Universitatea Politehnic Bucureti

Facultatea de Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei

Proiect 2
Modul de achizitie al datelor biologice

Profesor coordonator: prof. univ. dr. ing. Ovidiu Grigore

Studeni: Sipic Alin-Marian
Grupa: 431A (CTI)

Anul universitar
2013-2014

CUPRINS

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
1. Notiuni introductive
1.1 Scopul proiectului ........................................................................................................ 2
1.2 Electrocardiograma
1.2.1 Scurt istoric ................................................................................................... 3
1.2.2 Definitii si principii ....................................................................................... 4
1.2.3 Electrozi ........................................................................................................ 5
1.2.4 Derivatii standard .......................................................................................... 6
2

Modulul de achizitionare al datelor biologice

2.1 Notiuni generale si particulare ..................................................................................... 8
2.2 Etapele construirii aparaturii
2.2.1 Proiectarea circuitului .............................................................................. 16
2.2.2 Proiectarea PCB-ului ............................................................................... 17
2.2.3 Implementare fizica (metoda Press&Peel) .......................................... 18
2.2.4 Interpretarea datelor obtinute ................................................................... 18

Concluzii ................................................................................................................................ 20

Lista materialelor necesare implementari .............................................................................. 21

Bibliografie si datasheet-uri .................................................................................................. 23

ANEXA 1 (Schema proiectata a circuitului) ......................................................................... 24

ANEXA 2 (PCB-ul schemei aferente) ................................................................................... 25

NOTIUNI INTRODUCTIVE
1

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

1.1 Scopul proiectului

Acest proiect isi propune realizarea unui circuit ce ajuta in achizitionarea semnalelor de
tip biologic (denumite si biosemnale), urmarind totodata convertirea acestora in date de tip
digital, pentru a putea fi prelucrate in diverse scopuri sau stocate intr-o baza de date. Putem
defini biosemnalele ca fiind semnale generate de sistemele vii (celula, tesut sau organ) ca rezultat
al activitii lor biologice, reflectand o manifestare de tip fizico-chimica, ce ajuta ulterior la
caraterizarea sistemului aferent. Astfel, aceste semnale reprezinta niste parametrii ce pot indica
activitatea organelor testate, ajutand atat la intelegerea mecanismelor fiziologice, cat si la
diagnosticarea unei situatii (stare agravata a sanatatii sau comportament inadecvat al corpului
uman). Vom descoperi pe parcursul lucrarii prezentate faptul ca pot exista atat semnale continue
(spre exemplu, rezultatele unei electrocardiograme asupra batailor inimii intr-un ritm normal de
60 bpm) sau discontinue (rezultatele aceluiasi test mentionat precedent, insa asupra unei fibrilatii
ventriculare, adica un ritm de bataie al inimii mult mai alert), intrucat circuitul trebuie sa fie apt
in recunoasterea ambelor tipuri principale de semnale, iar totodata, sa poata ajuta in prelucrarea
acestora.

(Sus rezultatele electrocardiogramei desfasurate intr-un ritm normal al inimii;

Jos rezultatele obtinute in urma fibrilatiei ventriculare)
Din punct de vedere principial, aparatul trebuie sa fie in stare de a achiziona semnalele
biologice prin intermediul unor conectori (ventuze special concepute, fabricate dintr-un
material conductor, precum argintul, inglobate intr-o capsula de tip ventuza, dintr-un material
elastic, asemanator cauciucului), urmand o prelucrare interna a acestora (detaliata in capitolele ce
vor urma), la iesire afisandu-se pe un osciloscop semnale asemanatoare cu cele din poza de mai
sus, sau, in cazul conectarii unui modul de tip ADC (Analog-Digital Convertor), urmand
convertirea datelor obtinute si incarcarea acestora in cadrul unui sistem de calcul.

ELECTROCARDIOGRAMA
2

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

1.2.1 Scurt istoric

Testul de electrocardiograma a pornit de la o simpla enuntare a Teoriei electricitatii
animale de catre fizicianul si filozoful Luigi Galvani in anul 1791, ce a descoperit faptul ca
membrele dorsale ale broastelor folosite pentru a-si realiza experimentele sale, tresareau atunci
cand erau conectate la o sursa de tensiune relativ scazuta, astfel demonstrand faptul ca
majoritatea organismelor animale (printre care si ale omului) prezinta o retea electrica interna,
prin intermediul careuia se propaga semnale de tip electric. Asadar, au urmat ani indelungati de
studiu asupra acestei idei, ulterior ajugandu-se la lucrari publicate de catre fiziologul britanic
Augustus Walter despre electrocardiografie umana (anul 1887), adoptarea termenului
electrocardiograma (1893) si chiar inventarea unui dispozitiv mai practic, pentru vremurile
respective, responsabil cu achizitionarea semnalelor de tip EKG prin ajutorul electrozilor de
argint (anul 1901, meritele fiind datorate doctorului Willem Einthoven).

(Dispozitivul de testare EKG al lui Willem Einthoven)

Desi, un aparat dificil de transportat (cantarind aproximativ 270 kg) si la fel de greu
operabil (necesita 5 oameni pentru buna decurgere a testelor si o racire pe baza de apa datorita
electromagnetilor de mare putere), acesta a reusit sa puna bazele conceptelor moderne, notatiile
intervalelor determinate de formele de unda emise (P, Q, R, S si T, despre care vom discuta intrun capitol viitor) si triunghiul lui Einthoven (un triunghi echilateral imaginar, ale carui muchii
marcheaza punctele de interes in testul electrocardiogramei, si anume, pieptul, unul din brate si
un picior) folosindu-se si in zilele noastre.

1.2.2 Definitii si principii

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
Electrocardiograma (prescurtat sub acronimul ECG sau EKG) este unul dintre cele
mai proeminente teste efectuate asupra organismului uman, ce implica semnale biologice.
Denumirea provine din limba greaca, de la cuvantul kardia (ce inseamna inima), astfel fiind
un test ce presupune o inregistrare a activitatii electrice din fibrele musculare ale inimii, fiecare
contractie a miocardului reprezentand raspunsul unei excitatii de tip electric, ce provine din
nodul sinusal, ulterior fiind transmisa asupra musculaturii organului in cauza, practic actionand
precum un circuit cu functia de transfer H()=

Y (n)
.
X (n)

Astfel, o electrocardiograma poate arata dovezi ale maririi de volum a inimii, semne ale
unui flux sanguin insuficient, probleme ale ritmului cardiac, modificari ale activitatii electrice
determinate de catre un dezechilibru electrolitic in organism, totodata prezentand o natura fina
si prin detectia semnelor de inflamatie a sacului ce inconjoara inima (heart-sack). Totodata,
trebuie mentionat faptul ca EKG-ul nu inregistreaza direct activitatea electrica a sursei (in cazul
lucrarii de fata, inima), o astfel de procedura necesitand electrozi plasati direct pe tesutul
generator de curent, drept urmare orice miscare (brusca sau lenta) influentand rezultatele emise
de catre aparat.
Din punct de vedere abstractizat, inima poate fi considera drept un generator de curent
electric (de amperaj redus, evident), inclus intr-un volum conductor (corpul uman). Inima, astfel,
genereaza un camp electric ce poate fi evidentiat la suprafata corpului prin electrolizii mentionati
pana la momentul actual. Drept urmare, s-a enuntat principiul Depolarizare/Repolazare, cu
scopul diferentierii potentialului electric in cele doua stari principale ale inimii, de repaus,
respectiv de bataie. In timpul repausului, cardiomiocitele sunt incarcate pozitiv pe versantul
extern al membranei organului, si negativ in interior, astfel ca, in timpul deoplarizarii,
potentialele se inverseaza. Totodata, apare si conceptul de negativitate de repaus a interiorului,
ce se reduce la zero, drept urmare, interiorul devenind pozitiv din punct de vedere electric.

(Polaritatea celulei miocardice)

4

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

1.2.3 Electrozi
Electrocardiograma este un procedeu neinvaziv, putand fi practicat oricand si oriunde,
activitatea electrica a inimii fiind detectata de la nivelul pielii cu ajutorul unor discuri metalice,
de dimensiuni reduce, demuniti electrozi. Acestia sunt alcatuiti dintr-un disc fabricat din
material conductor (de regula se foloseste argintul), acoperiti cu
un material din cauciuc, formand astfel un fel de ventuza ce se
ataseaza in punctele vitale testarii. Electrozii sunt de unica
folosinta (din motive sanitare), fiind aplicati cu ajutorul unui
gel special, fiecare dintre acestia avand o locatie specifica de
amplasare dupa un set de reguli standard:

Electrod

Pozitionare

Culoare

Zona cutiei toracice

V1

Extremitatea interna a celui de-al IVlea spatiu

intercostal drept

Rosu cu alb

V2

Extremitatea interna a celui de-al IVlea spatiu

intercostal stang

Galben cu alb

V3

La jumatatea distantei dintre V2 si V4

Verde cu alb

V4

In spatiul al Vlea intercostal, pe linia medioclaviculara stanga

Maro cu alb

V5

In spatiul al Vlea intercostal, pe linia axilara

anterioara

Negru cu alb

V6

In spatiul al Vlea intercostal, pe linia axilara

mijlocie

Violet cu alb

Extremitati ale corpului uman

R

Derivatia unipolara a bratului drept

Rosu

Derivatia unipolara a bratului stang

Galben

Derivatia unipolara a piciorului stang

Verde

Pe piciorul drept

Negru

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
Simbolul V utilizat in tabelul de mai sus desemneaza derivatiile unipolare ale
membrelor, iar literele R, L si F provin din engleza, de la denumirile right (dreapta), left
(stanga) si foot (picior), ajutand la conectarea electrozilor. Astfel, din punct de vedere
principial, V1 si V2 exploreaza ventriculul drept, V3 si V4 septul interventricular, iar V5 si V6
au sarcina explorarii ventriculului stang.

(Diagrame explicative de pozitionare a electrozilor)

1.2.4 Derivatii standard

Alaturi de rezultatele precizate anterior, ce ne confera informatii cu privire la o gama
larga de subiecte, electrocardiograma presupune si amplasarea corecta a electrozilor, atat precum
in tabelul anterior, cat si dupa un set de standarde numite derivatii. Acestea pot fi definita drept
categorii de locatii, ce au ca scop formarea unui plus si minus (precum sondele unui aparat de
masura).
Derivatiile pot fi bipolare (ale membrelor, descrise de catre parintele
electrocardiogramei, Willem Einthoven) si unipolare. Setul derivatiilor standard bipolare ale
membrelor face referire la triunghiul lui Einthoven, alcatuind astfel ecuatia DII = DI + DIII, unde
DI reprezinta electrodul + plasat pe mana stanga, iar cel pe mana dreapta, DII fiind pe mana
dreapta, iar + pe piciorul stang si DIII pe mana stanga si + pe piciorul stang. Totodata,
derivatiile unipolare au ca rol evidentierea seriei secundare de electrozi, denumiti aVR, aVL si
aVF, unde a = amplificare, V = voltaj iar R, F si L fiind destinatiile pe corpul uman
(discutam despre amplificare deoarece, tehnic vorbind, aparatul de masura amplifica semnalele
6

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
culese din electrozii atasati, putand astfel sa scoata la iesire formele de unda mentionate pana la
momentul actual).

(Diagrama explicativa ale celor doua tipuri de derivatii standard)

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

MODUL DE ACHIZITIE AL DATELOR BIOLOGICE

2.1 Notiuni generale si particulare
Principial, un modul pentru aplicarea cu succes a testului de electrocardiograma asupra
unui subiect de test presupune drept materiale indispensabile un set de electrozi, pentru a realiza
conexiunea dintre pielea umana si implicit transferul de semnale, un microcontroller de achizitie
si transmitere mai departe a datelor pe iesirea conectata la un osciloscop (sau un aparat cu hartie,
asemeni unui poligraf) si un etaj de amplificare pentru a putea face vizibile rezultatele, initial de
putere mica. Insa, aceste aparate pot deveni mai performante prin adaugarea unui integrat cu
rolul de a prelucra datele din format analogic in digital, ulterior fiind conectata o interfata USB la
iesire, pentru ca acestea sa poata fi transmise mai departe in interiorul unui sistem de calcul spre
a fi stocate intr-o baza de date sau modificate in programe de specialitate, precum MatLAB (spre
exemplu). De asemenea, un astfel de integrat ar atrage dupa sine si o memorie de tip NAND
Flash Memory, cu rol in stocarea datelor pe parcursul testelor extensive din punct de vedere al
timpului (electrocardiograma Holter, de exemplu, presupune o purtare a aparaturii timp de 24 de
ore).

(Schema bloc a circuitului)

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
Dupa cum se poate observa in schema bloc, circuitul proiectului va avea drept alimentare
o baterie de 3.3 V, fiind astfel un modul ce tinde spre portabilitate. Insa, blocul Power Module
ne indica existenta unor circuite de power management si supply, ce ajuta nu numai la
alimentarea circuitului dar si la o stabilizare a tensiunii pentru o mai buna functionare si,
implicit, o acuratete a datelor de iesire mult mai ridicata. De asemenea, putem observa si un
modul USB (acronim pentru Universal Serial Bus), ce ajuta la conectivitatea cu sistemul de
calcul asupra caruia dorim descarcarea datelor de iesire, digitalizarea facandu-se prin blocul
UART (acronim pentru Universal Asynchronus Receiver/Transmitter, ce are ca rol translatarea
datelor din forma seriala in forma paralela si invers, fiind utilizat cu scopul de a realiza
comunicatii de tip serial cu un periferic al computer-ului).
Totodata, observam complexitatea schemei bloc prin introducerea unui JTAG (acronim
pentru Joint Test Action Group), fiind un standard comun asignat de catre IEEE cu rol in
testarea circuitelor printate (PCB-uri, insemnand Printed Circuit Board), iar in acelasi timp
actionand precum un debug port (adica un port inclus in componenta sau aparat ce ajuta ma
simplificarea operatiunii de depistare si corectare a erorilor, termen cunoscut in limba engleza
sub numele de debugging). De asemenea, putem vedea in partea de jos a schemei si un SPI
(prescurtat de la Service Provider Interface), fiind precum un protocol ce ajuta la schimbarea
de componente (de unde si conectarea unui card de tipul MicroSD prin intermediul acestei
tehnologii).
Analizand schema bloc de mai sus in continuare, putem observa si doua module de tip
GPIO (acronim pentru General-Purpose Input/Output, fiind o serie de pini generici sau ai unui
integrat, ce au drept caracteristica principala de a servi drept intrare/iesire, dupa cum dicteaza
utilizatorul), unii conectati la o memorie Flash NAND cu rol in stocarea datelor precum am
precizat anterior, iar altii avand drept output o serie de LED-uri ce vor indica buna functionare a
alimentarii circuitului.
In continuarea capitolului, vom analiza circuitele din compozitia fiecarui bloc operational
(exceptand cel de Bluetooth si MicroSD Card).

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

(ADS1292 si legaturile aferente)

In cadrul figurii de mai sus avem schema integratului ADS1292 (fabricat de catre Texas
Instruments), alaturi de legaturile externe aferente acestuia. Dupa cum putem observa,
inceputul circuitului este marcat printr-o mufa standard de tip RS-232 (precum cea de la
calculator, pentru conectarea monitorului), ce asigura conectivitatea cu perechile de pini pentru
intrari IN1N/IN1P si IN2N/IN2P, pe unde vor intra semnalele culese pe electrozii atasati pe
individul testat. Totodata, observam si o serie de pini ce au rol in tensiune, carora le-au fost
atasati niste condensatoare electrolitice, pentru o mai buna stabilizare si totodata, filtrare a
semnalului. De asemenea, ADS1292 este un circuit integrat ideal pentru aplicatii precum aparate
de efectuare a testului de electrocardiograma sau aparate sportive deoarece prezinta o structura
interna alcatuita din mai multe multiplexoare, ale caror intrari pot fi comutate independent printrun semnal aplicat pinilor de tip RLD. Astfel, conexiunea multiplexoarelor in mod independent
ajuta la testarea semnalelor sau a temperaturii, operand la o viteza destul de intermediara de 8
kSPS (kilo samples per second). Acesta poate fi alimentat la un interval cuprins intre 2.7-5.25 V
in mod analogic si 1.7-3.6 in mod digital, totodata avand si o functie de standby si fiind
compatibil cu SPI-ul despre care am discutat recent, ceea ce il face usor inlocuibil in cazul unei
defectiuni.

10

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

(Battery Management)

(3.3V Power Suply)

11

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
(3.3V Voltage Supervisor)
In cadrul paginii anterioare avem 3 blocuri de circuite responsabile cu alimentarea
aparatului, astfel incat, putem observa un 3.3V Power Suply si un 3.3V Voltage Supervisor ce au
in compozitia lor un integrat din familia TPS730xx ce actioneaza precum un regulator de
tensiune de mica putere si PSRR (acronim pentru Power Supply Rejection Ratio, sub ideea ca
limiteaza voltajul astfel incat elimina tensiunile de mare putere. Totodata, aceasta piesa are drept
caracteristica reducerea zgomotului si a perturbatiilor (pana la 23uVRMS), avand cate un
condensator ceramic la iesire. O alta caracteristica importanta o putem observa si prin modul sau
de a consuma nu mai mult de 1uA in timp ce se afla in modul standby. Atintindu-ne privirea spre
blocul de Power Management, putem observa integratul BQ24032ARHLR, ce joaca un rol
essential in consumul de energie al circuitului prin functiile sale special precum administrarea
sursei de putere din circuit, astfel incat el alimenteaza circuitul in timp ce bateria se poate
incarca.

(Circuitul de alimentare separat al lui ADS 1292)

(USB Interface)

12

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

Schema din figura de mai sus reprezinta un circuit proiectat astfel incat sa deserveasca
conectivitatii modulului de achizitie a datelor in urma testului de electrocardiograma cu sistemul
de calcul, prin USB. Acesta prezinta un circuite integrat din familia TPD4E004DRYR, ce sunt
componente cu 4 canale, create special pentru interfetele de transmitere a datelor de mare viteza.
In alcatuirea sa, alaturi de componente pasive precum condensatoare (ce ajuta la filtrarea
semnalului), regasim si un 0513870530, fiind un connector de tip mufa USB-Mini, prevazut su
un shield intern ce protejeaza mufa USB a sistemului de calcul de eventuale descarcari de
tensiune (in caz ca integratele de tip TPS mentionate mai sus se ard). Totodata, in compozitia
blocului putem observa si un buton, ce ajuta la initierea transferului de date la comanda
utilizatorului.

(NAND Flash Memory)

In continuare, avem un circuit construit in jurul unei memorii de tip NAND, cu rol in
stocarea datelor (acest model prezinta un parametru important, mentionand faptul ca poate pastra
datele stocate asupra sa pana la 10 ani). O memorie de tip NAND Flash este construita sub ideea
de stocare non-volatila, neavand nevoie de putere electrica pentru a putea stoca date. Desi,
13

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
memoriile de acest tip prezinta un numar finit de cicluri de scriere (acest model prezinta undeva
pe la 100.000 de cicluri), au fost preferate in proiectarea circuitelor ce implica
incarcarea/descarcarea datelor foarte des, datorita costului redus de fabricare si a inlocuirii
acesteia in caz de mentenanta, fara a atrage dupa sine repercusiuni regretabile.

14

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

(Convertirea datelor din analogic in digital)

15

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
Ultima parte majora a schemei ne aduce in vedere un circuit costruit in jurul
microcontroller-ului cu functii diverse, MSP430F5529IPNR, ce are ca rol oarecum, convertirea
datelor din modul analogic in cel digital. Aceasta piesa fabricata de catre Texas Instruments face
parte din familia MSP430, fiind un microcontroller de mica putere, prezentand totodata 4 moduri
de functionare, printre care standby mode, off mode, shutdown mode si active mode, comutarea
intre acestea durand mai putin de 5us. Totodata, prezinta compabilitate cu USB-ul la viteza
maxima, avand un USB-PHY integrat, suport pentru interfete precum USCI si cate un semnal de
ceas tipic pentru fiecare mod de functionare precizat. Arhitectura sa a fost gandita pentru a oferi
o durata de viata a bateriei cat mai lunga, pentru a putea fi folosita in proiectarea aparaturii
portabile, totodata, avand registre pe 16 biti si seturi de instructiuni de tipul RISC (Reduced
Instruction Set Computing).

16

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

ETAPELE CONSTRUIRII APARATURII

2.2.1 Proiectarea schemei
Avand la dispozitie schemele mentionate in capitolul precedent, putem proiecta circuitul
de tip printat (acronim PCB Printed Circuit Board), dar nu inainte de a desena o schema
asemanatoare, ce indeplineste aceleasi functii. In cadrul acestui proiect mi s-a recomandat
utilizarea programului KiCAD in vederea acestei sarcini, astfel incat, primul pas a fost pornirea
subprogramului Eeschema al acestuia, pentru a putea incepe desenarea circuitului. Experienta
arata faptul ca, majoritatea schemelor trebuiesc respectate, structurile fiind aproape asemanatoare
cu cele de pe foaie, pentru o mai buna urmarire a circuitului atat de catre proiectant, cat si de
catre un utilizator din exterior.

(Schema originala)

(Schema proiectata greu de urmarit)

17

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

Pentru a putea incepe proiectarea, mai intai este recomandata inspectarea cu atentie a
datasheet-urilor pieselor aferente, astfel incat, in cazul inexistentei unei librarii ce o poate
contine, sa fie mai usoara crearea acesteia cu ajutorul optiunii de Create New Component.
Totodata, trebuie avuta in vedere asignarea pinilor si evitarea traseelor cat mai lungi prin punerea
firelor virtuale oriunde este cu putinta. O data terminata o bucata din schema, este recomandata
denumirea pieselor, pentru a putea tine o evidenta a pasilor efectuati si mai ales, pentru a putea
alcatui si o lista a componentelor necesare.
Dupa crearea tuturor blocurilor de scheme necesare, se recomanda rularea optiunii de
verificare asupra intregului proiect, pentru a vedea daca exista erori de routare sau omiterea
vreunuia dintre pini (spre exemplu, pinii lasati liberi trebuie marcati cu un X, altfel pot incurca
urmtoarea etapa de creeare a layout-ului). Intr-un final, dupa trecerea de verificare, se recomanda
salvarea unui NETList pentru pasul urmator.

2.2.2 Proiectarea PCB-ului

Dupa parcurgerea etapelor anterioare, se va deschide aplicatia de CvPcbs din cadrul
programului de proiectare KiCAD, pentru asignarea fiecarei piese cu un layout potrivit. Si in
cadrul acestei proceduri se recomanda inspectarea cu atentie a datasheet-ului pentru a vedea
dimensiunile pieselor, in cazul proiectarii unor noi layout-uri sau a inlocuirii vreunei librarii
lipsa. Se utilizeaza NETList-ul salvat anterior pentru a putea asigna fiecarei componente un
layout pe masura, urmand apoi salvarea proiectului si deschiderea celei de-a 3a aplicatie,
Pcbnew.
O data pornita aplicatia, se va incarca NETListul mentionat, piesele aparand in dreapta
sus a ecranului suprapuse. Dupa mutarea acestora si asezarea in schema conform normelor de
securitate electronica, se doreste unirea drumurilor create de catre program, fara ca acestea sa se
intersecteze in cadrul unui singure fete (layout) a placutei proiectate. Daca nu exista nicio solutie
alternativa de routare, se recurge la implementarea de vias-uri, ce sunt niste trasee
continuate/desenate pe cealalta parte fizica a placutei (fie se poate utiliza o placuta dual-layer sau
se pot atasa cabluri de cupru in loc de traseele vias). Trebuie mentionat faptul ca, unele scheme
prezinta rezistoare in valoare de zero ohmi (nominal) ce ar trebui ignorate in mod normal,
deoarece acestea deservesc scopului trasarii de vias-uri in cadrul fabricarii placutei la o firma
specializata, aparatura neputand sa faca traseu peste layer decat daca recunoaste acel rezistor pe
parcusul traseului. Dupa terminarea circuitului, se recomanda o verificare finala asupra erorilor,
o salvare a fisierului si o masurare a dimensiunii intregului proiect, pentru a sti cat de mare sa fie
placuta de textolit cumpara.

18

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

2.2.3 Implementare fizica (metoda Press&Peel)

Metoda Press & Peel presupune o implementare fizica a circuitului printat in limita
unui buget redus, ce nu permite trasarea pieselor marunte de tip SMD sau a traseelor fine. Dupa
parcurgerea etapei anterioare, traseele create intre piese se printeaza pe o foaie transparenta de
proiector folosind o imprimanta laser, urmand apoi lipirea acesteia asupra placutei de textolit.
Apoi, cu un fier de calcat incins convenabil, se va presa asupra acesteia timp de 10-15 minute,
pana cand tot continutul de pe foaia transparenta va fi imprimat peste cuprul placutei. Ulterior,
aceasta se va pune intr-o baie de clorura ferica timp de aproximativ 45 de minute, ceea ce va
determina corodarea cuprului, ramanand doar traseele ce au fost marcate anterior. Rezultatul ar
trebui sa fie unul de acest tip:

(PCB realizat pe o placuta de textolit)

2.2.4 Interpretarea datelor obtinute

Electrocardiograma este o reprezentare grafica cu un tipar caracteristic a impulsurilor
electrice generate de inima. Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexul
QRS, segmentul ST si unda T:

unda P reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor superioare (atriile),

amplitudine 0,25mV, durata 0,10 sec.

complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelor inferioare

(ventriculi), amplitudine de din unda R, durata 0,04 sec.
19

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si unda T; un segment ST

supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiac lezat sau care nu primeste
suficient sange

unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza din punct de vedere electric
si se pregatesc pentru o noua contractie.

(Esantion de semnal cu interpretarea curbelor)

20

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

CONCLUZII
In incheiere, putem conclude faptul ca un aparat de achizitie a datelor biologice, precum
testarea de electrocardiograma, este o unealta utila oricarui om, iar desi pot exista diverse
implementari (cu iesire analogica si citire pe osciloscop, de exemplu), una dintre cele mai
potrivite ar fi una asemanatoare cu cea prezentata in cadrul acestor pagini datorita consumului
redus de energie, numarului ridicat de condensatoare ce ajuta la filtrarea semnalului intr-un mod
cat mai optim, stabilizatoarelor de tensiune ce impiedica arderea circuitelor interne si mai ales,
daroita portabilitatii ridicate si a autonomiei indelungate.

21

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

LISTA PIESELOR NECESARE IMPLEMENTARII

1x placuta textolit
1x ADS1292
1x RS-232
1x 851-93-006-20-001000
1x TPS73201
1x TXS0102DCTR
1x 0513870530
1x TPD4E004DRYR
1x BQ24032ARHLR
1x ABS07-32.768KHZ-T
1x MSP430F5529IPNR
1x ABM3B-24.000MHZ
1x MT298G08AAAWP
1x SD103AW-13-F diode schotky
2x TPS73033
1x 0.1uF condensatori polarizati
2x 4.7uF condensatori electrolitici
3x 1uF condensatori electrolitici
4x 10pF condensatori electrolitici
5x 2.2nF condensatori electrolitici
8x 47pF condensatori electrolitici
8x 1.5nF condensatori electrolitici
12x 10uF condensatori electrolitici
22

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE
17x 0.1uF condensatori electrolitici
1x 1.4k rezistoare
1x 30.9k rezistoare
1x 46.6k rezistoare
2x 40k rezistoare
2x 1M rezistoare
4x 10M rezistoare
8x 10k rezistoare
12x 10k rezistoare
14x 100k rezistoare
3x buton clasic switch
4x inductoare
36x pini de tip tata

23

MODUL DE ACHIZITIE A SEMNALELOR

Proiect 2 BIOLOGICE

BIBLIOGRAFIE

http://whatis.techtarget.com/definition/NAND-flash-memory
http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/345386/TI/MSP430F5529IPNR.html
http://datasheet.octopart.com/MT29F8G08ABABAWP-IT%3AB-Micron-datasheet11852768.pdf
http://www.molex.com/webdocs/datasheets/pdf/enus/0513870530_IO_CONNECTORS.pdf
http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/241947/TI/TPD4E004.html
http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/457213/TI/ADS1292.html
http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/100116/TI/TPS73033.html
http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/111717/TI/BQ24032ARHLR.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Service_provider_interface
http://en.wikipedia.org/wiki/GPIO
http://en.wikipedia.org/wiki/Debug_port
http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Test_Action_Group
http://en.wikipedia.org/wiki/Universal_asynchronous_receiver/transmitter
http://en.wikipedia.org/wiki/Electrocardiography
http://www.fiziologie.ro/curs04/2EKGcurs1.pdf
http://www.kicadlib.org/
http://smisioto.no-ip.org/elettronica/kicad/kicad-en.htm
http://www.openbci.com/technology-update/
http://www.ti.com/lit/ds/symlink/ads1299.pdf
https://www.openimpulse.com/blog/products-page/product-category/nrfl2401-wirelesstransceiver-module/
http://buildandcrash.blogspot.ro/2013/12/eeg-design-time-for-something-totally.html
http://www.openbci.com/forums/topic/check-out-my-hardware/
https://github.com/OpenBCI/OpenBCI/tree/master/Arduino/Libraries/ADS1299
http://www.ti.com/lit/ds/symlink/ads1292r.pdf
http://www.ti.com/product/ADS1299#technicaldocuments
http://ro.farnell.com/texas-instruments/ads1292ripbs/afe-2ch-24bit-8ksps-pga32tqfp/dp/2099882?ref=lookahead

24