Profesorul diriginte si ora de dirigentie

Ora de dirigentie reprezinta o activitate educativa, inclusa in

cadrul planului de invatamant, proiectata de un cadru didactic cu
rol de conducator al clasei de elevi (profesorul-diriginte).
Definirea orei de dirigentie presupune intelegerea specificului
acesteia de activitate bazata pe convorbirea etica, orientata
pedagogic din perspectiva urmatoarelor "principii ordonatoare" :
principiul individualizarii si al diferentierii pozitive; principiul
motivatiei autostimulatoare; principiul competentei morale
productive; principiul cultivarii pluralismului; principiul initiativei
creatoare.
Obiectivele generale asumate la nivelul orei de dirigentie vizeaza
continuturile/dimensiunile proprii activitatii de formare-dezvoltare
a personalitatii, in contextul pedagogiei moderne si
postmoderene: educatia intelectuala - educatia morala - educatia
tehnologica - educatia estetica - educatia fizica.
Primele informatii despre profesor si rolul sau corespund epocii de
organizare si institutionalizare a activitatii de educare a tinerelor
gene ratii ce are loc in oranduirea sclavagista. Sub forma de
consideratii si reflectii asupra necesitatii si importantei educatiei,
o parte din ele se refera si la pregatirea intelectuala, la tinuta
morala si la priceperea educatorului de a-si desfasura activitatea
pe baza cunoasterii copiilor.
Reluate de pedagogia Renasterii si, mai apoi, de cea a epocii
moder ne , aceste preocupari, vor cunoaste o dezvoltare ampla in
secolul al XIX-lea, cand numerosi pedagogi progresisti ca J. H.
Pestalozzi, F.A. Diesterweg, K.D. Usinski s.a.,au elaborat materiale
valoroase cu privire la personalitatea educatorului insistand,mai
cu seama, asupra calitatilor necesare acestuia, atat in efectuarea
activitatilor din scoala, cat si a celor desfasurate in vederea
ridicarii culturale a comunitatii.

In zilele noastre, problema profesorului cunoaste doua orientari

principale, una traditionalista, iar alta angajata.
Privit de pe pozitiile orientarii traditionaliste, rolul profesorului
este de a pastra cunostintele si a le transmite generatiilor tinere.
Cu alte cuvinte, profesorul apare ca un mijlocitor menit a strabate
spatiul spiri tual dintre generatii pe acelasi drum batatorit,
condamnat a ramane,in acest fel,impreuna cu cei pe care ii
educa,intr-o stare continua de pre caritate culturala si de
cunoastere.
In opozitie cu aceasta,orientarea angajata vede in profesor un
agent social dinamic, participant activ si responsabil nu numai la
viata scolii, ci si la cea a comunitatii sociale din care face parte,
contribuind prin munca sa la toate prefacerile ce au loc in ea. Din
datele existente rezulta ca aceasta orientare se impune azi, tot
mai insistent, pentru toate popoarele atente la viitorul lor.
Definita ca institutie destinata a realiza instruirea si educarea
tinere lor generatii, scoala, functionalitatea ei, presupune
conlucrarea a numerosi factori, printre care, in prim plan,se
situeaza cuplul profesor elev, ce reprezinta, la drept vorbind,insasi
schema simplificata a ceea ce, in esenta, constituie caracteristica
fundamentala a procesului instructiv-educativ.Aceasta indica
direct atat pozitia pe care o ocupa profesorul in invatamant cat si
perspectiva rolului si a sarcinilor ce-i revin, relevand, totodata,
insemnatatea functiei sale sociale.Tocmai datorita acestei situatii,
problemei personalitatii profesorului,statutului sau social, ii sunt
consacrate numeroase studii si lucrari atat in tara cat si peste
hotare. De remarcat ca,intr-un fel sau altul,fiecare din ele se
refera la cerintele si calitatile pe care le solicita profesiunea de
pro fesor,unele din ele indicand si o seama de cai si mijloace prin
care se propune sa se actioneze in vederea modelarii
educatorilor, chiar si a celor ce se afla deja in functiune.
Factor hotarator prin pozitia pe care o ocupa in sistemul muncii
edu cative, profesorul se dovedeste tot astfel si in ce priveste
activitatea pe care o desfasoara, dat fiind ca el indeplineste dublu

rol : - de con ducator al procesului instructiv-educativ, la obiectul

ce preda, si de executor al lui. Din aceasta situatie rezulta ca, atat
nivelul in care satisface sau nu satisface cerintele profesiunii, cat
si calitatile si defectele profesorului, nu pot fi altfel apreciate
decat numai in raport de rezultatele pe care le obtine in mod
concret in activitatea sa cu ele vii la clasa, precum si in afara
clasei si a scolii.
Rolul profesorului-diriginte este complex, dificil si covarsitor in
devenirea elevilor
sai. Din ansamblul vast al trasaturilor ce contureaza profilul unui
bun diriginte
se pot enumera: buna pregatire profesionala si psihopedagogica;
cat mai larg
orizont asupra culturii si civilizatiei; dragoste fata de elevi; tact
pedagogic;
obiectivitate; principialitate,
nepartinire; initiativa s.a.

autoritate,

dar

si

intelegere;

Sarcinile dirigintelui sunt raportate la relatiile cu elevii si parintii

acestora, la
profesorii clasei, dar si la nivelul comisiei dirigintilor condusa, de
obicei, de
directorul scolii. Dar, partenerii profesorului-diriginte in activitatea
educativa nu
se afla numai in scoala. Profesorul-diriginte poate deschide
colaborari cu alte
scoli, cu alte institutii (Armata, Politia, Ministerul Sanatatii s.a.), cu
massmedia, cu comunitatea locala, dar mai ales, cu institutii conexe
ale Ministerului
Educatiei: biblioteci, palate, cluburi ale copiilor, inspectoratul
scolar (I.S.), Casa
Corpului
Didactic
psihopedagogica

(C.C.D.),

cabinetele

de

asistenta

(C.A.P.P.), Agentiile Taberelor si Turismului Scolar (A.T.T.S.),

organizatii non-guvernamentale (asociatii, fundatii), firme si

societati private.
Rezolvarea acestor multiple
profesorului-diriginte,

sarcini,

reclama,

din

partea

competente de a fi un manager real al clasei de elevi. Astfel,

astazi, accentul cade
pe rolul de initiator de proiecte educative, de promotor al
cooperarii, de
coordonator al echipei educationale.
Rolul socio-cultural al profesorului
Profesorul desfasuradu-si activitatea intr-o anumita realitate
sociala dobandeste statut de cetatean al comunitatii respective,
relatie din care decurg drepturi si datorii. In aceasta situatie de
integrare organi ca in comunitate, profesorul nu mai poate sa-si
limiteze activitatea doar la munca instructiv -; educativa pe care o
desfasoara la clasa si in scoala, ci are obligatia morala sa
participe cu pricepere si entuzia sm la toate actiunile menite sa
asigure inaintarea societatii din care face parte pe calea
progresului material si cultural. Prin aceasta profe sorul continua o
veche si valoroasa traditie a slujitorilor scolii romane sti, iar pe de
alta parte raspunde rolului sau de agent transformator constient
si dinamic aducandu-si contributia la ridicarea continua a conditiei
umane a membriilor societatii careia ii apartine.
Toate cerintele si calitatile care se imbina in personalitatea
profeso rului pot fi privite numai ca un tot unitar ale carui
componente stau intr-un raport de interconditionare,
reprezentand clar dominantele de personalitate, care variaza de
la caz la caz, in functie de diferentierile determinate de potentialul
ereditar, de mediu si de educatie.
Toate cerintele si calitatile la care ne-am referit trebuie examinate
in dinamica lor, dar nu trebiue rupte din situatia profesorului de
mem bru al unei anumite comunitati sociale,care isi are
particularitatile sale deosebite de cele ale altora.
Modul particular de manifestare al personalitatii fiecaruia dintre
profesori, ca expresie a gradului de satisfacere a cerintelor si de

afirmare a calitatilor, constituie variabila dependenta ce introduce

in viata scolii variatia, placutul si interesantul.
Privita prin optica prin care profesorul a reusit sa-i transforme pe
elevi in purtatori ai unui sistem de cunostinte despre lume,ai unui
cod de norme morale,priceperi si deprinderi de munca fizica si
intelectua la,cu gustul pentru comorile culturii,gata sa contribuie
la emanciparea reala a societatii, personalitatea lui dobandeste
valoare deosebita, nu atat prin ceea ce reprezinta el ca individ, ci
prin ceea ce a realizat si realizeaza pentru altii.
Dirigintele
Practica educativa indelungata a demonstrat necesitatea de a
incredinta unui diriginte o intreaga activitate de coordonare a
tuturor influentelor educative ce se exercita asupra unei clase.
Dirigintele este un nembru al colectivului pedagogic, desemnat in
aceasta fun ctie dupa anumite criterii : o vasta experienta
educativa, o evidenta autoritate morala si profesionala, activitate
de predare la clasa respectiva etc. El este numit de catre director
si raspunde in fata con ducerii de intreaga activitate educativa a
clasei ce i s-a incredintat.
Functia de diriginte a devenit necesara, incepand cu clasa a v -; a,
datorita faptului ca :
- de la aceasta clasa inceteaza activitatea invatatorului, ca
singurul conducator al vietii clasei,iar munca educativa este luata
de profesori.
- planul de invatamant nu contine activitati sau obiecte de invata
mat care sa permita elevilor sa puna si sa-si rezolve si anumite
probleme educative (sau de alt gen) personale.
-varietatea influentelor si complexitatea problemelor educative
pre tind un coordonator si indrumator, un specialist care sa
imbratiseze si sa conduca intreaga opera de formare a
personalitatii elevilor.
- se impune realizarea unor cerinte si actiuni unitare care sa duca,
in decursul scolaritatii la atingerea obiectivelor urmarite.
Dirigintele reprezinta un model de conduita pentru elevi, demn de
a fi urmat in activitatea si viata lor ulterioara. Fara a prelua sau a
se suprapune sarcinilor celorlalti profesori, dirigintele are totusi
functii specifice si complementare fata de toti ceilalti. El este

pentru clasa sa ceea ce este directorul pentru scoala :

organizatorul, indrumatorul si coordonatorul intregii activitati
instructiv -; educative si a vietii colecti vului de care raspunde.
Raspunderile sale fiind atat de mari el trebuie sa aiba un profil mo
ral deosebit si sa dispuna de alese calitati psihice si pedagogice.
Ca principal educator al clasei el orienteaza intreaga activitate a
acesteia in asa fel, incat sarcinile scolii sa fie realizate cu succes.
In calitatea pe care o are el trebuie sa fie permanent preocupat de
sistematizarea adancirea si sporirea eficientei influentelor
exercitate de toti factorii educativi (profesori, familie, mass -;
media ) asupra elevilor.
In procesul de proiectare, organizare si conducere a
activitatii educationale, un rol deosebit de important il au
relatiile diriginte elev si diriginte familie.
Relatiile educationale nu se desfasoara intr-un cadru
educational stabil si inert, ci intr-unul dinamic si in permanenta
schimbare.astfel, dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa,
interesata din partea elevilor si sa contribuie la formarea,
mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ
pentru desfasurarea activitatilor educative. O consecinta a
modului in care se manifesta aceste relatii ar fi reactiile elevilor la
sarcinile trasate de diriginte.
Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul
timp o atentie si o importanta tot mai mare, binemeritata. O
relatie eficienta diriginte-parinte presupune, printre altele, o
ascultareactiva, implicarea familiei in actiunile extrascolare ale
clasei, informari reciproce cu privire la evolutia elevului, cultivarea
si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit.
IN RELATIA CU ELEVII
In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte:
- tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai, avand in
vedere faptul ca adolescentul manifesta o serie de atitudini
contradictorii, da dovada de o mare instabilitate emotiva, este
foarte influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si

este sensibil la tot ceea ce se petrece in jurul sau, mai ales in

familie. Este perioada in care unii tineri tind sa devina
hiperindependenti, ceea ce-i poate aduce in conflict ata cu scoala,
cat si cu familia;
- acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor,
avand in vedere randamentul scolar, starea de sanatate,
particularitatile psihice, trasaturile de personaslitate ale acestora;
- implica toti elevii la ora de dirigentie, care nu trebuie sa
constituie corvoada nici pentru profesor, nici pentru elebvi, prin
utilizareaunor metode ca: studiul de caz, jocul de rol si activitatile
pe grupe;
- acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul
in care acesta isi indeplineste sarcinile,evitand instalarea liderului
permanent al clasei,dirigintele trebuie sa-l constientizeze si sa-i
permita sa fie responsabil de propriul comportament. Sarcinile
elevilor vor fi bine delimitate, iar functiile de conducere vor
alterna, astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite
responsabilitati.
- Ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai,
adaptandu-si si controlandu-si permanent reactiile, atitudiniile,
mimica.
- Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului
clasei in diverse activitati extrascolare, excursii, vizionari de
spectacole, concursuri, cercuri.
- Aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la
cunoasterea intereselor elevilor, a alegerii viitoarei profesii.
- Respecta toti elevii si nu-i umeleste, facandu-le observatii in fata
intregii clase.
- Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si
acordand o atentie deosebita celor relatate de elev, fiind dispus
sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea
necesara.
- Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul
de viata al elevilor.
- Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale.
- Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a
elevilor, precum si dificultatile aparute in invatare si tulburarile de
comportament, observa si consemneaza datele sau eventualele
modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie

a elevilor.
- Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si
cauta metode stimulative pentru desfasurarea acestora.
- Manifesta un comportament empatic
- Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament
exemplar
- Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei, psihologul
scolar si ceilalti factori importanti implicati in procesul educativ
- Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea
absentelor, notelor elevilor si analizeaza impreuna cu acestia
eventualele probleme aparute.
IN RELATIA CU FAMILIA
- Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau
neanuntat si isi noteaza observatiile in caietul dirigintelui
- In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului,
interesati sau dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul
copil, cooperanti, partial cooperanti, necooperanti cu scoala isi
fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale, evitand in
cazul celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor a
rezultatelor scolare si a absentelor.
- Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si
poarta un dialog deschis si sincer extins si in afara orelor de curs
prin convorbiri telefonice, scrisori.
- Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele
cu parintii.
- In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de
educare a familiei ea reprezentand sursa principalelor atitudini
gresite ale copiilor, familia trebuie convinsa ca numai acordand
timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca
dificultatile aparute.
- Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si
permanente cu parintii pentru ca acestia din proprie initiativa sa
contacteze dirigintele si profesorii pentru a se interesa de situatia
scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia.
IN RELATIA CU SCOALA
- Isi intocmeste la timp documentele scolare :
- In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza

cu parintii, profesorii pshihologul, medicul, directorul, fiind un

intermediar intre acestia si elev.