Drepturile consumatorilor in Romania

Obiective:
S prezinte principalele aspecte ale actelor normative amintite;

S ofere consumatorilor cunotine suficiente, care s le permit abordarea agenilor

economici i s ncerce s soluioneze problemele n cazul produselor cu defecte sau n cazul
serviciilor necorespunzatoare;
S fie o surs util de informaii i sfaturi pentru a rezolva o serie din reclamaiile obinuite
ale consumatorilor;
S informeze consumatorul c poate solicita o consultaie juridic competent dac totui a
suferit o vtmare a santii sau o pagub din cauza unor produse cu defecte sau a unor servicii
necorespunzatoare.

Teorie:
Inca din anul 1992, autoritatea competenta in domeniul protectiei consumatorilor este
Autoritatea Nationala Pentru Protectia Consumatorilor (denumita in continuare ANPC), care
are in subordine oficii judetene in intreaga tara. ANPC coordoneaza si realizeaza politica
Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor, prevenind si combatand practicile comerciale
care afecteaza viata, sanatatea, siguranta ori interesele comerciale ale consumatorilor.
In timp ce ANPC reprezinta autoritatea centrala in domeniul protectiei consumatorilor,
OG 21 stipuleaza posibilitatea infiintarii asociatiilor pentru protectia consumatorilor, care sunt de
fapt organizatii neguvernamentale constituite in vederea protectiei drepturilor si intereselor
consumatorilor. Aceste asociatii pot sa dezvolte si sa implementeze proiecte pentru educarea si
informarea consumatorilor sau sa reprezinte interesele consumatorilor in consiliile consultative
cu rol in domeniul proteciei consumatorilor organizate la nivel central si local. Asociatiile sunt
indreptatite, de asemenea, sa introduca actiuni la instantele competente, actiuni avand ca obiect
apararea drepturilor si a intereselor legitime ale consumatorilor.
OG 21 prevede o serie de drepturi ale consumatorilor, printre care:
a. dreptul de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un
serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze
drepturile si interesele legitime;
b. dreptul de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale
produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda
cat mai bine nevoilor lor;

c. dreptul de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de
calitate;
d. dreptul de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a
produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;
e. dreptul de a se organiza in asociatii de consumatori, in scopul apararii intereselor lor.
De asemenea, OG 21 stipuleaza si alte dispozitii cu privire la drepturile de care se bucura
consumatorii si care trebuie respectate de catre comercianti la incheierea contractelor, cum ar fi:
a. libertatea de a lua decizii la achizitionarea de produse si servicii, fara a li se impune in contracte
clauze abuzive sau care pot favoriza utilizarea unor practici comerciale abuzive in vanzare, de natura
a influenta optiunea acestora;
b. dreptul de a beneficia de o redactare clara si precisa a clauzelor contractuale, inclusiv a celor
privind caracteristicile calitative si conditiile de garantie, indicarea exacta a pretului sau tarifului,
precum si stabilirea cu exactitate a conditiilor de credit si a dobanzilor;
c. dreptul de a fi exonerati de plata produselor si serviciilor care nu au fost solicitate si acceptate;
d. dreptul de a fi despagubiti pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu
corespund clauzelor contractuale;
e. dreptul de a plati, pentru produsele sau serviciile de care beneficiaza, sume stabilite cu
exactitate, in prealabil, majorarea pretului stabilit initial fiind posibila numai cu acordul
consumatorului.
f. dreptul de a sesiza asociatiile de consumatori si organele administratiei publice asupra incalcarii
drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si de a face propuneri referitoare la
imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor.
In relatiile dintre comercianti si consumatori trebuie respectata si cerinta conform careia
contractele incheiate intre acestia nu trebuie sa contina clauze abuzive. O clauza este considerata
ca fiind abuziva in masura in care aceasta nu a fost negociata de catre comerciant cu
consumatorul si in masura in care declanseaza un dezechilibru intre drepturile si obligatiile
partilor.
In situatia in care calitatea produsului sau a serviciului nu este conforma cu descrierea din
contract, respectiv suntem in prezenta lipsei conformitatii, consumatorii sunt indreptatiti sa
solicite vanzatorului repararea sau inlocuirea produsului, respectiv prestatorului de servicii
remedierea serviciului respectiv, in fiecare caz fara plata. De asemenea, consumatorul poate
solicita daune pentru deficientele produsului pe care le-a descoperit in termenul de garantie.
Ulterior expirarii termenului de garantie, in intervalul duratei medii de utilizare, consumatorii se
pot totusi confrunta cu situatia in care defectele ascunse ale produselor devin aparente, acestea
trebuind inlocuite sau reparate. Durata medie de utilizare reprezinta acea perioada de timp in
cadrul careia produsele de folosinta indelungata trebuie sa isi mentina caracteristicile

functionale. Comerciantii trebuie sa intreprinda toate actiunile necesare in vederea repararii sau
inlocuirii produselor ori in vederea remedierii serviciilor prestate pe perioada termenului de
garantie, ca regula. Rambursarea pretului platit, inlocuirea produsului cumparat sau remedierea
serviciului prestat trebuie efectuata de catre comercianti imediat ce s-a constatat imposibilitatea
de utilizare, in conditiile in care aceasta nu a fost cauzata de culpa consumatorului. Dincolo de
dreptul la repararea produsului defect sau la remedierea serviciului, consumatorul este de
asemenea indreptatit sa primeasca despagubiri in conformitate cu prevederile contractuale sau cu
hotararile judecatoresti.
Codul Consumului, act normativ intrat in vigoare in anul 2007, prevede o serie de
obligatii in sarcina comerciantilor, astfel cum sunt urmatoarele:
- obligatia de a pune pe piata doar produse si servicii ce ofera siguranta;
- obligatia de a avea un comportament corect in relatiile cu consumatorii;
- obligatia de nu folosi practici comerciale incorecte.
Activitati comerciale ilicite:
- efectuarea de acte sau fapte de comer de natura celor prevzute n Codul comercial sau n alte
legi, fr ndeplinirea condiiilor stabilite prin lege;
- vnzarea ambulant a oricror mrfuri n alte locuri dect cele autorizate de primrii sau
prefecturi;
- condiionarea vnzrii unor mrfuri sau prestrii unor servicii de cumprarea altor mrfuri sau
de prestarea de servicii;
- expunerea spre vnzare sau vnzarea de mrfuri sau orice alte produse fr specificarea
termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
- efectuarea de acte sau fapte de comer cu bunuri a cror provenien nu este dovedit, n
condiiile legii. Documentele de provenien vor nsoi mrfurile, indiferent de locul n care
acestea se afl, pe timpul transportului, al depozitrii sau al comercializrii. Prin documente de
provenien se nelege, dup caz, factura fiscal, factura, avizul de nsoire a mrfii,
documentele vamale, factura extern sau orice alte documente stabilite prin lege;
- nedeclararea de ctre operatorii economici la organele fiscale, nainte de aplicare, a
adaosurilor comerciale i a celor de comision;
- cumprarea de mrfuri sau produse n scop de revnzare, de la unitile de desfacere cu
amnuntul, de alimentaie public, cantine, uniti de turism i alte uniti similare;
- omisiunea ntocmirii i afirii, n unitate, la locurile de desfacere sau servire, de ctre
operatorii economici a preurilor i tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor
ori, acolo unde este cazul, a listei de preuri i tarife;
- refuzul furnizorului de a ncheia contractul pentru livrarea produselor necesare consumului
populaiei, stabilite prin hotrri ale Guvernului i repartizate pe baz de balan;
- livrarea sau cumprarea, fr repartiie, a produselor prevzute la lit. i), n defavoarea
titularilor de repartiie;

- neexpunerea la vnzare a mrfurilor existente, vnzarea preferenial, refuzul nejustificat al

vnzrii acestora sau al prestrii de servicii cuprinse n obiectul de activitate al operatorului
economic;
- acumularea de mrfuri de pe piaa intern n scopul crerii unui deficit pe pia i revnzrii
lor ulterioare sau al suprimrii concurenei loiale;
- depirea, de ctre operatorii economici cu capital majoritar de stat, a nivelurilor maxime de
preuri de vnzare cu ridicata sau de tarife stabilite prin hotrri ale Guvernului;
- depirea de ctre orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotrri ale
Guvernului, la formarea preurilor de vnzare cu amnuntul, indiferent de numrul verigilor
prin care circul mrfurile, ct i depirea adaosurilor comerciale i celor de comision stabilite
i declarate de ctre operatorii economici la organele fiscale;
- vnzarea cu lips la cntar sau msurtoare;
- falsificarea ori substituirea de mrfuri sau orice alte produse, precum i expunerea spre
vnzare sau vnzarea de asemenea bunuri, cunoscnd c sunt falsificate sau substituite.

Aplicatie:
Exemplificati un caz de incalcare a drepturilor consumatorului si precizati modul in care poate
fi solutionat.
Pe data de 15.08.2014, Ionescu Mihaela a cumparat un aparat electrocasnic. Dupa
doua zile de la cumparare isi da seama ca produsul prezinta unele defectiuni tehnice. Aceasta
face o cerere la managerul firmei din care face parte aparatul electrocasnic, dar nu a dat nici
un fel de rezultate asteptate de cumparator.
Dupa aceea, aceasta face o reclamatie la A.N.P.C., cerand sa i se inapoieze banii de pe aparatul
electrocasnic sau sa-l inlocuiasca pe cel cu deficiente cu unul conform cerintelor cumparatorului.
In final, persoana este despagubita primind banii de pe aparatul electrocasnic in valoare de 2000
lei.

Concluzii:
Domeniul protectiei consumatorilor a parcurs o serie de etape, transformandu-se si
dezvoltandu-se treptat, ajungand in prezent intr-o situatie favorabila comparativ cu inceputul
anilor '90, odata cu aparitia multiplelor reglementari in materie, dar nu in ultimul odata cu
intrarea in vigoare a Legii 363. Astazi consumatorul roman poate sa se increada intr-o
protectie asemanatoare cu cea a altor consumatori din spatiul Uniunii Europene. De asemenea,
consumatorii sunt indreptatiti sa astepte din partea autoritatilor competente sanctionarea
comerciantilor care incalca dispozitiile legislatiei din domeniul protectiei consumatorilor.
Astfel, putem afirma faptul ca Romania a realizat un adevarat echilibru legislativ in ceea ce
priveste drepturile consumatorilor si cerintele pietei.

Bibliografie
Rubin Meyer Doru & Trandafir, Protectia consumatorilor in Romania, Revista Presei,
Bucuresti, Mari, 19 februarie 2008
Gazeta Cluj, Activitati comerciale ilicite, 31 mai 2009
Ziarul Prahova, Telefonul consumatorilor, 09 ianuarie 2013

0.