Sunteți pe pagina 1din 4

DENUMIREA "TATAR" N ISTORIOGRAFIA UNIVERSALA

Ablai Mehmet Necati (Bucuresti)


I. Tatar sau mongol, stapnirea tatara sau mongola?
Iata ntrebarea la care ncercam sa raspundem!
Datorita spatiului si timpului pe care le ocupa n trecutul omenirii, istoriografia i-a dat atentia cuvenita nasterii, dezvoltarii si mostenirii
acestui imperiu, dupa Nicolae Iorga " cel mai mare imperiu pe care l-au realizat cndva, cuceritorii" 1 , n privinta importantei lui n cadrul
istoriei universale, toate scrierile subliniaza impactul imens pe care 1-a avut aceasta stapnire asupra dezvoltarii societatii euro-asiatice
n sec. XIIIXV. Dar ei, istoricii, mai ales din epoca moderna, nu sunt unanimi n denumirea acestei stapniri.
Tatar sau mongol ? Unii o denumesc tatar iar altii imperiul mongol.
Printre tatarologi sa-i numaram, nu n mod exhaustiv, pe: N. Iorga, CC. Giurescu, V.V. Barthold, P. Hamraer, H. Vambery.
Printre mongolologi, pe: Ohson Constantin, H. Howorth, R. Grousset, B. Spuler si altii, ca sa citam pe cei mai celebri, care au dominat
cultura istorica europeana, n perioada de romantism si nationalism a secolelor al XlX-lea al si al XX-lea.
De unde a provenit aceasta dualitate de pareri ?
ncercam sa explicam noi, nu cu acea precizie a stiintelor exacte, ci pe baza documentelor istorice. Aceasta oscilatie n pareri, dupa mine,
are ca surse doua cauze: una obiectiva si alta subiectiva.
Cauza obiectiva consta n realitatea istorica a caracterului imperiului lui Ginghis Han. Acesta era un imperiu cosmopolit, n care la
nceput au dominat politic mongolii, dupa aceea tatarii si dupa aceea, etnic si cultural, turcii, acei turci djagataici, dupa expresia lui W.
Radloff, cel mai autorizat cercetator al culturii si limbii turco-tatare din Eurasia.
Pornind din sud-estul lacului Baikal, datorita victoriilor continue ale acestui geniu politic si militar, care a fost Ginghis Han, triburile Asiei
central-estice s-au alaturat drapelului lui Ginghis Han, deoarece acest drapel aducea victoria. Victoria nsemna pasuni noi si bogate
pentru vite si prada de razboi pentru oameni. Acest fenomen 1-a intuit, cum nu se poate mai plastic, marele poet romn M. Eminescu, n
Scrisoarea a III-a, descriind avansul otomanilor n Anatolia:
" Un sultan dintre aceia, ce domnesc peste vreo limba, /Ce cu a turmelor pasune, a ei patrie si-o schimba" .
Deci, pe atunci, n ajunul sec. al XIII-lea, oamenii cautau un trai mai bun si pasuni pentru vite si mergeau la batalie, indiferent cu cine,
numai ca acela sa le asigure aceste sanse. Nu era vorba de natiunea mongola sau turca sau tatara. Natiunea, ideea de natiune, a aparut
trziu n istoria popoarelor, odata cu revolutiile europene ale anilor 1830 si 1848 si mpreuna cu corolarul ei, nationalismul, s-a dezvoltat
n sec. al XIX-lea si prima jumatate a sec. al XX-lea, aducnd cele doua razboaie mondiale.
Imperiul lui Ginghis Han a fost n realitate un imperiu cosmopolit, nici vorba de imperiul mongol. Primii misionari trimisi de papa de la
Roma, n a doua jumatate a sec. XIII, deci exact n epoca consolidarii acestui imperiu, respectiv prelatii Plano Crpim (1246) si W. de
Rubruquis (1256) vorbesc n nsemnarile lor, numai de " l'empire du Grand Han" , nu de imperiul mongol.
O sinteza excelenta a acestei situatii l-au facut istoricii sovietici, A. Iaku-bovski si B. Grekov, cnd, analiznd Hoarda de Aur, formatiune
politica ce a succedat imperiului lui Ginghis Han, ajung la concluzia: " Hoarda de Aur n-a fost numai o societate nomada ci si sedentara,
cu o componenta etnica eterogena, n care mongolii reprezentau doar o minoritate" 2.
Deci oscilatia n titulatura imperiului a izvort chiar din examinarea procesului istoric, un proces complex, eterogen.
Cauza subiectiva a dualitatii denumirii decurge din tendinta istoricilor din sec. al XIX-lea de a da o tenta nationala oricarui eveniment de
masa. Se stie ca sec. al XIX-lea a nascut ideea statelor nationale (revolutiile din anii 1830, 1848 din si Europa si America de Sud).
Politicienii au manipulat aceasta idee, iar istoricii, ca de foarte multe ori, i-au urmat. Se poate, n cazul nostru, sa fi jucat un rol imortant
si figura lui Ginghis Han, sec. al XIX-lea fiind prin excelenta romantic, mereu n cautare de eroi extraordinari (vezi creatiile lui V. Hugo,
Fr. Schiller, Byron) deci, acest secol sa fi dat ntregului proces istoric denumirea de Imperiu Mongol, deoarece si Ginghis Han era de
origina mongola, din tribul Bordijigin-ilor.
II. Tatarii si rolul lor in imperial lui Ginghis Han.
Singurele izvoare asupra originii imperiului lui Ginghis Han, accesibile noua, europenilor, sunt:
Istoria Secreta lucrare anonima scrisa de cancelaria lui Ododai Han, fiul al treilea si succesorul testamentar al lui Ginghis Han. Este o
cronica a luptelor duse de Ginghis Han pentru unificarea triburilor vecine.
Istoria Generala a Lumii (Djami-ul Tavarih) al nvatatului persan Rasid-eddin de la curtea marilor hani si el contemporan cu
evenimentele (sec. XIIIXIV).
Pentru epoca urmasilor lui Ginghis Han, exista nsemnarile calatorilor europeni, trimisi apostolici de la Roma, Plano Carpini, Wilhelm de
Rubruquis si mai trizu, negustorul Marco Polo. Imediat epocii au aparut si cronicile persane si arabe.

Ce reiese din lectura acestor documente ?


Tatarii alcatuiau un trib numeros, dupa Rasid-eddin, evaluat la circa 70.000 corturi (yurte, familii), traind n sud-estul lacului Baikal, pe
malurile rului Keru-len. Ei au avut lupte crncene cu Ginghis Han, pna ce acesta i nvinge, la nceput pedepsind aspru majoritatea
comandantilor (prin fierbere n cazane), restul masei tatare nrolndu-se n armata lui Ginghis Han.
Tatarii reprezentau totusi, sub Ginghis Han, o parte importanta a acestei confederatii de triburi, fapt nteles de Ginghis Han, care, si din
calcule politice, se casatoreste cu doua surori printese, tataroaice, Yesugen si Yesui. Desi Ginghis Han, imediat dupa victorie, a vrut sa
lichideze pe toti fruntasii tatari, aceste doua doamne si fratele lui Ginghis Han, Giuki Kassar Han, l-au convins pe Marele Han, sa-i crute.
Rasid-eddin completeaza:
" Numele de tatar a fost vestit din cele mai vechi timpuri, nsemnnd 70.000 iurte. Erau rai, dusmanosi si pururi revoltati. Daca la
superioritatea lor numerica, ar fi fost si uniti, nici un popor, chiar si cel chinez, nu le-ar fi rezistat. Ei s-au marit si devenit asa de temuti,
nct celelalte popoare turce treceau drept tatari si se simteau onorati ca au devenit faimosi sub acest nume" 3.
Dar adevarata ascensiune a tatarilor ncepe cu epoca integrarii lor n armata si administratia lui Ginghis Han. Rasid-eddin, cronicarul,
relateaza o convorbire ntre Yesugen Hanm si Ginghis Han, n care doamna i atrage atentia, astfel: " Kul Noyon si fratele lui, Mengen
Uke, s-au luptat bine si au dovedit pricepere n treburile obstesti. La fel ca acestia, tara este plina de tineri tatari destoinici. Uita ce a fost
si foloseste-i" (Rasid I p. 110). Ginghis Han se lasa convins si da Yarlk de iertare. Consecinta imediata: Kutuluk Noion, un frate al
doamnei Yesui, devine comandantul garzii personale a lui Ginghis Han.
Tot Rasid-eddin mentioneaza ca n clipa mortii, pe lnga cei patru fii Djuci, Djagatai, Ogodai si Tuli, a luat parte ca martora testamentara
si Yesui Hatun.
De-acum, drumul tatarilor la conducerea imperiului era deschis, ceea ce face pe Rasid-eddin sa observe: " Chiar n timpul lui Ginghis Han
si dupa el, bekii, adica comandantii cei mai respectati, pornind din treptele cele mai de jos, erau precis din rndurile acestor tatari"
(Rasid. II, p. 5758).
Tot Rasin-eddin remarca faptul ca " Sigi-Utuhu dintr-un trib tatar era asa de iubit de Ginghis Han, nct l numea al 5-lea fiu" (Rasid. III,
149). Asa vorbeste Rasid-eddin despre tatari. Istoria secreta, epopeea mongola despre Ginghis Han, pomeneste de tatari, de luptele
teribile ntre tatari si tribul Bordjiginilor al lui Ginghis Han, dar interesant este ca n toata cronica ntlnim foarte rar cuvntul mongol, si
des numele triburilor mongole ca Bordjiginii, Djadjiratii, Koridjiratii, Naimanii, etc. adica numele triburilor mongolice. De-aici deduc eu ca
denumirea istorica de " mongol" a fost dat fenomenului cu mult dupa evenimente, postfac-tum. Dar ce spun alte documente ale vremii ?
Martorii oculari ai marii invazii ?
Documentele vremii, martorii contemporani la invazia Asiei Centrale si a Europei, vorbesc n unanimitate de invazia tatara.
Documentul cel mai credibil provine din nsemnarile unui mare filosof si si mare poet turkmen, poate cea mai cuprinzatoare minte pe care
1-a produs orientul islamic, dupa profetul Mohamed. El se numeste Djalal-eddin Rumi Mevlana. Traind ntre anii 11971273 la
Samarkand (vechiul Maracanda) si apoi la Ko-nia (vechiul Iconium din Asia Mica) unde si are mausoleul, loc de pelerinaj universal
pentru musulmani dar si pentru crestini si mozaici, n amintirea spiritului sau profund umanist, poet si filosof cu idei antecednd cu 500
ani iluminismul european, elogiat cu superlative de Goethe pentru catrenele lui si de Hegel, pentru ideile lui filosofice cu totul moderne
, acest gnditor sarac, deci complet neinteresat politic, a trait n miezul acestor evenimente si iata cteva din nsemnarile lui: " Sen
tatarlardan korkuyorsun... Tu ai teama de tatari, deoarece nu cu nosti pe Tanri (zeul lor atotputernic n.tr.), dar eu ti voi aduce 200
steaguri de acolo, proclamnd credinta lor" 4.
n alt loc:
" Tatarlardan korkmak zamani gecti. . . A trecut timpul ca sa ne fie frica de tatari. Adie o boare de miresme dinspre patria lor" 5 si, n
sfrsit, n alt loc: " Halk tatarlardan kacmadi. . . . Lumea (poporul) nu a fugit de tatari. Noi sa-1 laudam pe cel care i-a creat pe tatari.
Altii au ncarcat desagii pe camile, ca sa fuga. Noi nu avem desagi, ce sa ncarcam, ca sa facem " denk" pe camile. Noi n-avem ce
ncarca, cel mult sa privim la grajdurile lor, cum ncarca camilele" 6.
Cred ca nimeni din contemporani si dupa ei, n-a vorbit cu atta adevar, despre acesti tatari " rai" .
Dar sa trecem mai departe, nsotind armatele lui Ginghis Han, spre Vest, n Rusia.
Cronicarii rusi si baladele populare ruse vorbesc de invazia tatara si jugul tatar, timp de aproape 150 ani n Rusia (Kalka 1222 ;
Kulikovo 1380). Dupa caderea cnezatelor de Halici, Kiev, Vladimir, armatele lui Ginghis Han patrund pe teritoriul romnesc, n drum
spre centrul Europei. Ataca Transilvania prin cele trei mari trecatori ale Carpatilor, pentru a lovi regatul apostolic ungar. Comandantii
celor trei armate, care au strapuns Carpatii au fost: armata din nord, comandata de noionii Baidar, Saiban si Kaidu (probabil trecnd prin
valea Izei si Bistritei), armata de centru, avnd si statul major, comandat de Batu Han si cel mai capabil dintre generalii (noioni) Subotay
Batu strapung valea Oituzului, iar armata de sud, prin valea Ialomitei si Prahovei prin comandantii Kadan, Bori si Bugec. Nu avem nscrise
asupra trecerii acestor armate prin Carpatii romnesti, dar toponimiile, care sunt mai adevarate dect cronicile, exista: Oituz (aktuz =
sare alba), Bucegi (buceag = vrf), Caraiman (kara-mak a privi, a supraveghea) iar pe valea Ialomitei, Cheile Tatarului, dar calatorind
de la chei spre vest, abatndu-se de la Valea Ialomitei ntlnim Valea Tatarului, Culmea Tatarului si alte toponimii.
Nu vrem sa intram n toate amanuntele acestei invazii n Estul si Centrul Europei, dar vrem sa mentionam ca nicaieri, n nsemnari scrise
sau n toponimii, nu se pomeneste nici un cuvnt despre invazia mongola, ci numai de invazia tatarilor. Cucerirea Transilvaniei si violenta
folosita aici, a fost descrisa n mod realist de abatele Rogerius n cronica sa Carmen Miserabile7. Dar si aici, cel mai important nscris al
invaziei regatului ungar, nu se pomeneste nicaieri de mongoli si numai de tatari. Meiul adus de oamenii lui Batu Han pentru a fi cultivat n
Ungaria si Boemia a fost denumit, secole de-a rndul, " Tatarka" .

Sa trecem acum n revista, nsemnarile trimisilor apostolici tocmai la Kara-kortim, capitala imperiului, pentru a-i converti pe Marii Hani si
conducatorii mongolo-tatari la catolicism, respectiv prelatii Plano Carpini si Wilhelm de Rubruquis. Si acestia, desi au strabatut tot
imperiul, de la Roma pna Ia Kara-korum, nu pomenesc de imperiul mongol, ci numai de " mparatia Marelui Han" , iar alteori de tatari.
" Ajungnd la Tatari (la 1246), am observat ca printii si comandantii soseau la palat din toate partile, mpreuna cu oamenii lor" (adica cu
curtile lor n. tr.)8. spiane Plano Carpini.
" De la varsarea Donului (Tanais antic) am calatorit tot spre apus (1256) pna la Dunare. Totul este supus tatarilor, chiar si dincolo de
Dunare spre Constantinopole, spune Rubruquis" 9.
Marco Polo, care a vizitat curtea lui Berke Han la Sarai si apoi pe a lui Kubilai Han la Peking, vorbeste de marii regi ai tatarilor (" grands
rois des tartares" )10.
Dar se pare ca si unii contemporani au nceput sa-si reconsidere parerile. Iata ce spune autorul articolului " Mongol" n celebra colectie
Encyclopdie Universelle ed. 1974, articolele fiind scrise numai de profesionisti si verificate de institute de specialitate: " Si tribul
minoritar al Tatarilor, dusman nversunat al clanului lui Ginghis Han, care i decimase n 1212, a devenit celebru sub numele lui de Tatar
care pentru Chinezi si Europeni reprezenta ansamblul triburilor nomade din Asia Centrala" . Istoricii dinastiei Ming i denumesc Tatari pe
urmasii lui Kubilay Han, nepotul lui Ginghis Han, stapnitorul Chinei ntre 1260 1294 si ntemeietorul dinastiei Yuan (1260-1368).
n concluzie putem afirma ca documentele cele mai cunoscute ale epocii vorbesc nu de o invazie mongola sau stapnire mongola ci de o
invazie tatara, de o stapnire tatara. Dar amprenta tatara devine si mai evidenta odata cu aparitia pe scena istoriei a Hoardei de Aur
(Altun Ordu).

III. Hoarda de Aur (1240 -1502) - expresie a hegemoniei tatare n mostenirea imperiului Ini Ginghis Han
Hoarda de Aur reprezinta statul care a dominat dezvoltarea social-politica si economica a societatii est-europene n sec. XIIIXV. El a
fost cladit de clasa conducatoare mongolo-tataro-turca, n frunte cu Batu Han, nepotul lui Ginghis Han.
Cum s-a ajuns la aceasta sinteza ?
Pentru lamurirea acestei probleme trebuie sa subliniem o noua schimbare produsa n cadrul acestei societati cosmopolite: turcizarea
imperiului lui Ginghis Han. Aceasta turcizare s-a facut pe cale etnica si lingvistica. Asa cum s-a mai subliniat, cu ct armatele mongolotatare au avansat n centrul si vestul Asiei, la ele s-au alaturat nenumarate contingente de barbati turci cu iurtele lor. Dupa cucerirea unui
teritoriu, iurtele de mongolo-tatari se amestecau cu iurtele turcesti, astfel nct cronicarul arab, Al Omari, putea sa constate, n prima
jumatate al sec. al XV-lea, deci dupa 200 de ani de la domnia lui Ginghis Han, ca " tatarii apoi s-au amestecat cu Kpciacii (turcii din sudul
Rusiei) si au nceput sa se ncruscreasca ntre ei si sa mparta pamnturile ntre ei" 11.
Pe lnga amestecul etnic, simultan se petrece si o asimilare lingvistica. Limba turca, ajunsa deja la maturitate lexicala si gramaticala
(vezi inscriptiile de la Orhon, sec. al VIII-lea), a fost usor asimilata de mongoli (vezi cuvintele de origina turca din Istoria secreta), astfel
nct limba turca a devenit limba curenta de comunicare, mai nti oficial apoi popular, n tot teritoriul Hoardei de Aur.
Documentele oficiale circulnd ntre Hoarda de Aur si statele vasale (cnezatele rusesti, regatul armean, sultanatele arabe) sunt redactate
n limba turca iar n ele se vorbeste de marele han tatar, care este hanul Hoardei de Aur, respectiv Berke Han sau Uzbek Han, urmasul lui
Batu, ca o dovada a hegemoniei tatare.
IV. Influenta Hoardei de Aur asupra dezvoltarii societatii feudale din Estul Europei.
S-a spus, mai ales n manualele de scoala si n general n literatura istorica de masa, ca tatarii numai au demolat si n-au facut nimic
constructiv. Adevarul este altul: un stat care a durat mai mult de 250 ani, nu se putea mentine numai prin forta.
Hoarda de Aur a implementat, n Europa de Est, primele elemente de organizare feudala a statului: n structura si suprastructura. Astfel,
n structura, tatarii au consolidat organizarea feudala de tip piramidal al societatii est-europene, n faza ei incipienta. " Ajungnd la Tatari
(1246), spune Carpini am observat ca printii si comandantii soseau la palat (la Sarai n.a.) din toate partile, mpreuna cu oamenii lor
(adica curtenii, " dvorian-ii" n.a.)" . mpartirea n clase a populatiei, n boieri si saraci a fost institutionalizata prin " Yarlk" -uri, acele
decrete ale Hoardei de Aur, prin denumirile de bayar si siyrek (rar, putin ca avutie). Birul feudal romnesc vine de la ber (a da, dare), si
nu de la otomani. Turcii otomani n-au transformat niciodata fonemul " v" n " b" (cum rostesc tatarii, de ex. ver, vergi = a, da) pe cnd
la tatari ber (a da) sau Blach (Vlach) etc.
n yarlk-ul dat unuia din boierii din Sudak (Crimeea) de marele han al Hoardei de Aur, Timur Kutluk, se pomeneste de ndatoririle
taranilor aserviti sabangii, urtakciiekingi. Sistemul tataresc al vamuirii, cu acele ilis = als (a lua vama), dupa CC. Giurescu, este mai
vechi dect statul moldovean. Tot de la tatari ne-au ramas nsemnele puterii feudale ca buzdugan (bozdurgan ) si yatagan (yartagan)
tamgaua, tarhanul si poate cinu12.
Trecnd de la politic n domeniul economic, toti istoricii medievisti sunt de acord asupra rolului stabilizator si protector al comertului
transcontinental dintre Asia si Europa, jucat de stapnirea tatara. Occidentalii, spune Heyd, dupa N. Iorga, cel mai competent cercetator
al istoriei Orientului Apropiat se pare ca si-au ndreptat atentia asupra Asiei, dupa ce tatarii au ntemeiat n sudul Rusiei, Hanatul de
Kpciak (Hoarda de Aur)" 13.
Drumul matasii transcontinental a devenit activ si cosmopolit, dupa ce a fost descatusat si a devenit circulat de postalioanele tataresti
trase de caii de ulac (ulasmak = a comunica) si locurile de popas cu menzil-uri (Mizilul romnesc de provenienta mai recenta, otomana,
nsemna statie de schimb de cai ntre Bucuresti si Iasi).

Existenta acelorasi unitati de masura si greutati n tot imperiul euro-asiatic, nsemna un mare progres n viata economica internationala.
Hrtia-moneda, care circula n tot imperiul, nlocuind monezile metalice din fiecare ulus (regiune, tara), care-i provoaca lui Marco Polo
admiratie prin acceptarea sa de catre toti negustorii indigeni si straini.
" Daca nu s-ar fi putut dezvolta trgurile n timpul stapnirii tatarespune regretatul CC. Giurescu ntr-una din sintezele saleaparitii ca
Baia, Hotinul, Siretul, istoriceste, nu ar fi avut loc" 14.
Hoarda de Aur a avut o influenta enorma asupra dezvoltarii economice-sociale si politice a cnezatelor rusesti. De la tatari au mostenit
rusii institutiile esentiale n aceste domenii, dovada ca denumirea lor se mai pastreaza nca n limba rusa, datorita si bagajului
informational deosebit de valoros: denghi (dela tatarescul denk, denghe), hambar, tovar (tuuar), de unde tovarasei (producatori de
tovar, adica produs, marfa). Desigur, pe lnga aportul pozitiv asupra dezvoltarii societatii feudale euro-asiatice, aceasta stapnire a avut
si aspecte negative. Manualele de istorie,abunda n descrierea violentelor si cruzimii tatarilor. Si manualele de istorie spun adevarul. Ca
orice realizare istorica, imperiul s-a nascut prin violenta si mai departe s-a consolidat prin autoritate severa. De la mongolo-tatari au
ramas expresii de o amintire groaznica la popoarele supuse: baskakii, activistii tatari, supraveghetori ai circumscriptiilor supuse, oameni
ai legii condusi de la centru, baskak la origina nsemnnd asupritor, apasator, diferite metode diabolice de tortura, mostenite apoi de
ohrana tarista si de NKVD-ul sovietic, (vezi lucrari n acest sens: Bielinski V. G. " Tehnologia Terorii" scrisa sub regim tarist si N.S.
Trubetkoi " The Legacy of Ginghis Han in Russia's identity" Michigan 1991, Eskendje = a schingiui este tot o mostenire tatara n EuroAsia. Dar istoria ne arata ca nici o transformare profunda a unei societati nu s-a facut fara violenta. Important este rezultatul acestei
violente. Aceasta violenta a adus, pe multe meridiane si paralele, pacea nviata cotidiana a popoarelor. Aceasta violenta era limitata de
Yassa, legea suprema data de Ginghis Han si respectata de urmasii lui, iar hotarrile imperiale erau aprobate de acele Kurultay-uri, adica
adunarile sefilor de trib si regiuni, la care participau n mod obligatoriu mai marii regatelor vasale (cnezii rusi, regii armeni, etc.).
Guillaume de Tyr, comandant cruciat, ne relateaza cu mirare o scena n care la un cantonament turkmen, din epoca postgenghishanida,
alegerea comandantului se facea prin depunerea, de catre fiecare ostas a propriei sageti ntr-un sac (adica votul introdus n cutia de vot).
Urmasul imediat al lui Ginghis Han, goday Han, spunea Kurultay-ului care 1-a ales ca " Acest imperiu a fost ntr-adevar faurit n goana
cailor, dar mai departe nu poate fi administrat de pe cal" , adica trebuia, spunem noi, sa se coboare n mijlocul populatiei, al popoarelor.
Dar insistnd asupra acestora am aborda un alt subiect si anume rolul violentei n istorie si acesta nu face tema prelegerii mele. Mi-am
propus sa tratez despre reabilitarea terminologiei " tatar" n istoriografie. Termenii de " tatar" si " stapnirea tatara" au existat si au
constituit o realitate istorica, confirmata de documentele vremii.
Istoriografia moderna, daca vrea sa fie stiintifica, trebuie sa considere sau sa reconsidere aceasta realitate.

N. Iorga, Essai de synthse de lHistoaire de lHumanit, Paris, 1926, vol. II, p.425
A. Jakubovski, B. Grecov, Hoarda de Aur si decaderea ei, trad. Buc. 1953 p.10
3
Rasid-eddin, Djami-ul Tavarih, Trad. Moscova 1952, vol. I, p. 57-58.
4
Djalal-eddin Rumi Mevlana, Hayat ve eserlerinden, Istanbul, 1959, p.97, 113, 116
5
Ibidem
6
Ibidem
7
Rogerius, Carmen miserabile n Gr. Popa Lisseanu, Izvoarele Ist. Rom. Buc. 1934, vol.I
8
P. Bergeron, Voyages (Plano Carpini, Rubruquis, Haleton, etc.), Paris,1634
9
Ibidem
10
Ibidem
11
Al. Omari, v. Dogan Avcioglu, Trklerin Tarihi, Istanbul, 1985, p. 309
12
C.C. Giurescu, Trguri sau orase moldovene din sec. X- XVI, Buc. 1957, p.46
13
Heyd W., Histoire du commerce du Levant au moyen ge, vol. II, Leipzig, p.189
14
C.C. Giurescu, ibidem, p.290
2