1.

Proprietatile fizice ale rocilor

1.1.
Granulatia rocilor
Det granulatiei se face diferit pt fiecare curs generic
Pt rocile magmatice si metamorfice se fac sectiuni subtiri iar granulatia se det prin
observatii microscopice cu ajutorul unei grile care se aseaza peste sectiune si in functie de
marirea microscopului se det in mm marimea particulelor. Se det nr de particule pe
dimensiuni si se raporteaza procentual.
Pt rocile sedimentare det granulatiei se face diferit pt roci nisipoase si roci argiloase.
Pt cele nisipoase det granulatiei se face prin cernere. Cernerea se face cu ajutorul unor site
in care raportul ochiurilor dintre sita superioara si cea inferioara este in general intre 1 si
1,5.
n/n-1=1->1,5.
Pt rocile argiloase exista 2 metode care se utilizeaza pt det granulatiei:
1. prin sedimentare (pipetare);
2. det a densitatii cu areometrul Casagrande.
Pt ambele metode se obtin niste amestecuri (suspensii) in care materialul argillos este pus
in baterii de cilindrii, se agita suspensiile si apoi se incepe recoltarea asu det densitatii la
anumite interval standardizate.
Prin det densitatii, densimetrul se introduce in suspensie si se citeste densitatea care
trebuie corectata cu temperature. Exista tabele de corelare intre densitatea citita si fractia
granulometrica dominanta.
In metoda pipetarii se recolteaza o anumita cantitate de suspensie, aceasta este pusa intr-o
sticla de ceas, acestea sunt puse in etuva si se cantareste reziduul mineral, aceste fraction
se raporteaza procentual. Toate aceste date de granulatie sunt apoi prelucrate pt det curbei
granulometrice.
Pt curba granulometrica se cumuleaza la fiecare fractie procentul fractiei anterioare.
Gradul de neuniformitate (Un)
Raportul dintre diametrul perticulelor corespunzatoare procentului de 60% si cele de 10%.
Un=d60/d10
Un<5
=> roci neuniforme
5<Un<15 => roci cu uniformitate medie
Un>15
=>roci uniforme
Gradul de neuniformitate cat si gradul de sortare (So) se det pt roci nisipoase.
Gradul de sortare ne arata gradul de apropiere a dimensiunii particulelor, lucru care se
desfasoara in timpul transportului si in constituirea depozitului analizat.
d 75
So= d 25

So<1,5 roci bine sortate

1,5<So<2 roci mediu sortate
So>2 roci nesortate
Tot din analiza granulometrica, cu ajutorul unei diagrame ternare putem sa det tipul de
roca sedimentara. Cu ajutorul acestor det se caracterizeaza sedimentul si alaturi de alti
parametrii fizici putem sa estimam presiunea conventionala.

1.2. Porozitatea, umiditatea, gradul de saturatie

Porozitatea este de 3 tipuri:
-absoluta, raportul dintre vol total de pori si vol rocii
-efectiva, rap dintre vol porilor comunicanti si vol rocii
-dinamica, rap dintre vol porilor de o anumita dimensiunce ce permit curgerea fluidelor si
vol rocii.
e- indicele porilor si este rap dintre vol porilor si vol scheletului mineral.
Porozitatea este functie de tipul de roca si de istoria geologica a rocii respective.
-argilele cuaternare au porozitati relative mari (30-40%)
-argilele precuaternare au porozitati sub 40%
-loess-urile au porozitati mari 40-60%
-nisipurile au porozitate in fct de gradul de indesare (cuaternare pana in
40%;precuaternare in fct de masa de legatura sau ciment 20-40%)
Acest indice al porilor este un parametru care este luat in consideratie atat pt
caracterizarea rocilor nisipoase cat sip t estimarea presiunii conventionale
n=e/(1+e)
Umiditatea masa apei raportata la masa scheletului mineral.
Se det in lab cu aj problelor din teren.
Gradul de saturatie - gradul de umplere al porilor cu apa.
Sa=Vw/Vp
Sa<0,4 usacata
0,4<Sa<0,8 umeda
0,8<Sa<0,9 f. umeda
Sa>0,9 saturata.
1.3. Greutatea volumica (gama)
Gama=G/V
(V=1)
1.3.1. Greutatea volumica in stare umeda (naturala)
Gama w= Gama s(1-n)(1+w)
1.3.2. Greutatea volumica in stare saturata
Gd=Gs=gama(1-n)
1.3.3. Greutatea volumica in stare saturata
Gsat=Gw+Gs
1.3.4. Greutatea volumica in stare inundata
Gama ind=1-gama sat
1.4. Gradul de indesare (Id) si umiditatea optima de compactare
Acest Id se det pt rocile nisipoase, inclusive pietrisuri si bolovanisuri.
e maxe
Id= e maxe min
e=indicele porilor in stare naturala
e se det prin stantarea rocii nisipoase si det porozitatii in stare naturala a rocii.
Pt valorile e max si e min se fac det in laborator.

Se utilizeaza un cilindru de volum standard care se umple cu nisip pus peste asa numitul
bat de schi, dupa ce s-a umplut cilindrul se extrage batul de schi, afanandu-se nisipul.
Pt indicele maxim, in acelasi cilindru se pune nisip fara batul de schi care se compacteaza
cu un ciocan sau este pus pe masa vibratoare.
Id<0,33 nisip afanat
0,33<Id<0,66 indesare medie
Id>0,66 indesat
P.D. penetrare dinamica
Se numara bataile necesare pt avansarea de 20-30 cm si cu aj prelucrarii datelor pot fi
obtinute valori pt gradul de indesare.
Capacitatea de indesare. Utilizata in realizarea pernelor o infrastructura constituita in
general din terenuri argiloase sau din pietrisuri, uneori roca concasata.
Ci<0,4 mare
0,4<Ci<0,6 medie
Ci>0,6 mica.
Umiditatea optima de compactare
-test Proctor- compactarea rocilor, in general argiloase la diferite umiditati pt obtinerea
umiditatii optime de compactare.