Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje care nu sunt exprimate prin cuvinte si care

pot fi decodificate, creind intelesuri. Aceste semnale pot repeat, contrazice, inlocui, completa sau
accentua mesajul transmis prin cuvinte.
Caracteristicile comunicarii nonverbale
Este alcatuita dintr-un numar de coduri separate pe care trebuie sa invatam sa le folosim.
Anumite coduri nonverbale sunt universal, fiind intelese la fel in culture diferite.
Creste odata cu viirsta, cu experienta. Cei care comunica bine nonverbal stapinesc in acceasi
masura si codurile nonverbale si de obicei sunt aceia care reusesc mai bine in societate,
construiesc relatii bune cu semenii lor si au un statut social mai bun.
Tipuri de comunicare nonverbala:
SEZONIER mesaje receptionate cu ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil si
gustativ;
ESTETICA pictura, muzica, dans, imagine comunica emotii artistice.
Principalele functii in comunicarea nonverbala:
Comunicarea nonverbala are menirea de a o accentua pe cea nonverbala;
Comunicarea nonverbala poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala;
Comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat, sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii
verbale;
O alta functie a comunicarea nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicational si de a
pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate;
Comunicarea nonverbala repeta sau reactoalizeaza intelesul comunicarea verbale.
Cercetarile arata ca in domeniul comunicarii interumane:
55 % din totalitatea mesajului pe care il comunicam este transmis prin limbajul trupului
elementul nonverbal (gesturi si atitudine);
38 % este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul si volumul vocii);
7 % este transmis prin intermediul cuvintelor (elementul verbal propriu-zis).

Principalele functii in comunicarea nonverbala:

Are menirea de a o accentua pe cea verbala;
Poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala;
Poate sa contrayica anumite aspecte ale comunicarii verbale;
Repeta sau actualizeaza intelesul comunicarii verbale.
Elemente componente in comunicarea nonverbala:

LIMBAJUL TACERII prin tacere se poate exprima intentia de continuare a unei expuneri;
LIMBAJUL TIMPULUI poate fi folosit simbolic (time is money), expresie care invita la
intrebuintarea rationala a timpului;
LIMBAJUL TRUPULUI miscarile corpului pot avea uneori un sens simbolic.
Omul comunica prin :
Expresia fetei, gesturi un zimbet, o
incruntare;
Pozitia corpului aplecat, vertical;
Orientare stam cu fata, cu spatele;
Distanta fata de interlocutor;

Contact vizual privim sau nu

interlocutorul;
Contact corporal prinderea umerilor;
Aspectul exterior vestimentatia;
Ritmul vorbirii.

Elementele comunicarii nonverbale :

Limbajul corpului expresia fetei, gesturi, pozitia corpului;

Limbajul spatiului modul in care utilizam spatiul personal, social, public, intim;
Limbajul timpului a veni la timp sau a intirzia la o sedinta, a alege sau nu sa-ti petreci timpul
cu cineva;
Prezentarea personala comunica prin vestimentatie, accesorii vestimentare, igiena personala;
Limbajul tacerii comunica aprobarea, dezaprobarea;
Limbajul lucrurilor - colectii, obiecte de uz curent(casa, masina, biblioteca);
Limbajul culorilor culori calde stimuleza comunicarea, culorile reci o inhiba;
Limbajul paraverbal calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza); caracteristici vocale (ris, plins,
soptit); parametri vocali (intensitatea, inaltimea).

Limbajul trupului

Gest

Mingierea barbii, sprijinirea capului

pe mini sau un deget n obraz, celelalte indoite

Capul sprijinit pe mn

Lsarea pe spate pe scaun, minile dup

ceaf

Minile adunate cu degetele sprijinite

Palma pus sub ceaf

A ine ntre buze un bra al ramei de

ochelari

ncruciarea braelor

Expresia feei :
1. Mimica :
1.1. fruntea incruntata preocupare,
mnie, frustrare;
1.2. sprncene ridicate mirare;
1.3. nas ncreit neplcere;
1.4. buze strnse nesiguran,
ascunderea informaiei.
2. Zmbet comunic prin caracteristici,
momentul folosirii.
3. Privirea :
3.1. Micarea ochilor n sus-incercarea
de a ne aminti ceva; - in jos-tristete,

Interpretare
Ezitare, reflectare, evaluare
plictiseala
Superioritate
ncredere n sine
Exasperare
Ctigare de timp
Aprare
timiditate; - evitarea privirii
vinovatie, lipsa de confort; pupilele se: - largesc cind esti
sincer, vezi ceva placut; micoreaza
cind minti.
3.2. Privirea poate fi : - oficiala un
triunghi imaginar pe fruntea
interlocutorului; - de anturaj sub
nivelul ochilor; - intima coboar
sub ochi i mai jos.

4.
5. Micarea corpului:
GESTURI stringera pumnilor(mnie, solidaritate); bratele deschise(sinceritate, acceptare);
mna la gura(surpriz).
POSTURA CORPULUI interlocutorul st pe marginea scaunului, pozitia verticala (este
interesat de ce spunem); daca se lasa pe spate pe fotoliu si incepe sa rasfoiasca documente(nu-l
intereseaz); desfacerea hainei si inclinarea capului(atitudine pozitiv); i sprijin capul n
mini(se plictisete).
6.

Gesturi cu palma

PALMA DESCHIS adevar, onestitate;

ASCUNDE PALMELE (la spate, in buzunar) minte ;
INDREPTAT N SUS supunere;
NDREPTAT N JOS autoritate;
STRNS PUMN agresivitate.
7.

Gesturi cu minile i degetele

Mini impreunate bolta sau coif in sus individ sigur, nu este sociabil;
Degete impreunatela nivelul ochilor, partenerul este privit printre degete neincredere;
Asezarea coatelor pe mas dificultate, slbiciune, nesiguran;
8.
9.
Limbajul spaiului
Studiul modului n care oamenii folosesc spatiul din jur , aranjeaz spaiul din ncpere, stabilesc
distana dintre ei PROXEMICA .
Observnd mrimea biroului unui manger, mobilierul folosit si modul n care este amplasat n
ncpere, mprtierea dosarelor i hrtiilor pe birou, ntinderea picioarelor cnd st pe scaun
putem nelege puterea i importana pe care i-o atribuie acesta.
10. Distanta fizica fata de celalalt
11. Tip de
spaiu

12. de la

13. Pn la

15. Spaiul
intim

16. Contact fizic

efectiv

17. pn la 0,5
m

20. Spaiul
personal

21. 0,5 1 m

22. 1 2 m

24. Spaiul
social

25. 2 3 m

26. 3 5 m

30. Spaiul
pubic

31. 5 10 m

32. 10 m i
peste

37.
38.

Limbajul vestimentaie

14. Unde se practic

18. Relatii de intimitate;
19. Excepii: ascensor, mijloace
de transport n comun aglomerate
23. Persoanele care sunt mai
mult dect cunotine sau colegi;
27. ntlniri de afaceri
impersonale;
28.
Discuii ntre parteneri
afaceri
29. Discuii ntre angajai i
anagajator
33. ntlniri profesor student
34. Politicieni
35. Actori
36. Figuri publice

 trebuie sa acordam atentie modului in care ne imbracam si ca prin aceasta comunicam ceva celor
din jur(respect, indiferent, superioritate etc)
imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Totul trebuie sa fie curatvsi
calcat
in situaii neoficiale, de lucru, putem practica un stil informal, la care renuntam(apelm la
costum) in situatii formale.
39.
40.
Limbajul timpului
41.
Stiinta care se ocupa cu studiul studiul limbajului timpului se numete
Cronemica.
aceasta resursa prezint urmtoarele particularitati: nu poate fi inmagazinat sau stocat;
orice am face , timpul se consuma in acelasi ritm , timpul neutilizat sau utilizat neraional este
irecuperabil.
42.

Limbajul tcerii

a ti s taci este o calitate a omului preuit din cele mai vechi timpuri
chiar si prin tacere, oamenii comunica ceva : discretie, dezaprobare, aprobare, ratiune, pstrarea
unei taine, admiratie.
43.
44.