Este o planta mica, cu flori galben-aurii, care creste in poieni si luminisuri, in fanete

si in zonele muntoase. In luna martie, in timpul infloririi, se recolteaza frunzele,

florile si radacina.
In functie de zona geografica in care creste, i se mai spune aglica, anghelina, calce,
cizma-cucului, tata-caprei, urechea-ursului, tata-vacii, anghicel.
Frunzele si florile de ciubotica-cucului, care pot fi folosite atat in stare proaspata, cat
si uscata, sunt bogate in vitamina C si betacaroten, potasiu, calciu, sodiu si salicilati,
elemente care ajuta la intarirea sistemului imunitar si scad nivelul colesterolului.
Planta mai contine saponoizi, care au efect expectorant si ermetic. Ciubotica-cucului
este, de asemenea, un diuretic natural si sedativ, cu efect sudorific, calmant,
antispastic, cicatrizant, fluidificator al secretiilor bronhice.
Planta se administreaza sub forma de ceai, infuzie din frunze si flori, decoct, din
radacina bine maruntita si praf din frunze bine uscate si maruntite. Extern, se
foloseste sub forma de cataplasme calde, care se aplica pe locurile dureroase,
ciubotica-cucului avand actiune calmanta, cicatrizanta si hemostatica.
Ceaiul din frunze si flori de ciubotica-cucului se obtine turnand 200 ml de apa
clocotita peste o lingura de planta. Se lasa la infuzat cateva minute, se strecoara si
se bea cald, cu inghitituri mici, cel mult doua cani pe zi. Impotriva insomniei, se bea
seara, inainte de culcare, o cana de ceai din acelasi amestec.
Vinul tonic, pentru cardiaci, recomandat persoanelor agitate, are efect linistitor
asupra inimii. Se umple un vas, sticla sau borcan de doi litri cu floare de ciuboticacucului, peste care se toarna doi litri de vin alb, natural, cat sa cuprinda florile. Se
acopera si se lasa la loc insorit timp de doua saptamani, dupa care se strecoara.
Zilnic, se iau cate trei linguri.
Decoctul de ciubotica-cucului se obtine punand la fiert, in 200 ml de apa, o lingura
de radacina, bine maruntita. Dupa ce fiertura da intr-un clocot, se ia de pe foc, se
filtreaza si se bea rece.
Siropul din radacina de ciubotica-cucului este recomandat in afectiunile respiratorii.
Se toaca marunt o mana de radacini proaspete, dupa ce au fost bine spalate de
pamant, se pun intr-o sticla sau un borcan si se toarna miere, diluata cu putina apa.
Se lasa la macerat doua-trei saptamani, se filtreaza si, la nevoie, se ia cate o
ligurita.
Atentie! Tratamentul cu ciubotica-cucului nu se recomanda persoanelor alergice la
aspirina, din cauza cantitatii mari de salicilati pe care-i contine. De asemenea, nu se
recomanda femeilor insarcinate ori persoanelor care fac tratamente anticoagulante.

Planta poate fi insa utilizata de femeile care alapteaza, deoarece stimuleaza

lactatia.
Denumire stiintifica: Primula officinalis Fam Primulaceea
Denumiri populare: aglica, aglis, anghelina, calce, cinci clopotei, ciubotica mica, ciubotele cucului, oglici,
talpa gastei, tata caprei, tata oii, tata vacii, urechiusa ursului, etc.

In traditia populara: ceaiul din flori se lua contra durerilor de cap. Cu decoct se spalau contra durerilor de
ochi. Si umflaturile se spalau cu fiertura iar plantele se puneau in legaturi. Cu floare de ciubotica si flori de
soc se facea ceai pentru astm. Pisata cu apa se bea contra frigurilor. Infuzia de floare amestecata cu
radacina de toporas de padure, se bea ca leac pentru febra tifoida, catare, dureri de piept, astm,
tuberculoza, iar seva din radacinile pisate se lua contra frigurilor. Radacina se fierbea si din decoct se lua
cate 3 cesti pe zi, contra bolilor de rinichi, in special a calculilor renali.
Compozitie chimica:
- radacina si flori saponozid triterpenice 5-10%, (acid primulic, primulozida), heterozide ca: primverina
(primverozida) si primulavrozida, ulei volatil 0,10- 0,25, amidon, enzime, o substanta iritanta. Acidul
primulic prin hidroliza da un aglicon de natura terpenica, numit primulagenina A. Primulaverozida si
primverozida, aglicon, derivati ai acidului salicilic, imprimand mirosul specific. Vitamina C :i flavonozide.
Actiune farmaceutica:
- fluidifica secretiile bronhice, emolient, expectorant, antispastic, sedativ, sudorific, decongestionant,
cicatrizant, hemostatic, regleaza si curata sistemul venos. Are rol dilatator pentru vene. La unele
persoane pot apare reactii de intoleranta manifestate prin alergii.
Mod de preparare si administrare:
- 2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa timp de 15 minute acoperit
apoi se va consuma de 3 ori pe zi cate o cana.
-Decoct din 1 lingurita de radacina care se va pune la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa
care se strecoara. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
Extern se va folosi cantitatea dubla de planta.
Vin- recomandat mai ales pentru afectiunile inimii si venelor ca si pentru defectele de circulatie ale
sangelui. Se va cauta un vin de buna calitate, preferabil din struguri care nu au fost stropiti cu chimicale.
Se va prefera vinul alb dulce. Se vor pune la 1 litru de vin 4 linguri de flori maruntite. Este preferabil sa se
foloseasca flori proaspete, caz in care se vor pune 5-6 linguri de flori maruntite. Se lasa timp de 8 zile
agitand des. Se strecoara apoi. Se complecteaza pana la un litru cu vin. Se poate ca odata cu florile sa
se puna si 2 linguri de radacina de patrunjel tocata marunt, caz in care este mult mai eficient. Se va lua
cate o lingura cu 30 de minute inainte de mese de 3 ori pe zi in cure de lunga durata.

Ciubotica cucului (primula officinalis)

Planta intalnita din zone luminoase, de campie pana in zone deluroase si subalpine.
Florile, sub forma de mici buchetele sunt catifelate si au culoare galben-auriu.
Acestea emana un miros dulceag, placut.

Planta infloreste primavara si se recolteaza pentru in scop medicinal atat florile (in
lunile aprilie sau mai) cat si radacinline si rizomii(toamna tarziu).
Rizomii is radacinile plantei cotin saponozide triterpenice (primulina, acid primulinic
A), heterozide, primuverozida, zaharuri, tanoizi, enzime, flavoinizi, etc. Florile cotin
flavonozide, saponozide triterpenice. Frunzele au un continut ridicat de vitamina c,
saruri minerale si beta caroten. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub
forma de salate sau supe, avand gust usor acrisor.
Ca remediu fitoterapeutic, ciubotica cucului are actiune secretolitica, diaforetica,
cicatrizanta si expectoranta.

Uz intern:
- flori, radacina cu rizomi - afectiuni renale, tulburari gastrointestinale, dureri de
cap, cefalee, migrene, balbaieli, apoplexii, colici, nevralgii, insomnie, astenie,
tulburari nervoase, boli cardiace, afectiuni ale vezicii urinare, bronsite, astm bronsic,
pneumonii, tuse, gripa - sub forma de infuzie

Uz extern:
- echimoze, contuzii, plagi, ulceratii ale pielii - sub forma de decoct, cataplasme.