Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPORTAMENTUL
PROSOCIAL
1. Clarificri conceptuale
2. Teorii explicative ale comportamentului prosocial
3. Emergena comportamentului prosocial
3.1. Socializarea si functionarea normelor sociale.
3.2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial
3.3. Interactiunea personalitate - situatie
3.3.1. Caracteristici ale ofertantului de ajutor
3.3.2. Contextul de interventie prosociala
4. Modelul stadial al dezvoltrii morale (L. KOHLBERG)
Bibliografie
BANDURA, A., WALTERS, R.H. 1963. Social Learning and Personality
Development. New York, Holt, Rinehart and Winston.
BANDURA, Albert. 1977. Social Learning Theory. New York, General
Learning Press.
CHELCEA, Septimiu. 2001. Psihologie social. Bucureti, SNSPA.
CHELCEA, Septimiu i ILU, Petru. 2003. Enciclopedie de
psihosociologie. Bucureti, Editura Economic.
1. Clarificri conceptuale
mult dect atunci cnd trebuie s fac eforturi deosebite pentru a acorda
ajutor.
Trebuie s facem ns distincie, ne avertizeaz S. Chelcea, ntre
costul real i costul antecalculat (perceput) al ajutorului. Experiena
trecut ne permite s evalum costul real al comportamentelor noastre i
ne ajut s anticipm costurile viitoarelor noastre aciuni. Factorii
situaionali i de alt natur pot introduce corecii serioase, astfel c
uneori anticipm un cost disproporionat de ridicat fa de costul real. n
astfel de cazuri, tendina de a-i ajuta pe cei n suferin este mai sczut.
Chelcea are n vedere att costurile materiale, ct i, mai ales, costurile
morale: pierderea stimei de sine, a prestigiului n faa celorlali etc.
Oamenii sunt mai puin dispui s-i ridice de pe trotuar pe cei
dobori" de butur, s-i nsoeasc pe nevztori, s-i sprijine pe cei
oribil mutilai, pentru c i nchipuie un cost prea ridicat al ajutorului, i
anume diminuarea prestigiului lor prin asocierea cu astfel de persoane.
Aa se face c i ocolim tocmai pe cei care au cel mai mult nevoie de
ajutor, n ncercarea de a-i ajuta pe alii putem s eum, s ajungem ntro situaie la fel de dificil, dac nu mai critic dect cea a victimei. Un
nottor mediocru va evita s se arunce n ap pentru a salva o persoan
n pericol s se nece.
Toate aceste constatri, care probeaz faptul c ajutorul dat depinde de
costul real sau antecalculat, ne atrage atenia Chelcea, au nu numai
valoare explicativ, dar i profunde semnificaii formative: putem spori
frecvena comportamentelor prosociale mrind competena oamenilor,
nvndu-i cum s acorde ajutor, sprijinindu-i s cunoasc terenul .a.m.d.
Explicaia afectiv, constinu psihosociologul romn, bazat pe
influena emoiilor i sentimentelor n producerea comportamentelor
prosociale, completeaz explicaiile de tip cognitivist. Cercettorii s-au
ntrebat: Cnd se acord mai mult ajutor? Cnd suntem bucuroi sau cnd
suntem triti ? Cele mai multe cercetri au pus n eviden o corelaie
direct ntre strile afective pozitive (bucurie, optimism, sentimentul
succesului etc.) i frecvena comportamentelor prosociale. O stare afectiv
pozitiv ne face s evalum mai generos resursele de care dispunem, ne
determin s fim mai ateni la tot ce ne nconjoar, ne sporete ncrederea
n noi nine i n capacitatea noastr de a-i ajuta pe alii, ntr-adevr,
bucuria l deschide pe om spre lume; tristeea l face s se nchid n sine.
Este suficient numai s sugerm oamenilor c au succes; este de ajuns si punem s citeasc o list de cuvinte afectogene pozitive i
disponibilitatea prosocial va spori.
Teoriile biologice ncearc s explice comportamentul prosocial
prin factori genetici, n cadrul acestor teorii, un loc central ocupndu-l
sociobiologia, care i propune s studieze sistematic bazele biologice ale
tuturor comportamentelor sociale, la animale i la om, ntr-o perspectiv
evoluionist.
Sociobiologii, subliniaz Chelcea, consider c altruismul are o baz
genetic: pentru a asigura ameliorarea reprezentrii genelor sale, individul
se identific apartenenei proprii i este obligat s acorde ajutor altora, n
funcie de gradul de rudenie. De aceea fratele este ajutat mai mult dect
un vr.
6
Modelul moral
Modelul
Cine
este Noi
iluminist
rspunztor
pentru crearea
Alii Modelul
Modelul
situaiei de criz
compensator
medical
Tabelul 1. Cele patru modele de abordare a ajutorului
(Chelcea, 2003, apud Brickman, 1982)
Comportamentul prosocial este un comportament nvat. Expunerea la
modele prosociale mrete probabilitatea de ntrajutorare uman: cu ct
vom promova mai mult valorile sociale prin aciunile noastre, cu att i
vom influena mai puternic pe ceilali n sensul realizrii unor
comportamente prosociale.
a lui J.Darley si B.Latane (1968), cei mai multi autori considera ca patru
mari faze pot fi desprinse in respectivul proces decizional. Ele sunt
reprezentate grafic in figura 1. Vom comenta in continuare succint aceste
faze.
In legatura cu perceptia nevoii de ajutore, de notat ca unele situatii
apar clar ca solicitand asistenta urgenta (un batran ce a cazut si nu se
poate ridica, un individ ce este pe punctul de a se ineca, o casa ce ia foc
s.a.), in timp ce altele sunt ambigue (un zgomot de cazatura noaptea in
apartamentul vecin sau pe scari). Apoi, in aceste cazuri perceptia propriuzisa este totdeuna insutita de interpretari si definiri ale contextului.
Intr-un experiment (Shotland, Straw, 1976), un lot de studenti au fost
rugati sa vina seara la facultatea de psihologie pentru a completa niste
chestionare. Lucrand fiecare intr-o camera separata, la un moment dat au
auzit cum pe coridor are loc o incaierare intre un barbat si o femeie (erau
de fapt studenti de la teatru, complici de-ai experimentatorului). Femeia
striga intr-una lasa-ma in pace, ia mana de pe mine. Dar intr-o conditie
experimentala (de casatoriti), ea adauga: nici nu stiu de ce m-am maritat
cu tine, pe cand in cealalta conditie (de necunoscuti), replica
suplimentara la lasa-ma in pace era nu te cunosc. Pentru prima
conditie, numai 19% din studentii subiecti au intervenit, in vreme ce
pentru cea de-a doua, 65%. Desi situatia era aproape identica in continutul
ei fizic, subiectii au perceput ca femeia are mai multa nevoie de ajutor
cand a fost vorba de un barbat strain.
Stadialitatea deciziei pentru comportamentul prosocial
1. NU exista probleme
2. DA. NU este responsabilitatea mea
3. DA. NU se merita: prea mult risc, prea mult timp etc.
4. DA. NU pot sa-mi dau seama cum
5. DA
Figura1. Acordarea ajutorului ca proces decizional stadial (dupa Sears s.a)
Asumarea responsabilitatii personale este in legatura cu
internalizarea normei responsabilitatii sociale, precum si altor factori ce tin
de situatie sau de caracteristicile celui care ar putea da ajutor. Conteaza,
bunaoara, in ce proximitate spatiala sau psihologica esti cu cel care are
nevoie de ajutor.
De exemplu, pe plaja, de la o mai mare distanta observi cum cineva
ii fura lucrurile unei persoane abia intrata in apa. Angajarea in a recupera
lucrurile si a i le inapoia individului, care nici macar nu te-a vazut vreodata,
este mult mai mica decat atunci cand esti vecin de plaja cu el. Si
bineinteles, responsabilitatea e mai mare daca te-a rugat sa ai grija de
lucruri.
De asemenea, te simti in mai mare masura obligat in a interveni intro situatie ce necesita ajutorul, daca te consideri competent.
Responsibilitatea se accentueaza in cazul in care asistenta acordata
presupune cunostinte din profesia pe care o ai. Aici, norma
responsabilitatii sociale se specifica in aceea a datoriei profesionale.
Estimarea costurilor si beneficiilor in atari imprejurari se refera nu numai la
raportul intre propriile pierderi si castiguri, ci si la raportul dintre acestea si
10
urmare,
cumva
obligat
sa
actioneze.
Acordarea de asistenta celui aflat la nevoie are, in general, consecinte
pozitive asupra acestuia. Dar si aici depinde mult contextul de ajutorare. In
multe cazuri, cel ajutat, prin faptul ca este pus, mai mult sau mai putin
explicit, intr-o situatie de inferioritate si de obligatii fata de binefacatorul
sau, traieste un disconfort puternic. Disconfortul dispare sau se reduce
simtitor cand ajutorul este reciproc, sau cand el nu vine de la o alta
persoana. Acest din urma fapt a fost dovedit experimental (Karabenik &
Knapp 1988). Niste studenti aveau de realizat sarcini dificile la computere.
La jumatate dintre ei li s-a spus ca pot fi ajutati de un specialist, iar la
cealalta jumatate, de catre un computer. Numai 36% din prima categorie
au cerut asistenta, in vreme ce, din cea de-a doua, 86%.
n concluzie, datele empirice, cu explicatiile si interpretarile atasate lor,
indica cat de variabila si de complexa este motivatia si decizia de a
actiona prosocial. Se subliniaza ca actele de acest fel sunt rezultanta
tensiunii dintre factorii ce blocheaza actiunea si cei ce trimit inspre ea, si
ca, deci, cele mai multe dintre ele sunt departe de a fi total dezinteresate.
Aceste preocupari nu trebuie sa umbreasca valoarea comportamentelor
prosociale. Dincolo de motivele ce le stau la baza, ele sunt, in contrast cu
cele antisociale, benefice si umane.
4. Modelul stadial al dezvoltrii morale (L. KOHLBERG)
Nivelul
dezvoltrii
morale
Nivelul 1
Preconvenional,
premoral (4 9
ani)
Nivelul 2
Convenional
- morala
conformrii
convenionale fa
de rol (9 14 ani)
Tipuri de raionare
moral
De ce trebuie s ne
comportm moral i
s
respectm
regulile ?
Respectm regulile ca
s evitm pedeapsa
Tipul 2: Hedonism
instrumental naiv
Ne conformm pentru
ca
n
schimb
s
obinem recompense
Tipul 3: Comportamentul
moral al copilului care
menine relaii bune i
obine aprobarea
celorlali
Ne conformm ca s
evitm dezaprobarea,
nemulumirea
altora
Tipul 4: Comportament
moral de meninere a
autoritii
Ne conformm ca s
evitm
blamul
autoritilor
ndreptite
i
sentimentul
de
culpabilitate
care
14
rezult de aici
Nivelul 3
Postconvenional
- principiile morale
de autoacceptare
(dup 14 ani)
Tipul 5: Morala de
contract a drepturilor
individuale i a legii
acceptate democratic
Tipul 6: Morala
principiilor individuale de
dreptate
Ne conformm ca s
pstrm
respectul
spectatorului imparial
care
judec
din
punctul de vedere al
bunstrii comunitii
Ne conformm ca s
evitm autoblamarea
Aplicaie
Pentru a examina felul n care oamenii gndesc despre moralitate,
psihologii au analizat maniera n care subiecii rezolv teoretic dileme
morale, cum ar fi dilema lui Heinz. Ei au cerut acestora s hotrasc
dac un brbat numit Heinz ar trebui s fure un medicament rar i pe care
el nu l poate plti, pentru a putea salva viaa soiei sale bolnav de
cancer.
NIVELUL
Preconveniona
l
Convenional
AR TREBUI HEINZ
S FURE
MEDICAMENTUL?
1.S asculte autoritatea Heinz, nu ar trebui s
superioar pentru a evita fure
medicamentul
pedeapsa.
pentru c va ajunge
n pucrie.
2.S fac un schimb bun.
Heinz ar trebui s fure
medicamentul pentru
c soia lui l va
recompensa
mai
trziu.
3.S-i mulumeasc pe Heinz ar trebui s fure
ceilali, care-l aprob.
medicamentul pentru
c i iubete soia i
pentru
c
are
aprobarea celor din
familie.
4.S
ndeplineasc
o
ndatorire,
urmnd Heinz ar trebui s fure
regulile sociale.
medicamentul pentru
c are o ndatorire
fa de soia lui sau el
nu ar trebui s fure
medicamentul pentru
c furtul este ilegal.
16
Postconvenion
al
17