O, (leme 4, (V)x © X,@)-« (opu tito: 5. ax +y)=ax +ay,(V)ae K,(xy eX 6. (a+ B)x= ax + Bx, (V) a, B eK, (¥)xeX 7 cB) (oe, (a B eK (Y)x eX 8 Ix=x,(¥) fel incdt x +0,= 8, +x = x i x) astfel inca x + (-x) = (x) + iniar X se numeste subspatiu a imulfire eu un scalar formeazi spatiu vectorial. Un vector x € R se Xay voy % € RY daca se exprima su + dete unde 2 shy € R, x= 2x thax + Definitia 2.1.4. Vectorii componentele vectorilor 2 numarul lor, atunci acestia sunt liniar independenfi. Dac& rangul I vectorilo, atunci ei sunt liniar dependent e BCR" care confine un numar maxim de vectori ndependenti se numeste baz a spatiului R'. Numirul vectorilor din dimensiunea spatiulu € RY o bazi. Orice vector x € R" se vectorii bazei E. @.12) Le vector Scalarii a (j= In ) se numesc coordor x in baza E, Dac Sc de In baza E la baze G = {Qi sy - Bo) atnel coordonatle ‘5 ransforma dupa regu 13) Fie vectorii x = [0 Oa als ¥ = [Bis Bass Bal! © at al vectrilor x iy vom inelegeaplicatia<, >: "x R-> R Quay lungimes unui vector x = (a, aa QL) eR’. Vom spune cX nceasti baz este fe organ daci < iia 2.1.11. O bazi ortogonalé in care veetorii au norma egal cu neste baz’ ortonormati BAAD Fie A= (Xp X35 oy} RTS Xt, ayo Be Vector { independent. Muljinea a}={x= 37> Ady R} te un sib jimea A. 35Prin metoda induetei complete se aratéo8 vector by j= inn sonal doi céte doi, Dack se considers mulhimea de vevtori B= unde: atunci multimea B formeazi o baz ortonormati. OL. Fie vector: x: =[2, 0, 1,31", x2~ [3,2,-1, 7x1 = [6,2, 0, 97. Sa se calculeze: a) X35 D) 3x; + 2x5; €) —Ky + xo @) %x)- Sx} )3N-—Tm} 1) xa (+0). I, xe [6,3, 1,2] a ana + eta = [0,5 6, cde mai sus este echivalenti cu: Dig +Thy + 6g =O formaté cu coordonatele celor tei vectori este: Bele] A=|-2 6 2 4 24 Aducem matricea la forma Gauss-Jordan: ') Vector sunt liniar dependent. Nu formeaza o bazi in R® STcu coordonatele celor doi vectori este unu, 41-125] [6 0 03 7] [D2 017 6 1@ia-f2 a1 al-f-a 7 as of -3402@) 3 -40-21 2X5, X5 In aveastl baz aver: transformari elementare espe forma: ] us| 100 Lo loa hel © bazk $i apoi si se dete lor rimasi in baza determina. formeazi 0 baz. Elementele de pe restul melot vor reprezenta coordonatele vectorilor rimasi in baza determinat{os etx) = Sayan avi € R, P(X) € Pp atu x= O-LH Txt 00x 35-31 F0-xt 1? 2x1 $2-x40-x 60 lor sistemului 2x, 6x, +2x; =0. 3x, 9x2 +34; =0 Soluties Aducem matricea largiti a sistemului la forma Gauss-Jordan: 1-3 1 0] fl -3 10 2-620 000 3-93 0] [0 0 00 a sistemului este x1 = 3a. B, 22 = 4, X= B, 0, BER. Mulfimea Sp = (x € R’|x= Ga ~ B, a, Bl’, a, B © R} formeazt jului RP, Putem scrie: Hii OF, v= E-1, 0, AF su Se exprim ca o combinati liniard a sol fo baz’ in So. Dimensiunea mulimil S iar independe Solu Vom putea see: x= [4 B, yI"=[a, 0—y, 91" = alt, Vectorii u = (1, 1, OJ", v = [0, -1, 17 st \eazd o bazi in Xo. Dimensiunea subspatiului Xo este 2. HL Fie (x1, x2, %5} 0 bazita spaiului RY. SK ge arate cf muljimes (y, yo ya}sunde yj =X, p= 1 +X2, 95 Xi +X + Hg, formeazdl o baza in RY 6ie (a 2) fermen o baz in sail generat de esto My Xs, Vectorii x; si x4 sunt combinafii de vectorii bazei. qi le vectorii x), X2, Xs este S= { x= Oxy + aXe + 4X4, Gy * Halas + x2) + Iau +2 +3) = 8, Da) + Aas = 0. ay Xs Sunt liniar independengi rezulté c&: 30. 1x2= [4,-2]", x= [6, OF. Fie vector x; = [1, ise calculeze = 30-24 6, 23, x= [-2, 3, = (0, 4, 2-317 xs formeazi o baz jencrat de acestiveetori 34 se demonstreze cA dac < x, y > este produsul scalar in R", si dacd A Solufie: nx natunei: =< AT, ¥>. Ecuafia vectorial (*)x) + Rana + Aas + ate + Deks = O conduce la si ‘emul omogen [ m-%atmy — - thy=o ete il hy + 3g Shy 44g #182, =0 Sh, + Aa 49g 42g + Ty m0 Dy 44g 324~ By =O ‘Aducem matricea lirgit a sstemutui la forma 0-7/0) fi -2 4 4 islol lo@ -1 2 21/0!"lo 1 arabya + anibaa + aaabra Lid 34 al 4}e-2 ‘| Solutie: SA,B>=1-3+2-440-2+(1)-1=10. 6. Fie p = p(x) sq = a(x) dovi polinoame din P,. Definim: ara! Bs saci lth 00 0 -19 -38]0, = fiplx)alx}ax, une a sib sunt numere reale a unde p=x— 5x7, q=2+ 8x, a=-1,b= 1 Solute ffe-Se°)Q-+0x?)e= x20? 400 f= Soluia sistemului este: =—20 + B,2g= 3B, 2s = a, ha -2B, 2s" Tnlocuind in ecunia(*)gisim: (-2a'+ px; + (@- 3B)xs Carns Dhue + xs = 0, sau: a(-28; +74+13)+ Blas dns ee tee Deoarece iP sunt aria him a= 1, PO si a= 0 “2x1 $+ X57 O51 ~ 3+ x5 0. De scx = 26,5452 a+ Inet De Vettori Xe sunt nie independent. ntradevatdact yay» hag + + Aa =O, din (*) rezultd ck Ay = 0, d= 0,24=0 , B= 1, gisim: a 8Pz multimea polinoamelor de grad mai mic sau egal eu doi. Pomind a canonica a lui P,, B= {1, x, x°} si se construiascd o baz ortonor- sca: = alba. Hnx= ene, > ey ose perpendicular pe E, Solute Kas =x, > = 0. (ey, >= 0 pentru kj) YO=+ ty, x>HCyy>= PYPHEKGXD——HCyyoe x +yIP — Ix yl? =4 gi deci a}. SA se arate cf pentru + =?+? + int... + Aadle. Se constat c& = Re, i= > =O pentru ij si = | penta i=}, IP= = Sd + SAM; = PN ort a Asadar: Si deci: bj? = ?7+? 4... ?{ se arate cf matricele: x= GH 3x $y tH + Ka =O E of Sx —x2 Fas “He 0 xy 4% +3%3— X4 2x, ~Bxq + 6X3 — 2X4 =0 3x, +2x 4x; 43x27 X=0" [oxi +5q + a= subsp = 2.0.2, 2x oamelor de grad mai 1-3x+2x7, ) 4+ 243x460 45x 42x88 —de tx 6OLS. Fie in baza canonicd E = {e), en 3} CR? vectorul x = determine coordonatele vectorului x in baza format cu vectori 4 produsul scalar (vezi 2.1.2. ex. 15) sii se arate care din urmi- 8) ; ei 2-1 fo 4) fi 2] 46 sbi fh oft g = a9 + aiX + apx” gi q = bp + byx + byx? sunt polinoame oarecare: 2. In aceastit im prods scalar pein: <2, b> = falx)b(x}x. Pomind de ta baza =x~3x4, b) pP=x-Se,q=2+ 8x2 cd B = (1, x, °}. Sd se construiascd 0 bazi ortonormata. R® se considerd vectorii: Leen) Led] -»-L peg]: vaefb Rf [8477 R® — R° se numeste operator liniar daca: 2 € RM ©) x) =[L00]", xp + 1 es "he Ri exo opr nie ai Slave sabes a a 9 (into on-Leger de] [ee Be: Cate dintre ei formeaz4 o bazi ortonormati? + ATi). “ iat. Maljimea Ker T= {x © R°s 69