Sunteți pe pagina 1din 4

BAZELE PSIHODIAGNOSTICULUI

Psihodiagnosticul e legat de cunoastere.


Cunoasterea este o categorie conceptuala care trateaza doua aspecte:
- relatia generica subiect-obiect (relatia psihologiei).
- Modelele generale ale asimilarii si reconstructiei imformational a lumii de catre
subiect.
Din punct de vedere psihologic cunoastere-cognitie-
Cunoasterea este de doua feluri:
a) stiintifica- capacitatea la care a ajuns cunoasterea in anumit domeniu: se
include in epistomologie.
b)
- empirica: este studiata de geogiologie
Diagnosticul este actiunea de identificare a unor manifestari psihice pornind de la unele
detalii caracteristice lor. Manifestarile psihice sunt procese psihice, fenomene si
configuratii de tipul trasaturi, insusiri sau factori de personalitate in: psihodiagnostic
aceste manifestari sunt incluse in doua dimensiuni importante: manifestarea de tip stare si
manifestari de tip trasatura. Fenomenele psihice sunt dependente de cadrul lor de
desfasurare, predominant constient. Aceasta cunoastere este o unire a sezonului cu logical
si al teoreticului cu empirical.
Psihodiagnosticul este actul cognitive, sintetic rezultat prin analiza unor manifestari
psihologice si reconstruire logica a structurii personalitatii care le-a generat.
Personalitatea poate fi armonie dar si dizarminiea. Rezultatul acestei sinteze este
exprimat intr-un cod. Acesta expresie codata conceptual poate fi:
1. profilul personalitatii (configuratii de trasaturi, de insusiri sau factori).
2. file descriptive de pshodiagnostic.
3. fese de testare: se sintetizeaza in 3 aspecte:
- buletinul de analize psihologice
- referatul psihologic
- raportul psihologic
ultimele 2 tin de tipul de prestatie al psihologului.
Prestatiile psihologului sunt: -consultati de psihologie
- investgatii de psihologie
- expertise psihologicetate cele 3 au valoare pragmatica.
Acestea converg catre realizarea unui plan pragmatic si prognostic:
- de ordin instructive-educativ
- de ordin meliorativ
- de ordin therapeutic.
Psihodiagnosticul este o disciplina procedurala care merge catre o tehnica, o
tehnologie, dar si o formula de interventie in derulerile de faze specifice unui process
psihologic. Todeauna psihodiagnosticul este rezultatul direct al psihodiagnozei. Gnoza
este o activitate camplexa de investigatii, ce presupune identificarea unor particularitati
specifice ale personalitatii prin intermediul a doua modalitati de imbinare a unor
imformatii furnizate de:
- metoda observatiei
- altor informatii furnizate de tehnicile psihologice ( anamneza, chestionarul,
ancheta, experimental).

Psihodiagnostticul este un act pragmatic cu rol socio-uman util; e implicat in stabilirea


mijloacelor cele mai adecvate legate de aspectul educativ therapeutic; psihologia nonstatistica se numeste psihologie clinica iar diagnoza cere nu e verificata prin statistica se
numeste dianoza clinica.
Fenomene teoretice.
B

PD

PSH

BIO
CG
B- behaviorism
F- fenomenologie
PHS- psihanaliza
BIO- modelul stiintelor naturale:entologie(stiinta cre se ocupa cu studiul
comportamentelor de baza)
CG- cogniticism.
Dianosticul clinic stabileste abateri ale parametrilor psihici in functie de spacificul
echilibrului psihic uman. Echilibrul este elemental de start de unde se pornestre
adaptarea. Adptarea presupune restabilirea pe plan superior al unui echilibru modificat
anterior echivaland cu e reechilibrare superioara. Avem mai multe forme de
psihodiagnostic:
1. psihodiagnosticul instructive-educativ presupune depistarea caracteristicilor
personalitatii la un moment dat, fiind destinat instruirii si educarii optime.
2. psihodiagnosticul de orientare si consiliere scolara realizeaza balanta potentialelor
psihologice reale si a celor virtual posibile in vederea valorificarii optime din
punct de vedere sociouman.
3. psihodiagnosticul diferential se ocupa de diferentele psihice ( insusiri sau grupe de
insusiri psihocomportamentale dupa care se deosebesc indivizii, cuplurile,
microgrupurile, categoriile si marile colectivitati; deosebirile sunt calitative si
cantitative: ele prevad: graduatii, nivele, configurati fiind stabilte in raport cu un
model de referinta al personalitatii.Aceste diferente stau la baza
psihodiagnosticului diferentiat,rezultatul compararii datelor obtinute cu cele ale
unei modele de referinte care in cadrul psihodiagnosticului se numeste barem sau
date tip si sunt implicate in elaborarea sistemului de psihodiagnoza.

Nici un psihodiagnostic nu este valabil daca nu este etiologic. Etiologia reprezinta o


conditie dintre pause si devenire. Psihodiagnosticul etiologic indica factorii cauzali si de
decizie: este singurul care conduce la un prognostic si la un plan corectiv reconstructive.
Obiectul real al psihodiagnosticului este .concret.

O.C.
PSIHOLOGIA CONDUITEI

VI
PSH

COMPORT
B

Asociatiile reprezinta doua treimi din modul de functionare a psihicului: restul il


reprezinta operatiile ; asociatiile pot fi : in timp/spatiu, asemanare/contrast,
configuratie/cauzalitate.
Operatiile compun o actiune mentala ; pot fi : identitate, negare, reciprocitate,
complementaritate ; sunt reversibile au un segment orientativ si unul executiv .
Comportamentul reprezinta suma manifestarilor externe .
Conduita reprezinta viata mentala launtrica .
Procese psihice manifestatii ale conduitelor specializate ( receptare , prelucrare
informationala si modul de realizare finala ) au ca mod de realizare subiectiva o traire si
un produs = imaginatie.
Stil - ansamblu de scheme de permanenta in baza caruia individul rationeaza in
directie adaptiva.
Reflectarea reprezinta capacitatea de a avea imagini.
Orientarea priveste SPP ; itinerariul , o tinta ; trasaturile pot fi : cardinale, centrale,
facultative.
Rezonanta subiectiva reprezinta raportul dintre constient si incostient acesta este dat
de specificul uitari subiective.

DENUMI
RE
NIVELE

PLAN
PSIHOLO
GIC

PER

EGO

SOA

PROPRIU
M

NA

STIL

ENERGIA
RAPORTUL
UI
CONSTIEN
TINCONSTIE
NT
-perceptia de
sine
-imeginea de
sine
-constiinta
de sine/lume
-stima de
sine
-constiinta
imperativa
-constiinta
optativa
-reglaj
defensive
prin:
-scheme
functinale de
permanenta
-optiuni
fundamental
e
-atitudini
spontaneitate
euristica.

ORIENTA
RE
RAPORT
UL IN
PLAN
TEMPOR
AL
Present
actual

DESCRIERE
A
REALIZARII
MODELELO
R DE
PERONALIT
ATE
-trasaturi
-configuratie
-profile

Actualul
-insusiri
proiectat in viitor
atribute(status,
rol)
Actualul
ingloband
proiectiv
trecutul,
prezentul
si viitorul.

-factori
-superfactori
-constructi
personale si
cadente tematice.
-maniere
optinale si de
aparare
-manifestari
creative

VIZAREA
CENTRICA
PRIN
INDENTIFICA
REA
CONDUITEI
PROIECTIVE
-relatii
existentiale
-identificarea
prin predictia a
fi(asta
sunt/este)
-Relatii
patrimoniale
-identificarea
proiectiva prin
predictitia de a
servi.
-relatia de
prezentarereprezentare
-identificarea
proiectiva prin
predictia a
face.