I. Sisteme de iluminat Probleme generaleca Sisteme de iluminat 1, Etapele de elaborare a documentatiei tehnico- economice necesare. realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii electrice si de automatizare Continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - este reglementat prin Ordinul §— Comun Nr. 1743/69/N/1996 al Ministerulul Finan- telor gi al Ministerului Lucrérilor Publics '3i Amenajarii Teritorulu, Prin acest or- din este reglementat continutul cadeu al documentatilor de lcitate, al oferte- lor si al contractelor pentru executia in- vestitiio, Pentru realizarea unei investiti de ‘cate un investitor din punct de vedere al prolectaril, este necesara parcurge- rea urmatoarelor etape: ~ studiul de prefezabiltate; ~ studiul de fezabilitate; = proiectul tehnic (PT) si caletele de sarcini; = documentatia cu detalii de executie (00E Documentatile tehnicoeconomice de investi publice pentru instalatii elec trice si de automatizare se elaboreaz pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare. 1.1. Tema de proiectare Este documentul tehnic primar pe bbaza cérvia se intocmeste documenta tia de proiectare in faza solcitaté de beneficiar (investitcr). Se intocmeste, de reguid, de cétre beneficiar, direct sau prin alte unitat) de proiectare sau consulting de speci- alitate, si se transmite proiectantul din tema de proiectare fac parte si alte eventuale preciziri si completa ulteri- ‘oare intervenite pe parcusul proiectirii Utllgjelor sau definitvaii tehnologie Tema de proiectare pentru instaiatile electrice dint-o cldie trebuie s& cu- prin: ‘estinatia, categoria de important’ si caracteristicle constructive ale cla; * destinatia incdperiior din clidire cu indicarea receptoarelor electrce oe tre- ule prevazute in spatile de lueru; * conditle de lucru (temperatur’, Umiditate, degajari de vapor! corosivi etc.) din incaperie sau spatile de Iu- cru: * incadrarea incaperilor si spatilor in ‘categorile corespunzitoare de pericol de incendiu sau de explozie; + gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie, atunci ccand acestea influenteazi sau sunt in- fluentate de prezenta echipamentelor electice; * scheme tehnologice si/sau electri- cce de principi cu indicarea punctelor de masura, control si reglare, repre- zentate si simbolizate in conformitate | cu standardele nationale gi internatio- nale in vigoare; * descrierea fluxulul tehnologic, in cconcordanté cu schemele, cu sublinie- rea punctelor principale de masura si reglare de care depinde buna functio- rare si securitatea procesult; + valorile parametiilor tehnologici control * utlajele si conductele tehnologice (ou caracteristicile lor (dimensiuni, ma- teriale, fluide vehiculate, parametri de functionare) pe care se monteaz apa- Tatura de automatizare (raductoare, diafragme, elemente de executle etc.) sau sunt incluse in programul de sem- nalziri, comenzi sau interblocari; * sursele de energie care pot fi puse la dispozttie; * spatile prevazute sau disponibile pentru amplasarea echipamentelor electrice pentu traseele de cabluri si conducte; * planuti de ansamblu ale construc- tilor cu amplasarea utiijelor tehnoiogi- ce, a camereior de comanda, a statiel electrice de distributie etc.; * planuri de legaturi-conducte si ‘schemele izometice ale conductelor tehnologice pe care se monteaza apa- rate sau elemente de automatizare, 1.2. Studiul de prefezabilitate Reprezinta documentatia prin care investitorul fundamenteaza necesitatea ‘i oportunitates realizar obiectivului si se intocmeste de citre investitor sau | de catre 0 persoand juridics de speci- alitate. Continutul cadru prevede: * Date generale (denumirea obiecti- vului, elaboratorul studiului de prefeza- biltate, investitorul, amplasament, te- ‘ma cu fundamentarea necesita inves- tiie); + Evaludri pentru elaborarea stuaiulu! de prefezabiltate (valoarea totala esti- mata a investitiel, valoarea studiulul de prefazabiltate $i a studiului de fezabili- tate, cheltuiel pentru obtinerea avizelor si organizarea lictatei); * Date tahnice ale’ investtioi (date supra terenului si a zonei de amplasa- ment, caracteristic! principale, utiaje, din dotarea investiie, utitai; * Finantarea investitei (suse propril, credite bancare, buget local ete.); * Plan general si planuri de amplasa- ment. 1.3. Studiul de fezabilitate Reprezinti documentatia care cu- prinde caracteristicile principale i indi- Catorii tehnico-economic! ai investite! si se elaboreazd de catre contractantul | care a fost desemnat in urma organi- ri citatio Continutul cadru curpinde: * Date generale - sunt cele cuprinse in Studiul de prefezabiltate la care se ‘adaugé descrierea functionalé si teh- ologicd a obiectivulu * Date tehnice ale investite! - cele | cuprinse in studiul de prefezabiltate cu detalierea solutilor tehnice (descriere) avute in vedere pentru cldciri, retal utilajele principale si instalatile’aferen- te constrctilor; * Date privind forta de muncd ce va fi ocupata pentru realzarea investitiei (total personal, total locuri de munca rou create); * Devizul general al investtel * Principali incicatori tehnico-econo- mici ai investitiet(valoarea totald, esa- lonarea in timp, durata de realizare, ca- pacitat); * Finantarea investitie(surse propri, credite bancare, buget local etc.); * Avize $i acordurt (avizul ordonato- rului de credit, certiicat de urbanism, asigurarea utiitatior, protectia mediu- lui, consumul de combustibil ete); * Plan de amplasament, plan general i planuri de arhitecturd pentru princi- | palele construct 1.4,Proiectul tehnic si caietele de sarcini Repretinté documentatia pentu care este necosara elberarea autoriztii de Construct s intoomirea documentate de lictate pentru executie, pe baza céruia se contracteaz& lucrarea si se elaboreazé. documentatia. de execute (Gotalle de execute) Proiectultehnic Se elaboreaza pe ba- 2a stuciului de fezabiitate. aprobat si are urmatorul contrut-cadru, * Descrierea general a lucréi (am- | plasament, topografie, clim, seismic: | tate, organizare de santier, programul | de execute a luciror, memor tehn- ce de specialitate, solutii tehnice etc.); ‘+ Memeviltehric de calcu Expliiteaza confnutul hurd, al ‘ui volum depinde de complextatea Re $ ‘as s w a a Ta y Fig L. 1.7. Definirea emitanjel.EE cavitotut 1: Marimi fizice 1. Sisteme de iluminat la compurile de iluminat cat si de la suprafetele refiectante dintr-o incinta (incapere). Lege generale ale iumindri exprima legatura dintre iluminarea directé intr- tun punct data de 0 surs& punctiforma (ale cérei dimensiuni se pot neglia in aport cu distanta de la sursa la punct), ® | Fie 0 surs punctiforma $ (fig. |.1.9) | mala in punctul P la planul (H) si ce ‘rimite cétre un punet P dint-un plan oarecare (H) 0 inensitate luminoa- 38 lo Unghiul a este cel dintre intensitatea luminoasé pe drectia punctului P si a- xa geometrica @ surse! Punctul P se poate asimila cu 0 su- prafata innit mica 8. Atunci ilumi- ‘area directd in punctul P este 5 (1.4.15) as nde oi este fluxul cuprins in unghiul solid dw sub cate se vede aS din sursa S. Fiuxul o@ se inlocuieste cu expresia lui din relatia de definite a intensitatii luminoase (1.1.1) si rezuta: ‘bublo_b dS, k dScosd _ cos iS OS aS FP (1.1.18) unde: Teste distanta de la surs& la punct; = unghiul dintre raza de lumina si nor Fig. 11.9. Reprezentarea explicath 1 axa sursei Tal Fig, 14.10. Reprezentare de definire a luminanjel. dS; ~ suprafata normal pe ! cuprinsa in unghiul solid do (calota sfericd dintr- © sferd de raza / si care subintinde la centru unghiul solid doo, Relatia 1.1.16 exprima cele doua legi generale ale uminari = Legea cosinusului - iuminarea di- rect int-un punct dati de o sus unetiforma este direct proportionala cu cosinusul unghiului dine raza de lumina i normala in punct la planul in care se afla = Legea patratului distantel ~ itumi- area directa intr-un punct data de ‘surs& punctiforma este invers pro- portionala cu patratul distantei de la ssursd la punct, * Luminanfa pe o cirectie este mi- fimea fzicd egalé eu raport cine in- tensitatea luminoasa pe acea drectie ‘si supratata normala de emisie (fig. 1.1.10), a dScosa La) Luminanjaunei_surse dS pe diectia « faté de normala la aceasta se mei defineste i prin raportul o, (1.1.18) ‘hin = dEp este iluminarea directa data de sursa dS int-un puct P aflat pe Girectia a si in plan perpendicular pe aceasta; = dav - unghiul solid in care se vede dS | in punctul P. Unitatea de masura pentru luminanta in SL. este: ot uj oe (dh is) m Luminanta este singura marime fizic& ccare impresioneaza ochiul. Fenomenul vederii se datoreaza posibiltatii ochiu- lui de a distinge puncte de luminante diferite, ‘sau (nit)I. Sisteme de iluminat Capitolul 2 Relatia lumina - vedere1, Sisteme de iluminat FEE cevitotut 2: Relatia lumind-vedere Stara vai ete conpus, dn och nal ope spare foot | coronene Yecoteash sare protest rade acromagresch inno Ochid ese impretionat do rade lurnoes, rex sence ‘3 pee ceptia vizuala. Se spune ca senzatia tul stimulului mai tare sau mai slab perceptia are o pondere reprezentativa (Ge percep culoarea stimului, forma, di- ‘mensiunile si miscérlle sale), ‘Studiul senzatiei si perceptiei vizuale s-a reali- zat printr-un mare numar de evaludri pe diversi subiecti si concluzile.s-au poi pe baza statistica. Fig. |. 2.1. Cémpul vizual: @ = unghiurile mit: orizontal si vertical; b - proiectia unghiutul ‘spatial pe un plan normal pe raza vizualé; 1 ~ zona corespunzatoare campului vizual central; 2 ~ limita c&mpului Vizual normal; 3 - zona in afara ccAmpului vizua © ae “= SARCINA VZUALA Conrex Ochiul poate fi considerat 0 “camera de luat vederi, la care eristainul (en tila) cu convergent& variabilé formeaz imaginea pe retina - structure sensio- 1a, Limitarea de flux luminos se reali- ‘zeaz& prin pupil care cu ajuterulirisu- lui mareste sau micgoreaza (ca 0 dia- fragma) admisia de flux. Retina este formatd din celule sen- sibile de forma unor conuri si bastona- se, repartizate neuniform, Partea centra- [a retinei (fovea) reprezints zona ve- erii clare (vedere conturata cu preci- ie). In partea ceniralé a foveli sunt con- Centrate mai multe conur, iar spre ex ‘remitati creste numérul bastonaselor. Lumina exercité asupra celulelor 0 270" © ACOMODAREA WIZUALA | aaeranga \ | x “Growanen Ley | eel SAaUALA LO peseonayra LUMINANTA yee Fig. |.2.2. Structura sistemului vizual si a capacitafl viz ieee | SENSIBILITATEA CaRAGTERIST ARS ‘SPECTRALA >) VZUALE, CONVERCENTA | _— (amr m | | ViTEZA | L( perceprie: VIZUALE actiune fizicochimicd:fzic8 prin vaia- tia pupil (1:5) si variatia convergentei Cristal, iar chimied, prin pigment din celulele sensible a radiate, Trebu- ie subliniat c& bastonasele sunt mult | mai sensible decat conurle, dar nu se | sizeazd culoarea, spre deosebiro de | conuri care transmit informatia privind | aceasta propritate. Actiunea chimi& la nivelul pigmentilor genereaza impul- sur elecrice care vehiculeaza informa- tia la nivel cortexului cerebral Sensibittatea retine! Ia lumina alba ste variabila, find maxima in zona fo- vei, in care bastonagele Iipsesc com- | ple. In zona central, in jurul acesteia 82 giseste pata galbend, avand un dia- metru de 2...3 mm, in care numéeul co- | nurer este mult mai mare decdt al bas- tonaselor. Numal_imaginle formate pe fovee sunt care si perfect conturate. Prin “cdmp vizual" se defineste do- tmeniul unghiurlor spatiale in. care un ‘biect poate fi perceput, atunci cind tun observator_priveste axial inainte (Goate fi monocular sau_biocular) Campul vizual se defineste si prin un- shiutile plane limits, vertical (V) si or- zontal (H) (ig. 12.1) Cimpul_vigual ‘central cuprinde un- ghiul spatial (corespunzitor semiun- | ghiutior plane de 25° - erizontal si ver- tical) unde imaginea, datoité conurice este cla si cimpul vizual periferic, Unde imaginea este neclard (estomati) atorité preponderentel bastonaselr. | 2.1. Caracteristicile | vederii umane | | in figura 1.2.2. se indica structura simpificata a sisterului vizual si carac- teristicle sale. Organul vizual sesizeazé sarcina vigualé (SV) transmitand sem- Nalul prin sistemul nervos la cortex care 1 prelucreaza. Prin sarcina vizuala se efineste obiectul sau detalile sale a- supra carvia se realizeaza operatia vi- 2uala (sesizare/cistingere). Toate caractersticle vizuale cons- tiuie "capacitatea vizualé" umana care, Jn general, scad ca performania cu varsta si cresc cu nivelul de luminant’y ‘iuminare al fondului + Sensibilitatea spectrala a vederii umane | _Sensibilitatea ochiului difer& in func- tie de lungimea de unda a radiatiel |u- minoase. Aceasta inseamna cA dacd ‘ochiul priveste simultan 2 surse iumi- oase monocromatice cu lungimi de nda diferite, dar de acelasi flux ener- getic, nu le percepe la fel, ca senzatie | luminoasa. Aceasta este maxima pen- ‘tru radiatia cu lungimea de unda | Ams 655 nm (corespunzatoare culoril galbene). —Senzattlile_luminoaseppercepute de ochi sunt influentate nu ‘numai de lungimea de und’ a radate\ Gi si de nivelul de luminanta 2 aceste- ia, Astfel, odata cu scaidorea luminantel biectulu privit (a lasarea seri), corpu- rile albastre par mai luminoase decat Cele rosi, ia aceeasi valoare a luminan- | tel, adic’ invers decét sunt percepute fa luminantele mari din timpul zl. Ex- | plicatia rezulté din aceea c& vederea diuna (fotopicd) este determinata, in special, de conuri, lar cea nocturna (Scotopica) de bestonase care nu sesi- zeaz’ corect culori. Sensibitatea spectrala a vederii u- mane este apreciatd. prin costiciontul de vizibitate relativa. spectralé VA). | Acesta este definit, pentru o radiate cu lungimea de unda 2. ca raportul dint | ‘luxul energetic al radiate! cu lungimea | de Und’ 2m si Muxul energetic al racia- | tial cu lungimea de unda 2, in concitile jn care cele dou radiati provoaca o- Chiului aceaiasi senzatie luminoasé. CIE recomand8 doi coeficienti de vi+ zibilitate relativa spectralé (fig. | 2.3) = pentru vederea diurna (fotopica) Vp, cu 22555 nm si = pentru vederea crepusculara sau octuma (scotopicg) V',cu in=507 nm, + Adaptarea vizualé Adaptarea vizuala propriu-zisé cons- 12 in capacitatea ochiului uman de a se adapta la diferite luminante receptate, datorité proceselor fizicochimice ce se | ppetrec Ia nivelul celulelor sensibile ale | retinei. Adaptarea este mai rapid la trecerea de fa luminante mic la lumi nnante mari si mai lenta, invers. Adapta- rea ochiulul se realizeaza printr-un pro- ces fizic care este rapid (datorat re- flexului pupile) si unul chimic care este lent (prin migrarea pigmentului reti- nian). Adaptarea repetata in timp si/sau spatiu provoaca o suprasolictare a sis- temulu) vizual, conducand la oboseala vizuala, Adaptarea cromatic’ este propriata- tea ochiviui de a se adapta la culoarea luminii ambientale. Pe baza acestei ca- racteristici vizuale, la doula surse de lumina de compozitii spectrale de cu- loare aparenta diferta, sarcinle vizuale colorate vor apdrea observatorului de ‘aceeasi culoare (nu vor fi sesizate dife- rentele). + Acomodarea vizuala Acomodarea vizualé reprezint’ pro- prietatea ochiului de a forma o imagine lard pe retina, indiferent de distanta la care se aflé obiectul, Aceasta se reali- zeazA prin modificarea distantei focale ecuiare, prin schimbarea convergentei eristalinului cu ajutorul muschilor citar Acomodarea se realizeaz’, in mod Uuzual, spontan (reflex). Capitolul 2: Relatia luminé-vedere EER + Acuitatea vizuala Acuitatea vizualé sau precizia per- | ceptiei vizuale se defineste, calitativ, rept capacitatea de distingere a dows obiecte (puncte) foarte apropiate si, cantitativ, ca inversul valorii unghiuisi ©) sub care, din ochiul observatorulu, se vad cele dova puncte. Pentru eva- larea acuitatii vizuale se utlizeaza pa- rnourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu Ct se percepe mai clar un inel pentru care s este mai mic, cu atat acuitatea Vizuala este mai buné. ‘Acuitatea vizuala variaz8 cu luminan- ta fondului dupa curba din figura 1.2.5, motiv pentru care este unul din factori de influenta in stabilirea nivelului de ilu- minare. + Contrastl si eectele sale Dietingerea unui obiect se realzeaca datortl. contrastului de luminant (i) intre obiect (Lo) si fondul pe care este privt () svsau diferente de culoare o- biect-fond, definit de rolatia Ls al “bh (214) Contrastul de luminanta poate fi po- Ziv, daca Le>t. (surse de lumina in i- luminatul stradal sau farurile autovehi ‘culelor) si poate fi negativ dacd Leck: (scrisul negru pe hate alba Sensibiitatea relativi de contast (FCS) este definité ca inversul contras- tului de luminanta: ROS=1/0. (2.1.2) si depinde de valoarea luminantel (res- Pectiv iluminari) fondului, + Viteza perceptiei vizuale Prin viteza perceptiel vizuale a unui | obiect se defineste inversul duratel de timp de la aparitia sarcini vizuale in z0- na centralé @ campulul vizual si pad la perceptia sa claré. in mod analog se Gefineste viteza de perceptie a con. trastului care depinde de luminanta fondului + Performanta vizual satisfacta vizuala Performanta.vizualé este notiunea prin care se apreciaza viteza cu care corganul vizual sesizeaza (cistinge) sar- ina vizual si preczia cu care aceasta poate fi realzata Performanta vizuald este influentaa, pee de o parte, de rivelul de luminantd ambiertala,respectv, de nivel de i- minare, iar pe de alt8 parte, de cimen- siunile'sarcinl vizuale coroberate cu distanta fata de ochi si contastul de luminant& si/sau culoare. ‘Satisfactia vizvalé este notiurea prin care se defineste senzatia de satistac- tie a observatoruiu,realizaté la un anv- mit nivel de iuminare. Ea este determi nanté pentru stabiveariveluui de tu- minare, in. special, in incdperile unde nu se tealizeazé 0 munca fzic8. Spre deosebire de celdlaite caracteristici, satisfactia vizuala nu este influentata de versta in conciuzie, caractersticle vizuale enumerate sunt determinante pentru Intelegerea infuente’luminil asupra sie- temuluivizual i, respectv, asupra fefectelor canttative si calitaive ale medivlui lurinos. Capacttatea vizualé reprezinta 0 ca- racteristicd@ individuli, ca si auzui, mirosul, inteligenta etc. Ea este depen dent de factor fzici (rma si trane- ‘mitanta pupil 9.2.) sau fizilogici(aco- ‘moderea, convergenta si centrarea o- chilor 5.2). Capacitatea vizuala redusa datoraté. unor defecte fzice congen'- tale sau varstei poate fi corectatd, dar intr-un mod limiat, neeastc: a om) Fig |. 2.3. Curbele V (2) si Vii). “4 i] 1] 1 t og| ona 7 10 107 1° 10" 10" | Uy feamay Fig. 2.5. Variatia acuta vizuale (16 ).FE copitotur 2: Retatia lumina vedere I. Sisteme de iluminat 2.2. Orbirea si efectele sale In tuminotehnica orbirea se defineste fie ca starea de jend si/sau reducerea capacitatii de distingere a obiectelor, ‘ca urmare a une! distributi nefavorabile ‘a luminantalor in timp si/sau spati Orbirea poate fi drectd, atunci cénd sursele cu luminanta ridicata se afia in ceampul vizual, deci sunt privte direct, si indirect, etunci cand aceleasi tumi- ante ajung in campul vizual datorité tune! reflexil - deci sursa luminoasa nu ‘este privita direct. Din punctul de vedere al acti in- tensittii strdluciri sursel asupra ochiu- lui, orbirea poste fl de incapacitate si de inconfort (fig. 1.2.8). (Orbirea de incapacitate (Nziologica) ‘se manifesta fie la gocul luminantei r: dicate a unei surse, fie la diferenta foarte mare de luminante (ja momente Consecutive) si se resimte print-o scé- dere mare a capacititii vederi Orbirea de inconfort (psinologica) se manifest ca o senzatie de inconfort e- valuata numei subiectiv si este datora 18 unei diferente de luminante (de e- xemplu, receptarea unui contrast de luminante la periferia cdmpului vizual produs de diferenta de luminante din- fre un CIL direct si plafonul neluminat) Orbirea de inconfort (psihologica), ne~ fiind direct controtabila, ridic& proble- me cu un grad mai mare de dificuttate deca orbirea de incapacitate (fziclogic’). Orbirea indirecta (reflectata) este pro- vocati fie de suprafete pe care reflexia este regulatd (de tipul oglinzilor), fie de supratete cifuzante imperfecte (in care imaginea sursei se contureaza). Efectul ‘asa - numitului “voal de reflexie" este, de multe ori, 0 diminuare a sensibiitati de distingere corecti a sarciniivizuale, fie prin micsorarea contrastuiui fe prin reflexii parazite pe suprafete lucioase | (ecranul calculatorului, piese mecanice, vitine de magazine $2). Voalul de re~ flexie sau reflexia de voal produce “or- birea de voal’ Dat fiind faptul cA orbires de incapa- citate (fiziologica) este determinata. de prezenja une surse de luminanté mare jin cAmpul vizual, efectele sale sunt relativ ugor de controlat si evaluat (SL si CIL seara/noaptea, ferestre insorite iva). Indicarea unei valor limita pentru or- birea direct’ implica un risc pentru ca, totdeauna, intervin o serie de factori de influenta (uminanta mediuli, luminanta sarcinil viuale, timpul de privre a lumi- nrantei perturbatoare etc.). Raportul CIE 19 aratd c& Unui observator a cérui pri- vire pardseste sarcina vizualé gi prives- te 0 suprafaté cu o luminanta de 10 ori mai mare, timp de 15 s, capacitatea vi ‘ual i scade cu 25 %. Masurile de protectie se pot lua re- lativ ugor prin utilizarea seara/noaptea de CIL corespunzatoare si prin ecrana- rea suprafetelor virate (jaluzele reglabi- le etc). Orbirea de inconfort (psihologica, prin aspectele sale _fenomenclogics complexe, a pus probleme dificile in vederea determinarii_ mecanismului ‘au, influentel asupra capacitatiivizua- le umane si sistemului de evaluare a e- | fectelor sale si de limitare a lor. Factorii ce intervin in orbirea de in- contort (psinologica) sunt: = luminanta CL si pozitia lor in c&m- pul vizual; rumérul si dimensiunea aparenta & lL -luminanta generalé_a_ambiantei {plafon, pereti, pardoseala) si ~ contrastul dat de lurinantele CIL si ale plafonuii. Cercetarea internationala si national fa determinat metode de evaluare a or: _ORBIREA SaaS 2er_|_ eReE (PZLOGICA BRA | 7 satoaic _[ Burk DIRECTA ek INoIRECTA ‘| [RERLECTATA —] [—CEVORL | erambanta) | | activin vical) Fig. 26. Schema tipurilor de orbite. biri, indicate la capitol 8, care rebuie aplicate (selectiv n proiectarea curenta COrbirea indirect’ produsa de lumina reflectaté de suprafetele cu o reflexie regulaté sau imperfect difuze, produc ‘senzatii perturbatoare, de la inconfort la incapacitate. Cand aceasta reflexie se produce int-o activitate vizualé (exercitaté asu- pra unei sarcini vizuale), se numeste Feflexie. de voal (sau voal de reflexie ‘sau reflexie de ecran) si determina or- birea de voal. Atunci cand se manife {8 in afara unei activitat) vizvale este denumité orbire reflectat Lumina reflectati provoacd 0 scé- dere a contrastului sarcini vizuale fata de fond ceea ce conduce Ia diminua- rea capacitatii de distingere corecti (fig. 12.72), De asemenea, reflexia de voal provo- cata de reflectarea CIL In ecranul cal~ culatorului, creazi imposibiltatea per- cceperi corecte si confortable a semna- lelor (fig. 1.2.7b). ‘Un aspect foarte Important privitor la ‘alegerea unui sistem de iluminat sau 2 altuia Ml reprezinta determinarea classi de calitale corpurilor de iluminat fo- losite, in vederea limitari orbirit (vezi tabelut 5.1) Fig, 2.7. Reflexie de voal a - suprafajd orizontala; b - ecran calculator in care se ‘observ luminanté de voal.1. Sisteme de iluminat Capitolul 3 Mediul juminos confortabilul 3: Mediu! luminos confortabil L Sisteme de iluminat 3.1. Mediu! luminos interior Este determinat de ansamblul facto- rilor luminotehnici canttativi si calitativi ‘ce concura la realizarea unui sistem de ‘luminat artificial necesar asigurérii Confortului, functionalititi si estetici spatiului (incdperi) in care se desfa- ‘soard 0 activitate uman& (mune, d- vertisment, odinna 5.2.) ‘Schema din figura 1.3.1 pune in evi- dent factor! luminotahnici determi- anti cantitativi (nivelul de iluminare si Gistributia fluxuiui luminos superior si interior) si calitativi (distibutia luminan- {elor, culoarea luminil, dectionarea lu- minii si modelarea/relietarea sarcini vi- zuale tidimensionale, evitarea palpairi) precum si conexiunile intre acestea. Cercetérile realizate pe plan mondial si in fara noastré au cdutat si stabi- lease echiliorul factorilor determinanti in realzarea unui mediu luminos con- fortabil. 3.1.1. Aspecte cantitative Nivelul de iluminare Reprezinta factorul de ba2a in ilumi- rat prin posibiltitle de normare, de calcul si masurare ce le ofer. Deoare: ce nivelul de iluminare pe suprafata uti (4 Ev este direct proportional cu Jumi- rnanta_fondului Ly a suprafetei utile (Le=qE), unde q este coeficientul de luminanta, prin realizarea lluminérii se asigura si realizarea luminantei fondului fovea ce este determinant in procesul Perceptiel vizuale, Pe baza elementelor determinante (sarcina vizuala, performanta vizualé si Satistactia vizuald) au fost stabilite velurile ce iluminare recomandate de Ghidul CIE de iuminat interior". Pen- ‘ru a usura adeptarea vizuald se reco- ‘manda ca, la trecerea de la 0 incapere la alta, diferentele de iluminare s& nu fie mai mari de §:1 (sau mai mici de 135), Distributia spatiala a fluxului luminos Distributia fluxului luminos emis de Corpurile de iluminat in semispatiul in- {erior si superior (fajd de planul de am- plasare a corpurilor de iluminat) repre- Zinta un factor cantitativ, care are 0 foarte mare important Tn distrbutia lu- Iminantelor in cémpul vizual Fluxul inferior creeazA contraste ac- ccentuate in cmpul vizual, in timp ce fluxul superior ridica iluminarea (lumi- rranta) plafonuiui si diminusazé con- eee f eee | Cae eae T a [ — Teer] (oereme| [osreb Praia (ake aa SSR Lunas) as — (Sans Pears (as) Besa T | i | ch Epa) [aga] | CR =e cas am See |[ cone | feaees] | See | _.[~Ciaritate],_} == Fig. A. Mediul luminos interior. P = plan de razir; § - sferd de raza r Fig. 13.3. Unghiul de incidenta optim. trastele sau ca efect,fluxul inferior ro- prezinta eficienta, iar cel superior con- fort. De la caz la caz, proportile trebuie alese astfal incat s8 se satisfac cerin- tele particulare ale mediului luminos considerat. Prin fluxul luminos superior se obtine Si un efect esiotic-arhitectural, creén- du-se senzatia de marie a inéitimitin- cintelor. In incperile mii, pentru a se btine 0 senzatie pozitivé de crestere a sSpatiulu, este necesard si dijarea unei importante cantitati de flux cétre peret, ‘ceea ce asigur’ un echilibru foarte bun al distributietluminantelor in spatiy 3.1.2. Aspecte calitative Distributia luminantolor Confortul ambientului tuminos impu- ne © distributie echilibrata a luminante- lor in spatiul incdperi (céimp vizual si ‘uprafaté tia), pentru evitarea orbirit fiziologice si psinologice. Distributia corecta a luminantelor pe supratata util necesit: + realizarea uniformitéti luminantelor pe ansamblul arie! utile a incperi; + realizarea uniformittii luminantelor pe zona delimitata de lucru (masa, bi- rou, plansetd, banc de lucru s.2.) ~ drectionarea corespunziitoare a lu mminii asupra sarcinil vizuale si fondului in vederea rediri corecte a contrastului si a evitari aspectelor perturbatoare fenuntate la cap. 2 (voalul de reflexie) Dupa normele internationale (cod CIE) se recomanda uniformitatea gene- rala pentru un sistem uniform distribuit | Ene/En>0,6, iar pentru suprafata efec- tiva de lucru (birou, plangeta, bano etc.) Ener n20 8, En, Emin, Ene sunt iluminarile medic, minima si maxim’ pentru suprafetele respective De asemenea, in cazul iluminatului general, localizat sau combinat, ace- leasi norme CIE indica 0 variatie map ma intre suprafata uid si suprafata de lucru de cel mult 1:3. Gradarea judicioasa a luminantelor in campul vizual este 0 problema esenti- ala a realizérit calitatii unui mediu lumi ‘nos confortabil ‘Avand in vedere problema echilibru- lui straluciriint-o incdpere, rezulté ne- cesitatea controlului sia echilbrulul ur- _mitoarelor surse de luminant&: corpuri de iluminat; surse de lumina; ferestre (prin care se vede cerui/soerele); pereti Si plafon; pardoseala;“mobllier sau u- taje; figura umand; marimea sarcinii vizuale, Modelarea gi directionarea luminii Modelarea sau reliefarea reprezint& ™odul de a pune in evident sarcinile viauale tridimensionale prin contrasteSisteme de iluminat Capitolul Ge luminanta. Imaginea poate fi ‘A. normald (redare corecta); B. contrastanta (redare *dramati- cada") C. fara contraste (redare slaba, “plata’). Modelarea se poate realiza printr-o directionare corespunzatoare a lumini, respectiv, prin amplasarea gi orientarea | corpurilor de ilumint (CiL). Evaluarea modeléii se realizeaz du- pa Fischer, cu indicele de modelare m: m-El e. IncareE este vector tumnare (deft | a diferenta dintre ilumindrile de pe | fata (G) si spatele (E,) unui dise de re- | ferinté de raza 0), lar Exc reprezintlilu- ‘minarea scalara pe o sferd de referint& cu aceeasi raz’, (fig. 1.3.2), produse | de sistemul de iluminat Daca EE, mmnn=0, reprezinté 0 imagine fara contraste (de tip C), Dac Es=0, rezulté valoarea maxima: B_olne i. DUAR ‘cea ce reprezinta o modelare cu con- traste maxime (ip 8) - adicd 0 imagine durd, dramatic’. Pentru 0 modetare normal (A), cu © buna redare a figurii umane, se rec0- ‘mand, pentru m, valor intre 1 si 2. ean) (3.1.2) Un alt indice folosit in aprecierea modelirii este: m'=EvE, (3.1.9) Unde E, este iluminarea planuiui lil si Eciluminarea clincricd (luminarea. su- Prete! laterale a unui clindru de rete- ‘int plasat perpendicular pe pianu uti). | (© mocelare normalé se obtine pen- tu m'=0,3-3. Daca E:=0, m'=0 si ima- ginea este plata iar dacd E.=0 si E-r0, 17>.» contrastul este maxim. Valoarea minima se obtine printr-o amplasare simetricd a Cll, iar cea ma- xima, print-o amplasare asimetric8 di- rit (cap. 6). Modelerea si directionarea lumii re- prezintd, de asemienea, un aspect es- tetic care contribuie la evidertierea u- nor elements trdimensionale din spati- ile de expunere de diferte destinati sau a unor elemente plane (ragmente decorative de pe perei si piafon). Directionarea. luminii reprezinté 0 concitie determinanté si pent redarea sarcinior vizuale din planul ut orizon- tal (mai rar, vertical) ~ rederea corespunzatoare a con- | trastulul sarcind vizualé-fond (evitarea Voalului de reflexie prin respectarea Unghiulul cde incidenté optima, de 25° fig. 13.9) = utlizarea de iL cu luminanta re- usa in directile critice (de privire); ~ utiizarea de Gil. ce emit in unghie | solide mari, in special, ta Inctiperi de inaltime mica. Un alt aspect al directionéri/mode- \erii este punerea in evident’, atunci ‘cand procesul de munca o cere, a lunor defecte pe suprafetele plane, In aceste concitii unghiul a creste mult (pana la 70...80*) si se utilizeaza llumi- ratul local (§. 11.2.7). Culoarea luminii Culoarea luminii prin cele 3 aspecte mentionate (culoarea aperentd a surse- lor de lumina, redarea culori si culoa- rea suprafetelor reflectante), reprezint& © conditie calitatva foarte importanté in realizarea mediulul luminos conforta- bil Alegerea corespunzatoare a culorii surselor este 0 conditie determinanté in realizerea functionalittii si estetict incdperi. Pe de alté parte, culoarea su- prafetelor refiectante trebuie, de ase- menea, aleas judicios fata de culoa- fea aparenté a surselor, pentru a nu compromite efectul dorit Culoarea aparenta Temperatura de culoare corelata Tec, ‘a une surse luminoase este defiité ca temparatira la are vebuie Inca cor ul negru pentru a emite un spectru lu- mminos c&t mai apropiat de cel al sursel. In functie de temperatura de culoare corelata, culoarea aparenta a surselor de lumina se clasificd in 3. categori: ccalda (alb-rosiatic, Tae<3900 Kj), inter- mediara (alb, Tec=3300...5300 K) si re- ce (alb-albastrul, Tec>5300 K), Culorile intermediare sunt recoman- date in toate Incperile in care se des- fagoaré 0 activitate fizic& sau intelec- tual’ daca se realizeazd un sistem par- tial integrat cu iuminatul natural Culorile calde se recomend’ pentru ‘ncéperile in care se urmareste realiza- rea unel atmosfere calde, placute, re- laxante sau stimulative. De asemenea, Pot fi utlizate pentru efecte si sarcini speciale de ambianta, precum si in zo- Tele cu clima rece. Culorile reci sunt recomandate numa ‘vapori de mercur la inalté presiu de sodiu de inalté presiune; SOX - joasé presiune; MH - Mediu! luminos conforabil [REY la niveluri de iluminare ridicate, in sis- teme integrate de iluminat natural-ar- tiicial, pentru incdperi cu o suprafata vi- | trata mare sau in zonele cu clima caida. Redarea culcrilor Este 0 conditie calitativa ce devine ‘extrem de important in Incéperile in ‘care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin redarea culorii se defineste modul in care se manifesté efectul luminii a- ‘supra aspectului cromatic al obiectelor lluminate. CIE, indic& o formula empiri- 8 ce surprinde procesul redéri culor Rla= 100-4, 64Ei (3.1.4) unde: ~ Pa este coeficientul cu care se apre- ciaza redarea culori; = AEs) ~ media aritmetica 2 dlferentelor ‘coordonatelor de culoare din sistemul tricromatic CIE pentru 8 culori de refe- Tint’ (care acoper& tot domeniul spec- trului vizual) ale unui fluminant de re- ferints (lumina incandescent sau lum na de 2) $i coordonatele acelorasi cu- lori din spectrul emis de sursa conside- ral Dac AF,i=0, Re=100, (valoarea ma- xima) 1 redarea culonior este ideal Valorle orientative ale Re sunt date in tabelul 13.1 Datorita proprietatii de adaptare cro- | matica, obiectele colorate nu produc | echiului uman ciferente sesizablle daca sunt privite la surse de lumina diferite in punctul de vedere al compozitiei spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obi- ect colorat la lumina incandescenta ‘creeazA acelasi aspect cromatic ca $1 ‘objectul privit la lumina zile, cu toate CA diferentele de coordonate sunt foar- te mari). Ochiul va sesiza diferenta nu mai daca priveste simultan mostra de culoare luminaté de cole dou’ surse iferte, Culoarea supratetslor reflectante Pot contribui, dac& sunt judicios ale- 8, la realizarea culoril ambientale con- fortabile sau pot altera calitatea me- iulul luminos, dac& alegerea nu este [__—__Tabelul 13.1, Valor’ crientative pentru Ry +) RB, 400 100...90_| 90...70 | 70...50 | 50.30 | 30 Redare | Idealé | Excelenté | Foarte | Moderaté | Modest Slaba buna_| - bund _| _ | Surseliominat de | LIC, UH, | LF cu) LF LVF, SOx referinta® | LF cu | redare | LensoN | nalts foarte fedare bund, MH | * Corpul negru incdlzit sau lumina naturala reconstituité LIC = lamp cu incandescenté clasicd; LIH - lampa cu incandescenta cu halogeni; LF - lampa fluorescenté; LVF - lampa fluorescent’ cu descarcare in PN/SON - lamp cu descarcare in vapori jn vapori de sodiu fa lampa cu descdrcare in vapori de mercur de inalta presiune cu adaosuri de halogenuri metalice,