Sunteți pe pagina 1din 13

UNITATEA SI PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

unitatea de infractiune exista in situatia in care, in activitatea desfasurata


de o persoana se realizeaza continutul unei singure infractiuni.

UNITATEA NATURALA DE INFRACTIUNE


-

se intemeiaza pe unitatea actiunii sau inactiunii, de unicitatea rezultatului


si de unicitatea formei de vinovatie; are trei forme:

Infractiunea simpla
-

se caracterizeaza sub raport obiectiv printr-o singura actiune sau inactiune, printr-un
singur rezultat, iar sub raport subiectiv printr-o singura forma de vinovatie;

nu trebuie inteleasa ca fiind rezultatul unei singure actiuni (ex: pot fi mai
multe lovituri de cutit aplicate succesiv de infractor);

cand insa printr-o singura actiune se aduce atingere mai multor persoane
=> pluralitate de infractiuni; in cazul infractiunilor contra vietii insa,
leguitorul a creat o singura infractiune complexa omorul deosebit de
grav (asupra a doua sau mai multe persoane).

Infractiunea continua
-

se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau


inactiunii ce constituie elementul material al laturii obiective,
dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare;

epuizarea infractiunii este data de momentul interventiei unei forte


contrare, care poate fi 414h74e : vointa faptuitorului, interventia
autoritatii, a altei persoane;

elementul material pp o actiuna sau o inactiune care dureaza in timp;

la unele infractiuni activitatea este susceptibila de intreruperi (care sunt


firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue) => infractiuni
continue succesive(portul ilegal de uniforma);

alte infractiuni continue permanente nu sunt susceptibile de


intreruperi; in cazul acestora orice intrerupere are valoarea epuizarii
infractiunii, iar reluarea o noua infractiune;

momentul epuizarii importanta pentru: determinarea legii in vigoare,


incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii, se stabileste
incidenta unui act de clementa;

activitatea continua inceputa inainte de implinirea varstei de 14 ani nu va


fi luata in seama; dca infractiunea continua incepe in minorat si se
continua in majorat se considera ca toata activitatea a fost savarsita in
majorat.

Infractiunea deviata
-

savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era
indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alt obiect sau la alta persoana, pdop, sau
prin indreptarea actiunii din eroare a faptuitorului asupra altei persoane sau obiect,
pdap;

=> doua modalitati:

greseala in executare (aberatio ictus);

eroarea cu pricire la obiectul sau persoana vizata (error in persona).

infractiunea deviata a fost creata in doctrina pentru a se considera ca s-a


produs o singura infractiune si nu doua; se propune ca solutia infractiunii
unice deviate sa nu fie admisa in cazul devierii actiunii, cand se realizeaza
si o tentativa pedepsibila, pe langa infractiunea consumata.

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE


Infractiunea continuata
-

caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in


realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni au inactiuni care prezinta,
fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;

conditii:

pluralitatea de subiect activ;

pluralitatea de acte de executare - trebuie indeplinite cel putin 2


acte de executare: unul consumat, iar cel de-al doilea sa fi ramas
chiar in faza de tentativa; actele de executare trebuie savarsite la
intervale nici prea scurte (ar putea fi considerata o singura
infractiune), si nici prea lungi (ar putea fi considerate infractiuni
separate);

unitatea de rezolutie infractionala chiar daca a inceput procesul


pentru actele savarsite anterior si trebuie sa le execute altfel;
trebuie sa fie suficient de determinata (vor fi avute in vedere
unitatea obiectului infractiunii, a persoanei vatamate, folosirea
acelorsi procedee etc);

actele de executare de acelasi fel sa prezinte fiecare in parte


continutul aceleiasi infractiuni; nu trebuie sa fie identice.

efectele juridice:
-

de la momentul
raspunderii penale;

epuizarii

curge termenul

de

prescriptie al

in functie de momentul epuizarii se stabileste incidenta unui act de


clementa;

in functie de momentul epuizarii se stabileste legea aplicabila;

daca actele de executare se realizeaza pe teritorii diferite, legea


romana va fi aplicabila daca o parte sau rezultatul s-a produs pe
teritoriul Romaniei;

in functie de momentul epuizarii se stabileste incidenta legii penale


in raport cu varsta faptuitorului.

tratamentul penal:
-

este cauza reala, de agravare facultativa a pedepsei;

pedeapsa se aplica spre maximul special, si daca acesta este


considerat neindestulator poate fi depasit cu pana la 5 ani (cand
pedeapsa este inchisoarea) sau, daca pedeapsa este amenda se
aplica spre maximul special, si daca nu e suficient se depaseste intrun cunatum de pana la jumatate din maximul special al amenzii;

daca dupa condamanrea definitiva sunt descoperite alte actiuni sau


inactiuni, pedeapsa se recalculeaza, putand fi marita sau mentinuta,
dar in nici un caz miscorata.

infractiuni ce nu se pot savarsi in mod continuat:


-

cele din culpa;

cele al caror obiect nu este susceptibil de divizare;

cele care presupun repetarea activitatii pentru a realiza continutul


infractional (infractiunile de obicei).

Infractiunea complexa
-

cuprinde in continutul sau, ca element constitutiv sau ca o circumstanta agravata o


actiunea sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala;

formele infractiunii:
-

infractiunea complexa forma tip in continutul ei intra ca


element o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul altei
infractiuni; ex: talharia (doua infractiuni => a treia) sau ultrajul
(cuprinde insulta, calomnia si amenintarea si nu se formeaza o alta
infractiune distincta);

infractiunea complexa ca varianta agravanta cuprinde in


continutul sau, ca pe un element circumstantial agravat, o actiune
sau inactiune ce reprezinta continutul altei infractiuni; ex: violul care
a avut ca urmare moartea victimei; dar nu orice infractiune
calificata este si o infractiune complexa.

structura infractiunii complexe:


-

elementul material sunt reunite actiunile ce constituie elementul


material al infractiunilor absorbite;

obiectul infractiunii este complex;

forma de vinovatie intentia (pentru cea tip) si praeterintentia


(pentru cea varianta agravanta).

efectele juridice:
-

infractiunea se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor ce


reprezinta elementul material;

nerealizarea continutului constituitv conduce la desfacerea unitatii


legale;

nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale;

daca dupa condamnare se descopera noi actiuni sau inactiuni


condamnatul va fi judecat si pentru acestea; pedeapsa se
recalculeaza, putand fi marita sau mentinuta, dar in nici un caz
miscorata.

complexitatea naturala:
-

rezulta din absorbirea in chip natural de catre infractiunea fapt


consumat a tentativei la acea infractiune sau in absorbirea unor
infractiuni mai usoare in unele mai grave (la infractiuni contra
persoanei);

se pastreaza unitatea infractiunii simple.

Infractiunea progresiva
-

infractiunea care, dupa atingerea momentului consumativ, fara interventia faptuitorului,


isi amplifica progresiv rezultatul, ori se produc urmari noi corespunzator unor
infractiuni mai grave;

infractiunea realizata corespunzator rezultatului mai grav, absoarbe in


continutul sau si continuturile infractiunilor mai usoare realizate anterior;
ex: lovire lovire calificata vatamare corporala vatamare corporala
grava loviri sau vatamari cauzatoare de moarte;

cunoaste un moment al consumarii, apoi o amplificare a urmarilor;

este importanta determinarea momentului epuizarii, al producerii


ultimului rezultat amplificat, in functie de care devin incidente celelalte
institutii de drept penal.

Infractiunea de obicei

al carei continut se realizeaza prin repetarea faptei de un numar de ori din care sa
rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului;

fiecare fapta luata separat nu are semnificatie penala; ex: vagabondaj,


prostitutie;

se distinge, pe langa momentul consumarii si momentul epuizarii,


corespunzator ultimului act de executare;

nu poate avea tentativa si nu poate fi comisa in coautorat.

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI
-

situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata


definitiv pentru vreuna din ele si situatia in care o persoana savarseste din nou o
infractiune, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru alta infractiune; are trei forme:

Concursul de infractiuni
-

savarsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana, mai inainte de a
fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele;

conditii:

savarsirea a doua sau mai multe infractiuni; pot fi de natura si


gravitate deosebite; pot fi consumate sau ramase in faza de
tentativa; indiferent de forma de vinovatie cu care sunt comise;

infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana;

savarsirea infractiunilor inainte de a fi condamnata definitiv pentru


vreuna din ele;

infractiunile comise, ori cel putin doua din ele sa poata fi supuse
judecatii(ex: sa nu existe cauze care sa inlature raspunderea
penala, sau sa nu fie incidente cauze care sa atraga nepedepsirea
infractorului.

forme:
-

concursul real prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a


mai multor actiuni sau inactiuni distincte;

infractiunile pot fi de aceeasi natura (concurs omogen) sau de


natura diferita (concurs eterogen);

intre infractiunile aflate in concurs se pot stabili anumite legaturi


interne, obiective:
-

concursul real simplu nu exista alte legatura decat cea


personala;

concursul real calificat existenta anumitor conexiuni, care


pot fi: topografice, cronologice, consecventionala (una e
savarsita ca sa o ascunda pe celalata); au fost retinute:
-

conexitatea etiologica pp o legatura mijloc-scop (o


infractiune este comisa pentru a inlesni comiterea
alteia);

conexitatea consecventionala pp o legatura cauzaefect (se comite una pentru a se acoperi savarsirea
alteia); infractiunea efect este intotdeauna cu intentie,
cea cauza poate fi si din culpa.

concursul ideal printr-o singura actiune sau inactiune;

infractiunile pot fi de aceeasi natura, sau de naturi diferite; pot fi


savarsite unele cu intentie directa si altele cu intentie indirecta,
unele cu intentie, altele din culpa, sau toate din culpa;

uciderea cu masina din culpa a doua persoane concurs ideal.

tratamentul penal:
-

sistemul cumului aritmetic;

sistemul absorbtiei;

sistemul cumului juridic adoptat de Cp roman.

sanctionarea concursului de infractiuni:

1. aplicarea pedepselor principale doua etape:


-

se stabileste pedeapsa pentru fiecare din infractiunile individualizate;

se aplica pedeapsa ce mai grea, care poate fi sporita in limitele


prevazute de lege.

cand s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai


multe pedepse cu inchisoarea sau amenda se aplica pedeapsa
detentiunii pe viata;

daca s-au stabilit pedepse cu inchisoarea se va aplica cea mai grea,


care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar daca nu e
indestulator, se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani;
-

pedeapsa ce mai grea este cea stabilita pentru infractiunea care


are un maxim mai ridicat => permite o agravare intr-un cuantum
mai mare;

aplicarea sporului atat in prima cat si in a doua treapta este limitata


sub un indoit aspect: totalul pedepselor stabilite si maximul special
al inchisorii de 30 de ani.

cand toate pedepsele sunt cu amenda cea mai mare, sporita pana a
maximul special, apoi se va mai aplica un spor de pana la din acel
maxim;

cand se aplica o pedeapsa cu inchisoare si una cu amenda =>


pedeapsa inchisorii, la care se adauga in tot sau in parte amenda;

daca sunt mai multe cu inchisoarea si mai multe cu amenda


rezultanta pedepsei inchisorii, la care se aduaga in tot sau in parte
rezultanta pedeapsa amenzii.

2. aplicarea pedepselor complimentare:


-

daca s-a stabilit una singura se aplica pe langa pedeapsa rezultanta;

daca sunt mai multe, de natura diferite, se vor aplica toate;

daca sunt de aceeasi natura, dar cu continut diferit se vor aplica


toate, iar daca sunt de aceesi natura si cu acelsi continut se aplica
cea mai grea.

3. aplicarea masurilor de siguranta:

cumularea masurilor de siguranta de natura diferita;

este posibila si cumularea celor de aceeasi natura, caci scopul lor este
diferit.

contopirea pedepselor
urmatoaele ipostaze:

pentru

infractiuni

concurente

in

infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru alta


infractiune concurenta se aplica cea mai grea, care poate fi sporita
in doua trepte;

dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se


descopera ca mai avea o condamnare definitiva pentru alta
infractiune se alege cea mai grea, care poate fi sporita in doua
trepte;
-

se contopesc pedepsele si nu rezultanta; in cazul in care fusese


condamnat pentru un concurs se desface pedeapsa, se
compara pedepsele, insa sporul care va fi aplicat trebuie sa fie
cel putin cat cel aplicat anterior;

in contopire vor fi cuprinse numai pedepsele ce urmeaza sa fie


executate;

daca pana la descoperirea celei noi, condamnatul executase o


parte din pedeapsa, aceasta se va deduce din pedeapsa aplicata
pentru concurs;

incidenta actelor de clementa priveste fiecare pedeapsa in parte, astfel


ca pedeapsa rezultanta va fi desfacuta; daca in urma aplicarii actelor de
clementa ramane de executat o singura pedeapsa, se va inlatura si sporul
ce fusese aplicat; daca au rams de executat cel putin doua pedepse,
inlaturarea sporului este facultativa.

Recidiva
-

savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost
condamnata pentru o alta infractiune; primul termen o condamnarea definitiva; al
doilea savarsirea unei noi infractiuni;

modalitatile recidivei:

a.

in functie de momentul savarsirii noii infractiuni:


-

recidiva postcondamnatorie dupa ramanerea definitiva a pedepsei


si inainte de executare sau de executarea in intregime;

recidiva postexecutorie dupa executarea pedepsei pentru prima


infractiune.

b. dupa natura infractiunilor ce compun pluralitatea:


-

generala existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor


comise;

speciala existenta ei este conditionata de savarsirea de infractiuni


de aceeasi natura.

c.

in functie de gravitatea condamnarii pentru prima infractiune:


-

absoluta existenta ei nu este conditionata de gravitatea primei


condamnari;

relativa existenta ei e conditionata de o anumita gravitate a


condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara;

mare existenta unei condamnari pentru prima infractiune, de o


anumita gravitate;

mica - existenta unei condamnari pentru prima infractiune, de o


gravitate mai redusa.

d. in functie de timpul scurs intre executarea pedepsei si savarsirea noii


infractiuni:

e.

f.

permanenta existenta ei nu este conditionata de savarsirea noii


infractiuni intr-un anumit termen;

temporara - existenta ei este conditionata de savarsirea noii


infractiuni intr-un anumit termen, de la condamnare sau de la
executare; doar aceasta forma a fost retinuta.

dupa criteriul locului unde s-a aplicat pedeapsa definitiva pentru prima
infractiune:
-

nationala (teritoriala) primul termen a fost pronuntat de o instanta


romana;

internationala - primul termen a fost pronuntat de o instanta straina.

dupa criteriul tratamentului sanctionator al recidivei:


-

cu efect unic
multirecidivist;

pp

aplicarea

aceluiasi

tratament

si

pentru

cu efect progresiv agravarea pedepsei cu fiecare recidiva;

cu regim sanctionator uniform pp acelasi regim de sanctionare


pentru toate modalitatile recidivei;

cu regim sanctionator diferit - regim de sanctionare diferit.

Recidiva mare postcondamantorie


-

cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii mai


mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de
inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, iar
pedeapsa prevazuata de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de 1
an;

a. conditii cu privire la primul termen al recidivei:


1. primul termen = o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii sau
detentiunii pe viata;
2. condamnarea definitiva sa priveasca o pedeapsa mai mare de 6 luni
(inclusiv daca a fost rezultanta pentru un concurs de infractiuni sau
pronuntata de o instanta straina si recunoscuta de instantele romane;
3. condamnarea definitiva sa fie pentru o infractiune intentionata;
4. condamnarea sa nu fie din acelea de care nu se tine seama la
stabilirea starii de recidiva, si anume:
-

condamnari pentru infractiuni stabilite in timpul minoritatii;

condamnari pentru infractiuni din culpa;

condamnari pentru infractiuni amnistiate;

condamnari pentru fapte care nu mai sunt prevazute ca infractiuni.

b. conditii cu privire la cel de al doilea termen:


1. savarsirea unei noi infractiuni nu intereseaza daca este de aceeasi
natura sau nu etc;
2. noua infractiune sa fie savarsita cu intentie (directa, indirecta sau
praeterintentia);
3. pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an;
si atunci cand infractiunea a ramas in faza de tentativa pedepsibila, iar
pedeapsa pentru infractiunea consumata este mai mare de 1 an; si
atunci cand pedeapsa pentru noua infractiune este mai mare de 1 an,
alternativ cu amenda;
4. noua infractiune sa fie savarsita in intervalul dupa ramanerea
definitiva a condamnarii pentru primul termen si pana la executarea
definitiva a pedepsei; nu are importanta daca hotararea s-a pus sau nu
in executare, daca condamnatul se afla in locul de detentie, in timpul
intreruperii executarii pedepsei, in stare de evadare etc; si infractiunea
de evadare poat fi al doilea termen; si comiterea unei noi infractiuni in
termenul de incercare al suspendarii conditionate etc.
Recidiva mare postexecutorie
-

cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, dupa gratierea
totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a
executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

a. conditii cu privire la primul termen:


1. primul termen = o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6
luni, pedeapsa care a fost executata;
2. executarea s-a stins prin gratierea totala sau a restului de pedeapsa,
ori prin implinirea termenului de prescriptie a executarii unei
asemenea pedepse;
3. pedeapsa de 6 luni sa fi fost pronuntata pentru o infractiune savarsita
cu intentie sau praeterintentie;
4. condamnarea sa nu fie din acelea de care nu se tine seama pentru
stabilirea starii de recidiva cele de la postcondamnatorie +
condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit
termenul de reabilitare (atat cea de drept cat si cea judecatoreasca).
b. conditii cu privire la al doilea termen:

1. sa constea in savarsirea unei noi infractiuni cu intentie, pentru care


legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an;
2. noua infractiune trebuie sa fie savarsita dupa executarea pedepsei,
dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea
termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse.
Recidiva mica
-

cand dupa condamnarea la cel putin 3 pedepse cu inchisoare pana la 6 luni, sau dupa
executarea, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea
termenului de prescriptie a executarii a cel putin 3 asemenea pedepse, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 1 an;

A. recidiva mica postcondamnatorie

a. conditii cu privire la primul termen:


1. trei condamanri la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni greu se
poate intalni, caci devin incidente dispozitiile pentru contopirea
infractiunilor aflate in concurs;
2. cele trei condamanri sa fie pronuntate pentru infractiuni intentionate;
3. nici una din cele 3 condamnari sa nu fie din acelea de care nu se tine
seama pentru stabilirea starii de recidiva.
b. conditii cu privire la al doilea termen:
1. sa constea in savarsirea unei noi infractiuni cu intentie, pentru care
legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an;
2. momentul in care se savarseste noua infractiune poate fi inainte de
inceperea executarii pedepselor contopite (iar rezultanta sa nu fie mai
mare de 6 luni), in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare.
B. recidiva mica postexecutorie

a. conditii cu privire la primul termen:


1. trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la 6 luni, pedepse care
au fost executate sau pentru care a intervenit gratierea totala sau a
restului de pedeapsa sau prescriptia;
2. cele trei condamnari sa fie pronuntate pentru infractiuni intentionate;
3. nici una din cele 3 condamnari sa nu fie din acelea de care nu se tine
seama pentru stabilirea starii de recidiva.
b. conditii cu privire la al doilea termen noua infractiune se
savarseste dupa executarea celei de-a treia pedepse cand pedepsele se
executa separat si pe rand, dupa gratierea totala a celor trei pedepse sau

dupa gratierea ultimei pedepse, ori a restului de pedeapsa a ultimei


condamnari, dupa prescrierea celor trei pedepse sau a ultimei condamnari
dintre cele 3.
Tratamentul penal al recidivei
A. aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari postcondamnatorii

1. aplicarea pedepsei principale:


-

cand noua infractiune se savarseste inainte de inceperea executarii


pedeapsa pentru noua infractiune, care se contopeste cu pedeapsa de
la primul termen + sporul din a doua treapta care este de pana la 7
ani;
-

cand pedeapsa aplicata pentru primul termen este pentru un


concurs, aceasta se contopeste cu pedeapsa pentru noua
infractiune, iar daca pedeapsa pentru primul termen este mai grea,
aceasta va putea fi sporita intr-un cuantum de pana la 7 ani;

cand noua infractiune = mai multe infractiuni, se aplica mai intai


regulile de la recidiva pentru fiecare pedeapsa in parte, apoi cele de
la concursul de infractiuni.

cand noua infractiune se savarseste in timpul executarii pedepsei,


contopirea are loc intre pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si
restul de pedeapsa neexecutata;

daca noua infractiune s-a savarsit in stare de evadare, se vor contopi:


pedeapsa stabilita pentru infractiunea svarsita in stare de evadare,
restul neexecutat din pedeapsa pentru primul termen si pedeapsa
pentru evadare; cand condamnatul aflat in executarea unei pedepse
evadeaza la restul neexecutat se adauga pedeapsa pentru evadare.

2. aplicarea pedepselor complimentare se aplica toate cand sunt


de natura diferita sau de aceeasi natura dar cu continut diferit; cand
sunt de aceeasi natura si cu acelasi continut se aplica cea mai grea.
3. luarea masurilor de siguranta se vor aditiona cele de natura
diferita sau de aceeasi natura dar cu continut diferit.
B. aplicarea pedepsei in cazul recidivei mari postexecutorii:

1. aplicarea pedepsei principale:


-

intre limitele speciale prevazute de lege pentru acea infractiune, la


care se poate aplica un spor de pana la 10 ani; la amenda sporul poate
fi de cel mult 2/3 din maximul special;

cand pentru noua infractiune sunt prevazute pedepse alternative se


alege mai intai una ;

daca se savarsesc mai multe infractiuni se tine seama mai intai de


starea de recidiva pentru fiecare, apoi de regula concursului de
infractiuni.

2. aplicarea pedepselor complimentare si luarea masurilor de


siguranta se aplica si executa toate, iar daca sunt mai multe
pedepse principale se vor aditiona cele de natura diferita sau de
aceeasi natura dar cu continut diferit.
C. aplicarea pedepsei in cazul recidivei mici:

la cea postcondamnatorie cand pedepsele ce compun primul termen nu


au fost executate rezultanta lor se contopeste cu pedeapsa pentru noua
infractiune; daca s-au savarsit mai multe infractiuni se stabileste
pedeapsa pentru fiecare infractiune savarsita in stare de recidiva, apoi se
aplica dispozitiile de la concursul de infractiuni;

in rest regulile de mai sus.

D. descoperirea ulterioara a starii de recidiva:

daca instanta din eroare nu a retinut recidiva recurs extraordinar si nu


recalcularea pedepsei;

reclacularea pedepsei daca recidiva a fost descoperita dupa ramanerea


definitiva a hotararii de condamnare, inainte de executarea in integime a
pedepsei sau de stingere a executarii prin gratierea totala sau a restului
de pedeapsa, ori prin implinirea termenului de prescriptie a executarii
unei asemenea pedepse.

PLURALITATEA INTERMEDIARA DE INFRACTIUNI


-

situatia in care o persoana, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o infractiune,


savarseste o noua infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul
executarii pedepsei sau in stare de evadare, si nu sunt indeplinite conditiile pentru
recidiva postcondamnatorie;

tratamentul sanctionator:
-

se stabileste pedeapsa pentru noua infractiune, care va fi contopita


cu pedeapsa definitiva pronuntata inainte; partea executata se va
deduce din pedeapsa rezultanta;

daca noua infractiune este comisa in stare de evadare, pedeapsa


pentru evadare se aduna la restul neexecutat, si totalul se
contopeste cu pedeapsa pentru noua infractiune.