Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de tiine Agricole i Medicin

Veterinar a Banatului Regele Mihai 1 al Romniei


din Timioara
Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare
Specialitatea CEPA

Referat la

Tema Referatului :
Contaminani organici (pesticide) n fructe

ndrumtor
Prof. Dr. Iosif Gergen

Student

CUPRINS
1.Definiia contaminanilor
2.Coninutul admis unei legislaii
3.Principiul metodei de analiz a contaminanilor
4.Efectele fiziologice toxice
5.Metode de prevenire a prezenei contaminanilor

1.Definiia contaminanilor
Contaminanii sunt substane care nu sunt adugate intenionat la
produsele alimentare. Aceste substane pot fi prezente n produsele
alimentare ca reziduu al producerii, ambalrii, transportului sau stocrii
produsului respectiv, sau ca urmare a contaminrii de ctre mediu. Pentru a
limita impactul negativ al contaminanilor asupra produselor alimentare i
pentru a preveni riscurile asupra sntii publice.
Pesticidele
Sunt substane chimice cu efect insecticide, fungicide, acaricid,
nematocid, moluscid, rodenticid si erbicid, folosite n diverse domenii ale
agriculturii (n protecia plantelor i aprarea sntii animalelor), industriei
forestiere i pentru aprarea sntii publice.
Prin folosirea diverselor pesticide apar ns reziduurile acestora n ap, sol,
produse vegetale, lapte, si esuturi animale, care sunt ingerate de oameni.
Aceast contaminare a mediului ambient si a alimentelor ca parte
component a acestuia, este dependent de cantitatea i de modul de
utilizare a pesticidelor, provocnd marelui public o nelinite latent, o
ngrijorare care nu este, din nefericire, ntotdeauna nejustificat. De altfel,
agricultura modern nu exclude utilizarea pesticidelor; unele pesticide vor fi
de importana mai redus, datorit rezistenei duntorilor n timp ce altele le
vor nlocui. De aceea, n multe ri au aprut sau sunt n curs de elaborare noi
legislaii, sau sunt n curs de modificare legislaiile cu privire la utilizarea
pesticidelor.
n ultimii ani, atenia specialitilor se ndreapt tot mai mult ctre mijloacele
biologice de combatere a bolilor si dunatorilor, nepoluante care, coroborate
cu metodele clasice au dus la elaborarea sistemului de combatere integrate.
Dintre toate pesticidele care contamineaz mediul nconjurtor, insecticidele
organoclorurate sunt cele mai de temut.
Dintre fructele cu un continut mare de pesticide, amintim: piersicile,
nectarinele, merele, perele, ciresele, murele, capsunile, strugurii.
Fructe si legume cu un continut scazut de pesticide
Cu un continut mai mic de pesticide, avem legume precum: broccoli,
mazarea, ceapa, porumbul, varza, vinetele, cartofii dulci. Iar dintre fructe:
bananele, kiwi, avocado, ananasul, mango, grapefruitul, pepenele galben,
pepenele verde. Coaja lor protejeaza fructul carnos de actiunea pesticidelor.

2.Coninutul admis unei legislaii


Prezentul regulament stabilete cantitile maxime ale unor
contaminai: nitraii, micotoxinele * (aflatoxinele, ocratoxina A, patulina i
toxinele de Fusarium), metalele grele (plumbul, cadmiul, mercurul),
monoclorpropan-1, 2-diol (3-MCPD), dioxinele i PCB de tipul dioxinei,
hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), dar i staniul anorganic.
Produsele alimentare care prezint niveluri ale contaminanilor mai
ridicate dect cele specificate n anexa regulamentului nu pot fi introduse pe
pia.Aceste limite maxime se refer la prile comestibile ale produselor
alimentare i se aplic n mod similar produselor alimentare compuse sau
prelucrate, uscate sau diluate, eventual prin aplicarea unui factor de
concentraie sau de diluie sau prin considerarea proporiilor relative ale
ingredientelor n produsul compus.
Se interzice plasarea pe piata a alimentelor care conin un contaminant
ntr-o cantitate inacceptabila din punct de vedere al sntii publice i n
special pe plan toxicologic.
(2) Limita contaminantului se menine cat mai sczut prin respectarea
metodelor corespunztoare n timpul tuturor etapelor menionate la art. 1
alin.Toleranele maxime pentru contaminantii specifici se vor stabili de
Ministerul Sntii i Familiei n colaborare cu Ministerul Agriculturii,
Alimentaiei i Pdurilor.
Arahidele, fructele n coaja i fructele uscate care nu respecta limitele
maxime stabilite i cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite pot fi
plasate pe piata, cu ndeplinirea urmtoarelor condiii:
a) aceste produse:
- sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizrii ca ingrediente n
produsele alimentare;
- sa respecte limitele maxime stabilite pentru arahide i din aceeai anexa
pentru fructe n coaja i fructe uscate;
- sa fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice
i, dup acest tratament, limitele maxime stabilite sa nu fie depasite i acest
tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;
b) destinaia acestor produse se evidentieaza clar prin etichetarea care
conine indicaia "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor
tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine nainte
de consum sau utilizare ca ingredient n produsele alimentare".

3.Principiul metodei de analiz a contaminanilor


Analize specifice efectuate n cadrul controlului calitii produselor
alimentare scot adesea n eviden necesitatea abordrii mai detaliate a
problematicii msurrilor chimice. Calitatea produselor alimentare
comercializate pe Piaa Unic influeneaz sntatea i sigurana unei
colectiviti de peste 500 milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Drept
consecin, n ultimii ani au fost elaborate i adoptate un numr semnificativ
de Directive Europene i Reglementari ale Consiliului i Parlamentului
Europei n domeniu, legislaie armonizate i pe plan naional.
Pe lng principiile de baz ale siguranei alimentare i criteriile de calitate,
aceste reglementri europene documenteaz metodele care trebuie aplicate
n practica curent precum i caracteristicile de perfor-man necesar a fi
respectate de metodele folosite pentru controlul alimentelor.
Determinarea pesticidelor i a reziduurilor de pesticide impune operaii
probabile de prelucrare a probelor i anume extracia cu solveni, purificarea
extractelor, concentrarea i apoi analiza efectiv prin procedee cum sunt cele
spectrofotometrice, enzimatice i cromatografice,.
Obiectivele planului HACCP
Identificarea principiilor generale de igien alimentar aplicabile pe filiera
alimentului (de la productor primar la consumator), in scopul producerii de
alimente adecvate consumului uman recomandarea abordrii sistemului
HACCP ca instrument de asigurare a calitii igienico-sanitare
Realizarea unei analize a riscurilor poteniale, pentru care e necesar sa fie
luate in considerare cele trei tipuri de riscuri poteniale (biologice, chimice,
fizice) dup care trebuie:
- identificai contaminanii poteniali
- evaluata importanta fiecrui risc potential
- si stabilite masurile de control necesare prevenirii, eliminrii si / sau
reducerii unui risc potenial semnificativ la un nivel acceptabil

Deci prin aplicarea metodei HACCP are loc o imbunatatire continua atat a
conditiilor de munca cat si a calitatii produselor prin:
Imbunatatire: analiza sistemului si actiuni corective
Planificare: Identifica si evalueaza pericolele. Defineste si
stabileste mijloace necesare pentru a le controla: masuri
preventive si de monitorizare
Verificare: asigurarea ca sistemul HACCP este efectiv pus in
practica.

4.Efecte fiziologice toxice


Aflatoxinele
Sunt substane cancerigene genotoxice care se dezvolt la un nivel ridicat de temperatur
i umiditate.
Metodele de tiraj sau alte tratamente fizice permit reducerea nivelului de aflatoxine
pentru anumite produse cum ar fi: arahidele, fructele cu coaj, fructele uscate.
Prezentul regulament permite niveluri ale aflatoxinelor mai ridicate pentru acele produse,
dac acestea nu sunt destinate consumului uman direct sau nu sunt utilizate ca ingredient
al unui produs alimentar.

Arahidele, alte fructe oleaginoase, fructele n coaj, fructele uscate, care nu


se ncadreaz n nivelurile maxime prevzute n anexa regulamentului pot fi
introduse pe pia, cu condiia ca aceste produse alimentare:

s nu fie destinate consumului uman; i


s nu depeasc limitele maxime aplicabile produselor destinate sortrii naintea
consumului uman.

Patulina
Patulina este o micotoxin produs de mai multe tipuri de ciuperci. Ea se gsete
n sucul de fructe, n special n sucul de mere.Doza zilnic tolerabil maxim provizorie
pentru aceast substan este de 0,4 g/kg greutate corporal.

Diclor-Difenil-Tricloretanul
denumirea prescurtat DDT
este un insecticid care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de
contact.
datorit efectului su eficient n combaterea insectelor i toxicitii
reduse fa de mamifere ca i costului relativ redus de producere a fost
folosit pe scar larg timp ndelungat.
dezavantajul DDT-ului const n stabilitatea chimic, remanenei i
efectului de cumulare n sol, alimente i corpul uman.
in decursul timpului s-a constat c unele derivate chimice rezultate prin
descompunerea lui cauzeaz tulburri endocrine, s-a presupus c ar
avea i un efect cancerigen.
toate aceste efecte secundare nedorite au dus n anii 1970 la
interzicerea utilizrii DDT-ului n rile industrializate, iar din anul 2004
prin Convenia de la Stockholm s-a interzis folosirea lui pe tot globul.
6

Beta-carotenul este cea mai comuna forma de caroten, este un compus


organic ce se regsete in numeroase plante si fructe (acest compus d
fructelor si legumelor culoarea portocalie). Luat in doze optime, beta carotenul
are efecte benefice asupra organismului. Luat in doze foarte mari, beta
carotenul poate avea efect toxic.
Nitratii - sunt sruri ale acidului azotic. In cantit i mici, acestea nu sunt
periculoase, nefiind catalogate la substane toxice , existand aproape in
fiecare produs pe care-l mancam. Se gaseste in sol, in apele subterane si in
aer, in concentratii scazute. In aer, acestea sunt transmise de la gazele de
evacuare si a deseurilor industriale, precum si de la rafinarii, in sol si in apa
de la descompunerea plantelor moarte si a organismelor vii.
Cei mai multi nitrati se acumuleaza in legume si fructe precum: cartofi,
rosii, castraveti, mazare, banane, capsuni, salata verde, morcovi, patrunjel.
5.Metode de prevenire a prezenei contaminanilor
Fructe si cu un continut scazut de pesticide
Cu un continut mai mic de pesticide,fructe: bananele, kiwi, avocado,
ananasul, mango, grapefruitul, pepenele galben, pepenele verde. Coaja lor
protejeaza fructul carnos de actiunea pesticidelor.
Pentru a evita cat mai mult pesticidele, curata coaja fructelor si
indeparteaza frunzele din exterior. Dupa cum se stie, vitaminele si mineralele
se afla in mare parte in coaja, insa tot in coaja sunt si substantele chimice
care iti vor afecta sanatatea. Spalarea fructelor inainte de a le folosi. Spalarea
se face insa, si inainte de a le curata de coaja. Folosirea solutilor speciale de
spalat fructe. Cu ajutorul acestora se vor indeparta pesticidele, bacteriile.
Pulverizarea peste aliment, se lasa cateva secunde , apoi se clateste.
Capsunile, fructele care se pare ca ar contine cele mai multe pesticide,
prezinta si dezavantajul de a fi greu de curatat, din cauza semintelor. Tocmai
de aceea, se tin cateva minute in apa inainte de a le clati. La fel si piersicile.
Au foarte multe pesticide si o coaja care se curata mai greu.
Alegerea alimentelor bio. Mai scumpe, insa mai sanatoase, acestea
sunt obtinute fara a se folosi pesticide.
Ca sa se evitam cu totul pesticidele, cel mai bine ar fi sa achizitionam
fructe si legume organice sau din surse sigure, necontaminate.In plus, este
bine sa evitam sa manancam fructe si legume cultivate in extrasezon, pentru
ca atunci se folosesc cele mai multe substante chimice. Un fruct sau o
leguma cu un aspect perfect denota ca a fost tratat cu pesticide. Mai ales
cand e vorba de cele transportate pe distante mari.

Bibliografie
1. http://www.monitoruljuridic.ro/act/norma-din-13-februarie-2002-privindcontaminantii-din-alimente-emitent-ministerul-sanatatii-si-familieipublicat-n-monitorul-35302.html
2. http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/contamination_envi
ronmental_factors/l21290_ro.html
3. http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a
%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202007/Acte/PLanumiti%20contam%20din%20prod%20alim/Proiect%20lege.pdf
4. http://xa.yimg.com/kq/groups/70972408/1721501392/name/Igiena