Sunteți pe pagina 1din 8

IATII ALE COLOANEI VERTEBRALE IN PLAN SAGITAL

viatii in plan sagial ale coloanei vertebrale, cu convexitatea indreptata anterior. Exista in mod normal doua cubur
ala si una in regiunea lombara. Cand spunem insa ca cineva are o lordoza nu ne referim la curburile fiziologic
buri, fie ca grad de incurbare, fie ca intindere, fie ca localizare.

oduse de urmatoarele cauze:

si externe comune tuturor deviatiilor coloanei vertebrale;

sau predispozante: tipul morfologic infantil, sexul feminin, pozitia prea inclinata a bazinului si respectiv tendin
in marea majoritate a cazurilor. In scop compensator curbura lordotica lombara se accentueaza, putand lua unu
oza intinsa pe intreaga regiune lombara cu punctul maxim in L 4 , fie o extragere a ei strict in articulatia lombo-sac
mbare supraiacenta lui L5 pastrand o oarecare rectitudine.

e: cresterea exagerata in inaltime, debilitatea fizica si obezitatea.

le lordotice ale coloanei vertebrale indeosebi cuburile lordotice lungi, influenteaza intr-o masura mai mica sau
e spatelui. Exista insa cazuri in care deviatia lordotica intereseaza numai coloana vertebrala, dupa cum exista ca
toracelui in intregime este foarte pregnanta. In cazul in care deviatia lordotica se limiteaza la coloana vertebral
lorlalte elemente ale spatelui, vorbim de lordoza propriu zisa. Daca insa deviatia, mai ales cea de forma lunga
de spate lordotic.

le sunt deviatii primare ale coloanei vertebrale si mai rar deviatia secundare sau compensatorii ale cifozelor sau

r este in majoritatea absoluta a cazurilor favorabila, acestea ramanand multa vreme mobile, deoarece nu ajun
te din ele insa pot sa fixeze partial prin modificarile structurale, care se instaleaza in timp.

e lordozele se impart in tipice si atipice.

unt considerate a fi cele care prezinta o extragere a curburii fiziologice din regiunea lombara.

sunt cuburile lordotice situate la alt nivel, adica cel din regiunea dorsala si cele din zona de trecere dorsolombara.

are au un grad redus de incurbare si isi pastreaza mobilitatea normala, nu ingreuneaza pozitiile si miscarile. Ce
cele cu localizare atipica tulbura functia statica si dinamica a coloanei vertebrale si produc in decursul evolu
e dedesubtul lor cu rol, compensator si de echilibrare. Acestea dau atat tulburari functionale cat si dureri lombare.

lordozele pot fi:

u partiale, care se limiteaza la un numar redus de vertebre;

totale, care se intind si in regiunea dorsala, cuprinzand din acesta un sector mai mic sau mai mare in primul
oilea caz.

rile substratului anatomic.

cuprinzatoare clasificare a lordozelor este cea care se bazeaza pe modificarile substratului anatomic intruca
alti factori: mecanism de producere, manifestari, forma clinica, prognostic, tratament. In functie de acest crite
rale.

ctionale. Aceste deviatii sunt de regula usoare, fara modificari structurale sau cu astfel de modificari minore si s
e bune. Ele au un inceput greu de precizat si o evolutie lenta, pastrandu-si mobilitatea si redresandu-se prin m
zand sau culcat dorsal cu genunchii usor flexati, sau culcat lateral. Produc rareori dureri sau contracturi muscul
n cazul accentuarii sau fixarii deviatiei.

nctionale nu sunt tratate se accentueaza si, dupa un oarecare timp se produc modificari structurale ale vert
a mobilitatii, astfel incat stereotipul dinamic al tinutei defectuase devine stabil.

nale au aceleasi forme clinice ca si cifozele si anume: atitudini lordotice, lordozele prin deprimare (habituale si pro

ica

e a curburii lordotice lombare fiziologice, care se hipercorecteaza la miscarea de flexie a trunchiului. Este mai fre
si obezi, la cei cu abdomen mare, precum si la fete in perioadele pubertatii.

determinata de urmatorii factori:

are a bazinului inainte;


musculaturii peretelui abdominal si a marilor fesieri;
cut al musculaturii sacro-lombare;
are a trunchiului si mai ales a abdomenului;

a este acompaniata de proeminarea anterioara a abdomenului in intregime sau numai subombilicala, de accen
inte, hiperextensia membrelor inferioare si uneori de o usoara curbura cifotica dorsal superioara, cu inclinarea c

se exagereaza in pozitia stand, mai ales cu bratele duse in sus sau la ceafa si cu picioarele departat, in pozitia
in pozitia culcat cu fata in jos si se corecteaza in pozitiile sezand, pe genunchi sezand, culcat dorsal sau later

ei vertebrale se pastreaza timp indelungat in atitudinea lordotica.

eprindere (habituale si profesionale)

rdotica este mentinuta timp indelungat in toate imprejurarile fara a corecta prin mijloace adecvate, devine obitnuit

uala. Mecanismul normal de coordonare neuromotorie a pozitiilor corpului, a atitudinii, corecte, se modifica
aparatului de sustinere vor suferi transformari care vor intretine si adanci lordoza. Curbura lordotica se va accent
si va reduce mobilitatea astfel incat in proba de flexie a trunchiului ea se poate corecta dar nu se poate hiperco
e profesionale, in care incurbarea lordotica este produsa de pozitia impusa de considerente profesionale (balet, p
nifierea corespunzatoare prin exercitiul fizic a musculaturii abdominale, fesiere si ischio-gambiere, care va corec
ian Ionescu incrimineaza in producerea lordozelor, printre altele, pozitia sezand al elevilor in banca scolara, cu
za scurtarea muschilor flexori, lungirea extensorilor articulatiei soldului si ai coloanei vertebrale (pozitia sezand
el incat la trecerea in ortostatism bazinul se va inclina si se va accentua lordoza lombara. Nu credem insa ca aces
cu un tonus normal, ci poate doar in cazul unei musculaturi hipotone, care oricum nu este in stare sa mentina in
rtostatism inclinarea bazinului si incurbarea lombara fiind favorizate de insasi conditiile biomecanice ale ortostatis

prin ingrasare, cu abdomenul mare, proemit si balonat favorizeaza anteversia bazinului, producerea si evoluti
otica se poate compensa in sus prin accentuarea cifozei dorsale, departarea omoplatilor, durerea umerilor in fat
s prin accentuarea reliefului fesier.

habituale, ca si a atitudinii lordotice este greu de precizat in timp. Incepe din prima copilarie, dupa care evoluea
rea accelerata in inaltime, laxitatea capsulo-ligamentara si tonusul muscular redus accentueaza curburile coloan
tara a tonusului muscular, a stabilitatii articulare, precum si a coordonarii neuromusculare, curbura lordotica se po

uate intind musculatura abdominala, favorizand boltirea peretelui abdominal, deplasarea organelor intraabdomi
d statica, facand ca la eforturi prelungite, statice sau dinamice, sa apara dureri lombare asemanatoare cu cele reu

ensatorii

tice secundare, care incearca sa compenseze o curbura cifotica sau inclinare anterioara prea mare a bazinului
ale. Cifozele tipice vor determina curburi lordotice tipice. De exemplu o cifoza dorsala va determina o lordoza lom
regiunea dorsala superioara, sau este o cifoza foarte accentuata, sau o cifoza lunga dorso-lombara, va
a.

or determina lordoze atipice. De exemplu o cifoza lombara va determina o lordoza dorsala. Aceasta lordoza va
nverseaza curbura cifotica dorsala normala, provoaca o turtire antero-posterioara a toracelui, este putin accentu
ar si dupa disparitia cifozei lombare care a provocat-o.

e prin inclinarea mare a bazinului sunt scurte adanci, cu localizare in regiunea lombara inferioara, avand varful
bilitatea si sunt usor corectibile prin redresarea bazinului. Tratamentul lordozelor compensatorii se face im
re a provocat-o.

osticul lordozelor compensatorii, ca in toate deviatiile compensatorii ale coloanei vertebrale, sunt depen
primare. Exiasta insa cazuri in care, la un moment dat, dupa fixarea curburii primare, lordoza compensatorie isi p

ozelor

general deviatii vertebrale benigne, beneficiaza in principal de tratament functional prin gimnastica medicala. Tra
fiind necesar foarte rar, doar in formele foarte accentuate, cu bazinul foarte inclinat spre inainte. Tratamen
and aplicatie aproape numai in lordozele posttraumatice grave.

zelor cu ajutorul exercitiului fizic

oloanei vertebrale lombare in sensul convexitatii curburii, daca mobilitatea ei este scazuta;

oanei vertebrale lombare prin tonifierea in conditii de scurtare a muschilor abdominali, care sunt slabiti si a
erea in conditii de alungire a muschilor lombo-sacrali;

bazinului prin tonifierea in conditii de scurtare a muschilor abdominali, fesieri si ischiocrurali;

litatii articlatiilor coxofemurale in sensul extensiei coapsei;

reeducarea reflexului corect si stabil al atitudinii corpului (cu bazinul si coloana vertebrala redresate) atat in

mpensarii lordozei printr-o cifoza dorsala;

orlalte segmente ale coloanei vertebrale si a celorlalte formatiuni ale spatelui, daca postura lor este tulburata;

unctiei respiratorii, mai ales a expiratiei, care este tulburata in special in lordozele lungi;

rala a musculaturii, care de obicei este hipotona in lordoze.