bO(Q11ENTE

PRIMOARE LA VIRMIRAREA BISERICEANA

PR1CINUITR DE LEGER SINOCALR DIN 1909

AFARAREA
PREA SFINTITULUI EPISCOP AL ROMANULUI

D. D. GERASIMU SAFFIRINU

in procesul sinolal ain vara anului 1911

st

t-C
-..

'd'd

BUCUgES,TI
TIPOGRAFIA PROFESIONALA, DIMITRIE C. IONESCU
9.

STRADA CbIPINEANU,
1911

www.digibuc.ro

9.

In strcimptorarea material in care mei geisesc, nu ma

puteam gclncli la publicarea Documenfelor si AprJrei

.-cle fat, cu toate cei din toate peirtile mi se cereau, cnd
un nobil rometn 0 evlavios crestin, de bun voea sa 0-a
luat asuprecii cheltuiala cu darea la lumin a acestei
publicatiuni.
Al fi voit sei-1 numesc si sei aduc multn2iri publice

acelui nobil romein si crestin ortodox, dacei n'ar fi vrut,

dupa cuveintul Sfintei Evanghelii, ca meina sa cea stnget
s nu Ole de fapta cea bunci pe care o plineste melna sa
,cea dreaptei.

Pentru aceast mdrinimoas fapt, aib mcingdere in

aceste sfinte cuvinte: pre clteitorul de bund voe iubege
Dumnezeu.
lnvredniceascet-1 Bunul si Milostivul Dumnezeu de tot
fericitul bine, atett in veacul de acum, cat 0 in cel ce
.va sei fie !

t GERASIMU
.Bueurefti, In 11 Noernbre 1911.

www.digibuc.ro

DOCUMENTE
Frivitoare la turburarea bisericeascA pricinuitA ae legea
sinoaal Din 1909
qi

APARAREA
Yrea Sfintitului Episcop al Romanului D. D. gerasimu Saffirinu, in
procesul sindal Din vara anului 1911.\
I.

Cuvantarile Prea Sfintitului Episcop al Romanului

D. D. Gerasimu Saffirinu, rostite In Senat, In Martie 1909, cu
privire la proectul de lege pentru modificarea legei sinodale din
1872 si pentru Infiintarea consistoriului superior bisericesc.
SEDINTA DELA 5 MARTIE 1909

Domnilor Senatori!

Mai lintai de toate socotesc, c este bine s ne Improsptam In minte oarecari adevruri pe oari le stim cu totii, ca
icrestini, despre Sfnta noastrd Biseric.
Stiti, d-lor senatoni, ca orestini, ca Infiinttorul Slintei Bi.serici, ai crei fii suntem cu totii, este Donmul si Dumnezeul si

Mntuitorul nostru Bus Hristos. El, cu bunavoirea Tatlui si

,cu Impreuna lucrarea SfntulUi Duh, a Infiintat Bisenica Sa In
neamul omenesc. Va s zic: este o institutiune duannezeeasc,
binevoita de Tatal, insufletit de Sfntul Duh, crtnuit de Fiiul.
In Biseric, va aduceti aminte, ca dattor de legi este Dumwww.digibuc.ro

nezeu i Biserica, al carei Cap este Hristos. Acestia, si nimeni

Biserica lui Dumnezeu.

altul, au dreptul tde a legiul
D-lor senatori, ca s nu mi se i ouvntul Intfun alt mnteles pre care nu-1 aim In sufletul meu, si nu voiesc ca sd-1 am,
declar, c Biserica lui Hristos, din care si eu fac parte,
cu nevrednicie Tpiscop,
pprtiune dintrinsa, In tara aceasta, recunoasite Statuldi, pe teritoriul canuia ea traieste, si
dreptul $i datoria ca s legiuiascA, sa facd orice legi cari i-ar fi
de trebuinfa si de folos pentru realizarea scopului sau, care
este respectarea dreptatii, legalitatea.
Recunoastem pana acolo dreptul Statulni de a face legi,
And cnd chiar hicru de care sA ne fereasca Dumnezeu, dar

s o zicem ca s fie zis pnd cnid chiar, zic, nu i-ar placea.

Statului ochil Bisericii lui Hristos si ar vrea sa nu ne mai fie
amic, precum azi st!m c ne este, $i-i suntem foarte recunoscatori. Pnd acolo merg cel pfutin eu cu recunoasterea dreptului
acestuia.

Dar totdeodatd, d-lor senator!, socotesc Ca' trebue sa ni se'

recunoasca si nou, membrilor Bisericei lui Hristos, dreptul sr
datoria de a tine socoteala de libertatea constintii, de a tine socoteald c avern si alte datorii de indeplinit pe lngd datoriile
catre Stat, cari sunt pentru noi o datorie de religiune. Dati Kesarului cele ce stint ale Kesarului, pentru noi este lucru sfnt; dam
si Kesarului, dam si Statului, tot respectul cuvenit, ne Inchinam

legilor lui. Dar pe langd aceasta mai avem i alte datorii: dator:i ca crestini.
De Stat scapAm prin moarte, fie ca ne soseste moartea In
mod firesc, fie cd pentru greselile noastre, cine stie cum ne Thcunjur mizeriile vietei, scpam cum se:warn, pedepsiti sau ne-

pedepsiti, dar scapam odata; Ins de datoria si rspunderea ce

o avem catre Dumnezeu, dupa credinta noastra crestind, pentru faptele noastre din oursul vietii acesteea, ide aceasta nu putern scapA nici In veacul de acum, nici In cel ce va s fie.
0 $tirn aceasta ca credinciosi ai Bisericei lui Hristos si
suntem datori cu totii sa nu uitam lucrul acesta, pe care avndu-1 Thaintea ochilor de-a pururea, suntem datori ca atunci,
cand declarrn c ne vom Implinl datoriile noastre cerute de legile Statului, sa declai4rn si respectul catre Legea dumnezeasca
cuprinsa In Sfnta Scripturd i Predania dumnezeiascA, respect
pe care eu, In deosebi, ca crestin $i arhiereu, sunt obligat sa-1
www.digibuc.ro

tin de doua ori; o dath pentru cd am jurat Inaintea facultatii de

teologie, cnd m'a proclamat licentiat In teologie, ca voiu phzi
lucrurile acestea in oricare parte a pmntului m voiu afl, si
a doua oara am f Aghduit solemn lucrul acesta Inaintea Ini Dumnezeu $i a oamenilor in ziva hirotoniei mele In arhiereu, and
am pronuntat anatemile si aforisirile cele ce au fost de pronuntat.

Stint dator, d-lor senatori, ca sA nu uit lucrurile acestea, si

oricine mi-ar lu in nume de rau aceast din urma datorie a

mea, ce pot sA fac decht sh-1 rog sa mA ierte, cA nu pot face
altf el deck sh-mi fac datoria, de va fi trebuinth chiar cu pretul
vietii mele.

D-lor senatori, Biserica lui Iisus Hristos este un bold, cum

a spus Insusi Intemeietorul ei atunci cnd s'a artat lui Savlu
Apostolul Pavel de mai tar-zit' care se duceh la Damasc ca
sa aduch legati la Ierusalim pe crestinii din prtile acelea: cu
greu este tie a te inzprotivi boldurilor. Si stiti, d-lor senatori, ca
crestini, cari erau boldurile acelea.
Au binevoit Dumnezeu, Infiintatorul Bisericiii Sale, care se
compune din episcopi, din preoti, din diaconi, din cAlughri $i din
mireni, au binevoit s. ne forrneze pe toti un tot, un rtrup mistic
al carui Cap e El, $i ne numeste acum cu cuvntul de bolduri.
Isi numeste Biserica Sa bold, ca un tot de flit-4e vii, fiecare
crestin formnd un bold deosebit, iar cu totii alcAtuind un corp
mistic, im singur bold.
Cum ne face boldtri, adich ace ascutite? Ne face ace ascutite cu prezenta Lui intru $i intre noi, Inarmndu-ne cu Harul
Sau, cu dunirrezeiasca Scripturd, cu Predania dumnezeiasc, cu
cunostinta sfintelor dogme $i a sfintelor canoane, cu atata bund
rnduial, care face din noi adevrati crestini si ne pune In
stare sA lucrAm spre Implin4rea scopului nostru, care e virtutea
si mntuirea.
Ash ne-a asezat DumnOzeu boldurile acestea, hcele acestea ascutite, Intr'un tot, In ash mod Incat ne-a lAsat Iibertatea de
actiune $i constiinta In propriul ei exercitiu. Cine va fi omul care
sh IndrAsneasch s legiuiascd lucrurile improtiva liberttii con-

stiintii, cnd nici Dumnezeu nu se atinge de libertatea ei ?

Dumnezeu ne-a lasat loc de joc In libertatea constiintii, ash luck
s nu putem aveh cuvnt de rhspuns si sa zicem: Doamne, de ce
www.digibuc.ro

m'ai tintuit, de ce m'ai legat $i nu m'ai lsat slobod s lucrez?

Poate c fceam voia ta.
Dragul meu, va rdspunde, te-am lsat slobod cu desgvarsire, nu slobod ca SA-4i faci de cap, dar slobod ca s ai libertatea

de a te misca spre a face voia Mea.

Pentru aceasta ne e data slobazenia. Si cine Indrazneste
sd se miste In Biserica lui Dumnezeu, dintre membrii care o
compun, de sus pana jos, sd se miste altfel de cat e voia lui
Dumnezeu, exprimat prin Sfanta Scripturd, durnnezeiasca
Predanie, prin sfintele dogme $i sfintele canoane, apoi unul ca
acela se lupta improtiva boldurilor.
Asemenea cc:Pilului care e lubit de maicg-sa, e luat In
brate, dar maicA-sa are ceva acolo la piept, are nige ace, $i copilul, de bucurie c se afla In bratele maicii sale cuvntul nu

e al meu, II am dela Sfantul Ion Gura de Aur incepe a slta

de bucurie, cci care e mai mare bucurie decat SA fie In bratele maicii, si a dat din mni de bucurie ea' se afla acolo, dar
(land din mni, se inteap.
Sa" bgdm de seamd cu totii ca nu cumva sa abuzn: de
dragostea ma:cii noastre, care e Biserica lui Dumnezeu, s Wan:
seama ca jocurile noastre sa nu devina cumva primejdioase snattii 5i vietii noastre cre$tine.

Am tinut, d-lor senatori, sa improsptez in sufletele

d-voastre ideile acestea pe cari ()red cd le stiti cu totii din sfnta
cre$tere ce ati priimit $i In casa printeasca" si In $colile noastre romanesti, unde se predd religiunea de preoti, de care eu
nu prea am de ce m plange. Eu sunt multumit de preotii nostri,
pentruca Isi fac datoria dupd Scriptura, 1$i fac datoria din punctul de vedere dogmatic $i dupd canoane. Si, d-lor senatori, dacd
se intmpla ici colo Cate o mica' abatere exceptionald, apoi stiti

vorba Romanului, ca nu e padure fard usatur, si mai stiti si

adevrul acela, ca uncle e omenire acolo este si pctuire, caci
cine zice cd este NM de Ocat, mincinos este, dupa cum zice
Sfantul Apostol loan Evanghelistul. Eu unul m $tiu ea' sunt

catos si ca atare am trebuinta de mila $i darul lui Dumnezeu,

precum si de ajutorul $i rugaciunile tuturor: Intai ale fratilor mei
arhierei i apoi de rugaciunile celorlalti cre5tini $i frati 'Mtn:
Hristos. De rugdci.unile tuturor am eu trebuintd, cci sunt paeatos si de aceea se cuvine ca numa: cine e fara pacat intre noi
acela s i piatra si s'o ridice improtiva fratelui sau. Eu nu cuwww.digibuc.ro

nosc pe nimeni si cnd vorbesc aceasta, vorbesc oficial eu

d-lor nu CUI1QSC pe nimeni, n!ci dintre fratii mei, nici dintre altii,

care sA fie nevrednic de chemarea sa. De aceea zic, d-lor senatori, Ca' nu este bine sd fie cineva acuzat pn nu e mai Inti
denuntat.
Si dacA are cineva s5 denunte ceva, il rog sa InceapA Intni
cu mine, InsA pti mi e c'neva denuntat, pnA nu e chemat Inaintea justitiei, fie pentru lucrurile duhovnicesti, fie pentru cele
lumesti, nu poate sA fie intru nimic acuzat. Si dac e vinovat,
el trebue sA-si dea socoteal inaintea judecAtii bisericesti, dacd
abaterea este spiritual, ori inaintea judectii lumesti, daed abaterea este de o altd naturA.

Pentru mine e nevinovat omul de care s'a vorbit pe de

laturi.
D. C. G. Dissescu: Chestiunea Averescu.

P. S. S. Episcopal de Roman: Eu nu lac politic.

Stiti, d-lor senatori, c Romnul mai are o vorbg, pe care
v rog sd-mi dati voie sA v'o amintese, sau dacA nu vreti o si

retrag; st4i vorba noastr romnease, c hotul dacd nu e

prins cu ma* in salc, este rdegustor icinstit (Ilaritate).
Trebuie s se prind hotul cu mna in sac $i sd se del judecAtii, incepnd cu mine, dacA voi fi vinovat. Dacd este cineva
metrebnic In Biserica crestineascA, s se dea judectii si sa se
trimit la locul sAu, fiecaruia s i se dea partea ce i se cuvine,
s fie trimis 4a plimbare si in locul celui netrebnic sa se aleaga
omul de treaba, care sA faCA cinste Bisericiii, sA munceascA
pentru demnitatea, pentru cinstea Bisericii.
Asa Inteleg sd se lucreze In Biserica noastr romneascA.
D-lor senatori, trebue sa mA tin de fAgAduial. MA iertati
ca simt ca am cam Intrziat, de aceea mA voi grabl sa scurtez.
D. C. G. Dissescu: Va rog continuati, nu scurtati; vd ascultam cu atentiune.
P. S. S. Episcopal Romanalui: Aceste zise, ca inceput al
cuvntrii, viu la proiectul de lege ce ne stA inainte si declar,
ca sa scurtez...
0 voce: Nu scurtati.
P. S. S. Episcopal Romanalui: ...ca m unesc din adncul
sufletului meu, cu proiectul, In ceeace priveste largirea cercului
eligibililor la episcopii si mitropolii.

www.digibuc.ro

10

Gsesc eh este un lucru canoMcesc ceeace a facut d. mimstru, si Ii multumesc cu recunostinth pentru aceasta.
Dar dac ,s'a lrgit cercul eligibililor la episcopii si mitropolii, sa se a mhsuri i sa se tinh socoteala de principiul scripturelnic pe care 11 dh. Duhul Sfnt si care sund ash: ch cel de curand botezat s nu fie curnd Maintat In der. Nu doar c avem
pe c!neva de curnd 'botezat Intre clericii nostri, dar Inteleg ca
de acest prncipiu s se find socoteald, lArgindu-se intelesul lui,
si sh se aplice $1 la clerici: diaconi si preoti, pe cari i-am gasl
cu totii vredMci pentru sfnta treapth a arhieriei.
Sh nu ne fie de ajuns un numhr de 5-6 ori nu stiu cti ani
decnd s'au hirotonisit, ci sh fie sub ispitre, adica Incercare canonica si sub privegherea Mitropolitilor si Episcopilor.

Este o vorb, c pe caugeir pustia il creste i luincta "II ispiteste. De aceea un viitor Episcop sau Mitropolit trebueste
crescut de staretul sdu cu ash Ingrijire si cu ash asprime, Inct
fiind chemat ca Ierarh, s pard ch.' este Inger In trup, i s duc
vieata cu atdta infrnare si activitate In Domnul, incht ispitele
ce pot venl asupra lui s nu-1 poata d la o parte din drumul care duce la implinirea cu toath scumpdtatea a sfintei vointe
a lui Dumnezeu, pentru dobndirea xnntuirii sale si a pastoritilor sai.
D-lor senatori, cnd eram profesor le Seminariul din Rmnicu-Valcea, spuneam elevilor mei, cnd le vorbeam In materie
de educatie, spre a-i face s se apropie de mine, creschtorul lor,

chci eu inteleg s fie o sfnta si nevinovath prietenie lntre

crescuti si creschtor, caci numai astfel va produce folos le
spunearn: dragii mei, sh m credeti c vh este de folos o crestere mai asprisoarh, amestecat cu blndete phrinteasch, ca
ash am fost crescut si eu In Liceul din Craiova si In Internatul
acelui Liceu, al chrui fiu m cinstesc de a fi. Ash m'au crescut
creschtorii mireni si ash ne-au crescut pe toti chti am trecut pe
acolo: cu oarecare asprime, dar unith cu dragoste printeasch;
iar rezultatele n'au fost rele.
Si le mai ziceam: dupd cum negustorul, stiind deprinderea
cumphrtorilor de a se tocml cnd cumpr vreun 'lucru din magazinul lui, cere pret indoit, In nadejdea ch i se va d pe jumd-

tate din cat a cerut si tot ii va ramne oarecare chstig, ash si

In materie de educatiune, care trebueste aplicata mai ales la
persoanele bisericesti, pe cari vom trebuI sa le Invrednicim de
www.digibuc.ro

11

Indo:ta cinste In Biserica Domnului, se cuvine ca sd cerem indoit, adied asprime augreascd.
D-Ior senatori, s nu v inspimantati. Eu sunt de ideea,
cd pentru cresterea seminaristilor si teologilor, profesor:i trebue
sa fie daca nu calugri, apoi cel putin preoti insurati, pentruca
sd se impresioneze viltorul cleric nu numai din cuvintele invdttorului, dar bed si_de tinuta lui.
Seminaristul vine dela tar ca un 'Inger al lui Dumnezeu.
Este In interesul nostru crestinesc ca sa' nu-1 scoatem In altfel dIn

Seminar ori din Facultate, ci sd-I trimitem la locul de trebuinta

tot Inger al lui Dumnezeu. Si ca ,sd-.1 trimitem asa, trebue s.

fie impresionat Intru toate si intru cat este cu putina mimai

duhovniceste.

S md ierte d-nii rprofesori mireni, cci nu sunt contra

Ii avem as potrivit legiuirilor de pan6 acum. Stiu ca
scoala romana nu a produs si nu produce rau; stiu ca scoala rocl-lor.

mna produce bine, dar fieste-care clascal la locul su: In scoala

militar, dascali militari; in $coala mirean, dascali mireni; in
scoala bisericeasck dascali clerici.
Viitorii clerici trebuesc crescuti cu cea mai mare luare am:rite si cu toatd asprimea vietii calugresti. S le cerern, ca si
negustorul de care am vorbit, pretul indoit cum am zis s
le cerem un leu pentru ca s putem obtine cel putin 50 de bani.
Stiu C n'au s se facd cu totii augdri si nici se poate

inchipul cd ar fi cineva, care s pretindd lucrul acesta dar

viitorul cleric, crescut csalugreste, In adevratul inteles al cuvantului, are sa fie cel putin un foarte bun preot de enorie.
Si dac, din imprejurdrI, vreunul nu va putea infr in cler,
societatea nu va fi pagubit, cdci va dobandi un crestin sfnt,
un cetdtean printre cei de frunte.
Iar cat pentru cel care Imbrliseaz vieata calugreasc
si este chemat s se pregateasc ca s ajung episcop sau mitropolit, unul ca acesta trebueste priveghiat indelung si de aproape, cdci omul este supus patimilor si greseste in tot timpul
vietii. De aceea, mai ales un asemenea augar trebue tinut
strans, trebue trecut, cum zfcem noi Romnii, prin ciur si prin
darmon. Trebueste Incercat in tot felul, trebueste faurit si otelit
in tot chipul, spre a se vedea dac'd dobandeste fbdarea si smerenia si dac isi agoniseste destoinicia pentru sfnta chemare
www.digibuc.ro

12

.de episcop sau mitropolit, avnd s poarte, cu rspundere, turma cea cuvnttoare pe psunele de mntuire.
Dacg, dup toate acestea, eu, bunioar, Imi voi formA Incredintarea, CA unul ca acesta este In stare si gata de a-si pune
intreaga lui fiint pentru adevrurile credintei si vietii crestinesti
si pentru turma cuvnttoare, atunci si eu cu dragA inim m
voi duce la stpanirea bisericeasc si la stdpnirea lumeascA si
voi zice: omul acesta s nu fie trecut cu vederea, cAci uite si
-alite cte calitti are.
N'as fi de idee ca pe tnrul care, Indat ce iese din $coala,
sd-I facem mne cdlugr, poimne diacon, dupd o sAptmna
preot si apoi Indat s-1 alegem si s-1 In ltm la treapta de e-piscop sau mitropotil. Eu potrivit sfintelor canoane nu sunt
de pdrerea aceasta. Trebue s-1 lstn s mai Imbtrneasc, s

mai de cu fin pe barn, cum am zice, spre a ave timpul

-trebuincios ca s se deprind cum trebue in- vieata duhovnicea-

scd si s se invete a o cum are s se miste In lame, ca sd fie

spre edificare, iar nu spre sminteal.
Dacd se vor lu asemenea msuri, dupa prerea mea, neaprat trebuitoare, apoi sunt cu dragg inim pentru lrgirea cercului eligibilllor.

Cdci sd bgm bine de seam, d-lor senatori, ca mai este

la mijloc si ideea desfiintrii Arhiereilor Titulari, cart_ sunt, dupa
-prerea mea, necanonici. Si dac d. Dumnezeu ca s am parte
ode cuvnt Inaintea d-voastre,a d-lui ministru $i a I. I. P. P. S. S.
Mitropoliti si Episcopi, atunci cu att mai mult se impune ca s

luam msurile cele strasnice, dar bane fat de acei cari intr
deadreptul la episcopie si la mitropolie, cci vom ramne numai
cu Ep:scopi si cu Mitropoliti.
Am zis, d-lor senatori, c arhiereii titulari, sau horepiscopii, cum Ii numeste legea, sunt necanonici si iata pentru ce:
Ei erau preoti $i anume protopopi prin sate, cum vedem din canonul 8 al Sinodului din Antiohia si tlcul lui In Pidalion. Ei,
dupa canonul 14 al Sinodului din Neo-Kesar!a, sunt spre 'Maipuirea apostohlor celor 70, nu a celor 12, cAci atunci ar fi ar-

herei si eu n'as avea drqtate s vin Inaintea d-voastre s sustin ca sunt necanonici. Si aceia, precum stiti acei 70 erau
-apostoli de treapta a doua, ai CAI-or urmasi sunt preotii. Ei se
Iirotoniseau de ep'scopul nu de episcopii cetatii careea se
www.digibuc.ro

13

supuneau, dup canonul 10 tot al mentionatului Sinod, din care

horepiscopii erau In sate ori prin politii, adic prin oaflm
rasele sau trgusoare.
De ar fi fost ei episcopi ar fi trebuit s f! e hirotonisiti, nu
fiecare de episcopul sau, precum spune acest canon, ci de doui
episcopi sau de trei, precum cere canonul 1 al Sfintilor Apostoli.
HotrIt, dar, ei erau preoti.

Cu toate acestea, d-lor senatori, In doua chipuri s'a Intmplat s aibd Biserica veche episcopi crora de nevoie li s'a
dat numele de horepiscopi pe la sate si trgusoare Inti,.
cnd a priim:t Biserica pre schismaticii Novatieni cdrora PidaIfonul le zice Navatieni, cari aveau intre ei si episcopi. S'a regulat prin canonul 8 al Sinodului I ecumenic, ca episcopii Navatienr
sd fie priimiti ca episcopi unde se gasesc locuri vacante de episcopi; iar unde locul este ocupat cu episcopul Bisericei, acolo episcopul Navatienilor va avea cinstea presviterului, afard numai
dacA i se va pre episcopului insus, acela care are administra-

pa In mna sa, a-1 Imprtds1 de cinstea numelui. Si, dac aiceasta nu-i va place lui, va socoti un loc, ori de horepiscop, ori
de presviter, pentru cel ce se socoteste negresit a fi In cler, ca
sa nu fie doi episcopi inteo cetate.

Deci, de nevoi, ,d-lor senatori, si nu de trebuint si In

mod regulat Ii d loc ori de protopop, ori de presviter.
Vedeti cum pzeau de bine regulile Sfintii Pdrinti, cei fcatori de minuni! Iertati-md, dar noi ce minuni fcut-am pand
acum, ca s schimbrn ce au fcut fckorii de minuni?
Al dollea, cnd independent de cazul acum aratat, si, In
mod abuziv, se vede c Incepuse anume ohiceiul de a se birotonisl episcopi pe la asemenea localitti, Sfintii Printi au cutat
s strpeasc acest ru obicefu, ori de cte ori s'a ivit. Asa, In
canonul 6 al Sinodului din Sardica citim: Sd nu fie iertat insd
ficste-eum a se pune episcop in vreun sat sau in cetate micd, la

care si un singur presviter ajunge, cd nu este de nevoie a se

asezd acolo episcop, ca s nu se miscoreze numele ep4scopului $i

stiiptinia; ci, piscopii eparhiei, precum mai inainte am zts, in

aeeste :ceteiji stint datori a asezci episcopi, in cari si mai inainte
s'au aflat cd s'au fost felcut epiocopi. lard de s'ar aflci vro cetatecd asci s'a inmuljit intru mult numcir de popor, Neat sic' se socoteascd ea vrednicd ki de episcopie,
id".
www.digibuc.ro

14

Vedeti, d-lor senatori, ct erau de gelosi Sfintii Parinti, nu

pentru persoane, ci pentru Inalta vrednicie episcopala!
Iar Sinodul .din Laodikia prin canonul 57 hotardste:
D. C. G. DissaSC11: Laodikia, nu Laod!ceea?

P. S. S. EThisdopul de Roman: Laodikia este tot una cu

ceeace zicem noi In limba mai noud: Laodiceea. Eu sunt mai
batrn si obicinuit cu vorbe vechi, .de aceea zic Laodikia. Eu
sunt de moda veche (Intrerurperi). Zicncl ca sunt de moda veche, nu inteleg ca intre noi ar fi altii de moda nou. Ma marginesc acl si pun punct.
Canonul 57 al Sinodului din Laodikia hotrste: Nu se
-cade In sate si trgusoare a se asez episcopi; ci, trecatori;
Ins, cei acum mai inainte asezati, nimica sa faca fail de socotinta episcopului celui din cetate.
Vedeti, canonul e bland, nu cateriseste; nu zice: esti necanonic, trebuiesti dat afard, ci constata cd s'a fcut neornduiald si porunceste s nu se mai faca" de acum inainte.
Canonul continua: Dar asemenea si presviterii nimict sti
Mai Wei de socotinta ep4scopului".
Sublinfez cuvintele acestea, caci ne vor trebul mai la vale.

In tlmcirea acestui canon citim: Ca s nu se defaime

dregatoria Episcopului, poruOeste canonul acesta, ea' nu trebuie
a se asez Episcopi prin sate si .prin trguri mici; ci, numai
exarhi, afdica horepiscopi. lar cti de acest fel acum au apucat
a se face, ramaie; Insa l'Ar stirea Episcopului cetatii sa nu faca
nimica, asemenea nici preotii. Vezi si canonul 39 apostolesc". Acesta zice, ca preotii $i diaconii sa nu f acd nimica far de stirea
si Invoirea Episcopului lor.
Din cele de ,pn ad intelegem, ea In $iserica veche erau
exarhi sau horepiscopi, adica protopresviteri pe la sate $i targusoare, cari erau hirotonisiti fiecare de episcopul sat' de care
depinde, $i totodat altii dect acestia erau opiscopi, unii hirotonisiti In mod abuziv, iar altii dintre Navatieni, prin asemenea
localitati. Acestora din urm, cdrora li s'au dat loc Intre horepiscopi, Sinodul din Anghira, prin canonul 13, le hotrste sa nu

le fie iertat a hirotonisl presviteri sau diaconi. Dar Inca nici

presviteri ai cetatii, fail a li se d voie de catre Episccpul, cu
scrisori, Inteo alt parohie.
lar din tlcuirea canonului aflam acested: Nu este slobod
horepiscopilor, fail de inscris slobozenie dela Episcopul locului
_

www.digibuc.ro

15

a face hirotonii nu numai Intru alt loc, ci nici In locul lor, fdrd
slobozenia arhiereului locului, gall numai ipodiacon!, anagnosti
si catehisitori, dupd canonul al 10-lea al Sinodului din Antiohia.
Din suta a zecea incoace a disprut din Bisericd numele
de horepiscop si s'a inlocuit cu cel de protopop, pe care tot
preoti Il poartd pan astazi, precum tot preoti erau cei ce purtau pe acel de horepiscap pnd In suta mentionatd.
As Eind, se naste intrebarea: In ce situatiune canonicd se
afla arhiereii nostri titulari, numiti In lege: horepiscopi?
Socotesc cd Prea Sfintiile Lor se afld In stare nu tocmai
ident:cd cu a episcapilor asezati prin targusoare, si despre care
ne vorbl mai sus canonul 57 din Laodikia, cu tlciurea lui, ci
cam asemenea. Deci este imperioasd trebuint ca P. P. S. S. L. L.
-sd fie la vreme alesi ep!scopi si as mai departe; iard altii, pe
-urmd, sd nu se mai hirotoniseascd In locu-le pentrucd nu sunt
canonici.

Orice ratiuni s'ar aduce In favoarea ideii de a se mentine

arhiereii titulari, numiti horepiscopi, sunt necanonice. Noi voim
s strn_ln canoane, cci noi Intelegem cd ad este tdria noastr,
in sfnta canonicitate $i ortodoxie, In Bisetrica Ortodoxd a Rdsdritului.

Nu Inteleg s fim, cum z!ce un domn senator dintre noi,

mai zilele trecute: oet $i oci, eu late leg sd fim ori asd, ori cwst;
una din cloud: ori, ori. Ori stm In canoane si suntem crestini
adevdrati, tinnd socoteald de sfintele dogme ale Bisericii cres-tine a Rdsdritului, ori nu stm In canoane $i atunci esim din Biserica lui firistos si ne facem ramurd uscatd, bund de pus pe foc.
D-lor senatori, ca sd nu mai iau cuvntul a doua card', declar
acum cd am pierdut din vedere sd vd spun un lucru tot cu privire
la arhiereii titulari. Trebui sd Incep cu ei, dar errare human=
-est. Sunt, In biserica Constantinopolei si In -celelalte patriarhii,
arhierei nurnai cu numele, cari Insd In realitate nu au catedre episcopale.

D. C. G. Dissescu: N'au stdpnie.

P. S. S. Episcopal de Roman: Acestia, d-lor senatori, se
Tiumesc episcopi titulari, iar In biserica papald aud Ca s'ar numl
episcopi in partibus infidelium.
Ce sunt acestia, vd aduceti aminte din istoria bisericeascd.
Erau Inainte vreme episcopii, peste cari Imprejurdrile vremilor,
imprejurri vitrige pentru unele popoare, au adus lucrurile prfd

www.digibuc.ro

16

acolo, c cei streini de sfanta crestinatate au pus stpnire peste

locurile 5i episcopiile din acele tinuturi. Biserica mama, biserica patriarhal din Constantinopole 5i clin celelalte patriarhii,
are nadeldea c'd bunul Dumnezeu se va milostvl si va face, ca aeeste episcopii O. se reinfiinteze. Rand atunci, patriarhii continua
a hirotonisl episcopi pe nurnele acelor episcopii, cari de fapt nti
exista.

Va sdi eica, d-lor senatori, Intelegeti c acolo este o nadejde de a se reintr In canonicitate.
Dar la noi este oare canonica hirotonisirea unor astfel de
arhirei titulari? Titluri de mitropolii sau episcopii desfiintate ni
s'au dat $i nou cnd eram Inca nerecunoscuti ca Biseried Autocefal, de cdtre Patriarhia din Constantinopol. Aceia erau cu
adevarat ca si cei de mai sus.
Dar din momentul ce noi am captat autocefalia $i nu vrem_
s $tim de raportul de supus la mai mare, In Mara de hotarele
tarli noastre, pentrucd suntem cu mila lui Dumnezeu 5i vrednicia Romani lor, Stat independent, ne-am mngtat ctr cuvinte In
adevr gdilitoare ca s dam arhiereilor titluri romnesti, dar
cari nu sunt In nici o lea-turd' cu mitropolii sau episcopii (lesfiintate din cauza necrestinilor. Ei bine, suntem noi In pozitiunea
acelora ale caror episcopii $i mitropolii s'au desfiintat de sute de
ani? Nu! Din mila lui Dumnezeu suntem cregini liberi In Stat
romnesc liber. Suntem pe pmntul nostru. Avem stapnire de
sine. Romania este numai a Romani ler, nu este sub nici o stapnire strein, de care s ne lereased Dumnezeu In vecii vecilor!

Aici avem o stapnire duhovniceased crestin ortodox

peste tot teritoriul Romniei. Deci, ce sa zicem, bunioara, de orasul Craiova? El se af Fa' sub pastorirea duhovniceased a Chiriarhului Eparhiei Rmnicului-Noului-Severin. SA continuam d
face acolo episcop-horepiscop, ca s ne Inse lm a$A cu cuvinte
goale? Atunci vom avea doi episcopi Intfo eparhie, ceeace este
in contra canoanelor.
Altf el ar fi lucrul cand pentru arhiereii nostri titulari s'ar
Infiint anumite eparhii, daed cele actuale s'ar gsl ea' nu sunt
suficiente.

Pentru aceste cuvinte Indrznesc, d-lor senatori, s vd rog

respectuos, ca Impreuna sa rugdm pe d. rninistru al cultelor $i
instructiunii publice, sa binevoiased a venl iard$i la prerea
d-sale cea dinti, cea din primul d-sale prioect, care prevedek
www.digibuc.ro

17

acest lucru, si nu puteam dect s felicit pe d. ministru pentru

aceasta. A5 fi avut fericirea s-1 f elicit de doua ori: Intai pentru
lrgirea cercului eligibililor $i acum pentru aceast a doua
msur.

NdAjduiesc eh" yeti revenl, d-le rninistru, $i ash v rog

respectuos pc toti, d-lor senatori, ca s Incetm cu starea de necanonicitate a arhiereilor nostri titulari.
Trec, d-lor senatori, la alt schimbare, altd modificare pe
care o vdd eh' se introduce prin noul proiect de lege. Aceasta este
infiintarea consistoriului superior bisericesc.
Se aduc de multi cuvintele Sfntului Chiprian, ca Episcopul

s nu facLnimc Mil de sfatul preotilor 5i al diaconilor sdi. Eu

completez pe aceia: $i fdr consimtimantul poporalui".
Eu respect pe Sf. Chiprian, respect $i opiniunea sa teologica, dar sunt dator s tin socoteal $i de prerea celor mai
multi, de hotrlrea Bisericii.
Cu tot respectul ce am pentru fiecare dintre membrii Bisericii, mai ales cnd este un ierarh proslvit de Dumnezeu cu
sfintenie, declar c prerea aceasta, desi nu contine In sine ceva
care s fie vtmtor, cAci ce face ierarhul dac chiamd la sine
pe preoti $i pe.diaconi, fiii si duhovnicesti? Ii chiamd ca s se
sfatuiasc cu dnsii In privinta trebuintelor bisericesti din eparsa. Ash ceva putem face $i facem pe la eparhiile noastre.
Totusi nu poate face episcopul In eparhia sa, nici el singur, nici
Impreun cn preotii 5i diaconii si, ceeace trece peste sfera lui,
cAci (Ind ar Indrzni s facA ceva ce ar trece peste competinta
lui de Episcop, si-ar atrage dupd sine responsabilitatea inaintea
Sf. Sinod al Episcopilor, singurul indrepttit In toate, In Biseric.
Voci: Este ora 6; s se ridice $edinta.
P. S. S. Episcopul de Roman: D-lor senatori, des1 sunt pornit cAtre bdtrnete, nu sunt inc btrn. Asa e firea mea
cci ash sunt din copilrie; cred, totusi c, cu ajutorul lui

Dumnezeu 5i bun-vointa d-voastre a tuturor, as puteh fherge

inainte.

(Sedinta se ridicd, orele Hind 6).

Do umente-Aprare.

www.digibuc.ro

18

SEDINTA DELA 6 MARTIE 1909.

Domnilor Senatori!
Urmez Inainte cuvntarea mea Intrerupta cu inchiderea sedintei de asear.
Cei ce tin ca sa vada practica Sfntului Chiprian urmat.
nu numai In eparhia sa generalizat, dus pn acolo inct s." o
vada aplicat mai sus, in Sfntul Sinod, s'au Incercat ca s. de
oarecare canonicitate, oare-cari baze canonice, si aduc canoanele: 41 al Sfintilor Apostoli, 26 al Sinodului al IV ecumenic, 24
si 25 al Sinodului din Antiohia si 41 al Sinodului din Cartaginea,
prin cari zic ei c s'ar legiui, ca Episcopul s nu faca nimic fard
de sfatul preotilor si al diaconilor sAi.
Am deschis, d-lor senatori, Pidalionul sa vd si eu cuprinsul canoanelor acestora, s ce am gsit?

Aceeasi idee, Imbracata dupa canoane cu o deosebit

baina si anume ideea ca s nu fac nimic economul Episcopiei,
s nu vnd nimic din mosii, din realittile Episcopei, fara de stirea E'pscopului.
Si astfel: nici Episcopul sa nu fadi unele ca acestea far
de stirea economului Episcopiei sale, fara de stirea preotilor si
diaconilor Episcopiei sale. Si dac. Episcoput face milostenie, s
o Ind prin preotii si diaconii si, ai Casei episcopale.
De ce, d-lor senatori, toate acestea?
Nu vi le spun dela mine; le iau de acolo, din tlcuiri: ca s
fie numele Eipiscopului mai presus de orice bnuiala. Vedeti, nu
este parte dubovniceasc acolo, este parte baneasca, $i banul
este lucru comedicts. Si au gasit de cuviinta Sfintii Parinti, gelosi de cinstea numelui Epikopului, sa-1 apere pe Episcop, sa-i
puna numele mai presus de orice banuial ,. fiindca ell chestiune

de materie si de aceea au luat aceasta masura, ca sa nu fac

unul fara stirea celorlalti si ceilalti fara stirea Episcopului.
iatd, d-lor senatori, acesta este cuprinsul anonului, care
se pretinde a se aduce In sprijinul ideii, ca episcopul sa nu f ac
in general nimic fail de stirea preotilor si a diaconilor sai.
Apoi, dela a-I obligh ca s nu vnda mosiile, unii fara de
stirea altora, si Om a-1 oblig sa nu fac nimic In eparhia sa
fall de sfatul preotilor si al diaconilor si, fiege-care, care cunoaste dreptul bisericesc, va Intelege ca este o mare deosebire.
www.digibuc.ro

19

Deci, aceste baze, pe cari vor sa puna temelia institutiunii

,ce vor sa infiinteze, neexistnd, edificiul rdmne In aer.
Mai este un canon pe care 11 aduc Inainte: canonul al
VII-lea al lui Teofil al Alexandriei.
Am deschis Pidalionul sd vdd ce este acesta.Obligatiuriea
-asupra Episcopului, ca atunci cnd are de gnd sd hirotoniseasca 'tin preot, sd-1 facd paroh, sd nu faca acest lucru pnd
_nu ordona alegerea lui de preotii anume hotdriti de canoane, si
hirotonia sd nu o facd In secret, caci a trecut vremea persecutiunilor, cnd de nevoe se pute face si as.
Acum, adicd In vremea lui Teofil, Biserica fiind In libertate
din mila lui Dumnezeu, sa se facd hirotonia in public.
Pentruce si aceasta?
Pentruca sd fie mai presus de banuiajd numele Episcopului;
sd nu se zicd cumva, cd a facut cuiva vreun hatr.
Eu, d-lor senatori, dela obligatiuni de felul acestora asupra episcopului si pna la aceea de a se zice cd nu poate sa facd
nimic,. In general, absolut nimic, In eparhia sa, fard de sfatul
preotilor, Intelegeti iardsi cd este o mare deosebire.
Deci, si din acest punct de vedere, al prevederilor acestui
canon, cei ce ar vol sd clddeascd un consistoriu superior bisericesc, Intemeindu-se pe aceste baze, bazele nepretndu-se la intemeierea acestei institutiuni, edificiul rmne In aer.

Dar se mai zice: mdcar concedati-ne aceasta, cd a fost

obiceiu In Biserica veche a lui Hristos ca sa i parte preoti si
diaconi si alte persoane, poate mult mai mici, la Sfintele Sinoacle, Impreuna cu Sfintii Parinti.
Ei bine, d-lor Senatori, au luat parte, dar sd vedem cum
au luat parte?
Erau unii episcopi bdtrni, aproape cazuti de batrnete.
Stiti cum erau ale de comunicatie In vremea primelor veacuri
ale erei crestine. Erau destul de nepractice, In comparatie cu binef acerile civilizatiunei aduse noua In ziva de astdzi, si din acest
punct de vedere.
Asemenea oameni sa-i pui pe drumuri, bunioara dela Roma
la Constantinopol si pna In Niceea, pe vremea aceea, cu mijloacele acelea de comunicatiune, aceasta ar fi Insemnat a le deecret cu siguranta moartea. ,

Si ce s'a fdcut?
N'a venit Statul cu legi, ca sa se amestece In chestiuni cari
www.digibuc.ro

20

trec peste hotarele sale, Lad, o repet, ca sa nu mi se interpretez

ru cuvntul meu, recunosteam Statului, dreptul 5i datoria de a
face ori si ce legi ce crede ca Ii sunt de trebuinta si de folos pen
tru ajungerea scopului sau, care este legalitatea.
Recunoastem datoria acesta si clreptul Statului, ziceam
Oita acolo pana unde chiar ne-ar durea pe noi Biserica luf

firistos, pana la aceea ca s'ar Intmpla, din nenorocire, cum

ziceam, ca Statul sa nu ne mai fie, cum ne este, prieten, binevoi
tor si sa faca legi cum Intelege el si s ne spun ca este de inte
resul lui.

Ei bine, noi 5i atunci suntem datori ca s respectam Statul

si legile sale, cu singura deosebire ca s ne spunem si noi cu

vntul, In virtutea libertatii constiintii, caci precum suntem da
tori respect si supunere Statului 5i legilor Statului, precum sun
tem datori s ne supunem dupa cum zice Evanghelia Ke
sarului: s dam Kesarului ce este al Kesarului, tot ash suntem
datori In acelas timp sa dam lui Dumnezeu ceeace este al lid
Dumnezeu.

Ca sd nu mi se interpreteze cuvntul Intealtfel de cum If

intelege eu, de aceea repet si
sa legiuim Impreuna cu priete
niesi se cuvine sa legiuim Impreuna cu prietenie si cu fratie
s ne dam mna spre binele Bisericii si al Statului, In ceeace
legiuim cu privire la Biserica, cu rugamintea aceasta din partea
Bisericii: s strn fiecare in hotarele sale, caci numai ash se
poate atinge eu folos scopul att al Bisericei luf Dumnezeu, cat
si al Statului.
Lidata ce vom Indrasni noi, Biserica lui liristos, s avem:
petentium mai presus de ceeeace se cuvine, atunci Intelegeti ca
incalcam drepturile Statului, si este In dreptul sau 5i are datoria
de a se apard. ne pue la rnduiala daca nu suntem oameni
de buri rndud, pe noi cei din Biserica. Si altfel si noi, la ran
. dul nostru, avem acelas drept cnd vom vedea, fereasca Dum
nezeu, ca s'ar cere s se faca legiuiri Impreun cu noi, dar In
paguba dogmei credintii crestine si a sfintelor canoane, pe cart
binevoeste Statul s ni le resepcte, si Ii suntem recunoscatort
pentru aceasta, caci recunoaste printr'un articol din legea sinodal, ca Sf. Sinod mentine unitatea dogmatc, canonica si disci
plinar cu bisericile ortodoxe. El bine, aceasta este o bunavoire
a Statului, pentru care i suntem recunoscatorf, si Ihtemeiati pe.
aceasta bundvoire, Indrznim s noi, Biserica luf liristos. ca
www.digibuc.ro

2 I.

zicem, cand vedem ca se legiueste ceva care ne-ar dureh: la%

me-ai recunoscut dreptul acesta, iar acum, prin ceeace voesti sa
legiuesti, ne doare; ne rugam d-voastre ca sa ne ajutati sa nu
ne doara.
Ash Inteleg, d-lor senatori, ca se cuvine sa fie raporturile
cIe bun prietenie si ash le cred cA si sunt. Si daca vad b proectul

de lege cevh care nu convine Bisericii, departe de mine andul

c ar fi provenit dela Stat, cu vreo intentiune dumanoas BisericH; sa tuA fereasca Dumnezeu! Nici nu mi-a venit asemenea
and, $i daca mi-ar venI 1-a$ respinge, pentruca stiu ch suntem
-toti Romani si crestini ortodoc$i ei-mi e cu neputinta sa primesc o socoteala ca aceasta. Nu vine d. Ministru decat cu sentimente de prietenie, binevoind Bisericii, i tat cu aceleasi senti-mente $1 cu a,ceeasi sinceritate Il ruarn sa ne creada ca venim
.si noi sa ne dam cuvantul nostru.
Mai fac Inca orugaminte: sa nu tineti, d-lor senatori, socoteala de tonul vorbirei mele si de Infati$area mea. Firea mea
e cam nervoasd; sunt bolnav de nervi din copilarie. Se poate Intampl ca tonului meu sa i se gaseasca cusururi (protestri);
zanditi-va la ceeace graesc, caci va graesc cu curatenia
pentru binele Statului $i al Bisericii. (Aplauze).
Erau, d-lor senatori, cum ziceam, Episcapi batrani $i nu se
-puteau expune la calatorii, In conditiunile de atunci, fara a-$i pri-

mejdul vie*. Ce jaceau acei venerabili batrani ? Cu invoirea

Sfintelor Sinoade, singurele cad hotrsc hi chestiuni de dogme,
in cari Statul nu se poate amesteck ci bine-voieste a ne lash libertatea ca In chestiunlle dogmatice si de canoane sa ne ocupm
iioi ash sA mi se Inteleaga cuvintele, nu doar ca eu as refuzh
Statuliii de a legiulcu Biserica; sA ma fereasca Dumnezeul aceasta ar fi nebunie, si eu nu primesc sA fiu nebun, caci nu
sunt; cu Invoirea Sfintelor Sinoade, zic, Episcopii batrani isi
trimiteau pe ucenicii lor, d!aconi sau preoti, pe cari ii formasera
ei, $i Ii trimiteau nu ca sa graiasca In Sfintele Sinoade In propria
lor persoand i autorltate, cu drepturi egale cu Episcopii, ci ca
delegati ai stapanilor lor, ai Episcopilor ldr, ai batranilor br, si
sA exprime cu credinciosie credintele Bisericii lui Iiristos, In
ce priveste adevarurile credintei $i adevarurile vietii crestine,
ori-cum ar fi fast atacate Inaintea Sinoadelor ecumenice. Si ash
se prezentau bArbatii acestia, multi dintre dansii, cum ziceam
ieri, facatori de minuni, se prezentau In Sfintele Sinoade si apawww.digibuc.ro

22

rau, In numele Episcopilor lor, adevrurile credintei si ale vietif

crestine, si dacd ischleau, ischleau pentruch" erau delegatii Epis-

copului. Pateh s zich $i orisas ipgrapsahot find am subpentruch er delegat al Episcopului.

Mai era $i alt ordin de episcopi, cari tot ash batrni erau,
dar nu cazuti de tot, ca sh nu se poath misch, ca cei dinti, dela
eparhie si s vinA la Sinod. Veniau acestia la Sfntul Sinod, ash
btrni, 1$i trau batrnetele cum puteau, chci puteau sh' se mai
miste. Dar andindu-se c bdtrnetea aduce cu sine poate slabirea memoriei, poate a puterii de a Inchipul $i a$ aranj ideile
In ordinea In care trebue sh le expuie ca sh" serveasch adevarul
In Sfntul Sinod $i sA astupe gura ereticilor, nu aveau bdtrnif
curaj, desi erau stpni pe adevarurile credintei, ca s faca a
chTtorie singuri, ci se Intovrd$eau de ucenicii lor, ca Atanasie
din Alexandria $i altii.
Si veniau la Sfntul Sinod $i ziceau fibcare ucenicului sdu:
dragul meu, spune tu Cci tu le stii, le-ai Invatat dela mine, adevrurile credintei, si voi fi si eu de faa cu tine, si uhde voi vede Ca' e iips, voi mai complet, unde vei vedeh c eu din batrnete voi ave ceva care s-mi scape din vedere, tu, ca mai
plin de vigoare, sh." m ajuti cu cele ce dela mine ai Invatat, ca
mai tndr.
Unii din acestia iscsleau, dar nu cu orisas ipgrapsa, cci
orisas ziceau Episcopii cari erau de fata.
Aceasta ca s astupe gura vrjmasilor Bisericii cari erau
multi $i primejdiosi, $i trebui sh" se vad c'd sunt episcopi,
si dau pdrerea lor acolo cu energie, $i c'd daca sunt unii din ei
bdtrni, nu pot sh" fie crezuti ca si-au pierdut mintile, de oarece
au ca martori pe fii lor veniti acolo ca sh astupe gura ereticilor,
c nu aveau dreptate sa faca asemenea nedrepte aeuzatiuni.
A au luat parte la Sfintele Sinoade, dar nu ca autoritate
din dreptul divin sau din dreptul bisericesc.
Numai preotii si diaconii ca delegati sau Insotitori ai episcopilor ddeau In Sinoade mdrturie pentru adevar, dar nu In
numele lor, ci In numele episcopilor lor.
Deci, dup canoane si ornduirile bisericesti, astfel declerici nu aveau atributiuni ca acelea pe cari le vd cu parere de
rau Inscrise pe socoteala consistoriului superior bisericesc.
Preotii si diaconii, subrnduiti cum sunt episcopului, ist
scris

www.digibuc.ro

23

Indeplinesc cele ale chemarii lor numai acolo unde episcopul sau
mitropolitul li rnduieste.

Atributiunile pe cari proiectul de lege le da clericilor

inferiori din consistoriul superor bisericesc, sunt atributiuni luate
dela episcopi, sfsiindu-se drepturile si prerogativele pe cari le
are episcopul dupa dreptul dumnezeesc si bisericesc, si Impartindu-le In cloud, lsnd episcopului dogmele, cultul si celelalte

si dnd consistoriului superior, cealalta parte, care este rupth

dela episcop; ba ce zic? dnd acelui eonsistoriu puterea de a
hotari in toate chestiunile privitodre la doctrine', cult si pastorie
sipritualei, cu toat ratificarea de care ne vorbeste proiectul,ratificare de natura mai mult de a Invrjbl, deck de a unl.
Ei bine, d-lor senatori, aceasth socoteald jigneste adnc in-

teresele Sfintei noastre Biserici. Farh sh se tind socoteal de

sfintele canoane, se iau preotii, apostoli de treapta a doua, din
scaunul lor, si sunt asezati In scaunul episcopilor, apostolii de
treapta Inthi.
Dach lsam episcopatul In cercul sau de atributiuni ce i se
cuvin dupa dreptul dumnezeesc si bisericesc; dach vom ls pe
preoti si pe diaconi In sfera lor de atributiuni, sub carmuirea episcopatului, potrivit aceluias drept dumnezeesc si bisericesc,

atunci sfnta armonie nu va fi vtamata. La din protiv, vom

expune Biserica lui Hristos la lupte si la Insngerri duhovnicesti, la vathmarea duhovniceasca pna la moarte.
Suntem datori sa 4inem socoteala, ca crestini, de dogma
Bisericii lui Ilristos, care spune c episcopul, prin hirotonia ce
i s'a conferit, are dela Dumnezeu toate darurile dumnezeesti, are
plenitudinea harurilor cte sunt de trebuinth Bisericii spre mntuire. Pentru aceasta si zicem episcopului: complet hirotopisitule, caci, cnd Ii zicem: Prea Sfintite, Insemneaza ca nu este
numai sfintit, ca simplul preot, care are un cerc marginit de daruri dumnezeesti, ci aceasta Insemneazh: complet hirotonisit, adica ca a priimit tot ce-i trebue pentru conducerea oamenilor la
mantuire si, prin urmare, eh nu mai are altceva de priimit dela
Dumnezeu intru Inlesnirea mntuirii omului.
Aceasta, d-lor senatori, este dogma credintii crestine.
Cum strn cu aceastd dogm fata de tendinta de a se Infiinth un consistoriu numit superior bisericesc, cu atributiunile
Pe cari le stirn? Cu mestrie s'au aranjat lucrurile ash Inct sh
putem taceh si sa ne putem Insel pe noi Insi-ne, ca Sfntul Siwww.digibuc.ro

2.1

nod rAmne In actualele atributiuni. Se face, Insh, o adunare bisericeasch, zice-se pentru rezonul, c ash este mai de folos Bisericii, pentruca sh inceteze neorInduelile si nemultumirile din
Biserich.
Auzi d-tal...
Apoi, pe cale de necanonicitate $i pe cale cum s'o mai
numesc? sh nu tinem seamd de dogmele crestine?!
Nu, d-lor, nu se poate aceasta; noi episcopii si cred c
sunt autorizat si de P. P S. S. fratii nostri episcopi nu putem
admite una ca aceasta.
D. N. Economu: Bravo!
P. S. S. Episcop al Romanului: Si nu putem, d-lor senatori,
admite aceasta pentru simplul cuvnt, ch suntem tinuti, ca episcopi crestini, sA respectAm dogmele pentru care am jurat sh le
tinem, ca i canoanele.
Si vA rog, d-lor senatori, sh credeti, ch prin legea In discutiune se face o cAlcare de dogmh, dach nu vom fi cu mare bhgare de seam. SA rugAm dar pe d. ministru al cultelor si sh-i
spunem:
D-le ministru, este bine eh Intr'o legiuire de importanta celei de fath, suntem chemati ca sh legiuim Impreunh; bine facetil
Dar chutnd sh legiuim In felul acesta, vh rughm sh credeti, ch
esiti din hotarele d-voastre i intrati In ale noastre i ne loviti
de ne doare... (Aplauze).
Si ne doare, d-le ministru, pentruch Indath ce ne-am Invoit
la una ca aceasta, Insemneazh eh ne-am Invoit la erezie.
Si, d-lor senatori, nu uitati ch Statului nu-i pash, nu-1 doare
capul dach Biserica va fi ori nu In erezie, ash cum ne doare pe
noi, pentruch Statul are interesele lui pentru a-si face legile de
cari crede eh are trebuinth, i ce putem noi crestinii sh-i spunem? Putem noi s tghduim Statului dreptul acesta?
De sigur ch nu, dar noi suntem datori cu att mai mult sh
ne aprm, pentruch, Inch o (lath, dLlor senatori, noi nu putem
admite aceasta, pentru cuvntul ch, chdem In erezie, In Indoith
erezie.
Inti, In Biserich, relativ de cele sfinte dAtAtor de lege este
numai Dumnezeu si Biserica al chrei Cap este Hristos-Dumnezeu. A ingadul Statului, care nu este si nu poate fi In Biserich,

pe cand Biserica este in Stat, care kespecth fiechrui cetAtean

libertatea constiintei; a Ingadul, zic, elementelor streine de fiinta
www.digibuc.ro

25

Bisericii s intre in Biserica si sa fac legi privitoare la cele

sfinte ale Bisericii, este abatere, este erezie.

Al doilea: daca s'ar Ingadul una ca aceastar adica daca

s'ar Ingadul Statului ca sa legifereze in cele sfinte ale Bisericii,
atunci ajungem la votarea articolelor din proiectul de lege prin
care se infiinteaza consistoriul superior bifricesc, asa cum ni
se prezintd, adica ajungem la schimbarea dogmei In privinta plenitudinei harurilor dumnezeesti de cari vorbii, ceeace este alt
abatere, adica alta erezie.
Gaci, d-lor senatori, ce Insernneaza a Intrunl Sinodul cu

preotii la un loc? Insemneaza a le spune: ori ca episcopii au

czut In stare de ramolire (ilaritate). lertati-ma, va rog. Dar ne
vedeti pe toti In miflocul d-voastre, santosi, 5i pe toti s-i tie
Dumnezeu sanatosi. Ori ca sunt niste ignoranti, nu cunosc adevrurile credintei, nu cunosc adevarurile vietii crestine, nu au
Invatat carte, -nu au trecut prin scoale. Apoi, slava lui Dumnezeu, avem si doctori In teologie printre noi, 5i ne cinstim cu
dansii; sa ni-i Vila Dumnezeu snatosi.
Ajuns-au lucrurile 'Ana acolo ca fiii nostri, pe cari acum
i-am nscut prin hirotonisire 5i numai pentru cercul de activi-

tate preoteasca, s vie sa ne Invete pe noi ca s Inotm?

Ei, d-lor, lucrul acesta mi se pare mie ca este cu totul
deandoaselea.

Sa aiba preotii atributiuni egale cu episcopii, dupa dreptul

dumnezeesc 5i bisericesc? Asa este dupa dogma credintei crestine, sau ba?

Firete, nu este as!

Macar ca din gull spunem ca In episcopi este plenitudinea
harurilor, cate sunt de trebuinta Bisericii spre mantuire, mcar
ea' din gura zicem asa, In realitate, prin proiectul de lege se arat ca le lipseste ceva, si aceeace le lipseste trebueste completat
cu dela preotii pe cari li luam din locurile lor si Ii suim In scaunele episcopilor.
Frumos compliment la dogma Bisericii dumnezeesti!

A$ zice, pentru partea Intaia, cuvantul din Evanghelie:

(Iva grttesc de Ma, miirturisaFte de Mu.
Daca este adevarat ca noi episcopii suntem ramoliti, daca
este adevarat ea suntem ignoranti, daca este adevarat- ea cine
stie ce am mai avea, faceti-va datoria dupa legea bisericeasca
si politiceasca. Dati la o parte pe cei dovediti cu lipsuri 5i aduwww.digibuc.ro

26

ceti p'e aceia cari ssa.-$i facd datoria, clespre cari s nu se poata
zice nlmic. Iar daca lucrurile n'au ajuns pana Inteatata, ma exprim cu cuvintele Sfintei Scripturi: pentra ce md bati?
Poate ca ar fi ceva magulitor, din punctul de vedere al
oarecarei mandril, ca sa se suie preotii In scaunul episcopilor,
sa ste la taifas cuiepiscopii, hotarInd cu episcopii si celelalte.
Daca Biserica lui liristos ar fi o institutiune omeneasca, c'ne
stie cum am discut si unde am ajunge, si pentru dragostea omeneasca si frteasca cine stie ce am face. Dar aceasta hind
stiut, ca Biserica este institutiune dumnezeiasca si este Dumnezeu care a oranduit'o, precum ne-a oranduit pe noi, slujitorii
Lui,.. organul Lui ad pe pamant, nu ne este iertat, oricine am
fi, ca sa slujim altfel pe Bus Iiristos, decat cum ne-a poruncit
El noua, si sa schimbam ordinea In Biserica in altfel de cum a
faaft-o El, nici aceasta nu ne este iertat, pentruca cadem In erezie $i ne a apa la vale, cum ziceam ieri.

Deci, sa" stam In Biserica, respectand-o, a$a cum si ea ne-a

tespectat si ne-a prEmit pe noi In calitate de conducatori si ne-a
cinstit punandu-ne in diferite trepte ori suntem gata, ori nu,
Dumnezeu $tie, dar El ne milueste. Drept recunostinta, sa venim noi, slujitorii Lui, sa schimbam buna randuiala din Biserica
lui Dumnezeu?
Aceasta nu este eu putint, d-lor senatori. Macar de am
muri si tot trebue SU.' sustinem cele ce avem dela DumnezeuI
nostru, caci de aceea ne-a chemat, de aceea ne-a facut ceeace
suntem. Sd ne facem datoria! Ori ne-o facem cum trebue, Ana
la moarte, ori mai bine ne ducem!

De aceea, d-lor senatori, voi face o respectuoasa rugamhile:

Va rog ca, cu totii s rugam pe d. ministru ca sa se Invoiasca, sa binevoiasca a recunoaste, a tine seama de ratiunile cari
i le aducem inainte cu inim sincera, prieteneasca, pentru binele
Bisericii si chiar pentru binele Sttului. Caci, daca este adevarat $i este adevarat ca Biserica lui Dumnezeu are trebuinta
de sprij:nul Statului, In cele externe ale sale si nu ne putem
lipsi de acest sprijin, si ne-am socoti foarte amarIti si nemultumiti, In cazul nenorocit, de care A. ne fereasca Dumnezeu, ca
am fi lipsiti de acest sprijin puternic al Statului, de asemenea

si Statul cred ca are trebuinta, $i neaparata trebuinta, de ajutorul Bisericii lui Dumnezeu.
www.digibuc.ro

27

D-lor senatori, v reamintesc lucruri pe cari le stiti: Statut

Isi face legi de cari are trebuinth pentru realizarea scopului shu,,_
ca sa se mAntind legalitatea. Dar stiti ce fel este sanctiunea legilor omenesti, si stiti si neputintele noastre, ale firii noastre omenesti, cari sunt, si cat de multe sunt, cat suntem de dibaci, de

patimsi, de pchtosi, cat suntem de mesteri ca sh gsim portita de esire, sh zdrnicim legile Statului. Cu toath bunvointa
care o are Statul pentru mantinerea ordinei, cu sanctiunile cari le
mine, si bine face de le pune, se Intampr totusi de multe ori chlchri de legi, pe cari le regrethm cu totii, fireste.
Care este pricina? Pricina este c sunfem oameni, asculthat firae omeneasch, si suntem maestrii si dibaci ca sh ne strecurhm si sh lsm legea Mil de efect.
Ei, nu este lucru bun acesta. Dach ar lucr Statul singur,
Inchipuiti-v
rezultatul la care am ajunge; ar fi o nenorocire. De
, _.
aceea n trebueste Statului un prieten, un prieten vrednic si sincer.1 acest prieten, am onoarea de a o spune, nu poate fi altul
mai mare, mai puternic $i mai sincer decal Biserica lui Iisus
Hristos, Ortodox de Rsrit, ai chrei fii ne laudm cu totii ch
suntem si ne cinstim cu totii ca Romani, ch suntem fii Bisericii

al chrei Cap este Iisus Hristos. Sanctiunea ei trece dincolo de

hotarele vietii acestea.
D-lor senatori, cand vom face noi, In prietenie cu Statur
precum si suntem educatia fiilor acestei tri, membri ar
Imphratiei lui Dumnezeu, punandu-ne Inainte pe Dumnezeu,
care este pfetutindeni, peste tot locul si In totdeauna, toata
vieata, ca drept Judechtor, care rhsprteste binele cu mangaere
cereasch si pedepseste rul cu munch vesnich, dach nu se pocheste pachtosul, intelegeti d-voastre Ca' atunci acest fiu al Imparatiei lui Dumnezeu, astfel crescut, si care In acelas timp este,
si cetatean al Imprtiei acesteea de acl, romanesti, and It va
ispitl vrjmasul sau poftele lui, sh fach o neoranduial, va zice:
nu nth abtin de a face rul, pentruch este politaiul, procurorur
si judecatorul omenesc, care va pune mana pe mine si ma va ol
In judecath si m va Inchide, dar mh abtin pentruca sunt om cu
darul lui Dumnezeu si am cu mine si In mine Politaiul nevzut,
adech pe Dumnezeu (Aplauze), si pe acest Politaiu am datoria
sa-1 respect.si am dragoste pentru El, si El este cu mine si atunci and md gsesc In Intuneric, Intre patru pereti, $i de Elnu pot scap nici aici, nici In veacul ce va sa fie. Numai ash sunt
www.digibuc.ro

28

tcetatean de treabd, si al Impratiei lui Dumnezeu si al acesteea

de aici.

Oare sa fie castigul acesta de nebagat In seamd pentru

tat?
Sa fie mana aceasta prieteneasca; care o Intinde Biserica
crestind Ortodoxa de Rdsdrit, Statului roman, de nesocotit?
De sigur c nimeni nu zice ca este de nesocotit. Cred, mai
intai de toate, ca 5i d. ministru este de parerea aceasta, caci am
..credinta neIndoioasa In sufletul rneu, ca d-sa nu a venit cu legea
deck pornind din cele mai curate intentiuni pentru binele Bisericii si Neamului.
Dar se Intampl s gresim. Errare!... Sa nu ne suparm, s
vorbim prieteneste, caci ne-am intrunit ca prieteni s ne impar-tasim ideile noastre, ca din prietenia noastr, cu pace sa svarsim un lucru care sa nu fie producator cleat de liniste, de bucurie, de pace, atat Bisericii lui Dumnezeu, cat 5i Statului roman.
Pentru aceste consideratiuni, pentru aceste ratiunitr-Tor
_senatori, va rog respectuos, ca impreura s rugam pe d. ministru
-al cultelor, sa binevoiasca a se Invol cu propunerea mea, ca oriunde, Inteacest proiect de lege, este vorba de cpnsistoriul superior bisericesc, sa se Invoiasca s-1 scoatem afar din proiectul
de lege, sa ramana legea cu celelalte Imbunatatiri pe care le-a
facut, introducand si ceeace eu am propus, pentruca acelea sunt
In adevar folositoare.
Sa nu credeti ca am uitat rezonul constitutional; Intr'adins
nu m'am ocupat de el, pentru ca vi-1 las pe seama d-voastre, pe
cari va socotesc mai speciali deck mine In materie.
Mat rezoanele canonnice cat 5i cele dogmatice ne Indeamna

s ne ferim de c-onsistoriul acesta bisericesc superior, ca de o

rqn aductoare de moarte. SA' fereasca Dumndzeu Biserica 5i
Statul roman de o rana ca aceasta, aducatoare de moarte!
Si cum ceeace propun 5i pentru rezoanele ce am adus nu
-poate fi decat In folosul Statului 5i "al Bisericii, Imi place sa ndjduesc ea voi avea parte de rugaminte.
In special rog pe fiii mei duhovnicesti din Eparhia Romanului, atat Senatori cat 5i Deputati, ca s fie cu mare luare aminte pentru sufletele lor. V'am luat, iubitii mei fii duhovnicesti
din Eparhia Romanului, v'am luat In carca mea; voi raspunde
lui Dumnezeu pentru pcatele mele si-pentru ale voastre. Facewww.digibuc.ro

29

ti-mh sh rhspund cu bucurie, iar nu suspinnd, Inaintea DreptuluE

Judectar!
Am zis (Aplauze).
SEDINTA DELA 7 MART1E 1909.

D. C. G. Dissescu Cautnd sh' probeze egalitatea Intre pres

viter si episcop, declard: Va sh zich egalitate, aci Mntuito

rul a zis: lar doca unul dintne voi vrea sd fie mai migre decdt
celdlalt, slugd sd-i fie lui...
P. S. S. Genasimu Saffirinu Episcopul Romanului: Egalitate-

intre cei de aceeasi treaptd, d-le Dissescu; acolo era vorba de

Sfintii Apostoli.

D. C. G. Dissescu: Da, da, si discutnd astAzi chestiunea

fhceam obiectiunea aceasta; dar eu cred c'd aici nu poate fi vorba de egalitatea de care vorbiti P. S. Voastr.
P. S. S. Episcopul de Roman: Regret ch nu am cuvntul
acum, cki v'as lmuri Indat.
D. vide-presedinte Dr. Gr. Rmniceanu: Aveti cuvntul,.
Prea Sfinte.
P. S. S. Epilcopul de Roman : Veniser cei doi frati A
postoli, cu muma lor, Inaintea Mntuitorului, si I-a cerut sh"-f
fach hatrul ca, atunci cnd Domnul nostru Iisus liristos va ft
In Imprhtia Sa, s aseze pe unul la dreapta, iar pe cerlalt la
stnga. Acesti doi frati erau: Apostolul Iacov si Joan. $i Man
tuitorul le-a rhspuns:

Intre voi nu va ti od, ci, cel ce vrea sa fie mai Mare, set
vd fie voud slugd.
Vedeti, prin urmare, ch aici e vorba de egalitate ntre cei
de aceeasi treapt. $i dac exist deosebite trepte In ierarhia bi-.
sericeasc, cum sunt arhiereii si preotii, de exemplu, aceasta nil
Insemneazd eh' cei din aceeasi treapt nu sunt egali.
Dar, vedeti c5. si Ingerii lui Dumnezeu nu stau pe aceeasi
treapt, ci unii sunt mai jos, altii mai sus, altii si mai sus. Ash a
binevoit Ilumnezeu &A.' ornduiased, si noi nu ne mndrim ctus.

de putin de aceasta, aci ash a fost voia lui Dumnezeu.

www.digibuc.ro

30

EDINTA DELA 9 MARTIE 1909.

D. N. Economu:.... apoi P. S. Sa Printele a terminat cu

.aceste cuvinte; Ace la care va vot aceast lege, voteaz schiszna Bisericei, $i care va fi pentru aceasta lege e eretic".
P. S. S. Episcopal de Roman: Ger cuvntul.

D. C. G. Dissescu: I. P. S. Mitropolit de Iasi a spus, c

sunt In Intelegere acum.
P. S. S. Epis}copul de Roman: Declar CA sustin acum, voi

sustine chiar inaintea mortii, $i dup moarte, aceea ce am avut

onoare sa sustin inaintea d-voastre.
D. N. Economu: Vd face cinste, P. S. Parinte.
SEDINTA DELA 10 MARTIE 1909.

I. P. S. S. Mitropolit Primat:... Eu, d-lor, cred ca prea mult

se vorbeste de drepturi $i foarte putin de datorii.
P. S. S. Episcopul de Roman: Nu sunt drepturi ale noastre,
sunt date de Mntuitorul 5i trebue s le sustinem.
I. P. S. S. Mitropolit Primat: 'ma $i datoriile ce ne sunt
impuse trebue sa le Indeplinim. Asezdmintele sfintilor apostoli
spun ca preotii sunt urechea, ochii, inima episcopului; putem noi
dar sa ne lipsim de ochii nostri, de inima noastr, de urechile
noastre?
D. N. Economu: Sd intre In Sinod atunci.
I. P. S. S. Mitropolit Primat: Aveti rabdare c am sa VA
satisfac.
.
D. C. C. Arlon: De sigur ca Ii va priiml In Sinod alaturea,
dar nu ena mu che ena su (ilaritate).
I. P. S. S. Mitropolitul Primat: Am sa mai fac o observatune asupra celor zise de un alt onorabil preopinent, care a coinbatut proiectul de lege...
SEDINTA DELA 11 MARTIE 1909.

P. S. S. Episcopal de 111120:... A dar, va rog sa credeti,

nu este vorba de schisma $i erezie, suntem toti romni, toti
avem aceleasi credinte (Aplauze). Si cred ca Tmpartasesc $1
Prea Sfintitii Episcopi aceast parere.
P. S. S. Episcopal do Roman: Eu ma deosebesc.
www.digibuc.ro

31

D. Sp. C. Haret, ministral cultelor si instractiunii publice:

...Nu pot sa ma lImpedic Insa de a zice un cuvant despre grava
afirmatiune a P S. S. Episcopului de Roman. Intelegem ca P. S.
Sa s combata legea; era In dreptul sau. Dar a merge pana acolo hick sa declare, cu anticipatiune, ca eretica biserica romand, daca va primi un asemenea proiect de lege, eu cred cg nu
avea dreptul sa o faca; mai intal, pentruca atdta lucru pricepern
doar si noi laicit de unde Incepe erezia si unde se sfarseste; si
al doilea, pentruca declararea ereziei unui Stat Intreg nu este In
dreptul unui om s'o faca, ori cine ar fi omul acela.
P. S. S. Episcopal de Roman: Si ar fi si absurd s'o faca.
-One ar IndraznI sa faca lucrul acesta, nu stie ce este Biserica.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, raportul, citeste art. 1.

P. S. S. Gerasimu Saffirinu, Episcopal Romamdui: D-le

presedinte, d-lor senatori! Duhul Sfant, care dela Inceput a fost,
este si va fi In Biserica lui Dumnezeu, a insuflat pe Sfintii Apostoli, Invatnclu-i dintru inceput cum ati sa se poarte In adunarile bisericesti cu privire la chestiuni bisericesti.
Va aduceti aminte, CA s'au intrunit Sfintii Apostoli pentru

diferite chestiuni, Impreuna cu presviterii si frajii, si au tratat

chestiunile si le-au dat dezlegarea pe care o vedem In cartea numita: Faptele Sfintilor Apostoli.
Mai apoi, potrivit trebuintelor si gradului de dezvoltare dl
Bisericii, acelas Duh Sfnt, acelas Stapan a ornduit, Impreund
cu Sf. Apostoli si prin ei, canonul 37, numit al Sfintilor Apostoli,
In care se porunceste ca dogmele bunei cinstiri de Dumnezeu
sa se cerceteze, si Intamplatoarele bisericestile Impotriva ziceri
sa se deslege de catre Sinodul Episcopilor.
Canonul acesta nu porunceste ca Impreuna cu Episcopii s
se mai adune presviterii si fratii.
Spune, dar, hotarit canonul: din cine se compune Sinodul
-si cu ce se ocupa.
Dupa Sf. Apostoli vin Sf. Parinti ai Sinodului I ecumenic
si ai altor Sinoade, cari au urmat dupa aceea, toti insfulati si luminati de Duhul Sfnt, intaresc canonul 37 apostolic, care are .
putere si astazi.
D-lor senatori! Sa ne Infatisam Inaintea noastra pe un stapan de casa, stapn Intelept, orn ca si noi, care Isi carmueste si
1si chiverniseste casa sa, potrivit trebuintelor casei sale, urmnd
unor anumite regule, unei anumtie norme, unei anumite legi howww.digibuc.ro

32

thrth si impush de el insusi pentru toti cei din cash: sotie, copii,
servitori.
In casa unui asemenea stdpn, puta-vom noi s ne amestechm cu impunere si s-i cerem socotealh de ce Isi carmueste

casa ash sau ash? Putea-vom noi s-i cerem schimbarea legii
casei sale?
Evident ch nu! Cel mult dach noi, pentru edificarea si invttura noastr, am pute sh-1 Intrebhm, prieteneste, despre
noima legii casei 'sale, iar el, tot pe cale de prietenie, sh ne rhspund, el, caret singur este In msur mai malt deck noi sh-si
stie 5i sh-si cunoasch nevoile, trebuintele casei sale.
El numai, el stdpnul, dach interesele si Imprejurrile casei sale Ii dicteaz, 1i poate schimbh mane regulile, norma, legea de azi a casei sale si Isi va carmul casa sa ash cum el va socotl Ca' este de trebuinth 5i mai de folos.
Ar puteh atunci careva, fie chiar dintre casnicii shi, sh vinh
si sh zich: eu sotie, fiu, fich, servitor te rog sh-ti crmuesti
casa si de acum lnainte tot duph legea cea de ieri?
Chiar dach, In cazul acesta, fr sh mai presupunem c

ar fi vorba de amestecul celor din afar de cash, zic: chiar

dach, In cazul acesta, sotia va mai fi tot sotie, fiul tot ftiu, sluga
tot slued, ce ar pute rspunde capul, stpnul casei?
Ar rspunde, va trebui s rhspundh: eu, dragii mei, In casa
mea am interesele mele pe cari sunt dator sh le aphr de tot rul
si neajunsul, sunt dator sh le salvez, sh le scap de primejdie, cdcl
numai ash acele interese Imi pot fi prielnice si mie si vou tuturora, chci sunteti ai mei. Ca sot, ca tatd, ca stdpan, ash inteleg eu
rdstul casei mele.
Voi, cei cari voiti sh fiti carmuiti In casa mea, dupd legea
pe care am avut-o 'And eri, iar nu duph cea de azi, dupd cea
nou, duceti-vh dela mine, faceti-vh casele voastre si sthpniti
acolo cum voiti.

Dach unele ca acestea, d-lOr senatori, se shvarsesc Intre

noi, si recunoastem ch. stau In puterea noastrd, socotesc ea' yeti
face aceasth concesiune si sh recunoasteti puternicia si Duhului
Sfnt, care este Stpnul a toath lumea, deci si al nostru.
Duhul Sfnt, In timpul Sfintilor Apostoli, a hothrIt din cine
sh se compung. Sinodul si ce atributii s aibh.
Cine poate sh se certe cu Duhal Sfnt? Cine poate sh de
lectii Duhului Sfnt? Eu nu Indrhznesc. Eu nu stint deck sluga
www.digibuc.ro

33

lui Dumnezeu, si ca slug trebue s lndeplinese porunca Domnului meu. Si dac grese inaintea d-yoastre, grdese ca slujitor al
lui Dumnezeu, indatorit S pzese cuvntul Lui.
Eu nu tin la drepturile mele, ca s ziceti ea' m'am suit In
prepeleag, $i cl de sus yn uit la muritorii cestilalti, ca 5i cum eu
as crede ea' voi aveti numai datorii fat de mine, iar eu numai
drepturi fat de voi.
Cine sunt eu, pacAtosul? Recunose: sunt un wsimplu mudtor ; un vierme. Ce drepturi am ca s v vorbesc a$A?
Eu, d-lor senatoni,.ca Episcop, am drepturi cari nu sunt ale
mele; sunt ale Stapnului meu, ale Domnului nostru Iisus Iiristos, care m'a facut si pe mine unul din organele slujbei Sale si
mi-a dat dyepturi eari sunt ale Lui, iar eu, ca sluga supus, am
datoria de a apar acestte drepturi, cari nu sunt ale meje, ci Sale
Stpnului meu.
Deci, eu nu vorbesc as pentruca as aye vreun drept personal
cum mi s'a zis ci Stpnul meu are, $i pentrued sunt
sluga plecat si supusil Lui, yreau "-mi fac datoria mea cu credint, mcar de mi s'ar Intmpl orice.
Socotesc, d-lor senatori, Cal trebuesc respectate toate asezmintele noastre biserice$ti, cci sunt dela Dumnezeu.
Si asezamntul cel dintru inceput, privitor la adunarile
bisericesti ale Sfintilor Apostoli, este de tinut In seama; tot as
si cel de al doilea, cel mai de apoi asezmnt. Dar dintre acestea
sa ne tinem dupa cel de al doilea, ca fiind, omene$te vorbind, testamentul cel din urmd, testamentul eel valabil.
D-lor senatori, din punctul de vedere canonic, din punctul
de vedere dogmatic, am avut onoarea s v expun, In cuvntarea
mea de sptmna trecut, cele ce sunt de expus, spre a nu comite vreo abatere, adica vreo erezie, spre a nu sayarsi vreo abatere dela canoane, vreo necanonicitate. Socotesc ca.' nu mai este
nevoie s revin.
Voci: Nu!
D. C. G. Di.ssescu: Da!
D. vice-presedinte C. Climescu: V rog s respectati cuvntul P. S. Sale.
P. S. S. Episcopul de Roman: Din punctul acesta de vedere
nu este trebuintd s fiti doctori sau licentiati In teologfe.
D. 1. Demetrescu-Agraru: Unde e d. Rmniceanu?
)

www.digibuc.ro

34

D. Dr. Gr. Rmniceanu: Rog pe d. Agraru sd nu pronunte

numele rneu. N'are dreptul acesta. Nu-1 cunosc!
Nu, stiu cine este!
0
tai eu pofta dacd nu se astmpd.rd. (I14ritate).
D. vke-presedinte, C. Climascu: D-le Rmniceanu, stiti c
dialogurile sunt opr!te. Ar rog s respectati cuvntul.
D. Dr. Gr. Rmniceanu: S poftiti pe aceia care fac exces
de guvernamentalism compromittor.
P. S. S. Episcopul de Roman: D-le presedinte, d-lor senatori! Vdd cd In proiect se mentine Sf. &nod am recunoscut-o
si zilele trecute dar se mentine cu atributiuni stirbite, pentrucd

as de cu mdestrie este alcdtuit proiectul, Inct Infiintndu-se

consistoriul despre care vorbim, se dau atributiuni cari sunt ale
Sfntului, Sinod.

Fdcndu-se aceasta, nu stiu cum se face, dar numai dect

m duc cu mintea la starea episcopului, ash cum e ornduitd de
Dumnezen In Biseric, 5i la starea preotului si a diaconului.
Este In fiecare episcop 5i In toti episcopii Impreund plenitudinea de haruri dumnezeesti, cte sunt de trebuint Biserioii, spre
a-si ajunge scopul sdu; virtutea si mntuirea; ceeace In mdsura
aceasta nu este In preot si cu att mai, putin In diacon; preotul si
diaconul n'are dreptul, bunioard, s hirotondseascd preoti, diaconi
si episcopi.

Aducndu-se cu mestrie, In acea adunare, preotii si diaconii la un loc cu episcopii, nu se calcd numai canonul 37 at Sfin-

tilor Apostoli si celelalte ale Sfintilor Pdr:nti, ci se spune dogmaticeste, cd plenitudinea de haruni dumnezeesti, de cari vorbii,
n'ar fi In episcopi ash dupd curd cu gura o mrturisim.
D-lor senatori, flu e destul s se mrturiseascd dogmele
credintei cu gura, ori si In sens, cdci si dracii mrturisesc si se
cutremurd de puterea lui Dumnezeu, dar cu fapta nu vor sd se
mntuiascd si de aceea nu se mntuesc.
Noi s ne ardtdm credinta noastrd din faptele noastre. Credinta Mil de fapte e moartd, zice Dumnezeu. Fapta esfe consistoriul acesta, Intrunit cu Sf. Sinod la un loc. Credinta o ascult,
Ind Inchin ei, o respect; cu gura se mdrturiseste; da, respectrn
Sf. Sinod! Cine II atinge? Cine face ceva In protiva dogmei acesteea a plenitudinii harurilor In episcopat?
Da, dreptate aveti, md Inchin; dar fapta? La faptd Ind uit,
c'dci credinta Mid de faptd ennoartd".
www.digibuc.ro

3ii

Fapta imi mArturiseste contrariul, fapta imi mrturisesie

rasturnarea credintei.
Prin faptul CA se Intrunesc episcopii, preotii si diaconii la
un loc, In chestiuni de cari ne vorbeste canonul 37 apostolesc, se
mdrturiseste deandoaselea, se rdstoarnd credinta si se zice cu
fapta, cd nu e In epdscopat plenitudinea harurilor dumnezeesti
cAte sunt de trebuint Bisericii spre realizarea scopului ei: virtutea si mantuirea, ci trebue sA vie si altii cari sd coinpleteze In
mine si In fratii mei episcopi ceeace dumnezeeth nu am ave.
VA intreb: e adevarat aceasta? Nu trebue sd fiti licentiati
sau doctori In teologie; fac apel la d-voastre ca Crestini si RomAni, si stiu a.' Romanul nu e fard inteligent; e bogat In inteligentd.

Fac apel la d-voastre ca RomAni si ca Crestini, sd rdspundeti: aceastA faptd este In armonie cu ceeace se mdrturiseste cu

gura, sau ba?

Dacd nu gdsiti armonie, si aveti dreptate, apoi atunci yeti
fi de ideea mea, cd lucrul nu este ortodox, nu este curat (Ilaritate).
D-lor senatori, hoi trebue sd tinem socoteald de acest adevar mai Inainte de a ne pronunt asupra acestui consistoriu.
Ce facem noi acl? Ni se aduce, zice-se, o simpld chestiune
de administratiune; Insd noi trebue sd bgdm bine de seamd, ca
nu cumva, sub forma aceasta Ile simpld chestiune de administratiune, sd se atace dogmele credintei, si noi cu totii, d-voastre Im-

preund cu noi prelatii tdrii, sunteti datori, Intruck sunteti crestini, nu Intucat sunteti, bdrbati de Stat a, acolo nu md am.estec,
sunteti stdpani sd legiuiti cum stiti
sunteti datori sd observati
ca nu cumva sd se atace fondul credintei crestine ortodoxe.
Eu sunt dator sd vd spun aceasta, Intmpld-mi-se ce mi se
va IntAmpl, cdci n'am s rdspund deck haintea luti Dumnezeu,

si nici de oameni, nici de moarte mie nu mi-e teamd.; aceasta

este credinta mea acum si mane si poimane si In toate zilele
vietii mele.

Eu fAcnd asemenea expuneri si mdrturisiri si ardtAnd

-abaterea ce s'ar pute sdvArs prin infilintarea consistoriului superior bisericesc, In felul acum de toti stiut, nu caut sd acuz pe
nimeni de erezie, nu caut sd md fac judecdtorul nimAnui.
Imi dau si eu pdrerea In privinta celor ce cred $i sunt con-

www.digibuc.ro

36

vins despre ele. Si pentru aceasta mi 'se poate face vreo imputare
$i s mi se zica Ca' m'am grabit In ale mele aprecieri?
Mai multe voci: Nu, nicidecum.

P S. S. Episcopal de Roman: Stiam si eu atta lucru, c

este libertatea cuvntului In tara mea (aplauze), c este libertatea.
constiintei.
Stiind eu ca Roman si Crestin Ca' am si eu dreptul sa ma

bucur de aceste drepturi, fr sa Invinuesc pe nimeni, am Indrasnit sa-mi spun prerea mea si v multumesc, d-lor senatori, cu

recunostinta, c m'ati ascultat, dar parerea mea este, pentru

aceste rezoane pe cari am avut onoarea s vi le spun si saptamana trecut si acum, cd trebue sa elimindm din priovaul de lege
contsistoriul superior bisericesc.

0 voce: Nu se poate cere aceasta, caci n'am ajuns Inca la

consistoriu.

P. S. S. Episcopal de Roman: Ba am ajuns.

Mai multe voci: Asa este.
P. S. S. Episcopal de Roman: Art. 1, care este acum In dis
cutiune, spune la al. b: din toti membrii alesi ai consistoriului
superior bisericesc" si eu nu pot sa tac si sa las s treaca aceasta la vot acum, fara aJmi spune cuvntul meu, iar cnd va veni
vremea ca s vorbesc la articolul cellalt, 18, In mod mai special cu privire la consitoriu, sa mi se spuna: s'a admis acest lu
cru, Prea Sfinte, la art. 1; acolo trebui sa vorbesti, nu aici.
Prin urmare, eu trebue sa vorbesc si acum si sper ca voiu
avea parte 'sa vorbesc i acolo (aplauze). Acum este timpul ca
sa vorbesc. V'am rugat s-mi dati- cuvntul, mi I-ati dat si sunt
In chestiune.

'multumesc, d-le presedinte, c mi-ati facut cinstea de

a-mi d cuvntul, i d-voastre, d-lor senatori, cal m'ati ascultat.

Rugamintea ce aveam de facut, o si fac cu toata caldura

sufletului meu: sa binevoiti a va unl cu mine ca sa propunem un
amendament.
Iata amendamentul ce voesc a propune: din art. 1, In care
este vorba de compunerea Marelui Colegiu pentru alegerea.
tropolitilor si episcopilor, sa se eli'meneze al. b, In cuprinderea
urmatoare: Din toti membriii alesi ai consistoriului superior bisericesc", iar aliniatul c s devina b.
Ramne sa-I iscliti acei cari dintre d-voastre yor binevol..

www.digibuc.ro

37

SEDINTA DELA 12 MARTIE 1909.

Se da citre art. 9 devenit 10.

P. S. S. Episcopal de Roman: Daca se mentin Arhiereii Ti-tulori, nu pc Laz de drept canonic, ci pe baz de drept istoric,
cat de vechi? de 37 ani! atunci sA se steargd cuvintele: pe
cat timp nu se vor fi retras la pensie", cA."ci sunt contrare Epistolei Sinodului al treilea ecumenic ctre Sinodul din Pamfilia (Pidalion, fila 117-119). Art 8 devenit 9 ne obliga sg. tinem $i unitatea canonied ecumenica cu biserica din Constatninopole si cu
toate biseriCele ortodoxe.

S tinem deci seam" de hotrlrea Sinodului al treilea

ecumenic.

SA1 nu legiferAm posibilitatea demisionArii ierarhilor, cdci

este necanonic. AsA au Inteles lucrul si alcMuitorii acestui pro-

ect de lege, cki In art. 4 s'a stabilit, CA mitropolitii si episcopii

sunt pe vieat.

Se citeste art. 16 devedit 18.

P. S. S. Episcopal de Roman: D-le-presedinte, d-lor senatori! VAd cu adanc6 prere de edu, ea' IncercArile mele repetate
si documentate de a face sA. se Inldture propunerea pentru Infiinarea consistoriului superior bisericesc au fmas infructuoase.
Ne aflAm acum la capitolul privitor la aceasa inovatiune,
adic6 la consistorial superior bisercesc.
In legAturA cu aceeace am mai avut onoarea a vorbl Inaintea d-voastre asupra acestei importante chestiuni, rog si de asaidatA pe cei In drept In special pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat, raportorul legii, sA binevoiascA" a ne d cuvenitele lmuriri,
in interesul de obste, lmuriri cat mai clare asupra urimAtoarelor
pozitiuni din Cate s'ar putea pune, restul lsandu-1 5i In grija
fratilor mei de episcopat:
1. Dup" legea In discutiune, consistoriului superior biseri-

cesc i se a.' dreptul de a alatul regulamente pentru monastiri

-$i a ha shima monahard.
Cum se ImpacA aceasta cu art. 27 din proectul de lege?
SA-1 citesc:

Chinoviile de cAlugAri 5i augkite atarn'a" numai de puterea chiriarhului In ceeace priveste disciplina eclesiastie $i da;toriile lor spirituale fAr'd nici un amestec al puterii laice".

www.digibuc.ro

38

Aceste articole nu se lovesc cap In cap?

2. Aceluias consistoriu i se dd dreptul de a pronunta caterisirea preotiloi- si diaconilor.
Cum se impaca aceasta cu art. 23 din proectul de lege?
Sd-I citesc: ,Deciziunile Consistoriilor, aprobate de catre
M!tropoliti sau Episcopi pot fi apelate la Sf. Sinod, In cazurile
anume prevzute de canoanele ecumenice, dupa formele si In
termenul ce se va hotarI de Sf. Sinod, printr'un anume regulament".

Nu e iardsi ciocnire Intre aceste articole?

1. P. S. S. Mikopolit Primat, raportor: Nu din proectul de
lege, din legea veche.
P. S. S. Epiwopul de Roman: Din legea veche, dar a ramas neschimbat si onor. comitet al delegatilor I-a admis.
3. Art. 8 devent 9, admis de onor. Senat, Incredinteaza Sfntului Sinod pstrarea unittii administrative, disciplinare si nationale a Bisericii Ortodoxe In cuprinsul Statului Roman.
Art. 18 a.' consistoriului superior bisericesc dreptul de a
statu asupra tuturor afacerilor disciplinare si de administratie
eparhiala ale Bisericii Ortodoxe In cuprinsul Statului Roman.
Va sa zica: una mie, una tie; dar tie mai putin una, mai putin : unilatea nationala bisericeasdi sarmana unitate!
ca si

cum n'ar fi si de competenta si mai ales de datoria si a preotilor si a diaconilor, membrii In consistoriul superior bisericesc,.
oameni Insurati si cu copii, cu legaturi sociale si familiare, de
a se interesa cu tot dinadinsul si de a-si iubl Natia, In toate manifestrile ei prielnice!
Atunci: ce e Sf. Sinod episcopal, si ce e consistoriul superior bisericesc? Sunt tot una? Se -identified? Carmuirea bisericeased, care culmineaza In episcopat, In apostolatul de treapia
Intia, culmineaza ea si In ajutoarele subranduite ale episcopatului, In preoti si diaconi, In apostoli si sfintitii slujitori, bisericesti de treapta a doua si a treia?.Cum stain fatd cu dogmele si
canoanele bisericesti ecumenice, la a cdror respectare ne oblig
legea actual, ne obligd chiar proectul de lege acum In discutiune? (Art. 8 devenit 9).
4. Consistoriului superior bisericesc i Se d dreptul de a
recompens pe clericii meritosi. Sfantului Sinod eposcopal nu i se
da acest drept, si bine s'a facut. Dar, fat de acest drept, ce se da
numittilui consistorfu, cum ramnem noi, Episcopii si Mitropolitii,.
www.digibuc.ro

39

Inaintea Sfntului Apostol Pavel, care porunceste Sfntului Epis-

cop Timotei al Efesului, ne porunceste, deci, $i nou: Preotii,

cei ce Isi tin bine dregatoria, de Indoit cinste sd se Invredhiceasc, mai ales cei ce se ostenesc In cuvnt si Intru Invltura
(1 Tim. V, 17)?
INIAdajduesc C nu mi se va lu In nume de eau, c Intre-

buntez nu numai In Bisericd, ci si aici In Senat, ca si aiurea,

cuvinte din Sfnta Scriptur, mai ales c tot Sf. Apostol Pavel
ne poruncesc noud crmuitorilor bisericesti: Propovedueste cuvntul; stdi asuprd cu vreme .si Mil de vreme; mustrd, ceartk
Indeamnd cu toat Indelunga ribdare si cu Invttura. C va
fi vreMe cnd Invttura cea sndtoas nu o vof Driiml, di dupre
poltele lor Isi vor alege lorusi Invattori, gdilndu-i la urechi,
si dela adevr auzul Isi, vor intoarce, iar la basne se vor.pleck
Iar tu, privigheazd intru toate, ptimqte faul, fa lucrul evanghelistului, slujba ta fd-o deplie (II Tim. IV, 2-5).
5. Consistoriul superior bisericesc va ave dreptul s reguleze cntdrile bisericesti. De abia de acum inainte va pute fi
vorba de realizarea acestui progres? Strlucitii ierarhi, crmuitori si povAtuitori duhovnicesti din trecut ai Bisericei noastre,
pe care nu o avem de ieri, ci mai inainte de cimentarea noastr
ca natiune romn, $i Sfntul nostru Sinod din trecut si de acum,
nu s'a interesat $i de aceast parte a cultului divin? Suntem noi,
Ep'scopi si Mitropoliti, atta de pedestri Inct privegherea asupra cntdrilor bisericesti s" n'o putem ave singuri, ci s o ddm
preotilor $i diaconilor, s'o Om ajuttorilor subrnduiti noua,
pentru ca ar fi mai in msur ca noi, mai apti ca noi? Atunci,
de ce n'ar fi chemati la lucrul acesta, in consistoriul superior bisericesc, $i psaltii $i protopsaltii din starea mireneasca? Incailea
s aplicm lntreaga practica a Sf. Ciprian, iar nu trunchiat
cum ni se da In raportul comitetului delegatilor, astfel: Ciprian
Insusi ne spune c el In biserica 'sa nu fce nimica fdr sfatul
preotilor". Marti:irisirea complet a Sf. Chipriap este aceasta:
cd el, In biserica sa, nu face nimic frd sfatul preotilor si diaconilor si feird consimtimantul poporului (sine consensu plebis).
Citatiunea o am din aceeasi carte pc care se bazeazd raportul
comitetului delegatilor. Sa aplicam, zic, mrfurisirea intreaga
a Sf. Chiprian, cu toate ea" ne spune aceeasi carte --,-, el Intrebuint un asemenea procedeu ca pentru persoTa sa". Deci, nu
ca p o regula obligatoare pentru intreaga Biserica lui Hristos,
www.digibuc.ro

40

reguld pe care am avut onoare s'o arat aid, mai zilele trecute,
In ce const.

6. Dupd art. 8, devenit 9, alin. I din proiectul de lege, Sf.

Sinod are aceast competinta: pastreazd unitatea bisericeasca,
dogmatic si canonica ecumenica cu Biserica OrtodoxI de Rdsarit.

Dupa ultimul alineat al art. 18 din acelas proiect de lege,

consistoriul uperior bisericesc a hotrki In toate chestiunile privitoare la doctrina, adica la dogma.
Prin urmare, consistoriul superior bisericesc hoteinfi$te
dogma, iar Sf. S'nod O pcistreazei!

Unde 5i and s'au mai pomenit una ca aceasta? Un, biet

consistoriu bisericesc, fie el cat voiti de superior, sa OA dreptal

de a hottiri dogma? cand la asa ceva nu se incumete, nu se

poate incumet nici Sinodul episcopal, fie el al oricreea din Bisericile nationale Ortodoxe de Rdsrit.
Deci, dup acest project de lege, cine este mai mare: Sf.
Sinod, compus numai din ierarhi, sau consistoriul superior bisericesc, alcatuit $i din diaconi, din sfintiti slujitori bisericesti de

treapta a treia?
Ce- se mai da consistoriului superior bisericesc? I se mai d

puterea de a hotari In toate chestiunile privitoare la cult si la

pastoria sufletease.
Ceeace am zis cu privire la dogma, transcrieti d-voastre si
cu privire la cult.
Dar despre pstoria sufleteasca ce sa mai zic? Zia.' acei
ierarhi, cari vor vol sa exercite dregatoria pastorala dupa indi-

catiunile si hotarlrlle membrilor din ierarhia bisericeasca de

treapta a doua si a treia, dupa indicatiunile si hotarIrile preotilor
si diaconilor. Ce as putea s zic eu nu eu, ci adevarata Biserica a lui liristos eand noi, vom legif era ea pastorii duhovnicesti devin pastoriti, iar pastoritii devin pastori?

7. Dar mi se va raspunde: proiectul de lege prevede, ea

astfel de hotariri, luate de consistoriul superior bisericesc, pentruca sa fie executorii, vor trebui sa fie ratificate de Sfantul
Sinod.

Pentru ce aceasta? Nu e intreg Sf. Sinod In consistoriul

superior bisericesc? Ori membrii Sf. Sinod au acolo numai vot
consultativ? Proiectul de lege nu spune aceasta. Atata ar mai
trebuil
www.digibuc.ro

41

Ce sa. ratifici? Aceeace si tu Insuti ai hotarit o data? Vreti

sa ne jucArn de-a botarIrile?
In caz- cd tu, Sinod, vei schimbh vreuna din botrlrile luate
in consistoriul superior bisericesc, mai poate fi vorba de consecuenta cu tine lnsuti? Mai poate fi vorba de sfanta armonie Intre
episcopi de o parte si preoti cu diaconi de alta parte, chemati,
acestia, a st, In consistoriul superior bisericesc, pe aceeasi catedra, impreuna cu arhiereii titulari, cu episcopii si cu mitropolitii? Nu vi se pare, d-lor senatori, ca acest proiect de lege arunca
si din acest punct de vedere marul de discordie intre membrii
irarhiel bisericesti?
Dar e numai atat? Este o dogma a Bisericii noastre dupk
care hotarlrile bisericesti, luate de eel Indreptatiti Intru aceasta,
se iali In asistenta Sfantului Duh, pe care Mantuitorul Hristos
L-au fagaduit cd-L va trimite,. si L-au trimis; spre a ne Invta
tot adevrul.
De aceea Sf. Sinod Apostolic din Ierusalim, hotarInd au
zis: s'au prut Sfantului Duh si noua" (Fapt. Apost. XV, 28).
Unde asista. Sf. Duh pe ierarhii bisericesti, In cazul C vor
schimba vreo hotArire luata si de ei In consistoriut superior bisericesc? Ii asist numai In Sinod, nu si In consistoriul superior
b:sericesc?
I. I. P. P. S, S. Mitropoliti $i P. P. S. S. Episcopi, d-lor mem,
bri din onor. Guvern $i din canon Senat, membri adevrati ai adevratei Biserici a lui Hristos, nu Idsati sa. alunecam -pc aceasta
panta nenorocita, votand si In acest punct acest proiect de lege!
Ma cutremur la ideea ca se va gasl cineva si la siguranta se
va gsi care sa ne Invinovateasca de hulire contra Duhului
Sfant. VA rog pe toti: nu ne lasati sa cadem In aceasta nenorocire aducatoare de moarte vesnica, caci ne zice Mantuitorul: Si
oricine va zice cuvantul lmprotiva Fiiului Omului, se va iertA lui;
iar oricine va zice improtiva Duhului Sfant, nu se va iert lui,
nici In veacul de acum nici In cel ce va sa. fie" (Matth. XII, 32).
Prin urmare, va rog struitor, scoateti din proiectul de lege
consistoriul superior bisericesc.
La urma urmelor, dacd tineti numal de cat sa aveti si un
consistoriu, faceti ca acela despre care este vorba In proiectul

de lege sa se transforme In consiliu administrativ bisericesc

consultativ, din care sA nu faca parte Arhiereii Titulari, Episcopii
si Mitropolitii.

www.digibuc.ro

42

Dar si In cazul acesta s nu ne luAm dupA ceeace vedem In

Bisericile Ortodoxe de Rdsrit din trile subjugate, uncle, totusi,.
Biserica este autonorn 5i are atributiuni scolare, financiare, matrimoniale, etc. Atunci cu dragd inimd ar pute fi 5i la'ci Inteun
asemenea consiliu, cu asemenea atributiuni. Daca lalcii contribuesc la alegerea episcopilor si mitropolitilor, de ce n'ar contrlbul si la banal mers al trebilor bisericesti externe? cAci In cele
interne, In cele sfinte, n'au stpnie, precum nu au nici In Trans&
vania, nici aiurea.
Sfarsesc, d-lor senatori, rugAndu-vA, nu stiu pentru a ctea

oar, sd nu votati consistoriul superior bisericesc as cum ni-I

prezintd proiectul de lege.
Pentru combaterea acestui consistoriu superior bisericesc
am pus In joc toatd fiinta mea, toat cAldura inimei mele, ca urmas al Sfintilor Apostoli. Bunt convins pe deplin despre drepta-

tea celor ce sustin, si dela aceasta nu m ya pute abate nimic,

rasplAteascA-mi-se aceasta cu demiterea mea din scaunul episco-

pal, sau, dac voiti, ch'ar cu caterisirea mea. A5 de drepta mi

se pare cauza pe care o 'susin.
Am zis.
IL

SEDINTA DIN 4 MAI 1909 A SF-LUI SINOD.

I. P. S. Mitropolit Primat (Athanasie Mironescu), Presedinte, roagA pe P P. S. S. Membri a se ocup de regulamnetul

pentru alegerea membrilor Consistoriului Superior, care va fi
pus In discutiune In una din viitoarele sedinte".
P. S. Episcop al Romanului (Gerasimu Saffirinu) zice,
ca P. S. Sa se abtine dela orice discutiune, care se va face asupra
acelui- regulament, pentruc voeste sa fie consecinte cu ceeace
a sustinut In Senat cu ocaziunea modificarei legei sinodale si roaga a se alege an alt membru In confsiune in local P. S. Sale".

P. S. Episccto al Dunarei de jos (Nifon Niculescu) roag

a se trimite aceasta lucrare la alta comisiune, de oarece comisiunea de petitiuni este prea ImpovAratA, sau Sa se aleag o comisune specialA, in care P. S. Sa propane pe I. I. P. P. . S. MLtropati si P. P. S. S. Episcopi af Argesului (Gherasim Timus), al
Romanului si al Husilor" (Conon Aramescu-Donici).

In urma cuvntarilor rostite de I. P. S. Presedinte si I. P.

www.digibuc.ro

43

S. Mitropolit al Moldovei (Pimen Georgescu), prin care au rugat pe P. S. Episcop al Romanului sa nu persiste In declaratiunea
ce a fcut i s binevoiasc a lu parte Impreun cu ceilalti P. P.
S. S. Membri la toate lucrArile Sf. Sinod, P. S. Episcop al Romanului declark ca prlimeste a lu parte In comisiune, pentruc are
cel mai mare respect cdtre Sf. Sinod, dar Isi mntine vederile
P. S. Sale asupra acestei cestiuni, fiind ad $i o chestiune de constiint".
(Bis. Ort. Rom." pe Iunie 1909, pag. 266 si 267).

SEDINTA DIN 11 MAI 1909 A SF-LLII SINOD.

P. S. Episcop at Argesului citeste referatul comisiunei

pentru alegerea membrilor consistoriului superior bisericesc.
Se aprob6 cu lmurirea cerut de P. S. Episcop al Romanului, ca
s se consemneze, c P. S. Sa desi a luat parte In comisiune, to-

tusi s'a abtinut dela discutiunea care s'a fcut In aceast chesthine".

( Bis. Ort. Rom." pe Iunie 1909, pag. 281).

IV.

SEDINTA DIN 13 MAI J909 A SF-LU1 SINOD.

Se citeste sumarul sedintei precedente $i se aprob u rectficrile cerute de P. P. S. S. Episcop al Romanului si al Arkesului".

P. S. Episcop al Rornanului zice ca, P. S. Sa a declarat

cum ca s'a abtinut la discutiunea proiectului de regulament pentru alegerea membrilor Consistoriului Superior Bisericesc
se abtine si acum, $i aceasta s'a omis a se pune In sumar".
(Bis. Ort. Rom." pe Iunie 1909, pag. 282).
V.

SEDINTA DIN 12 OCTOBRE 1909 A SF-LUI S1NOD.

In sedinta din 12 Qctobre 1909 a S-tului Sinod P S. Eplscop al Romanului a citit urmatorul act pe care l'a depus apoi pe
Biuroul Sf-tului Sinod si a parasit sala de sedinte:
www.digibuc.ro

44

ROMANIA

GERASIMU
Cu 'Oa lid Dumnezeu Episcop al Ronianului.

I. P. S. Sale,
I. P. S. Presedinte al Skintalui Sinod al Sfintel Biserici Aulocefale Ortodoxe Romtine, eardia Sf. Sinod se aldtiird Consistoilul Supdrior Bisericesc.
BuCuresti.
Decretul organic" din 1864 pentru Infiintarea unei autoritati sinodale
centrale pentru afacerile Bisericei Romne, ca'$i alte legiuiri biserice$ti de
pe atunci, au pricinuit grele zdruncinari $i dureroase neajunsuri Bisericei
stramosilor no$tri.
Starea aceea nefericita a tinut pna la Statutul bisericesc din 1872 nunfit Legea pentru alegerea Mitropolitilor $i Episcopilor eparhioti cum $i a
constituirei Sfntului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romne",
lar pacea mult dorita s'a restabilit desavr$it in anul 1885, In chipul urmator :

La 20 Aprilie 1885, I. P. S. Mitropolit Primat al Romniei, D. Callinic,

,,avnd incuviintarea Majestatef Sale Regelui nostru Carol I $i a Inaltului
Cuvern", a scris in numele Sfaritului Sinod al Bisericei din Romania", Sanetitatei Sale D. Ioachim IV (f ost Mitropolit la Derku), Anhiepiscop al Constan-

tinopolei Romei celei Noui si Patriarh Icumenic, cum $i Sfntului Sinod

celui de pe langa El al Marei Biserici din Constantinopole, cerand sd binezuvinteze i s recunoasal Biserica Autocefald a Regatului Romania ca sorti
de acelas rit si de aceeoi credin(a Intro toate", asigurnd pe Intalul Patriarh al Bisericei Rasaritului $i centrul de unitate al Inregei Ortodoxii, 1) c'd
Biserica ortodoxei a Rornniei va prami pentru trebuin(ele bisericoti ale
Regatului directional administrativd si disciplinard unicamente dela Sfeintul
Sinod al Regatului Romaniei; 2) ea Sfntul Sitz;d at Bisericei Autocefale a
Regatului Romaniei va conserver intacte dogmele sacre ale sfintei, noastre
credinte ortodoxe
tradi(iunea Bisericei"; 3) ca totdeauna Sfntul Sinod

va avea grija de a cl Prea Sintului Tron Icumenic si Patriahicesc din

Constantinopole, conform cu canoanele i cu Invattura Bisericei, intetatea
de (mare, care II face intiul Tron al Intiului Prelat al intregei Biserici Or-todoxe a RaSaritului, $i de a se pomenl de ca.tre Presedintele permanent al
.Sfntului Sinod (adeca de catre Mitropolitul Ungro-Vlahiei i Primat al Ro-

maine, In Intaiul loc, dupre obiceiul stabilit, numele Patriarhului, care-5i

are re$edinta pe Tronul Icumenic si Apostolic al Rsritului"; in fine 4) ca
_pentru a se mentine prin mijloacele cannice $i legate unitatea credintei,
care a fost salvatd prin gratia A-tot-puternicului nostru Sttipan al tuturora,
Jisus flristos, St ntni Sinod al Bisericei Autocefale a Romniei va st in totdeauna in leaturei dogmaticii i canonicei ca Prea Sfantul Tron launenic,
$ i cu celelalte Biserici Ortodoxe Autocef ale".

www.digibuc.ro

45

In vederea acestora, prin,Sintul si legalul Tom Patriarhicesc si Si

nodal", din anul mntuirei 1885, luna Aprilie, indictionul 13, s'a binecuvntat
Prea Sfnta Biserica a Romniei, recunoscndu-se autocefala 5i intru toate-

de sine administrata, Sfntul SAu Sinod fiind prociamat frate in liristosprea iubit", comunicndu-se, dupre prescriptiunile vechi, acest fapt imbucu
rator si tuturor celorlalte Biserici Ortodoxe Autocefale".
Tomul Patriarhicesc 5i Sinodal a recunoscut Sfnta noastra Biserica
neatiirnatd si autocefald, administrcindu-se de propriul si Skintul Sau Sinod...

nerecunosand in- propria sa administrallune interna. nici o alta autoritate

bisericeasca, fdra numai pe Gapul Bisericei Ortodoxe celei una, sfrinta, soborniceascd si apostoleasca, pre Rescumpardforul Dumnezeu-Omul, Care le
singur este temelie i peatra cea din capul unghiului, ntiul, supremul sr
vesnicul Arhiereu i Arhiprstor".

Tomul Patriarhicesc 5i Sinodal ne-a recunoscut neatrnarea.$i autocefalia pe tneredintarea ca Biserica Ortadoxa a. Regatului Romniei este tare
intemeiaki pe peatra cea din capul unglziului a credinfei noasire pe Invatatura cea sdnatoasd pe care ne-au transmis-o nouii Parinfii, neatinsd
fdra inovatiune".
Tomul Patriarhicesc $i Sinodul ne-a dat binecuvntarea ca In toata
podoaba bisericeasca, ordinea si in toate celelalte iconomii bisericesti sti neadministrdm si sa ne conducem de sine, neimpedecafi $i in toat libertatea,
pOtrivit cu tradifiunea continua $i neintreruptd a Bisericei sobornicesti ortodoxe".

In acelas timp pentru ca legatura unirei duhovnicesti si relatiunea sfin

telor lui Dumnezeu Biserici, sa ramna neatinsa intru toate, fiindca ne-am
invatat a pAstr unirea Duhutui intru legAtura pacei", Sfintitul $i legalul Tont

cere, intre altele, Sfntului Sinod al Bisericei Romniei, sd se inteleaga direct cu Prea St ntul Patriarh lcumenic, ca ceilalfi Patriarhi si cu toate sfintele lui Dumnezeu Biserici ortodoxe, in toate cestiunile importante canonice
si dogmatice, care au trebuinfti de o chibzuire mai generala si mai comund,
dupd skintul obicei al Piirinfilor, pastrat dela inceput".
Iar in epistola cu No. 1759 din Z5 Apri lie 1885, pe lnga care s'a trimisBisericei noastre Tomosul autooefaliei, Ina It Prea Sfntul Patriarh se roaga
Incepatorului si Intemeietorul Sfintei noastre. Biserici, ca sa pazeasa cil
bratul Sau cel limit pre iubita noastra sora in firistos, Prea Sfanta-Biserica
din pazitul de Dumnezeu Regat al Romniei, carea line cu tarie dumnezeestile dogme, sfintele canoane si tradifiunile nepdtatei noastre eredinfe, strlucind prin fapte bane si propasind fn credita, sub duhovniceasca oarmuire
cea neadormita sit placutd lui Dumnezeu a Sfiintului Ei Sitiod".
Cu aceste asigurdri $i garanfii de o parte, i ca aceste condifiuni dealt& parte, Sfiinta noastrei Biseria Ortodoxa din Romiinia a fost binecuvantata si recunoscutil autocefald de catre Centrut bisericesc al Ras4ritului.
Insufletirea produSa de acest f apt de mare trisemnatate a fost generald.
in toata Biserica Ortodoxa de Rasarit.
Insufletirea noastra a Romani lor era' si mai mare. Insusi Majestatea
Sa Regele nostru Carol 1, zice, in Mesagiul pentru deschiderea sesiunei
Sintului Sinod din primvara anului 1885: Sffintul Sinod al Bisericei Autocef ale Ortodoxe Romiine are a Inregistrd de askictatd un fapt de mare in

www.digibuc.ro

46
_semnatate. Sunt fericit a anuntd Prea Sfintiilar Voastre, c autocefalia seculard a Bisericei Ortodoxe Romeine a cdpdtat binecuvilntarea Sanctiteitei Sale
Patriarludui lcumenic, si cd astfel pozitiunea Bisericei Rodmne, egal
cu celelalte Biserici ortodoxe nutocefale, surorile ei de aceeasi credintli
si de qcelas rit, se aflei bine definitd... Faptul acesta, care intareste si mai
mult pozitiuna Bisericei in inditimea si demnitatea, ce i se cuvine, trebue sii
ample de bucprie inimil noastre ale tuturora".
Ce asigurari s'au facut si ce gal-6W s'au dat ca pret al recunoasterei
autocefaliei Bisenicei noasrte ?Biserica Romn va Driimi directiunea administrativa si disciplinara unicamente" dela Sfmtul Sinod al Regatului Romniei, care va p'str intacte dogmele si traditiunea 5fintei Biserici Ortodoxe de Rsanif, va (IA intetate de onoare Patriarhului dela Constantinopole
ca intdiul Ierarh al intregei Biserici Ortodoxe a Rasdritului $i va sta pururea
in legatur dogmatica 5i canonica cu intreaga Biserica Ortodoxa de Rsarit,
pentru tnantinerea unittei de credint, lawatatura si institutiuni, date Bisericei si ornduite ca miiloace pentru dobndirea mntuirei.
Ce conditiuni ni s'au pus ca pret al recunoasterei autocefaliei ? Biserica Ortodoxa a Regatulni Romniei se va administra de propriul si Sfntul
Su Sinod, sub autoritatea Mntuitorului Hristos, Capul Bisericei Ortodoxe
de Rasarit celei una, sfant, soborniceasc 5i apostoleasa; va tine cu tarie
credinta sf invatatura pe care ne-au transmis-o Parintii, neatins 5i fra inovatiuni; podoaba bisericeasck ordinea si toate oelelalte iconomii bisericesti
vor fi in potrivire cu canoanele $i cu traditiunea continua si nerntrerupta a
Bisericei Ortodoxe a Rsaritului; in toate cestiunile importante, canonice si
dogmatice, se va intelege cu Patrfarhia de Constantinopole, cu celelalte Pa-triarhii Orientale si cu toate celelalte sfinte ale lui Dumnezeu Biserici Ortodoxe de Rasrit.
Prin urmare, recunoscndu-ni-se autocefalia, nu ni s'a dat alt dect un
rang de onoare, deopotriv cu al celorlalte Biserici Autocefale Ortodoxe de
Rasarit. Ni s'a recunoscut egal Indrepttire 5i coordonare In organismul
mai mult federativ al Bisericei Ortodoxe de Rstit, spre a conlucr, cu neatrnare, la realizarea lucrului comun: mfintuirea sufletelor. Ni
recunoscut neatrnarea in administratiunea interioara, fra amestecul altei biserici;
tnsa aceasta nu in mod absolut, ci In limitele dogmelor, canoanelor si traditiunei bisericesti icumenice si in subordinare catre Biserica de Rasrit In a ei totalitate. As ca recunoasterea autocefaliei noastre in cele biserioesti nu exclude
unitatea dogmatica, canonia, ritualistica, administrativ, disciplinar, cu Biserica din Constantinopole$i cu toate celelalte Biserci Autocefale Ortodoxe de Rasarit. Multe madulri, sunt cu adevrat, dar nu trup", zice Sf-tul Apostol Pavel
(I Cor. 12, 20). Privilegiul autocefaliei bisericesti nu aduce cu sine bunul plac
iii cele bisericesti, nici dreptul de a ne abate dela unitatea- dogmaticd si canonica ca Biserica Ortodoxii de Rdsdrit. Suntem liberi a ne administra de
sine, dar aceasta libertate 5i neatArnare bisericeasca trebue a se exrcit In
marginile hotarelor puse In Biseria de Intemeietorul ei Domnul i Dumnezeul nostru lisus Hristos deadreptul si prim sfintii Apostoli i sfintii Parinti.
Independent bisericeasa in snul Biseficei Ortodoxe de Rsrit, in afara
de invatatura si hotaririle canonice si traditionale universale ale Bisericei,

www.digibuc.ro

47
nu exista; e imgradita de canoane, de anumite norme, call, date fiind de Biseric in asistenta Sffintului Duh, sunt permanente, au caracterul perpetuitatei, ca unele ce sunt oranduite de Insu$i Dumnezeu.
De aceea, cu privire la noi, Comstitutiunea Tarei noastre prevede: Biserica ortodoxd romilnel este si ramilne neatiirnatii de orice chiriarhie striiind, pdstriindu-$i insd unitatea cu biserica icumenicei a reistiritului in privin(a
dogmelor" (art. 21, alma. IV).
Legea noastr sinodala dela 1872 prevedeh: Sf. Sinod al bisericei autocefale ortodoxe romine... plistreazd si va piistrd unitatea in privinta dogmelor $i a canoanelor icumenlce cu biserica din Constantinopole si cu toate bisericile ortodoxe" (art. 8, alin. I).
Acelasi obligativitate, s'a matitinut si in legea din 26 Martie 1909 prin
care s'a imodificat mai multe articole din legea sinodal din 1872: Sf. Sinod
al Bisericei Autocefale ortodoxe romdne fiind membru al Sfintei Biserici Icamenice $i Apostolice a Rdseiritului, al cdreea Cap este Dotnnul nostril lisus
liristos, pdstreazd $1 va pdstrd unitatea in privin(a dogmelor si a canoanelor
icumenice ca biserica din Constantinopole si cd toate bisericile Ortodoxel
(art. 9, alin. O.
Se constat, deci, a prin legiuirile noastre s'a consfintit, trebui s se
consfinteasch aceea ce de multa fost. Asa In Novela lui Justinian 137 citim:
Dacd legile cetiifenesti trebuesc pdzite de to(I neatinse, cu cal mai malt
irebue sa ne silim pentru pdzirea sfintelor canoane si a legilor dumnezee$ti,
cae s'au dat noull pentru miintuirea sufletelor noastre? Cei ce cake': sfintele canyane, vinovafi sunt iudecd(ei". Acestea le-a poruncit Justinian dupa
ce in Novela 131 proclama: Noi priimim dogmele ca pe Snide le Scripturi,
iar canoanele ea pe legi".
Sub astfel de conditiuni, Majestatea Sa Regele nostru Carol I, in Mesagiul pentru deschiderea Sfntului Sinod la 1 Main 1885, adec indata dupa
recunoasterea autocefaliei, ziceh: Tara intreagd t$i are ochii fintili asupra
acestei sflute adundri. Cunosc simiimintele teligioase si patriotice, de care e$ti
insuflefit Sf. Stnod, $i de aceea guvernul Meu it va sprilini in toate miisurile, ce va lud in in(elegere cu dlinsul si care duc la implinirea scopldui, ce
urmdrim cu toli: intdrirea si mdrirea Bisericei $i a Patrier.
Pe aceasta cale am urmat noi Ierarhii Bisericei Romfine, trecuti si prezenti, fiecare in marginile puterei sale. Ouvernele de pe vremuri ale Tarei
ne-au datl cnd mai mult, cnd mai putin, tot sprijinul putincios. Cu chipul
acesta cu totii am tins $1 tindem la intdrirea si mdrirea Bisericei si a Pettier, sub augusta $i marinimoasa ocrottre a Majestatei Sale Regelui nostru
Carol I, Care le, cu cuvantul $i cu fapta a adeverit zisele Majesttei Sale din
Mesagiul dela I Maiu 1885: ,,Din cea dintdiu zi si in tot timpul Domniei Mete
am avut dinaintea ochilor Mei un (el constant: miirirea si intdrirea Bisericei Rom line, pentru ca ea sit riimeind acea mare institutiune na(ionald de
Stat, pe care Poporul Romfin s se poat totdeauna sprilini".
Pe aceast cale mergnd, Biserica din Romnia era invidiat de toate
Bisericile Ortodoxe de Rasarit, caci $i din punctul de vedere dogmatic $i canonic Ea sth drept canoniceste cu dogma, cultul, organizatiunea, administratiunea, disciplina si cu toate celelalte sfinte iconomii bisericesti, pe straveChiul $i apostolescul asezamnt icumenic al adevaratei Biserici a lui liristos.

www.digibuc.ro

48
Cu adtincd durere trebue sil constatiim, insd, cd odatd cu legea diw
1999 pentru modificarea mat multor articole din legea pentru alegerea Mitropolitilor si Episcopilor eparhiofi, cum si a constituirei Sfantului Sinod al
Sfintei Biserici autocefale ortodoxe romne din 19 Decembre 1872 si pentru
infiintarea consistoriului superior bisericesc, bunul nostru renume bisericesc
nu numai ca este profund atins, dar suntem pe punctul nenorocit de a fi privia si declarati eretici si schismatici de cdtre Marea. Bisericti din Constantinopole si de cdtre celelalte Biserici surori autocefale ortodoxe de Rdsarit,
de oarace prin acea lege s'a consimtit la desfiintarea nnitatei dogmatice si
canonice cu Biserica Icumenia a Rdsciritulai.
Cand acea lege era numai proect, eu numai dintre Ierarhii din Senat ai
Bisericei Romne, si vre-o cativa Domni Senatori si un Domn Deputat din
Camera am vorbit contra acelui proect de lege, aratandu-i necanonicitatea.
In special eu am vorbit contra consistoriului, superior bisericesc, priir

carele, cu organizatiunea si atributiunile ce i s'au dat, se Mal dogma st

canoaneie icumenice, la cari, de acord cu Tomosul autocefaliei, ne obliga
Constitutiunea, ne obligd legea sinodald din 4872, ne obliga si insasi legett
despre care e vorba.
In anul 1885, Ina lt Prea Sfintitul Mitropolit Primat al Bisericei noastre
s'a adresat halt Prea-Sfntului Patriarh Icumenic al Constantinopolei, cerandu-I, in numele Sfntului Sinod al Bisericei noastre, recunoasterea autocefallei noastre in cele bisericesti, (hind asigurarea si garantia solemnd ca,
Biserica Ortodoxa a Romtiniei va priimi pentru trebuintele biserkesti
Regatului, directiunea administrativii si disciplinard unicamente delq Sf.
nod al Regatului Romiiniei", ca autoritate sinodala centrald a Bisericet,.
ceeace este i In deplind conformitate cu sfintele sanoane.
Legea sinodala din 1909 trece preste acea asigurare si garantie, caci in
art. 8 hotaraste: Autoritatea sinodala centrala a regatuluf roman este Sfntul Sinod, cdruia se alatura consistoriul superior bisericesc, in alcatuirea -s
cu atributiunile prevazute in art. 18 palm la 21".
J. P. S. Voastrd, ca raportor al acelei legi, ati explicat in Smat, la 1G
Martie .1909, cd se infiinteaza pe ltingd Sf. Sinod un nou organism bisericesc, sub numele de consistoriul superior bisericesc" (Desb, Sen., No. 32, pag.
359, col. 3), care nu trebue a se confundd cu Sinodul propria zis" (Desb.
Sen., No. 32, pag. 361, col. 1). Am admis, ziceati, infiintarea unui nou organism bisericesc in care Preotii si Diaconii sa conlucreze cu Membrii Sf. Sinod in afacerile administrative ale Biscricei" (Desb. Sen., No. 32, pag. 364,
col. 1).

I. P. S. Mitropolit al Moldovei Sucevei, D. Pimen a declarat, in Senat, in sedinta dela 7 Martie 1909, cd modificarea legei sinodale din 1872 vide

inaintea Parlamentului in urma unei simtite necesilati (Desb. Sen., No. 30,
pag. 344, col. 1); iar in edinta dela 9 Martie 1909, a Senatului, a mai zis ca,
pein noua lege se infiinteazd pe lnga Sf. Sinod, o nou institutiune de adunare bisericeascA, adeca consistoriul superior bisericesc (Desb. Sen., No.,31
pag. 346, col. 2) in. care se vor intrunl preotii din toate unghiurile tarei, si
pe langa ei vor fi reprezentanti ai monastirilor noastre, precum si reprezentanti ai institutinnilor noastre de cultura bisericeasca" (Desb. Sen., No.
31, pag. 346, coala 3).

www.digibuc.ro

49

P. S. Episcop al Husilor, D. Conon a zis in Senat, in sedinta dela 11

Martie 1909, ca legea sinodala in discutiune este cu caracter administrativ";
este un lucru de buna administratie"; erezie i schisma nu poate fi, intructit
.in aceasta lege nu este vorba de dogma bisericei crestine" (Desb. Sen., No.
33, pag. 371, col. 2).
Dommil Sp. C. Haret, Ministrul Cultelor i Instructiunei Pub lice, in
discursul dela Senat, din aceeasi sedinta, vorbeste deasemenea despre doua
organe blser1ce01: Sf. Sinod i consistoriul superior bisericesc, 5i declara ca
s'a suit, (NO sfatul inaltilor ierarhi, si a precizat ct s'a putut mai bine atributiunile respective ale celor cloud organe, sau, mai exact ale unui singur organ, ale consistoriului, aldturat pe ltinga Sf. Sinod, ca rol pur consultativ,
in atributiurnile de natura pur admimistrativa, deosebit de atributiunile de natura episcopala, cari n'au avut nevoe de precizare, caci atributiunile Sf. Sinod
erau fixate prin legea din 1872 si au ramas neschimbate. $i adauga: Soco-

tesc ca ar fi greu 0 se mai teamd cineva de conflicte de atributii intre un

corp pur consultativ, si until deliberativ, care este Sinodul" (Desb. Sen. No.
33, pag. 373, col. 3).

Se va veded, msa, ca rolul consistoriului superior bisericesc nu e consultativ, Gil toate cd, asd ceva am cerut i eu in Senat, in vorbirea mea din
sedinta dela 12 Martie 1909, cu adausul ca din acel consistoriu sti nu faca
parte Arhiereii titulari, Episcopii i Mitropolitii, i Sd (Ad alte atributiuni
(Desb. Sen., No. 34, pag. 389, col. 2).
Dar se vede ca ash au sfatuit na1ti ierarhi pe D-1 Ministru si ash vor
fi prezentat lucrul inct Domnia-Sa sa creada intru adevar ca rolul consistoriului superior bisericesc este consultativ, iar nu deliberativ, cum este.
Fara indoiala, D-1 Ministru, ca organ al Statului, a lost de band credint& spuntind ca rolul consistoriului este consultativ, de oarece a declarat,
in sedinta_ dela 12 Martie 1909 a Senatului: Nu se cuvine s legiferam in
opozitiune ca canoanele" (Desb. Sen., No. 33, pag. 381, col. 3). Nu voim s
rasturndm organizatiunea canonial a bisericei noastre". Canoanele trebue
sd aibd ultimul cuvtint" (Desb. Sen., No. 34, pag. 395, col. 3). D-sa a mai declarat, referitor la formularea proectului de lege: Am facut o prima formulare; am dat-o in discutiunea tuturor si am prima orice fel de obiectiuni si

de observatiuni mi s'a facut. $i am tinut seam de toate acelea pe cari

le-am crezut intemeiate. Am fcicut o a doua, o a treia, mind la a seasea redactiune, cduttind in aceste succesive redactiuni sd eliminez una elite una
toate cauzele de dificultdti, cari puteau impiedecd realizarea scopului la care
tindeam": inthiu, sa facem sa se largeasca cercul de alegere al mitropolitilor 5i episcopilor, 5i al doilea, sa dam posibilitate totalitatei clerului ca sa
contribue la binele bisericei" (Desb. Sen., No. 33, pag. 372, col. 1 si 2).
Lucrul acesta 1-ati confirmat si I. P. S. Voastrd zicnd: S'a prezentat
acest proect de lege la inceput sub diferite forme. Se modified radical alciituirea actuald a Sftintului Sinod, dar, in urma consfdtuirilor dintre noi,
chiriarhii si d-1 Ministru al Cultelor, s'a ptirdsit acea idee, ca necorespunztind
spiritului organizdrei celei adevarat canonice a bisericei ortodoxe" (Desb.
Sen., No. 32, pag. 359, col. 3). Priimese, ziceati, proectul de lege", carele

o stitt bine fratii mei de pe acea batted" in fortnatiunea aceasta mai

notrivita cu sfintele canoang"

si singura posibild si acceptabild, mi se

Do qnnente-Aparare.

www.digibuc.ro

50
datoreste mie in cea mai mare parte". Am rugat, mai ziceati, pe d-I Ministrit, am mat guvernuL sfi rmng la aceasta intocmire". (Desb. Sen., No.
32, pag. 366, col. 1). Ati indemnat apoi, L P. Sfintite, pe domnii senatori sa
adopte proectul de lege, asigurndu-i a Domnul va zice si Domnielor-Lor
cuvntul, care vi se va zice I. P. S. Voastre: Bine sluga bunk' si credincioasa; peste plain ai fost credincios, peste multe te voiu pune; intr in bucuria Domnului tau", ca plata pentru noua creatie in organizafia bisericei
noastre" care este o adaogire la talanfit ce mi-a incredinfat Dumnezeu, mie"

adeca L P. S. Voastresi fratilor mei, pentru a-i neguttort si la vreme

a dci dreptului judeditor socoteald de chipul cum i-am inmultit" (Aplauze)
(Desb. Sen. N9. 32, pag. 366, col. 2). Si ati (alai adaugat, I. P. Sfintite: Primesc proectul de lege. Si imi aduc aminte de cuvntul evangheliei pe care
dator stint sa-1 urmez, imi aduc aminte de acele cuvinte rostite de Mntuitorn! luniei in ultimele zile ale vietei sale" probabil, I. P. Sfintite, cd aft
voit sit ziceti, nu: in ultimele zile ale vietet sale", cat vieata Domnului e

voided, ci: in ultimele zile ale videi sale pdmintesti": Parinte Sfinte,
pe cari mi i-ai dat mie, ai tai erau si eu i-am pazit pre ei, si nimeni din ei
nu au pierit". Ati continuat apoi: Am OM, D-lor, pe ciit mi-a stat in puterea mea.... dar n'am voit cu nici un pret ca sd las ceva din ceeace am apticat
dela sfintii mei predecesori. Este datoria mea, ca pastor, ce cu increderea
fdrei sunt, sd piistrez nestirbit depozitul ce mi s'a incredinfat, si acest depozit it voiu pastni cu pretul vietei mete" (Aplauze (Desb. Sen., No. 32,
pag. 366, col. 1). Ca s nu mai aduc si alte citatiuni voiu inchei cu aceasta:
I. P. S. Voastrd ati zis: vorbesc din ea mai intima a mea convingere si
sunt convins in privinia legel acesteea c este bunA si canonicr (Desb.
Sen., No. 34, pag. 394, col. 2).

Legea, MA este rea si necanonicii, I. P. Sfintite. Dar de aceasta nu

poate fi invinovdtjt DomnuL.Ministru, nici Guvernul, nici Corpurile legiui-

toare, nici ceilalti brbati politici, la cari V'ati.referit I. P. S. Voastra in

Senatul Tarei (Desb. Sen., No. 34, pag. 394, col. 2), 5i cu ant mai putin Capul
Statului, fereasc Dumnezeu! Vinovati sunt sfatuitorii, acei Matti ierarhi" de

care ne-a vorbit D-1 Ministru al Cultelor si Instructiunei Publice, cari cu

ale lor exponent mestesugite, accente ditirambice, benedictiuni largi, asigurdri ametitoare si promisiuni transcendentale, au indus lumea in gresald.
Sfintii predecesori de cari ne-ati vorbit, I. P. Sfintite, au tinut ca s priimeasca pentru trebuintele bisericesti ale noastre directiunea administrativ
si disciplinara numai dela Sf. Sinod al Bisericei din Regatul Romniei, as.
precum Ierarhii nostri din 1885 au facut asigurari 5i au dat garantii cu prilejul cererei de a ni se recunoaste autocefalia. Aceasta ni s'a recunoscut cu
expresa conditiune ca Biserica noastrd sli se administreze de propriul si
Sfiintul Situ Sinod, proclamat irate in Hristos prea iubit" de dare Shinto
Biseridi Patriarhalii din Constantinopole, pe care 5i Inalt Prea Sfintia Voastra, in sedinta dela 12 Martie 1909 a Senatului, ati recunoscut-o ca avnd
prioritatea" In Biserica Ortodoxa de Rasarit (Desb. Sen., No. 34, pag. 386,
col. 3).
Deci atunci era vorba numai de un singur organ bisericesc adminisIrativ central: Sf. Sinod canonic, compus numai din Arhierei; iar din Aprilie
1909 este vorba de doud organe bisericesti administrative centrale: Sf. Si-

www.digibuc.ro

51

mod al Arhiereilor $i consistoriul superior bisericesc, in care intra preoti $f

diaconi, separat si la un loc cu Sf. Sinod (art. 18, alin. ultim din lege).
Aceasta este nu numai abatere dela angatament si dela Tornosul autocefaliei, Care, dacti n'ar ji cationic, n'ar forma autoritate, ci $i dela dogma
privitoare la ierarhia bisericeascci $i la organismul Bisericel crestine, care
este institutul dumnezeesc fritemeiat de Domnul nostru Iisus Iiristos pentru
realizarea imparatiei lui Dumnezeu pe pamnt $i pentru dobndirea vietei
-de veci.

Spre a dovedi cd legea, opera I. P. S. Voastre, e necanonicd, sd vedem

ce ne invatii cuvantul dumnezeesc si sfintele canoane despre ierarhia
-carmuirea bisericeascd.

Dupa dogmele bisericei adevarate a Jul liristos ierarhia bisericeasc

este din institutiune dumnezeeasc, se continue neintrerupt si are trei grade:
intiu episcopatul, al doilea presviteratul, subordinat celui dintku, si al treilea diaconatul, subordinat $i celui dintiu si celui de al doilea.
Episcopii sunt loctiitorii lui liristos si urmasii Sfintilor Apostoli, fiecare
in eparhia sa (Mart. Ort. I, rasp. la intreb. 85 si 109), asezati in Biserica de
-catre Duhul Sfnt (Fapt. Apost. 13, 2-4; 20, 28; etc).
Numai episcopii au fost si sunt inzestrati cu dreptul si autoritatea ce
aveau Sfintii Apostoli, adeca: s invete pe credinciosi (I Tim. 6, 20; II Tim.
2, 15; 4, 2; Tit 2, 1), sa savrseasca serviciul dumnezeesc (I Tim. 2, 1, 2)
5i sa pasca, adeca sa crmuiasc turma lui Hristos (Fapt. Apost. 20, 28; I
Petru 5, 2).
In cercul sau de activitate episcopul este capul ierarhiei intregi pusa
sub conducerea sa, precum si al turmei.
El este primul invatator in Biserica sa (I Tim. 4, 16; Can. 19 al Sin.
-VI icum.), pregateste pe vitorii Invatatori (II Tim. 2, 2), invredniceste de
indoita cinste pe clericii cari se ostenesc in cuvnt si in invtatura (I Tim.
--5, 17).

In biserica de sub conducerea sa episcopul este intkul savArsitor si slu-

jitor al sfintelor taine $i al tuturor ierurgiilor bisericesti. Numal el hirotoniseste preoti si diaconi (Tit 1, 5; I Tim. 5, 22; Can. 2 Apost.; 9 din Antiohia), pe cnd episcop nu pot hirotonisi deck 2 sau 3 episcopi (Can. 1 Apost.).
Treapta episcopilor este mai cu deosebire destinatd pentru nasterea pdrintilor, caci ei se cuvine in bisericd dreptul a inmulti pdrinti spirituali. Este $i

altd treaptd a preotilor care nu poate naste piirinti; prin baea nasterei
de a doua, naste fii bisericei, dar nu pdrinti sau inviiiiitori. Cum se poate
ca un preot sef hirotoniseascd pe alt preot, neavand spre aceasta nici un
drept de hirotonie? Satt cum poate preotul s fie egal episcopului"? zice Sf.
Epifanie (Haeres. -75).

Apoi materia tainei Mir-ungerei $i antiminsul le sfinteste numai episcopul (Can. 6 al Sin. din Cartag.; Mart. Ort. I, rasp, la intreb. 105). Preotul
-poate impartsi sf. Mir numai dac e sfintit de episcop; sfnta liturghie nu
o poate savr$1 preotul far altar sau antimins sfintit de episcop.
Dreptul de a impcirtitsi botezul se cuvine episcopului, pe lima' preoWon.. dar nu fiird autorizarea episcopului" (Tertul., De bapt. 17). Celelalte
sfinte taine 5i serviri bisericesti preotul le savrseste numai in urma imputernicirei din partea episcopului su (Sf. Ignatie al Antiohiei, In Epist. atre

www.digibuc.ro

52

Smirn. 8; Sf. Ciprian, in Epist. 38). Fara de socotinta i voia episcopului,

nici preotii, nici diaconii nimic nu pot savr$1 din cele ale sfintei serviri, pentruca el este cruia i s'a incredintat poporul Domnului $i dela el se va cere
cuvntul cel pentru sufletele lor (Can. 39 Apost.).
Episcopul este si principalul crmuitor sau administrator in cercul sau
de activitate, In eparhia sa (Can. 2 al Sin. H icum.). Preotii, diaconii $i ceilalti slujitori biserice$ti sunt sub autoritatea tui, asculta de ornduirile lui
nu pot sa faca nimic In Biserica fara voea lui (Can. 39 Apost.; 57 dela Laod.;
8 al Sin. IV icum.). Episcopul are jurisdictiune asupra lor (I Tim. 5, 19) 5i if
poate pedepst (Can. 12, 15 $i 32 al Sf. Apostoli; Can. 5 al Sin. I icum.; 9 al
Sin. IV icum.; etc.). El are in deosebi dreptul de a lea. $i dezlegh (Can. 31
Apost.; can. 6 al Sin. dela Cartag.).
Episcopal este inchipuirea vie a lui Dunutezeu pe parniint si, prifi puterea Duhului Sfeint, izvorul imbelsugat al tuturor tainelor bisericei icumenice, prin care se capala naintuirea, si cd nu stint mai plain trebuinciosi bisericei dealt respiratiunea pentru onz i soarele pentru lame" (Epist. Patr.,
art. W; vezi si Mart. Ort. I, rasp. la intreb. 85). De aceea $i Sf. Ciprian zice:
Trebue deci sti stii, e episcopal este in bisericd i biserica in episcop, st
cine nu e cu episcopal, nu e nici in bisericii" (Epist. 66, 8).

Origen cel condamnat de Biserica n'a cutezat sa invete In altfel

in aceasta privinta, caci zice: Se cere dela mine preot mai malt dealt
dela un diacon, dela un diacon mai malt dean dela un laic; dar dela acela
care tine in mind autoriptea bisericeasa asupra tuturor, se cere fard de
asemanare mai malt dealt dela fiecare din noi" (In Ierem., Omil. XI, 3).
Pe Aeriu, cel care invat ca episcopul nu are mai mare autoritate 5i putere ca preotul, Biserica intreaga l'a numit eretic $i l'a tratat ca pe un eretic,
precum ne spune Sf. Epifanie (Ilaer. 75, 1) i Fericitul Augustin (Lib. de
haeres. 53).

Si cu drept cuvnt, pentruca preotii au a lor autoritate dela episcop,

prin hirotonia ce el le administreaz, precum am aratat. Episcopul este care
ii a$eaza pteoti prin cetati, dupa apostoleasca porunca (Tit 1, 5). Daca isi
parasege enoria sau parohia sa $i se muta la alta, fara socotinta si voea
episcopului sau, preotul nu mai are voe sa serveasca cele ale preotiei (Cdn.
15 apost.). Sub a sa priveghere episcopul da drept preotilor de a predica,
adeca de a invati turma incredintata de el pastoriei lor spirituale (Tit 1, 5;
I Tim. 5, 17; Can. 58 apost.). Din motive binecuvntate le poate interzice dreptul del predica, precum episcopul Alexandriei Egiptului, bunioara, a interzis

tuturor preotilor de sub jurisdictiunea sa, din cauza turburarei pacei bisericesti pricinuita de erezia propoveduita de preotul eretic Arie (Socrat, Ist.
Bis., Cartea 5, Cap. 22). Cum am mai artat, sfintele taine $i serviri dumnezeegi, afara de cele ce sunt rezervate episcopului, preotul le savr$e$te
numai in urma imputernicirei din partea episcopului sau. Dreptul de a legh
si a dezlega $i in genere de a pute turma Incredintata pastoriei sale, preotul il are dela episcop, prin hirotonie, cum am zis, sub privegherea si jurisdictiunea episcopala (Can. 6 al Sin. din Cartag.). Cu un cuvnt preotul nu
poate savar$1 nimic din cele ale preotiei fara socotinta 5i voea episcopulta
sau (Can. 39 apost.).
Daca episcopul voe$te, poate lu dintre preotii distinsi pe ctiva, ca sa

www.digibuc.ro

53

poarte impreuna sarcina administratiunei bisericesti, formnd impreun5.

consistoriul, senatul, comitetul, sfatul administrativ bisericesc eparhial; dar
cum preotii sunt socotiti de cAtre vechi invatatori biserice$ti ca ochi ai episzopului, ei nu pot face nimic fara consimtimntul lui (Sf. Ciprian, Epist. 3, 8,
13 etc.), al capului lor, al stapnitorului lor spiritual (Mart. Ort. I, rAsp, la
Intreb. 85), caruia se cuvine toata stapfinirea preste eparhia sa si ocr-

muirea, toata purtarea de grija asupra clericilor $i laicilor $i are dreptul a

imparti toate cu judecata (Can. 9 dela Antiohia).
Diaconii sunt inferiori nu numai episcopilor, ci $i preotilor. Sunt servitorii episcopului $i preotilor; le este permis a $edei cu preotii, dar mai jos
dect ei (Can. 18 al Sin. I icum.; 20 al Sin. din Laod.), caci, dupre cuvntul
Apostolului Cel mai mic de a:10e cel mai mare se binecuvinteazd" (Evr. 7,
7), iar nu din protiva. Ei au a se supune episcopului ca harului lui Dam_nezeu si preofilor ca legei lui lisus Hristos" (Sf. Ignatie, Epist. catre Magnet.
2). Cu invoirea episcopului pot predica, ca $i primii diaconi; n'au dreptul a
savr$1 sfintele taine si serviri dumneztesti, ci numai asista $i ajuta pe episcop si preoti; nici puterea de a legit si dezlega n'o au. Ei pot fi, Insa, ochii,
urechile, mnile episcopului (Const. Apost, III, 44; Sf. Ciprian, Epist. 69).
Deci, cea mai inaltd treaptd In ierarhia bisericeascd este episcopatul;
aceasta din drept dumnezeesc, iar nu omenesc. In biserica de sub conducerea
sa duhovniceasca, adeca in una din bisericile particulare ce compun Biserica
universald, sau in o porfiune din vre ma din acele biserici particulare, episcopal este central autorittlfii i puterii spirituale; episcopal este izvor al inviitartulntului religios, al plinirei sluibei dumnezeesti si al administrafiunei
sau ctirmuirei bisericesti; episcopal este cel investit de Dumnezeu cu toate
darurile dumnezeesti, el are plenitudinea harurilor cdte sunt de trebuinta Bisericei spre mtintuire.
Preofii i diaconii sunt organe ierarhice de treapta a doua si a treia,
subordinate episcopului, sunt sub autoritatea lui, ascultd de poruncile liii si
.1111 fac nimic in bisericd Mrd voea lui.
Precum Sfintii Apostoli au avut dela Domnul aceea$i onoare $i putere,
tgalitate si neatrnare unul fiecarele fat5 de cel5lalt, precum ne dovede$te
Sfnta Scriptura, tot astfel au fost $1 sant episcopii, urmasii lor, ori In care
parte s'ar gasl: La Roma, la Constantinopole, la Alexandria, la Antiohia, la
Ierusalim sau aiurea. Hirotonia. in episcop svr$indu-se de catre mai multi
tpiscopi (Can. 1 Apost.), judecarea episcopului prihanit fcndu-se de ctre
mai multi episcopi, intruniti In Sinod (Canon. 74 apost.), urmeaza c episcopal atdrnd de mai multi episcopi, este supus episeopilor, este sub autoritatea
.episcopilor intrunifi in Sinod, ca autoritate mai inaltd in bisericd, in Sinodal
.episcopilor, poruncit de Sftintul Duh prin canonul 37 al Sfinfilor Apostoli, care
canon are putere obligaloare i permanentd, neintreruptd in Biserica lui
Hristos (Can. 2 al Sin.:Frulan, 1 al Sin. VII icumj. Numai Sinodul compus
din episcopii locali, adeca ai unei tari sau provincii, judec pe eplscopul respectiv, pentru invinuiri de ordine moral sau materiala (Can. 74 Apost.; 25
Antioh.; 5 al Sin. I icum.) $i numai un asemenea Sinod dezleag5, pentru acea
-tam sau provincie, 5i hotaraste in toate treburile bisericesti de obste, cari co-vr5esc puterea unui singur episcop, acestuia ramnndu-i neatinsd stapnia
de a faptul cele ce se cuvin, dupa canoane, in hotarele episcopiei sale si in

www.digibuc.ro

54

satele care sunt supuse episcopiei sale (Can. 34 si 37 apost.; 2 al Sin. 11

icum.; 25 dela Antiohia, etc.).
Chivernisirea sau ciirmuirea, adecii conducerea sau administrarea tututuror bisericilor particidare, cari compun Biserica icumenicd, este in seamatuturor episcopilor (Sf. I. Damaschin, in Episp. 4 catre Africani). Spre acest
sfrsit se adunau in Sinoade icumenice episcopii din toata lumea crestina,
sau cel putin attia ca sa' poata reprezent toata' Biserica. Hotaririle luate deo astfel de adunare a episcopilor, ca autoritate suprema, vazufa, in biserica
caei cea nevAzurd o are Domnul si Mntuitorul nostru Iisus Hristos, prin
mijlocira si lucrarea cea nevazuta a Duhului Sfnt, palm la sfarsitul veacului (Mat. 28, 18-20; loan 14, 16; Efes. 1, 22; 4, 15, 16; 5, 23; Cal. 1, 18;
Gal. 2, 20) au fost si sunt recunoscute de intreaga Biseric6 si in toata vremea ca legi in veci obligatoare (Can. 1 al Sin. IV icum.; 1 si 2 al Sin. VI
icum.; 1 al Sin. VII icum.).
La Sinoadele locale sau provinciale numai episcopii, ca unicele centrecanonice ale autoritatei spiritual; ca inceptori ai celor bisericesti In eparL
hiile sau episcopiile lor, au fost si sunt organe deliberative, au avut si au vot
hotaritor, in treburile bisericesti, iar nu si preotii si diaconii, cari atrna in
totul de episcopii lor locali, si on atat mai putin laicii (Can. 34 si 37 apost. si
celelalte). De aceea Sinoadele se si numesc de catre canoane: Sinoade sail,
Adunari ale Episcopilor.
Tot asemenea si la Sinoadele icumenice sau de a toata lumea.
Pot, insa, atat preotii cat si diaconii s'a' fie admisi la Sinoade, dar nu-

mai cu consimtimantul episcopilor 5i nu in alta calitate decal ca insotitori

ca sfetrici, ca ajutatori, ca impreuna luptatori, ca sfatuitori sau ca imputerniciti ai episcopilor (Sf. Irin., contr. erez. III, c. 14; Sf. Ciprian, epist. 35), $1
pot sta numai in locul al doilea (Orig., Tract. 14 in Mat.; Const. Apost. Cartea III, c. 57). Chiar si in aceasta din urma calitate nu au putut si nu pot if
admisi, fata cu cele mai sus expuse, in virtutea propriei lor autoritati, in numele !or ca preoti orl diaconi, ci in numele 5i In virtutea supremei autoritati
cea proprie episcopilor lor (vezi si in Pidalion f. 154 si 327).
.
Sa ilustrez acestea cu un exemplu: la Sinodul intiu icumenic (an. 325)
au venit mai mult de 300 eptiscopi. Au venit nenumarati preoti, diaconi, acoliti si multi laici invatati. Mai inainte de a se fi adunat episcopii in acel Sinod,
aceia fiind $1 ei priceputi si isteti in cele ale rationarrientului si logicei au in-

ceput sa discute chestiunile in conferinte private. Printre ei excela diacond

Atanasie pe care il adusese cu sine foarte inaintatul in vrsta episcop Alexandru aI Alexandriei, spre a-I ave ca impreuna luptator. Dupa aceea episcopii s'au adunat la un loc. Rezultatul desbaterilor a fost aprobat si iscalit
de cei 318 cpiscopi. Acestia au zis in epistola catre biserica din Alexandria
si din alte parti: noi am thud marele si Sf &dui Sinod din Niceea" (Socrat,
1st. Bis., cartea I, cap. 8 si 9).
Aceasta este dogma despre ierarhia bisericeasca si organistnul bisericer
celei adeviirate a lui lisus firistos. Acestea stint hotarele vesnice pe cari le-air
pus sfintii Apostoli si sfintii Piirinfi ai nostri, ligninaii de Duhul Sfnt.

Cu toate c nu este drept si nu este permis asemenea hotare

vesnice a striunutit, totusi dogma cea adeviirat despre ierarhia si
www.digibuc.ro

55

organismul Bisericei n'o gsim in legea sinodal din 1909, al crei

raportor ati fost I. P. S. Voastr.
In Biserica, precum am aratat, este numai un organ central Indreptatit
a se ocup de toate treburile bisericesti de obge: Sinadul compus numai din
arhiereii tarei sau provinciei, potrivit canonului 37 apostolesc si altor canoane. Legea inspirata si sustinuta de I. P. S. Voastra, da atare indreptatire
si unui al doilea organ: consistoriului superior bisericesc, In care infra preoti
si diaconi, la un loc cu Sfntul Sinod si separat (art. 18, alin. ultim). Cu alte
cuvinte: preotilar si diaconilor II se acorda putere si autoritate egala cu cea

a arhiereilor, ba Inca si mai mare, caci, pe and dupa art. 18, alin. 1, acel
consistoriu compus din 16 arhierei si din 21 preoti si diaconi (art. 19) stainiazd, adeca hotarste, in interesul unitatei, asupra tuturor ajacerilor disciplinare si administrative In toat. Biserica Ortodoxa din cuprinsul Statului
Roman, Sf. Sinod, dupa art. 9, alin. II, pdstreaza acea unitate administrativa, disciplinara, plus: nationala. Sf. Sinod aistreaza, tine hotaririle pe cart
le vor lu preofii si diaconii in adunarea in care au vot deliberativ, egal cu
al arhiereilor. Cum ei sunt In numar mai mare, urmeaza ca de multe ori,
daca nu in toate imprejurarile, sa covrseasca cu ale lor voturi, voturile arhiereilor titulari, episcopilor si mitropolitilor, si sa-si impuna hotarirea ce
vor vol sa ii. Aceasta insemneaza ea' autoritatea $i puterea spirituala, ce au
episcopii prin birotonie, este supusa puterei spirituale pe care legea sinodala
din 1909 o da preotilor si diaconilor. Aceasta Insemneaza nimicirea autoriWei Sfntului Sinod si inlocuirea ei cu autoritatea preotilor si diaconilor,
cari nu sunt aceea ce sunt In Biserica, cu Darul lui Dumnezeu, decal prin
episcopi, dela cari au cuvenita autoritate prin hirotonia pe care numai ei au

dreptul a o savrsi. Deci dela inceput legea nesocotefte i rstoarn

dogma despre ierarhia bisericeasci qi gradele ei, dogma despre raportul
dintre episcopi, preoti qi diaconi, qi dogma despre centrul autorittei
bisericeqti.
In urma acestei constatari m'as pute dispens, I. P. Sfintite, de a pune
In evidenta $i alte abateri ale legei dela dogma si canonicitate, dar merg mai
departe.
Alin. H al art. 18 da preotilor si diaconilor, adunati la un loc cu membrii
Sf. Sinod, si alte atributiuni cari, dup dogmele si canoanele Bisericei, sunt

de competenta numai a celor ce au stapnia, adeca sunt de competenta ierarhilor sau chirianhilor si de competenta Sfntului Sinod,
ca autoritate mai Malta in Biserica, precum: formarea parohiilor si schimbari In statul clerului parohial, facere de regulamente pentru buna functionare a bisericilor si monastinilor.

Stint este Insa, ca parohiile sunt parti ale bisericilor particulare, ale
eparhiilor sau episcopiifor. Ace le parohii sunt orindulte si incredintate spre
pastorie unuia sau mai multor preoti de catre episcopul respectiv (Tit 1, 5),.
dela care preotii au priimit autoritate spiritualg asupra acelor parohii. De
unde 'Ana acum candidatul de preotie, potrivit art. 5 din canonicescul Regulament al nostru din 1884, pentru buna conduirta a clerului in genere, trebui4
inainte de hirotonie, sa se lege In scris si cu juramnt, In biserica, inaintea
lui Dumnezeu si a oamenilor, ca-si va conform activitatea preoteasca si
vieata, dupa Invataturile sfintei Evanghelii, ale sfintilor Apostoli, si dupa ca-

www.digibuc.ro

56

noanele si invataturile sfinttlor Parinti ai Bisericei Ortodoxe, hdru toate

Hind supus si ascultdtor episcopului sau mitropolitului sdu, de acum va putea
nesocotl totul, cgoi va st alaturea cu episcopul sau mitropolitul &Au si va

ave glas deliberativ in constituirea si conducerea parohiilor, adeca in

cestiuni ce es din cadrul competentei sale canonice, va avei chiar glas impunator, data fiind disproportia voturilor de care am vorbit.
Ct pentru monastiri, pe acestea art. 33 din lege le lasa. sub directa si
exclusiva autoritate a chiriarhului respectiv, potrivit canoanelor (can. 4 al
Sin. IV icum., etc.). Dar art. 18, aiin. 2 din aceeasi lege le pune si sub carmuirea preotilor si diaconilor de mir. Ba Inca se aduc si doi stariti in consistoriul superior bisericese spre a regulament, la un loc cu chiriarhii si cu
egala putere, buna functionare a monastirilor, in protiva hotarirei canonului
8 al Sinodului IV icumenic, care este: Clericii monastirilor... sa ramble sub
stapnirea episcopilor celor ce sunt in fiestecare cetate, dup predarea sfintilor parinti si nu cu obraznicie s se desfrueze improtiva episcopului lor.
Iar cei ce vor indrazni a rsturna acest fel de intipuire, ori in ce chip, si nu
se vor supune episcopului lor, de vor fi clerici, sa-i supuie certrilor canoanelor, iar de vor fi monahi sau mireni, s fie achinoniti" (vezi si can. 4 al
aceluias Sffint Sinod si alte canoane paralele). Prin mireni" tlcuirea canonului intelege pe mirenii aceia in al caror reazim si aparare sprijinindu-se
clericii si monahii, se obraznicesc asupra arhiereului si nu i se supun".
Celelalte atributiuni prevazute in alin. II al art. 18 din lege: programe
de studii si regulamentele scoalare de ordine si disciplin, numirea unui
inspector peutru seminarii, fiind de mai mica importanta, fata cu cele mai sus
expuse, nu ma opresc asupra lor.
Nu ma opresc nici asupra celor cuprinse in alin. III al aceluias art., in
care e vorba de atributiuni ale consistoriului superior bisericesc compus numai din preati si diaconi sub presedentia I. P. S. Mitropolit Primal (art. 12
din lege), in asistenta, cu vot consultativ, a D-lui Ministru al Cultelor (art.
13), dar ale carui hotariri, in cestiunile acolo precizate, unele de competenta chiriarhilor, altele de competenta Sfntului Sinod, potrivit canoane-

lor trebuesc ratificate de Sfntul Sinod spre a ava cuvenita tarie.

Insa acel drept de ratificare sau aprobare ori intarire va produce invrajbire si turburarea sfintei armonii dintre gradele inferioare si superioare
ale ierarhiei bisericesti, in cazul ca Sf. Sinod nu va consfinti cele hotarite de
preoti si diaconi, bunioara in privinta recompensrei clericilor pe cart ei i-ar
socotl meritosi, adeca a recompensrei colegilor lor, cu toate c un asemenea drept II au numai episcopii, potrivit poruncei Sfntului Apostol Pavel:
Preofii cei ce IV tin bine dregdtoria de indoitd cinste sd se invredinceascd,
mai ales cei ce se ostenesc in cuvant si intra invihdturd" (I Tint. 5, 17).
Art. 20 din lege prevede: Membrii alesi al consistoriului superior bisericesc, in timpul cdt vor funchond in aceastil calitate, nu Vol' puted li Judecati si pedepsdi pentru abaterile lor bisericesti dectit de cdtre consistoriul
superior bisericesc in intregime...". Prin urmare legea scoate de sub jurisdictiunea episcopala pe ieromonahii, preotii si diaconii din consistoriul superior
bisericesc, ceeace este in contra odor stabilite prin canoane de catre sfintii
Apostoli (Can. 12, 15, 32 apost.) si sfintii Parinti (Can. 5 al Sin. I icum.; 9 al

www.digibuc.ro

57

Sin. IV icum.; 5 Antioh,; 31 al Sin. VI icum.; 12 al Sin. III). Aceasta este

anarhie, dezordine, confuziune, turburare, razvrdtire.
Anarhia isi ajunge apogeul prin art. 21 din lege care zice: Consistoriul
superior bisericesc in utma intervenirei Ministrului Cultelor, se va pronunlet
si in chestiile de administratie eparhiald qi hotdririle sale vor devent executorii dupd ce vor fi ratificate de Sf. Sinod" $i celelalte. Se da, adeca, consistoritrlui superior bisericesc, compus $i de astadata numai din ieromonahi,
preoti si diaconi, sub presedentia I. P. S. Mitropolit Primat $i in asistenta,
cu vot consultativ, a D-lui Ministru la Cultelor, dreptul de a se pronunt 5i
hotari in chestiuni de administratie eparhiala. Dupa can. II al Sin. II icum, 5i
celelalte canoane referitoare, administratia eparhiala fiind numai a episcopului, urmeaza ca de acum inainte, conform legei, episcopii si mitropolitli din
Biserica Ortodoxd a Regatului Romdniei, sd fie sub jurisdictiunea gradelor
ierarhice subriinduite si inferioare episcopatului, adecii sub autoritatea, ascultarea $i judecata subalternilor lor.

I. P. S. Voastra ca fost raportor al legei formulata dupa indicatiunile

I. P. S. Voastre, cum ati declarat, si cu ceilalti Frati in Domnul, impreuna
sustinatori ai ei, in iloc de a mine In acea lege, si in aceasta privinta, principiul ratificarei, erali datori, cdci la hirotonia de arhierei ati jurat sa paziti
dogmele si sfintele canoane, erati datori sa nu treceti preste can. 74 apostolesc si celelalte canoane, care nu trimit pe episcop in judecata preotilor si a
diaconilor, fie chiar pentru obtinere de indicatiuni sau pentru orientare, cum
s'ar pitted pretinde, ci deadreptul in judecata Sinodului Episcopilor. Erati datori ca ceeace stabileste dreptul dumnezeesc in privinta ierarhiei, anume ca
episcopul sa fie diriguitor, iar preotii si diaconii sd fie diriguiti de el, sd nu
lasati sa se distrugd prin aceasta dispozitiune a legei. Nu asd se pdstreaza,
I. P. Sfintite, depozitul ce Vi s'a incredintat, de care ne-ali vorbit in Senatul
Tarei. Nu a$d se serveste Biserica si Neamul.
Nadajduesc, I. P. Sfintite, ca cestiunile ce ridic nu le yeti numi si acum
optioase", cum le-ati numit in Sertatul Tarei, in sedinta dela 12 Martie 1909
(Desb. Sen., No. 34, pag. 293, col. 3) $i pentru aceea n'ati binevoit sa dati
vre un raspuns la intrebrilQ ce pusesem, cari intrebari, totusi, au contribuit la modificarea art. 18 din proectul de lege sinodala, de$1 nu in felul cum
eu cerusem atunci In Senatul Tarei, $i cer $i acum In urma atitudinei mete
din Sf. Sinod, in tuna Maiu 1909, contrara proectului de regulament pentru

consistoriul superior bisericesc, cnd I P. S. Voastra ati bine-voit sa-mi

ziceti,ca acea atitudine este un inceput de rebeliune pe care nu o yeti toleri". Eu V'am raspuns atunci, a n'aveti dect sa-mi aplicati canonul 74
al Sfintilor Apostoli, adeca s ma chemati in judecat tnaintea Sfntului Si-

nod, iar eu fara improtivire ma voiu supune, plecndu-mi capul spre lovire, daca aceasta se va gas!, cu cale, drept plata cl-mi fac datoria, cernd
respectarea dogmelor $i supunerea la canoanele Bisericei. V'am cerut tot
atunci s faceti ca s fiu chemat si in judecata Inaltei Curti de Casatie $i
de Justitie, promitnd ca nu-mi voiu lu aprtori, cad singurul meu miiloc de aparare este si va fi rugaciunea: Doamne lime Hristoase Fiul lui
Dumnezeu, milueste-md pre mine pdaltosul", este $i va fi dreptatea $i adevarul. Aceea ce am cerut In Senatul Tarei, in Martie 1909, cer si acum pentru a treia oara, cnd ma aflu din nou in exercitiul demnitatei mete episco-

www.digibuc.ro

58
pale ca rnembru al acestui Sfnt Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romre; cer i acum dupa ce am vazut cu durere, ca I. P. S. Voastr
si 1. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, ati indemnat cu strjnicle pe
preoti si diaconi ca sa puna si ei In lucrare necanonicitatea ce ati formulat I.
P. S. Voastra prin legea sinodala din 1909, cu toate ca aceeasi lege, prin

art. 9, alin. I, ne obliga pe noi Sf. Sinodsa pastrm unitatea in privinta

dogmelor si a canoanelor icumenice cu Biserica din Constantinopole si cu
toate Bisericile ortodoxe.
Mare si grea rdspundere yeti aved inaintea Dreptului Judectitor pentru cele ce ati fiiptuit si filptuiti. Nu in chipul acesta s neguNtoresc talantii
pe cari Domnul ni i-a incredintat. 0 neguNtorie ca aceasta, protivnica sf intelor si dumnezeestilor a$ezdminte ale Bisericei, aduce moarte vesnicd, duce
la Intunerecul cel mai dinafard, unde va fi pltingerea i sairsnirea dintilor" (Mat. 25, 30), in urma dumnezeescului i stdptinescului glas: Din gura
ta_te voiu Indeed, slug vicleatdi" (Luca 19, 22) si netrebnicti" (Mat. 25, 30).
Sfintele canoane poruncesc celor cari se hirotonisese Arhierei, Precrti
si Diaconi, ca sa fagaduiasca sarbatorote, ea' vor paz1 cu scumptate toate
cele bisericesti (can. 2 al Sin. VII icum,; 24 19 Cartag.).
Acestei ob1igaiuni ne-am supus si noi membrii ai acestui Sf. Sinod, nu
de sad, ci de band voe, In ziva hirotoniel noastre ca arlderei, mdrturisind si
juriind, cd mind la suflarea noastrd cea mai de pe urma vom pdstrd si vom
ON ca sfintenie toate sfintele canoane, toate invdtdturile de Dumnezeu purtiitorilor Pdrinti
intreaga predanie a Sfintei biserici celei drept mdritoare
de Rifsdrit, rostind atunci si anatemile si aforisirile cele ce sunt de rostit
(vezi Arhieraticonul").
Unit din noi, insa, e-au calcat promisiunile si juramintele, nesocotind
invdtdtura si canoanele Sfintei noastre Biserici, cu prilejul discutiunei asupra proectului devenit legea sinodala de azi, atrilgiindu-si prin aceasta canoniceasca aforisire si anaternd.
Scriu si graese astfel ca smerit episcop in Sfnta Biseric Ortodox
de Rasarit, in care sunt si vreau sa ratan, iar nu considerdndu-ma ca intrupez in persoana mea intreaga bisericd, cd eu as fi capul si conducatorul
bisericei crestine i cd pe mine s'ar rdzimd intreaga bisericd crestina, ca
si pe Petru, care ar fi avut si El aceastil prerogativa data de Hristos", cum
mi s'a adresat I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, D. Pimen, In Senahul Tarei, In sedinta dela 9 Martie 1909 (Desb. Sen., No. 31, pag. 350,
col. 2).

Scriu si graesc astfel ca episcop ortodox, ca organ al slujbei Mntuitorului, ca sluga supusa Stapnului meu Hristos, pe care vreau sa-L servesccu credinta, macar de mi s'ar intmpla orice In aceagfa lume.
Ma rog lui Dumnezeu ca toti Inalt Prea Sfintitii si Prea Sfintitii mei

Frati in liristos din aceasta Sfnta Adunare sa mearga cu toata vrtutea

si hotarirea pe aceasta cale si sa moara pe acest drum, pazind si aparnd
cu toata caldura, palm la suflarea cea mai de pe urma, legile $i hotarele biserlceti pe cari Domnul, iar nu omul le-a pus!
far daca, din nenorocire, se vor gasi vre unii dintre noi, ostasii lui

Hristos si armuitorii spirituali vazuti ai Bisericei Lui, cari sti considere

nvatatura din legea sinodala din 1909 ca invatdturd dreapta a Bisericei si

www.digibuc.ro

69

sa priveasc dispozi(iunile ei si sii le urmeze ca pe niste norme ce ar fi itr

concordanja cu sfintele canoane, eu Gerasimu al Romanului) in puterea Darului arhieresc ce am dela Duhul Sfnt si in calitatea mea de episcop sr
membru al Shintului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romtine,
proclamat si socotit membru si Irate in Hristos prea lubit al Sfintei Biserici Icamenice si Apostolice a Rdsritului, unora ca acelora le aduc aminte
de canonul l al Sinodului al seaptelea icumenic, care gliisueste:
Celor ce s'au norocit de vrednicia ierarticeasca, marturiile si ispravilele sunt insemnarile cele ale canonicestilor asezamnturi, pe care cu bucuriepriimindu-le, fmpreuna cu aratatorul de cele dumnezee$ti David cantam
catre Stapdnul Dumnezeu zicnd: In calea mrturiilor tale m'am desfatat
ca intru toata bogatia, si ai poruncit dreptate a fi marturiile tale in veacz
111felePteste-ma si voiu li viu. Si daca prorocescul glas porunceste nou
In veac sa pazim poruncile lui Dumnezeu $i sa vietuim intru ele, aratat esteca ele ramn kleapururea neclatite si_nemi$cate. Ca si vazatorul de Dumnezeu Moisi a$A. zice: Intru ele nu este cu putinta a se adaugf, $i din elenu este cu putinta a se scde. Si dumnezeescul Apostol Petru intru acestea laudndu-se striga: la care doresc Ingerii a privI. Si Pavel zice: Saunoi, sau Inger din cer de va vestl voua afarg. de ceeace ati priimit, anatema
fie. Deci acestea ash.' fiind si mrturisindu-ne noua, bucurndu-ne de ele,
ca $1 cum ar afl cineva dobnzi multe, cu lmbratisare priimind damnezeestile canoane, $i Intreg pe asezamntul lor $i tneclatit fl intarim, care s'auasezat de catre trmbitile Duhului, prealaudatii APostoli si de ctre sf intele icumenicile Sinoade si de catre cele ce s'au adunat pe alocurea sprepredarea unor asezamnturi ca acestea si de catre sfintii Parintii nostril,.
c totLde unul si a`cela$ Sfnt Duh luminndu-se, au hotarit cele folosi-

toare.

Dadi 1nsii anti ca aceia dintre Frajii mei In Domnul, pe care mai susi-am indicat, nu se infricoseazti si nu se cutremurd la auzul acestei icu-.
menice hotarfri de Dumnezeu poruncitd, ci struesc in antidogmatica situafiune in care au pus Biserica Autocefal Ortodoxcl Romtind, smulgnd-o dela
unitatea dogmaticii si canonicd icumenicd cu Biserica din Conslantinopole

si cu toate Bisericile Ortodoxe de Rsrit, cu adtincd durere reproduc mar

departe skirsitul Canonului .1 de mai sus al Sinodului al seaptelea icumenic,
aplictindu-1 intocmai acelor Frati In Domnul si celor de o socotinjd cu et
dintre cei chemati a fi organe ale slujbei Meintuitorului nostru lisus Ilristos:Si pe cei ce ei ii dau anatemer, li noi il anatematisim, iar pe cei ce ii caterisesc, ,i noi '11 caterisim, iar pe cei ce ii aforisesc, si noi 11 aforisim, iari
,.pe cei ce i'i dau certrei, 11 noi, alijderea ii supunem. Aplic deasemettea fi

Canonul 2 combinat cu Canonul I al Sinodului al gaselea icutnenic.

Rug, deci, orice legturi si comuniune canonicl cu ei, nu-i mai socotesc
impreun liturghisitori cu mine, 11 aforisesc, ii dau anatemei ca pe nilte m--

dulare putrede si streine trupului Bisericei, ca pe niste pagni i vame0(Mat. 18, 17), vrednici de Dumnezeescul glas: Nu VA stiu pre voi (Mat. 25,
12); deprtati-v dela mine toll lucratoril nedreptfilei (Luca, 13, 27 .

Spre incredintare 5i cuvenita regula, depun aceasta la Biuroul Sfntului Sinod.

Imi zice Dultal Sfat Dumnezeu, pe care L-au trimis si-L trimite Bise-

www.digibuc.ro

60
.ricei Dumnezeu Tatd1 'Mtn: numele Domnului i Dumnezeului nostru lisus
flristos spre a ne invd(d pre noi toate (loan 14, 26), imi zic sfintele canoane
icumenice, cd nu mai pot lud parte in acest Sinod cu fostii mei Frati in DomJud, membrii ai Sfiintului Sinod, cari sunt pusi, prin cdicarea de cdtre ei a
sfintelor canoane, sub epitimie, aforisanie i anatemd.
Plec de aiol cernd reasezarea Blsericei Regatului Romniei pe bazele
dogmatice si canonice icumenice ale Bisericei Crestine Ortodoxp de Risrit.

Aceasta cerere a mea o formulez nu numai pe baza stravechiului, apostolescului si imutabilului asezamant al Sfintei Biserici careea slujesc, ci i pe
baza Constitutiumei Tarei mele $i pe baza Legei respeotive, la ale carei In-

.datoriri m'am supusstie aceasta si Domnul Ministru al Cultelor $i Intructiunei Pub lice, organ al Statului m supun $i ma voiu supune, intru
-atarta, insa, Intru cat aceasta lege pamanteasca nu-mi va cere sa nesocotesc
legea cereasca, adeca dumnezee$tile dogme si sfintele canoane lcumenice ale
Bisericei, la cart ma obliga $i art. 9 al ei, adeca al legei sinodale din 1909,
pe cari mi le impune nu numai con$tiinta, ci $i demnitatea episcopala pe
care din mila lui Dumnezeu o am In Biserica dominanta a Statului Roman,
-adeca In Biserica Crestina Ortodoxa de Rasarit.
Citita in Sfantul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane,
In sedinta dela 12 Octobre 1909.

f GERASIMU Episcop al Romanului

VI.

SEDINTA DIN 15 OCTOBRE 1909 A SF-LUI SINOD.

,,P. S. Arldereu Callistrat Bdrlddeanul citeste o declara-tiune a P. S. Sale c. Imprtseste memoriul P. S. Episcop al Romanului si o depune la Wurou. Se decide a se consider si aceast.

4eclaratiune ca raeavenit si a se trece la ordinea zilei, cum s'a

-decis $i asupra memoriului P. S. Episcop al Romanulu1, cu care

.aceasta este In legturr.

D-nul Ministru al Cultelor si Instructiunei (Spl.iru C. Haret) Intreab daa. P. S. Arbiereu Callistrat Barldeanul, care se
pune In rebeliune cu Sf. Sinod, mai poate fi redactor la Revista
Sf. Sinod?".
P. S. Aiildereu Callistrat Bdrlddeanul zice, c este usor
D-lui Ministru sk." cear inlocuirea D-lui Dragomir Demetrescu
.$1 a P. S. Sale dela Revista Sf. Sinod, dar crede c nu e drept a'l
Inlocul pentru c'd se asodaz la acel memoriu".
P. S. Episcop al Dundrei de jos roagA pe D-1 Ministru sk
binevolascd a consimtl ca s nu fie Inlturat $i P. S. Calistrat dela
Revistd pentruc poate c" a fcut aceast declaratie Intr'un moment de turburare sufleteasc si se poate s vin selitimente
www.digibuc.ro

61

mai bune, pentru care P. S. Sa Il roagd chiar pe P. S. Callistrat

ca
retrag acea declaratiune".
I. P. S. Mitropolit Primat, Pre$edinte zice, c-I mir persisi enta P. S. Callistrat Intr'o chestiune pe care Sf. Sinod o consider neavenit si care nu poate s atina. demnitatea Sf. Sinod.
I. P. S. Sa II roagd pe P. S. Callistrat s nu persiste In acea declaratie, pentrucA P. S. Sa ca redactor la Revist este si subaltern al Sf. Sinod i nu poate a se pune In rebellune cu Sf. Sinod".
P. S. Callistrat ne voind s cedeze, Sf. Sinod decide In locuirea P. S. Sale la Revistd; abtinndu-se dela acest vot P. P..
S. S. Episcopi al Dungrei de jos 5i al Rmnicului" (Ghenadie
Georgescu).
(Bis. Ort. Rom." pe Noembre 1909, pag. 877 si 878).
VII.

SED1NTA DIN 16 OCTOBRE 1909 A SF-LUI SINOD.

P. S. Nif on Episcopul Dundrei de jos roag. pe Sf. Sinod sa.

nifIntinii. In comitetul de redactie al Revistef Sf. Sinod pe P. S..
Arhiereu Callistrat Brlddeanu, pe care II roag s-si retrag
declaratiunea 'dcut In sedinta din 15 Octobre 1909.
P. S. Arluereu Callistrat Btirlddeanu multumeste P. S Episcop al Dunrei de jos pentru sentimentele $i dragostea ce-f
retrag declaratiunea ce a faratd, dar P. S. Sa nu poate
cut, pn cnd nu se va limpezl chestiunea cu memoriul P. S. Episcop al Romanului. P. S. Sa zice c nu este chestiune de dogmd, c dac cineva are o prere deosebitd, s fie pedepsit, si
dacd P. S. Episcop de Roman va fi pedepsit de Sf. Sinod priime-

$te s fie pedepsit si P. S. Sa pentruc a declarat c Imprtdseste memoriul P. S. Episcop al Rornanului 5i mentine acea declaratiune".

Se decide trecerea la ordinea zilei".

(Rev. Ort. Rom." pe Noembre 1909, pag. 881 $i 882).
VIII.

SED1NTA DIN 23 OCTOBRE 1909 A SF-LU1 SINOD..

P. S. Arlziereu Callistrat Beirlddeanul cere a se rectifich

In surnarul. $edintei precederit P. S. Sa n'a aderat Ia com.inicatul dat prim Monitorul Oficial cu privire la incidentul relativ-

la memoriul P. S. Eipscop al Romanului".

www.digibuc.ro

62

P. S. Arhiereu Callistrat Bdriddeanu z!ce, cA a prezentat

petitiune Sfntului Sinod, prin care se plnge de purtarea
D-lui P. Garboviceanu, administratorul Cassei Bisericei, $i a
vdzut cA acea peftiune nu s'a comunicat dela biurou... Roag5
pe Sf. Sinod i pe D-I Ministru sA revie asupra holtrirei de a
fi desrcinat P. S. Sa de InsArcinarea de redactor la Revista
-Biserica Ortodox Romnr.
D-1 Ministru al Cultelor i Instructiunei zice, cA nu d-sa l'a
desArohiat pe P. S. Callistrat de Insrcinarea de redactor la Biserica OrtodoxA Romnr, ci a Intrebat pe Sf. Sinod: dacA P.
S. Callistrat, care a citit o declaratiune prin care se asociazd la
memoniul P. S. Episcop al Romanului si, prin urmare, s'a pus In
rAzvrAtire fat de Sf. Sinod, mai poate s fie redactor la Re-viista Sf. Sinod ? D-sa crede c s'ar pute sA se remind asupra`
-botrIrei ce a luat Sf. Sinod numai In cazul cnd P. S. Callistrat
-$i-ar retrage acea declaratiune".
Punndu-se la vot Inchiderea incidentului, s'a primit".
(Bis. Ort. Rom." pe Februarie 1910, pag. 1202, 1206 si
1207).
IX.

SEDINTA DIN 19 DECEMBRE 1909 A SF-LUI S1NOD.

S'a comunicat urmAtoarea adresa cu No. 1905 din 14 Dec.

1909 a P. S. Episcop al Romanului cAtre I. P. S. Presedinte al
"Sfntului Sinod .5i al Consistoriului Superor Bisericesc:

Inalt Prea Sfinfite Presedinte,

In vederea adresei I. P. S. Voastre cu No. 238 din 5 Decembre a. c., am onoare a VA Inaint cuvenitul rAspuns aici a-nexat, In 38 exemplare imprimate, dhi cari, unul pentru Camelaria Consistoriului Superior Biserrcesc, iar restul pentru mem-brii acelui Consistoriu.
Din acel rdspuns se vAd i motvele pentru cari nu pot rAsTunde afirmativ la pottirea ce mi-ati facut de a lu parte la sesdintele Consistoriului Superior Bisericesc.
t GERAS1MU Episcop al Romanului
si membru al Sf. Sinod al &Intel Biserici Autocefale Ortodoxe Rornane.

Acel rdspuns este urmtorul:

www.digibuc.ro

63

ROMANIA

GERASIMU
Cu mila lui Dumnezeu smeritul Episcop al Eparhiei Romanului si membru
al Shintului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romiine.

Ina lt Prea Sfintiei Sale,

Malt Prea Sfintitului Prmedinte al Sf tintului Sinod si al

Consistoriulai Superior Bisekricesc al Sfintei Biserici Autocefale
Ortodoxe Romdne, D. Dr. Atanasie Mironesicu.
Bucuresti.
Nu fail adnca intristare am priimit si citit adresa I. P. S. Voastre cu
No. 238 din 5 Decembre 1909, stiut fiind, ca in urma actului ce am citit si depus la Sfntul Sinod al Sfintei Biserici Autooefale Ortodoxe Romne, in sedinta
dela, 12 Octobre 1909, orice legtura si comuniune canonica intre noi este
rupta, in urma aforisaniei si anatemei ce V'ati atras prin abaterea dela dumnezeestile dogme si sfintele canoane icumenice ale Sfintei Biserici Crestine
Ortodoxe de Rasarit, caznd sub osnda pe care o porunceste Sfntul Apostol Pavel prin urmatoarele cuvinte: De omul eretic, dupa una si a doua sf atuire, te fereste, 5tiind ca s'a razvratit unul ca acesta si pacatueste, fiMd singur de sine osilndit" (Tit III, 10 si 11).

In vederea acestora, nici la mentionata adresa, prin care ma chemati

pre mine si pre cei doi Prea Cucernici Preoti din Eparhia Romanului, ea sa
luam parte la dezbaterile Consistoriului Superior Bisericesc, cari incep azi
14 Decembre 1909, n'as putei raspunde, dar, din supunerea catre Caput Statului, catre celelalte organe ale Stapnirei lumesti si catre Legile Statului,
ma execut si raspund.
Prea Cucernicilor Protoierei ai judetelor Roman si Putna am dat urmatoarele Ordine cu No. 1884 si No 1885 din 5 Decembre 1909: .
Prin Inaltul Decret Regal cu No. 323611909 s'a convocat, pe ziva de 14
,,Decembre 1909, In sesiune extraordinara, Consistoriul Superior Bisericesc,
,,compus din toti membrii prevazuti In articolul 19 din Legea sinodala sanetionata cu Inaltul Decret Regal No. 1097 din 26 Martie 1909 si publicata in
Monitorul Oficial No. 2 din 3 Aprilie 1909.
In consecinta scriem Prea Cucerniciei Tale sa pui in vedere Prea Cu-

cernicului Iconom Stavrofor T. Teodorescu din Urbea Roman (Prea Cu,,cernicului Sachelar D. Popescu din parohia Manstiroaea, mi. Putna), ales
,,de Onor. Minister, dintr'o anumit lista, si confirmat prin Inaltul Decret
,,Regal cu No. 300211909, membru in numitul Consistoriu, ca trebuind sa se
conformeze Legei, li dam canonica binecuvntare sa se Infatiseze In ziva
,,de 14 Decembre 1909, orele 10 de dimineata, In localul Seminariului Central
,,din Bucuresti, pentru deschiderea sesiunei extraordinare a acelui Consis,,toriu Superior Bisericesc.

Vei pune in vedere, din partea Noastra, prea Cucernicului Iconom

www.digibuc.ro

64
Stavrofor T. Teodorescu (Prea Cucernicului Sachelar D. Popescu) ca, dupa
cum suntem datori, potrivit poruncei Sfntului Apostol Pavel sa facem rugaciuni, cereri, fagaduinte, multemite pentru toti oameni, pentru impArati si
pentru toti carii sunt in dregatorii, ea sa petrecem vieata lina 5i cu odihna,
intru toata buma credinta si curatia, ca acesta este lucru bun si priimit inaintea lui Dumnezeu Mntuitorului nostru, carele voeste ca toti oamenii sa se

mntuiasca si la cunotinta adevarului sa vie (I Timotei II, 1-4), deasemenea, dupre porunca aceluia$ Sfnt Apostol suntem datori sa ne supunent
stapnirilor color mai inalte, ca nu este stapnire fara numai dela Dumnezeu, $i stapniile care sunt, dela Dumnezeu sunt rnduite... Pentru aceea
trebue sA va supuneti nu numai pentru mania, ci 5i pentru $tiinta. CA pentru
aceasta si dajdie dati, ca slujitori ai lui Dumnezeu sunt, spre insasi aceasta
indeletnicindu-se. Dati dara tuturor cele ce sunt cu datorie: celui cu daidia,
dajdie; celui cu dijma; dijma; celui cu frica, frica; celui cu cinstea, cinste

(Romani XIII, 1-7).

In acelas tin-1p ii vei mai pune in vedere, ca Mntuitorul fiind intrebat

de farisei si irodiani, de se cuvine a O. dajdie Chesarului, sau nu, a rasPuns: Ce ma ispititi, fatarnicilor? Aratati-mi banul dajdiei. Iar ei au adus
lui un dinar. $i a zis lor: al cui este chipul acesta si scriptura cea de pre
el? Zis-au lui: ale Chesarului. Atunci a zis lor: dati dar inapoi pre cele ce
sunt ale Chesarului, Chesarului, $i pre cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui
Dumnezeu (Matei XXII, 17-21). Iar Sfintii Apostoli Petru $i Ioan fiind
prigoniti de ludei din cauza ca propovedaiu pre Domnul nostru lisus liristos $i invatatura Lui, facnd $i minuni in numele Lui, au fost chemati la
judecat 5i li s'a poruncit ca nici de cum sa nu mai graiasca nici sa invete
in numele lui lisus. Iara Petru si Ioan raspunznd au zis cAtre (Moll: de
este drept inaintea lui Dumnezeu, a ascult pre voi mai vrtos deck pre
Dumnezeu, judecati; pentruca nu putern noi cele ce am vazut si am auzit,
sa-nu le graim (Faptele Apostolilor IV, 18-20).
Drept aceea, P. Cuc. Iconom Stavrofor T. Teodorescu (P. Cuc. Sachelar D. Popescu) va trebul, dupre durnnezeeasca porunca, sa se supue Legei
si Staonirei, ducndu-se, in mai sus aratata zi $i orA, la Consistoriul Superior Bisericesc, dar acolo va cAutA, dupre aceeasi dumnezeeasca porunca,
sa nu faptuiasca ceva, ce ar fi protivnic dumnezeegilor invataturi, wedminte $i intocmiri icumenice ale unei si sfintei noastre Biserici sobornicesti,
apostolice $i ortodoxe de Rasarit, cunoscnd ca, in cazul nenordcit de a nu
fi urmator, vom ave durerea sa-1 certam cu toata asprimea pe care sfintole canoane Ne-o poruncesc.
Odata cu o intocmai copie dupe acesta ii vei d si alaturatele doua
brosuri, dintre cari una cuprinde vorbirile mele din Senat cu ocaziunea discutivalei asupra modificarei Legei sinodale, iar cealalta cuprinde actul ce
am citit si depus la Sffintul Sinod in $edinta dela 12 Octobre 1909. De a lor
predare vei lu cuvenita dovada de priimire, pe care Ne-o vei inaintA.
Vei caut ca, in timpul at P. Cuc. Iconom Stavrofor T. Teodorescu
Cuc. Sachelar D. Popescu) va lipsl din parohie, participnd in Consistoriul Superior Bisericesc, drept credinciosul popor din acea parohie sa fie
servit si mngiat cu cele religioase si duhovnicesti de catre vre un alt

preot.

www.digibuc.ro

65

Astfel 'mi-a fost si-'mi va fi, Ina It Prea Sfintite, atitudinea mea fata de
Biserica si Tara mea, pe cari am cautat $i caut sa le servesc ca un supus
si disciplinat fiu al lor, cu toate ca straduinta mea pe calea adevarului si
dreptatei nu o data mi s'a rasplatit cu defaimari de tot felul, si in trecut
si acum. Eu, insa, n'am ifficetat si nu incetez de a-'mi face datorla, nu am incetat si nu incetez de a d slav lui Dumnezeu pentru toate.
Nu Hirai departe decat in luna Octobre 1909, bunioara, am fost atacat
$i descris in Sfntul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane
ca cel mai infricosat criminal, aducndu-mi-se cele mai inspaimantatoare
acuzatiuni ca: necumpanit, muratec, nechibzuit, abuziv, razvratitor, inconstient, vrasmas ordinei de Stat, lara respect catre legile Tarei, vandut strainilor, agent al Inalt Prea Sfntului Patriarh Icumenic dela Constantinopole,
turburator al Tarei si Bisericei (Monitorul Oficial" No. 184/1909), ba Inca
intr'o publicatiune recenta mi se zice, ca as fi si agent al Papei dela Roma.
Pentru ce am fost eu tratat fin chipul aratat, in Sfantul Sinod, in luna
Octobre, anul 1909 ?
Pentruca prin actul ce am depus la Sf. Sinod am

facut o expunere documentata cii citatiuni din Sfnta Scriptura $i Sfnta

Traditiune cele doua izvoare ale revelatiunei divine asupra ierarhiei si
organizarei Bisericei si pentruca rupnd legatura si comuniunea canonica cu

acei cari prin insusi faptul abaterei dela dumnezeestile dogme si calcarei
sfintelor canoane sunt pusi de drept si de fapt sub aforisanie si anatem,
am plecat din Sfantul $inod, cernd reasezarea I3isericei Regatului Romaniei pe bazele dogmatice si canonice icumenice ale Bisericei Crestine Ortodoxe de Rasarit, potrivit stravechiului, apostolescului si imutabilului asezamnt al Sfintei Biserici careea slujesc, potrivit $i articolului 21 din Constitutiunea Tarei mele si potrivit articolului 9 din Legea sinodala din 1909.

A crede $i a propovedul ca Biserica cea adevrat a lui Hristos este

una, stilt:al, soborniceascd si apostoleascd, este dogma a Bisericei, cuprinsa
in Simbolul de credinta, f Haul recunoscuta si formulata serbtoreste de intreaga Biserica lui Hristos in Sinodul al doilea icumenic, tinut la Constantinopole la anul 381.

In CR consta insusirea Bisericei de a fi apostolicd? In acestea: sa fie in

perpetuitate zidita pe temelia Ap8stolilor, peatra cea din capul unghiului
fiind insusi Domnul nostru Iisds Hristos; sa fie carmuita neintrerupt numai
de episcopi, proprii si adevaratii urmasi ai Sfintilor Apostoli, loctiitorii lui
Hristos, asezati in Biserica de catre Duhul Sfnt, inzestrati cu dreptul si
autoritatea pe care o aveau Sfintii Apostoli; invatatura sa se ia din scrierile si traditiunile apostolice, pastrandu-se in toata intregimea si neschimbat; serviciul divin sa se savarseasca potrivit acelorasi scrieri si traditiuni
apostolice; credinciosii s fie condusi dupre canoanele Sfintilor Apostoli si
celelalte traditiuni ale lor, conservate in Biserica.
Orice atingere s'ar aduce acestei dogme despre apostolicitatea Bisericei, constitue o abatere dela adevarata si apostolica invatatura, constitue
o erezie.
Este clar ca lumina zilei ca, a cla preotilor si diaconilor, precum le ditart. 18 alM. I si II din Legea sinodald din 1909, drept egal cu al episcopilor,
5

Documente-Aprare.

www.digibuc.ro

66

cal glasuri nu cmisultative, ci deliberative, si la un Inc cu ei, in adunarea

compusa din 16 arhierei si din 21 preoti si diaconi, intru a carmul biserica;
sau, intre altele, a d preotilor si diaconilor, precum le dti art. 21 din aceeast Lege, dreptul de a se pronunt si hotari, ca instanta consultativa de
asta data, caci arhiereii lipsesc dintre ei, dreptul, zic, de a se pronunt si
hotari, dup cererea Ministrului, in chestiuni de administratie eparhiala, sub
rezerva ratificarei, in unele cazuri, a Sfantului Sinod, sub rezervh aprobarei, in alte cazuri, a Consiliului de Ministri, fara ca Sf. Sinod s'a stie ceva
despre aceasta, insemneaza a crede .si a propovedul, cum s'a si crezut si
s'a propoveduit de catre unii din cei ai Bisericei noastre, ca' preotii si diaconii au nu numai putere si autoritate egala cu a episcopilor, ci si superioritate in toate sensurile asupra episcopilor, insemneaza abatere dela dogma
despre apostolicitatea Bisericei, abatere de care, cum am zis si in actul meu
dela 12 Octobre 1909, nu poate fi invinuit nimeni dect acei oameni ai Bisericei, cari au indus lumea in gresala, zicnd in Senat si dupa aceea in
Sfntul Sinod, ca Legea sinodala de acum este buna si in deplina concordanta cu dogmele si canoanele Bisericei, desl, de altfel, un alt ierarh, unul
din sustinatorii Legei in Senat, a nfarturisit in Sf. Sinod, ca prin acea lege
rut se atinge ash de gray nici dogmele, nici canoanele" (Monitorul Oficial" No. 184 din 1909, pagina 7258, coloana III).
Cum ea' faptul de a nu fi esit Legea in potrivire cu dogmeTe si canoanele, nu se datoreste Corpurilor Legiuitoare, se dovedeste si prin urmtoarea constatare facuta in Adunarea Deputatilor, in sedinta dela 30 Noembre

1909, de catre un Domn Deputat din majoritate: Guvernul si partidul liberal nu ava nici o dorinta s" se puna in conflict cu Biserica si cu sfintele
ei canoane. Prezentata acelora cari singuri puteau sa-si spund cuvantul lor
in aceasta materie, adeca mebrilor Sf. Sinod" din Senat; eram 2 Mitropoliti si 4 Episcopi s'a atras atentiunea guvernului liberal cum c ar fi,
asa cum se gasise formula, o oarecare jignire fat de unele canoane 5i cd
interpretnd canoanele in mod strict, s'ar pute naste un confict vitre lege
si canoane. Atunci guvernul liberal a facut imediat -modificari, 5i le-a facut

in sensul in care tnembrii Sf. Sihod" afara de mine cel putinau aratat
ca trebui sa se adapteze legea cu canoanele; si a facut aceasta att de
mult dupa indemnul membrilor Sf. Sinod, inct stiti ca insusi Mitropolitul
tarei a fost raportorul legei, care a fost prezefitata si votata de Parlamentul
liberal" (Supliment la ziarul Viitorul" No. 741/1909).
Totusi conflictul intre lege si canoane" s'a produs, contrar art. 21 din
Constitutiune 5i articolului 9 din Legea sinodala. Iar toti cei bisericesti, cari,
cu ocaziunea discutiunei asupra Legei sinodale in Senat, si dupa aceea, au
contribuit si au indemnat la legiferare protivnica sfintelor canoane icumenice 5i dogmei despre apostolicitatea Bisericei, 'si-au atras prin ei inde fapt 5i de drept, soarta ereticului Aeriu, anatema rosfita de Sinodul
al VVI-lea icumenic, prin canonul 1, caterisirea, aforisirea, anatema si tot
felul de epitimie rezervata de canonul 1 al Sinodului al VII-lea icumenic, tufuror calcatorilor de canonicesti asezamnturi ale Sfintei noastre Biserici.
In fata acestei triste privelisti, in urma careea Biserica dominanta a Statului Romn a fost smulsa de sub scutul Constitutiunei si Legei sinodale,

www.digibuc.ro

67

cari vor s'o tina, precum se si cuvine, in unitate dogmatica si canonicd icumenica cu Biserica din Constantinopole si cu toate Bisericile ortodoxe",
ce er sa fac eu, dupa ce de anai multe
conferintele intime pe cari
Domnul Ministru le-a avut cu I. I. P. P. S. S. Mitropoliti si P. P. S. S. Episcopi Inainte de aducerea proiectului de lege la Senat, In sedintele publice
ale Senatului dela 5, 6, 7, 9, 10, 11 si 12 Martie 1909 si in aedintele Sfntului Sinod din 4 si 11 Mai, si 12 Octobre 1909 ce er sa fac eu, dupa ce
de attea ori, zic, m'am straduit din rasputeri ca sa ne rat:liana Biserica pe
bazele doomatice si canonice icurnenice ale Bisericei Crestine Ortodoxe de
Rasarit? Constiinta chemarei mele, demnitatea mea ca episcop in Biserica
Ortodoxa de Rasarit i calitatea imea de membru al Sfntului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romne, mi-a impus sfnta datorie de a
rupe orice legatura si comuniune canonica cu acei ierarhi, cari nsi s'au
osndit pre sine, razvratinfiu-se si pcatuind improtiva dumnezeestilor
.dogme si sfintelor canoane, si prin aceasta punndu-se pre sine, de fapt si

cle drept, sub aforisania si anatema poruncita de Sfnta Scriptura si de

Sinta Traditiune.
In adevar, Sf. Apostol Pavel zice: Sau noi, sau inger din ceriu de va
vestl voila afar de ceeace am binevestit voua, anatema sa fie. Precum am
zis mai inainte, si acum iarasi zic: oricine va va binevesti afar de ceeace
priimit, anatema sa fie" (Galat. I, 8 si 9). De omul eretic, dupa una
a doua sfatuire, te fereste, stiind ca s'a rzvratit unul ca acesta si pactueste, fiind singur de sine osdndit" (Tit III, 10 si 11).
Sf. Apostol si Evanghelist loan zice: Tot cel ce ce calcA porunca si
nu ramne intru invattura lui Hristos, nu are pre Dumnezeu. Tar cel ce
ramne intru invtatura lui Hristos, acela si pre Tatal si pre Fiul are. Oricine va ven la voi si nu va aduce Invatatura aceasta, sa nu-1 priimiti in
casa si sa nu-i ziceti lui: bucur-te; Ca' cel ce ii va zice lui: bucura-te, se
-va face partas faptelor lui celor rele" (II loan 1, 9-11).
In Ierarhia bisericeasca" (cap. 7) a Sfntului Dionisie Areorpaghitul, ci-fim: Ierarhii au si aforisitoarele puteri, ca niste artatori ai dumnezeestilor drepturi, nu ca doara pre inteleapta Dumnezeeasca inceptorie ca s
zicem as, slujitoreste urmeaza pornirilor lor celor fara cuvnt, ci ca cum
ei, cu chip poruncitor miscndu-i Duhul incepatorul savdrsirilor, pre cei judecati de Dumnezeu, dupre dreptate aforisindu-i... Deci dumnezeestii ierarhi,
..as se cuvine a jntrebuint si aforisirile si toate ierarhicestile puteri, In ce
chip 'i-ar trnisc pre ei Dumnezeeasca incepatorie cea svrsitoare" (In Pidalion, fila 28).

In canonuj 15 al Sinodului intdi al doilea citim: Cele rnduite pentru

presviteri, episcopi si mitropoliti, cu mult mai vrtos pentru patriarhi se
potrivesc. Drept aceea dac vre un presviter, sau episcop, sau mitropolit
ar Indrzni a se deprt de imprtsirea cea catre patriarhul su si n'ar
pomenl nuniele lui, precum este hotril si rnduit, Intru dumnezeeasca nnstagogie, ci mai inainte de Sinodiceasca infatosare si de deplinita lui osndire ar face shisma, acesta, au hotarit sfntul Sinod, cu totul a fi strein de
foata ieratia, daca numai se va vrli, ea au nelegiuit acestlucru. $i mai ales
.s'au pecetluit 5i s'au hotarit acestea pentru cei ce cu pricinuire de oarecare
inovatie se departeaz de ai lor intdi sezatori si fac shism si rump uni-

www.digibuc.ro

68

rea Bisericei; a cei ce se despart pre sinoi de imarldsirea cea cdtre intiiiul seator al lor, pentra oarecare eres oscindit de sfintele Sinoade sau desfinfii Pdrinfi, de acela adea, care eresul in public il propoveduid si cu capal descoperit in Biseria it inviif it, unii ca acotia nu mzmai canonicestei certdri nu stint supusi, ingreidindu-se pe sinoi despre imartdsirea numitului episcop mai inainte de Sinodiceasca cercetare, ci si de cinstea cea cuvenitii
celor Dreptsldvitori se vor invrednici, a nu au osAndit Episcopi, ci minciunoepiscopi s minciunoinvd(dtori, si nu ea shismd au rumpt unirea Bisericei, ci s'au silit a izbdvi Biserica de shisme si de imptirfiri".
Tlcuirea din Pidalion att a canonului acestuia ct si a canonului 14 al
aceluias Sinod este aceasta: Cele ce canoanele cele mai de sus au rAnduit pentru episcopi si mitropoliti, acesteiasi le rndueste si cu mult mai
vrtos, canonul acesta, pentru patriarhi, zicnd: InsA acestea sA se fack
daca pentru oarecare vinovtii, curvii sa zicem, sau ierosilii (adica furare
de cele sfintite) 5i altele ca acestea, s'ar desprti de impartsirea cu intaiul
sezator al lor; iara daca inti seztorii cei numiti ar fi eretici si eresul lor
I-ar propovedul intru aratare, si supusii lor pentru aceasta se despart de ei
si mai inainte incA de Sinodiceasca judecat pentru eresul acela, unii ca
acestia desprtindu-se de aceia, nu numai nu se osndesc, ci si de cinstea
cea cuvenita, ca niste Dreptslavitori, sunt vrednici, ca Nnu au pricinuit shisma

Bisericei cu osebirea aceasta, ci anai ales o au slobozit de shisma si eresul

minciunoepiscppilor acelora",

Si, referitor la shisma, citim urmatoarele, in Pidalion (fila 26 si 27):

Zice insa dumnezeescul lirisostorn (in a 11 voroava catre Efeseni) curn ca
ag zis un orn sfnt, ca nici sngele muceniei q)oate a spalA pacatul osebirei
si a despartirei Bisericei. Si a dezbin cineva Biserica este raul cel mat
cumplit, dect a cdeA in eres. Scrie insusi Dionisie al Alexandriei, Marturisitorul, in Epistolia cea ctre Navat Episcopul, ca se cuvine a patiml cineva
orisice rau ar fi numai a nu dezbinA Biserica, 5i CA este mai slavita mucenie, ce ar sided cineva pentru a nu dezbinA Biserica, deck mucenia ce o
ar rabd pentru a nu sluj1 idolilor. Fiindca In mucenia cea pentru a l'iu sluji
idolilor, marturiseste pentru folosul sufletului sau, iar intru cea pentru a nu
dezbinA Biserica, mrturiseste pentru folosul 5i unirea a toatA Biserica".
Totusi minciunoinvatatorii", cum ii numeste canonul, au savrsit la nor
si aceasta crima bisericeasca, dar vrednicul de osnda sunt eu, cel care am
atras atentiunea asupra cAlcArei dogmelor si canoanelor si asupra nesocotirei Constitutiei si Legei respective.
S'a si pus la cale justificarea osAndei ce mi s'ar preghti de ctre cei interesati. 0 astept cu toat linistea omului care este constient ca 'si-a facut
datoria pe deplin, gndindit,m la cuvintele Mntuitorului: Fericiti yeti it
and vA vor ocAri pre voi oamenii si vA vor goni si vor zice tot cuvntul
rau irnprotiva voastr, mintind pentru mine. Bucurati-v si v veseliti, ca
plata voastrA multA este in ceriuri; cA asA au gonit pre prorocii cei mai inainte de voi" (Mat. V, 11 i 12).

Anume, s'a zis In Sf. Sinod, In sesiunea din taamna anului 1909, ca p.
baza tlcuirei canonului 10 apostolesc, care prevede cA episcopii pot osndi..
pe un episcop, iar nu din protiv, esirea P. S. Episcop al Romanului e ne-

www.digibuc.ro

69

ohibzuita, e una din acele esiri medievale, cari azi nu-'si au nici o ratiune.
Dupa cum se vede chiar din canoane, aforisania P. S. Episcop al Romanului
nu trebue s ne inchieteze pentrucg este un act nechibzuit din partea P. S.
Sale", aforisania este null $i de nul efect.
I. P. S. Voastra, care V'ati facut judecator farg a tine seamg cum n'a
tinut seama nici J. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. Dr. Pimen
Oeorgescu, nici P. S. Episcop al Husilor D. Dr. Conon Armescu Donici

de

oanonul 118/112 cartaginean care zice: Au plcut, ca un episcop sa nu judece judecata sa", nu trebui s luati argumente din talcuirea canonului 10
apostolesc, ci din insusi canonul, a carui cuprindere este aceasta: Dacg

cu eel scos dela imprtoire (akintmitos) macar, in casa de s'ar

impreun ruga, acesta s se aforiseascr. lar in talcuirea acestui canon,
dupa ce se aratg cele trei Insemnri ale numirei akinbnitos", citim: Iar

oineva,

oanonul acesta, neimprtgsit intelege, dupre a doua insemnare, pentru care

zice: ori cine s'ar rugh Impreung cu acela ce pentru pcate s'au osebit
(s'au aforisit) dela adunare si dela ruggciunea credincioilor, mcar si de
jlll s'ar impreun ruga In biseric, ci tin cas, unul ca acesta ori hirotonisit
de va fi, ori mirean, s se aforiseasca asemenea cu acela,dela biseric si
dela ruggciunea cea cu hristianii, pentruca aceast Impreung impartsire de
rugaciune, pre care o face cu cel aforisit (osebit, sau desprtit), cunoscandu-1 si stiindu-1 acest fel, priveste spre necinstea si defgimarea celui ce
1-au desprtit, i it cleveteste pre el ca si cum cu nedreptate l'au despartit
(af or isit)".

Vedeti, I. P. Sfintite, ca, afirmatiunea ce ati f gent, nu rezultg nici din camonul 10 apostolesc, nici din propria talcuire a acelui canon. Ati preferat,
cci vai convened, s VI referiti la explicarea insemngrilor cuvantului akinnitos"-, iar nu la canon si la adevrata talcuire a lui, cu totul defavorabile
temei pe care in zadar Incercati a to sustine, cgci adevrul nu e pe partea
I. P. S. Voastre.
Si Inca: puterea de a aforisl, putere dat in bisericg de Mantuitorul, care
sd-ti fie tie ca un pdan si vame$, adecg pagan si oui
a rostit
nelegiuit, o batjocuriti cu infricosata si cuteztoarea expresiune pggang:
medieval? Pang la atata Instreinare de duhul bisericesc, nimeni nu se astept dela un Ierarh al Tgrei, investit cu onoarea de Primat in Biserica Romaniei! Trista situatiune! Grele vremuri!
In sedinta dela 21 Octobre 1909 a Sfantului Sinod, V'ati referit, I. P. Sfin-

tite, cu gandul de a m mai ingreuia, la talcuirea canonului 3 apostolesc,

citand: Dacg soborul nu pune in lucrare caterisirea preotilor, ori aforisania, ori anatematizarea mirenilor, preotii acestia nici caterisiti sunt cu lucrul,
precum nid mirenii nu sunt aforisiti, nici anatematizati de lapt", ca si cum
eu a fi caterisit pe cineva sau as fi aforisit si anatematizat pe vre un mi-

rean. Si conchideti: prin urmare, anatema pronuntatg de P. S. Episcop at

Romanului nu leagg pe nimeni".
Inainte de oricare apreciere Irebue s transcriu aici canonul in cestiune.

Iat-l: Dacg vre un episcop, ori presviter, afarg de randuirea Domnului

-cea pentru jertf, va aduce alte oarecare la jertfelnic: ori miere, ori lapte,
ori, in loc de vin, beuturi mestesugite, ori paseri, ori oarecare vite, ori le-

www.digibuc.ro

70

gurni, afara. de rnduire, cateriseasa-se, afara de manunche de gru nou,

ori struguri, la vremea cuviindioasa. Dar sa nu fie ertat a se aduce altceva
in Oltar, decdt unt-de-lemn la candel si tamde la vremea aducerei inainte"..
Cum vedeti, cuvintele citate de I. P. S. Voastr nu se gasesc In acest canon. Nu se gsesc nici in tlcuirea lui, cum pretindeti, nici in simfonia la el.

Prin urmare ati falsificat si ati denaturat adevarul. Se gasesc, totusi, insa
nu in canon sau in tlcuirea lui, ci inteo insemnare" subliniara, Inteo
adaogire" In care se dau explicatiuni asupra insemnarei cuvintelor: sa secateriseasc", dar i acele expresiuni nu le reproduceti din cuvnt in cu%/Ant, ci cu schimbri si trunchiat. Spre incredintare le reproduc aici in paralel:

Duai I. P. S. Voastrii:

Daca soborul nu pime

Dupd Pidalion :

in lu-

crare caterisirea preotilor, ori aforisania, ori anatematizarea mirenilor,

preotii ace$tia nid caterisiti

sunt cu lucrul, precum nici mirenii

nu sunt aforisiti, nici anatematizati
de fapt".

Canoanele poruncesc Soborului

episcopilor celor vii, sa cateriseasca pe preoti, ori sa aforiseasca pe
mireni, cnd calca -canoanele. Insa
daca Soborul nu va pune in lucrare
caterisirea preotilor, ori aforisirea,
ori anatematizarea mirenilor, preotii acestia si mirenii, nici caterisitisunt cu lucrul, nici aforisiti, ori
anatematisiti ;

invinovatiti

ins

sunt, aicea spre caterisire 5i aforisire, ori anatematisire, iar acolo,

spre dumnezeeasca osnda. Precum
si cnd un imparat va poruncl slugei sale sa bata pe un altul, carele
i-au gresit; daca sluga cea poruncita nu va !nerd porunca imparatului, acela ce au gresit impratuluf
au ramas nebatut, invinovatit insa
spre batae".

Ati rastalmacit, I. P. Sfintite, pna i o notita explicativa din Pidalion

referitoare la alt chestiune, numai pentru ca sa va sustineti tema, cu orice
pret, fie si cu acel al falsei interpretari, $i, cu aer de triumf ati zis: Anatema pronuntat de P. S. Episcop al Romanului nu Ina pe nimeni, intru
cat biserica autocefala romna si ortodoxia ei culmineaza In totalitatea membrilor Sfntului Sinod, iar nu in parerea singuratica a unui singur episcop".
Da, I. P. Sfintite! Intre altele cunosc si eu urmatorul caz: In timpul
Mifropolitului transilvanean Atanasie s'a facut unirea cu Roma a unei Parti
din Biserica Romnilor din Transilvania. Acelui Atanasie i s'a zis Satanasie", in urmatorul act de aforisanie sau excomunicare, ce ei-a atras: Judecat-am si am aflat nici intr'un chip a fi, far numai a-1 gonl din turma lui
Hristos pre mncatorul de snge acela lup, cu prastia Sfntului Duh. Drept
aceea scriem si adeverim.... ca acel rau gnditor si amagitorul Atanasie, sau
mai vrtos a zice Satanasie, caterisit sa fie $i dezgolit de toata arhiereasca
slujba si ornduial, si scaptat 5i scos din arhierescul cin $i lipsit de dumnezeescul dar, neavnd nici o voe de a se imbrach cu arhiereasca podoaba, si
arhiereasc slujba a svdrsi, ca un caterisit 5i fara de preotie si unul din

cei prosti cunoscndu-se si de catre toti lepadat $i gonit. Iar care ar cu-

www.digibuc.ro

71

tezA a se imbrac cu dnsul, sau a sluji impreuna, sau ca pre un arhiereu a-I
cinsti, sau mna a-i sarut, sau blagoslovenie si sfintenie dela clansul a prii-

mi, sau venit bisericesc a-i (IA lui, preoti de vor fi, opriti sa fie de toata
slujba preotiei, ea niste partasi celui riepartatec $i nebagator de seama de
oprire, si aforisiti sa fie dela Dumnezeu ca rliste vinovati celui desavar$it
caterisit. Iar mireni de vor fi, tineri sau batrani, cati neascultnd de bisericeasca porunca, impreuna urmatori se vor arath $i ajutori vicleanului acestuia, aforisiti sa fie dela Dumnezeu si neertati $i blestemati si dupa moarte
nedeslegati $i afara de Biserica lui Hristos, nepriimindu-se in Biserica sau
sfintindu-se; intru grea legatura ,$i aforisanie sa fie 'Ana ce se vor lepad de.

vicleanul acesta" (Unirea Romani lor din Transilvania, pag. 176 $i 177, de

Dr. theol. George Popoviciu, protopresviter ort. roman in Logos; Lou*

in 1901).

Da, I. P. Sfintite! Dar eu cunosc $i cazuri protivnice afirmatiunei L

P. S. Voastre. Cunosc be un omonim al I. P. S. Voastre: pe aparatorul si
reprezentantul de frunte al ortodoxiei contra Arienilor, adech" pe Mare le
Atanasie al Alexandriei, pe care, cu toate ca Sinodul din Are late dela anul
353 si cel din Mediolan dela anul 355 l-au condamnat, totmi cunoasteti onoarea de care se bucura in Biserick cunoasteti $i imprejurarea, c invatatura

sustinuta $i aparata de el, este invatatura dominanta a Bisericei.

Mai cunosc, ca sinodul din Efes dela anul 44 9. a declarat ortodox eresul lui Evtihie. Flavian patriarhul Constantinopolei, protivnic acelui eres, a
fost maltratat atunci atta de cumplit hick dupa trei zile a murit; de aceea
sinodul acela a fost mimit sinod tlharesc", iar pe Flavian, Biserica il prasnueste ca sfnt.
Trecnd peste alte exemple, cunosc pe un Mitrofan dela Cizic, care,
la sinodul dela Florenta (1439) a luat dela stapnirea lumeasch un ogor ca
pret al subscrierei actului de unire cu biserica papistaseasca si mai pe urma i s'a mai dat un blid de linte: demnitatea de patriarh la Consfatinopole;
dar mai cunosc $i pe Marcu Eugenicul Mitropolitul Efesului, carele n'a voit
sa tradeze cauza ortodoxiei; riumai el n'a voit sa semneze actul unirei dela
Florenta, cu toate amenintarile $i cu toata cererea Papei de a fi condamnat
si pedepsit cat mai degrab, iar Biserica il onoreaza ca sfnt, dupa ce fapta
lui a fost aprobata de Sinodul dela Ierusalim din anul 1443 si de Sinodul
din Constantinopole dela 1450, adernd 5i Biserica Romn, caci Mitropolitul Damian, care semnase la Florenta actul unirei, a fost alungat.

Prin urmare, cu nedreptul mi s'a zis si mi se zice, ca am abuzat de

darul melt arhieresc. E o nedreptate strigatoare la ceriu a mai numl si necumpanit, u5uratec, nechibzuit, inconstient, vndut streinilor si turburator al
linistei si pacei Bisericei, pe cel care, chiar cu pretul sacrificarei persoanei
si demnitatei sale, sustine cu toata taria $i convingerea, apostolescul 5i imutabilul asezamant al Sfintei noastre Biserici.
Tot ash de strigatoare la ceriu este si acuzatiunea ce mi se aduce, ca
n'a$ avea respect catre Legile Threi, ca a$ fi vrasma$ al ordinei de Stat,
razvratitor si turburator al Tarei. Actul ce am citit si depus la Sfntul Sinod in ziva de 12 Octobre 1909, precum si actul de fata, sunt cele mai cate-

www.digibuc.ro

72
gorice desmintiri ale acestor insinuan i calomnii, in contra cdrora protestez si le resping cu cea din urm energie.

Cum este cu putinta sa fie tratat atta de neomenos si necrotineste,

cel care isi expune peptul la toate loviturile, InJupta pentru salvarea principiului pus in art. 21 din Constitutiune si in art. 9 din Legea sinodal
din 1909?

De cnd s'a votat, sanctionat si promulgat actuala Lege sinodal,

de doua ori a fost convocat Sfntul Sinod, cu nerespectarea articolului 15
din acea Lege, care zice: Sf. Sinod se va aduta de cloud orl pe an, prim&
vara si tounna, a dinia zi dupd Inchiderea sesiunilor respective ale Consistoriului superior bisericesc". Totusi, eu sunt cel care n'am respect dtre Legile Tarei.
Prin art. 32 din acea Lege se porunceste: Fiecare Arhiereu Iocotenent
va fi dator, sub pedeaps de a fi considerat ca retras din aceastd demnitate,
sd locuiasc la resedinta Mitropoliel sau Episcopiei respective". Totusi, la
o luna dupd votarea, sanctionarea si pronnilgarea acelei Leg!, adecd In luna
Maiu 1909, domnul Ministru al Cultelor si Instructiunei Pub lice a zis, In
Sfntul Sinod, ca pe arhiereii titulari nu-i va sill s se stabileascd la Eparhiile respective pentrucd voeste s aplice legea cu bund Intelegere i chiar
cu oarecare Ingaduintd", cd are bundvoint de a fi cu Ingdcluint In ceeace
privote pe P. P. S. S. Arhierei; iar dacd la toamn va fi interpelat In Senat, declard ca va venl cu ,modificarea acestui articol $i todeodat c va
dispune chiar de acum s se infiinteze postul de Arhimandrit de scaun la
toate Episcopiile In comptul salariilor Arhiereilor cari nu s'au dus la Eparhii".

Acestea le-a rostit Domnul Ministru ctupd ce si I. P. S. Voastr, raportorul Legei sinodale In Senat, ati zis membrilor Sfntultd Sinocl: SI
rugdm pe D-1 Ministru ca sa binevoiasd a aplid legea cu Ingaduinta" 1Monitorul Oficial No. 5411909).

Acea ingdduingi" a lost i este alcarea legei; dar eu am fost si sunt

acuzat, c critic lega 5i fac, In Sf. Sinod, proces Corpurilor Legiuitoare,
proces Statului i rsboiu intre Stat si Biserica, c atac o lege sanctionat
de Capul Statului, ca turbur Tara.
In ceeace m privote pe mine, insa, eu mi-am fcut datoria Mtn' pdairea ordinei de Stat i intru respectarea Legilor Trei, cdci am cerut oficial Domnului Ministru aplicarea Legei In privinta P. S. Arhiereu cu titlul
Bacauanul, care si acum e retinut la Sfnta Mitropolie a Moldovei si Sucevei de cdtre I. P. S. Mitropolit de acolo, unul din sustintorii Legei sinodale, in loc de a-I !Asa s ste la resedinta Sfintei Episcopii a Romannlui,
potrivit Legei, dar Domnul Ministru a gasit de cuviint s nu-mi de nid un
rspuns la Adresa ce i-am trimis, pe aceast chestiune, In luna Mai 1909.
Totusi, Domnul Ministru gdseste de cuviinta a tice, cd. nu Domnia-Sa se
rzvratote contra Legilor Trei, ci eu; nu Domnia-Sa nesocotote ordinea
de Stat, ci eu. Chiar si I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei gseste de
cuviinta a zice, CA nu I. P. S, Sale ii lipseste respectul cdtre Legile
ci mie.

Tot eu surit col vinovat, c In Sfntul Sinod, lu sesiunea din primvara si toamna anului 1909, vor fi participat si P. P. S. S. Arhierei titulari,
cari, prin faptul nelocuirei la resedintele -eparhiale respective, Legea ii con-

www.digibuc.ro

73

sidera retrasi din exercitiul dernnitatei arhieresti ; tot eu voiu fi acuzat,

poate, si de neleolitatea actelor si hotaririlor ce se vor fi facut si se vor
fi dat de Sf. Sinod, compus 5i din membri, considerati de Lege ca retrasi".
In potopu'l de nedrepte acuzatiuni ce mi se mine, am o suoremd traingilere; aceasta; Marea majoritate a Membrilor Sfantului Sinod este insufletiti
.de acelas dumnezeesc dor, ca si mine, de a avei, sub scutul Constitutiunei si
Legei respective, reasezata Sfanta noastra Biserici pe bazele dogmatice i canonice icumenice ale Bisericei Crestine Ortodoxe de Rsirit, prociamata domicanta in Statul Roman.

In adevr, n edinta dela 19 Octobre 1909 s'a cerut, in Sfntul Sinod, modificarea alineatului ultim al art. 32 din Lege, pe motivul ca este
.greu si pentru P. P. S. S. Chiriarhi i chiar pentru P. P. S. S. Arhierei de
a-i constrnie sa indeplineasca serviciut de Arhimandriti de Scaun". Nu
s'a facut nici o obiectiune, caci se luase un angajament Inca din luna
.Mai 1909.

Inc mai inainte, in 4edinta dela 16 Octobre 1909 a Sf. Sinod, un alt
membru al acestui Sacru Corp, P. S. Arhiereu Ca list Botosafteanu, unul din-

tre cei multi, cari nu sunt de pkerea P. S. Episcop at Husilor, care a zis,
in Sffintul Sinod, c. Legea sinodal avnd un caracter mai mult administrativ, ea, ca si toate legile administrative, se poate face, si In caz de a se
dovedi nepractic, ca i tmulte alte legi pe cari anual le facem, se va pute
reven1 asupra ei si se va Indrept lucrul, prin care nu se ating asd de gray
nici dogmele nici canoanele" cdt de cu putiiz duh bisericesc trateazd si
P. S. Sa, Biserica, singura institutiune a caracter imutabil, aviind organi2a(iune i intocmire corespunztoare acelui caracter! P. S. Arhiereu Calist Botosneanu, zic, a cerut in Sfntul Sinod, fiind prezenti toti I. I. P. P.
S. S. si P. P. S. S. Mmbri, lipsind motivat numai eu, modificarea art. 18
-Si 21 din Legea sinodal actual, zicnd:
D-1 Ministru a fagduit In prima sedint a acestei sesiuni"
adeca
dupa ce am citit si depus In Sf. Sinod actul meu dela 12 Octobre 1909
,,ca clack' legea gentru infiintarea consistoriului superior bisericesc ar ave.
.cev de rectificat, printeo inteleapt chibzuint intre P. P. S. S. Chiriarhi si
Guvern se va aduce indreptarea cuvenit. Intemeiat pe aceast . binevoitoare
declaratiune a d-lui ministru, P. S. Sa crede c ar fi bine s se modifice art.
18 si 21 in sensul: eh' toate lucrrile cu care se va ocup consistoriul superior
$ fie supuse aprobrei Sf. Sinod si numai dup ce vor fi aprobate de Sf.
Sinod s aib dreptul de a se consider ca bune si legale".
S'a cerut, deci, si modificarea acelor articoIe cari, mai mult deck allele, sunt in protiva dumnezeestilor dogme si sfintelor candane icumenice
ale Bisericei, sunt In protiva chiar a articolului 9 din aceeasi Lege i a art.

21 din Constitutiune. Sunt acele articore In specal art. 18 cari au format

si formeaza obiectul de apetenie al preocuprei mele, ca si a altora, pentru
mantinerea prestigiului adnc jignit al Sfintei noastre Biserici.
I. P. S. Voastr V'ati ridicat imediat si ati declarat: nu nf opun la
zererea exptimatd de cdtre P. S. Arhiereu Calist Botosdneami (Monitorul
Oficial" N. 18411909, pagina 7254, coloana 0. Cam? Nu v opuneti?

in chipul acesta, o lege votata de Corpurile Leginitoare, sanc(ionatil de M.

www.digibuc.ro

74
S. Regele, promulgatd

pe cale de a se apnea 'In total? Apoi atunci pentru

ce ati mers pfin acolo ca sa fiti raportorul unel legi pe care acum o blamati? Pentruce ati produs shisma in Biserica?
Cu gndul de a nu Vi se face vadita cumplita contradictiune Intre ceea
ce ati facut si Intre ceeace-ziceti, ati adaus imediat: dar tin sA se stie,
ca orice propuneri s'ar face in consistoriul superior, privitoare la doctrinA
si in special la dogme, cult, disciplina $i administratie bisericeasca, nu pot
aveA valoare deck fiind aprobate de cAtre Sf. Sinod".
Dar cu aceast afirmare aruncati un nou blam asupra- I egei pe care
ati formulat-o si sustinut-o in Senat ca raportor.
Aceasta afirmare uimitoare a I. P. S. Voastre este protivnicA alineatului
IV al art. 18 din Legea sinodala, care zice: La rezolvarea chestiunilor mentionate In alM. III nu vor luA parte membrii Sfntului Sinod. Hotaririle ce se
vor luA, cu privire la aceste chestiuni, nu vor aveA tArie deck dupa ce vor
fi ratificate de Sf. Sinod".
Deci este clar, ca in cestiunile cuprinse in primele doua alineate ale
art. 18, lucreaza la un loc si cu vot deliberativ, nu consultativ, atk membrii
Sfntului Sinod cit si clericii inferiori cu cari se ocupA art. 19 din aceea$i
Lege.

Este uimitoare i declaratiunea fAcuta de Domnul Ministru, in Sf. Sinod, la 12 Octobre 1909, el consistoriul superior bisericesc nu jigneste intru
nimic drepturile i atributiunile Sf. Sinod i ca este pur i simplu un organ
consultativ".

Afirmatiunea I. P. S. Voastre si a Domnului Ministru sta in cea mai

crasa contradictiune cu Legea.

Sa fii tinut a te ocup de o lege si sa te rostesti asupra ei fara a o

cunoaste, dupA ce tu insuti ai formulat-o $i sustinut-o, e de ne mai auzit!

V'ati amagit a crede, I. P. Sfintite, c veti putea induce in

eroare i pe intreg Sfantul Sinod, dar n'ati reu4it, cad fara nici

un glas protivnic, Sfantul Sinod a luat act de cererea P. S. Ar-

hiereu Calist BotoOneanu, de a se modifica Legea sinodall tocmai.,

In punctele pe cari cu atata staruinta le-am cerut i eu, cel atat

de ponegrit qi insultat sub protectiunea I. P. S. Voastre.
Simtit-ati, oare, blamul pe cari Vi l'a dat Sfantul Sinod ?

Sfntul Sinod a salvat cinstea Bisericei noastre, dAndu-$i consimtimntul pentru modificarea nouei Legi sinodale.
Daca marea majoritate a Sfntului Sinod ar fi facut in altfel, ar trebui
sa zicem, ca In Biserica Ortodoxa din Romnia nu mai avem Ierarhi con$tienti de chemarea $i demnitatea lor!

Cu acel salutar consimtimnt Sfntul Sinod a strigat sus si tare, ca

nu trebue sa ne Imam dupa ceeace va fi pe aiurea, daca va mai fi precum
este acum la noi, ci sa ne tinem deadevarata asezare i intocmire bisericeasca, as cum ne invata Sfnta Scriptura $i Sfnta Traditiune.
Exemplele nepotrivite, ce vor fi pe aiurea, la cei cari imprejurarile
vor fi nefavorabile i conditiunile neprielnice, sa nu ne serveasca de modele,

ci sa ne tinem de axioma, de acest adevar invederat de sinesi, fara a mai

aveA trebuinta de dovada: Toate cele rari, si iconomicos, si de nevoe urmate, ori din vre un obiceiu rau, si de obste a zice: toate cele ce afara de

www.digibuc.ro

75

Canon &au facut, lege sau canon si pilda a Bisericei nu sunt. Ins si iconomia aceasta si nevoia trecnd, iarasi canoanele stapanesc" (Pidalion,
fila 9).
Sa nu ne atingem nici de dumnezeestile dogme, 'licit de sfintele canoanet

Altele sunt mijloacele prin cari s'ar pute constrange fiecare ca saii
indeplineasca cum se cuvine datoriile sale, daca se va constata in chip eu
totul obiectiv, ca in Biserica noastra ar fi pastori cu metehne si inconstienti,
fie intre ierarhi, fie intre clericii inferiori, iar nu prin desfiintarea dogmelor
Bisericei si prin abrogarea canoanelor icumenice ale Ei.
In vederea celor si aici expuse, mantin in totul cefe cuprinse in actut
meu dela 12 Octobre 1909, citit si depus pe biuroul Sfntului Sinod al Sfintei
Biserici Crestine Ortodoxe Autocefale Romne.
14 Decembre 1909.

f GERASIMU Episcop al Romanului.

X.
Cuvantarea Prea Sfintitului Episcop al Romanului D. D. Gerasimu

Saffirinu, rostit in Senat la 17-18 Decembre 1909 prin care

raspunde la invinuirile ce i s'au adus in Senat de cdtre D.

Spiru C. Haret, Ministru Cultelor i Instructiunel Pub lice cu

ocaziunea rspunsului la interpelarea D-lui Senator C. G. Dissescu
asupra faptului petrecut in Sf. Sinod la 12 Octobre 1909.
SEDINTA DELA 17 DECEMBRE 1909.
D-1 Presedinte, General C. Budisteanu: Ore le fiind 5, consult Senatul
asupra prelungirei sedintei.
Se pune la vot grelungirea sedintei si se primeste.
D-1 Presedinte, General C. Budisteanu: P. S. Sa Episcopul de Roman
are cuvntul in chestiune personald.
P. S. Gerasimu Saffirinu, Episcopal Romani, laii): D-lor Senatori2), tin
mai intdiu sa fac o declaratiune, fata de motiunea ce ati bineuoit a vot.

0 voce: Este deja votata.

P S. Gerasimu Saffirinu, Episcopal Romanului: Sunteti suverani $i att
facut ce ati crezut.
Va rog, insa, sa nu uitati un lucru, ca eu pe lnga ca sunt cetatean roman, ca oricare dintre D-voastre, mai sunt
dupa cum stiti
si episcop
si calugar in Biserica Ortodoxa Romna, $i ca atare sunt dator, mai ales
calugar fiind si episcop, sa ma multumesc cu toate imprejurarile.
Ohm dintre calugari si dintre episcopi nu se multumeste ctr toate im-

1) Acest discurs se reproduce far erorile de tipar si de manuscris,

strecurate in Dezbaterile Senatului din sedinta dela 17 Decembre 1909.
2) Toti Inaltii Prelati din Senat, irnpreun cu D-1 rlaret, Ministrul
cultelor, au parasit sala de sedinte.

www.digibuc.ro

76

Trejurarile, acela nu merge pe drumul calugaresc $i episcopesc (D. C. G.

Dissescu aplauda).

Si ma multumesc cu toate imprejurarile, slava lui Dumnezeu, ca doar

nu ma bat Turcii sau pagnii, ci Romnii, fratii meL
Si este pentru mine o mare mngiere, ca sunt in Tara mea $i ea' sunt
tratat a$ cum suns tratat de ai mei, In familia mea, cum cred el de cuviintil.
Datoria mea nu e sa ma formalizez de toate acestea. Datoria mea e
..sa caut, cu frica lui Dumnezeu, cu inima $i cu cuget curat, sa-mi fac sfnta
clatorie.

Acestea zise, declar, Domnilor Senatori, ca merg inainte.

Nu ma prapadesc cu inima.
Se va fi oteptat cineva, c de acum Episcopul Romanului s'a burzuluit $1 pleaca.
Nu. Nu plec Ism nu incetez a v respecta $1 lubl, cum se cuvine a iubi un
-prarinte pe fiii sat
RAman si las lucrul la Dumnezeu $1 la Intelepciunea Domnielor-Voastre.

Voiu continua cu fabdarica de a fi aici, in mijlocul D-voastre, nu pentru

alt ce-va decfit ca sa-mi fac datoria Walla la cea din unm a mea rsuflare,
au 'Ana and yeti binevoi, daca va va cada cu greu cuvntul meu.
Dar Ona atunci trebue sa-mi fac datoria.

D-lor Senatori and d, Dissescu a anuntat interpelarea sa, nu ma gandeam sa iau cuvntul la dezvoltarea acestei interpelari, pentruca credeam
-.si cred ca am vorbit $i am scris in deajuns in aceasta chestiune.
Ce as mai fi avut de adaus, peste ceeace am vorbit si scris, nu vad ni-mic, de aceea nu ma gandeam sa vorbesc.
Cnd Insa. d. Dissescu, in dezvoltarea interpelrei, face aperla mine,
un'a provocat si. pe mine la vorba.

Socotesc, D-lor Senatori, ca atunci and iti d cine-va buna dimineata,

fie chiar un copil, dar un Senator hatarul Senatului este mareand

Imul din membrii 5enatului ma provoac la vorb, socotesc chi este o necu-viinta din partea mea ca sa rmn mut.
Cel putin sunt dator sa cer cuvantul ca sa. spun omului, ca.* nu am nimic
-de a vorbl, sa nu zica omul, cA nu I-am bgat in seam $i mai ales pe un
Senator.
Chestia de bunacuviinta si de dragoste romneasca si crestineasca. Asa

inteleg eu cuviinta, o inteleg eu dragostea.

lack pentru aceasta cerusem cuvntul, nu ca sa fac cui-va vre-un razboi, cci aveam si am credinta, ca a$h cum sunt, sa nu ma amestec, in afar
Jcie hotarele Sfntului Sinod, ca nu cum-va sa se cheme ca. am mutat jude-cata dela judecatorii mei cei firoti $i am "dus-o aiurea.
Din cele ce am grdit panfi acum ati Inteles ce am voit &A zic, and am
rcerut cuvntul, ca n'am nimic de zis.
Era chestie de bun cuviinta, de dragoste cAtre acest Senat, cnd nnul
-din membrii sal m'a provocat la vorba; sa nu-i intone capul, ci s:1 tratez
..cu cinstea_ care i se cuvine D-sale si. oricarui d. Senator.
A venit rndul sa. vorbeasca d. ministru al cultelor, ca sa rspunda
ad-lui Dissescu.

www.digibuc.ro

77

Sunt suit acum sa ating macar ct pe de departe chestia cea mare decare ma feresc.
In raspunsul sau, cum ati vazut, a fugit de chestia cea mare, si, ca
faca umbra in jurul chestiei celei marl, a gsit cu cale ca, in calitatea sa deministru al cultelor in Tara aceasta, in Tara aceasta cafe are raporturi de
prietenie cu Sfnta Biserica Ortodox si suntem datori pentru binele coman, cetatenesc si bisericesc ca sa avem aceste raporturi, a gasit cu cale
si a crezut a este de folos sa ma zugrveasca pe mine, Episcopul de Roman, as precum am auzit cu totii, ca ash aratndu-in in fata Nor mei
duhovnicesti, preoti 5i mireni, din Eparhia Ramanului, ash artndu-ma In
fata a toata Tara i poate si a strainatatei, cAci hotarele sunt deschise ca
sa citeasca intreaga lume ce facem si ce grim iio aki, sa-si piarda oamenii
increderea si dragostea In episcop, sa se zdruncine evlavia intr'unul din
Episcopii Bisericei Ortodoxe Romne. Dac lucrul acesta este spre folosul
fie national, fie bisericesc, ramne la Dumnezeu $i la D-voastre sa judece.
Eu m'am simtit dator sa semnalez acest lucru.
A venit d. ministru, in zugrvirea ce mi-a facut, cu o sumedenie de acuzatiuni. Ei bine, D-lor Senatori, eu consider acestea ca pe attea interpelari. Si ma minunez. D. minstru oare sa nu stie, c atunci cnd unul dintre
ierarhii Tarei, sau altul dintre slujbasii Trei, din administratia sa, da probe
vadite, ca nu prea este regulat, atunci eu ash stiusi daca groesc, va rog
sa ma indreptati
ca se ridica cineva dintre D-nii Senatori sau, clack' este
vorba dincolo, dintre D-nii Deputati, si face plngere In regul si anunta sr
formuleaza interpelare ministrului improtiva aceluia, a episcopului s zicem acum ?

D. Th. loan: S'a facut la Camera, dar nu s'a dezvoltat.

D. N. Economu: S'a anuntat numai.

D. Th. loan: Si in spirit de pace s'a abandonat.

D. C. C. Anion: Nu s'a dezvoltat.
P. S. S. Episcopal de Roman: Se cer dosare, si este de datorie s'a" se

dea; se cere anchet, si este de datorie sa se faca. Cad, cum sa te pronunti asupra unui om, sa-1 judeci, sh*-1 tai, sa-1 spanzuri, MCA ca s cerce-

tezi la fata locului, fara ca s faci anchet, fra ca sa intri In cancelarie

$i sa scotocesti toate dosarele de acolo, de cte crezi ca ai nevoie. Si dup
ce ti-ai format parerea, ori da, este vinovat, ori nu, nu este vinovat, hota
rasti si tu daca trebue da sau nu sa-ti mai dezvolti interpelarea sau sa renunti la ea.

A mi se pare eh' este omenote si crestineste, si s zic, si romneste,

caci suntern

Ei bine, cand se face o interpelare, pe chestiunea cea mare bisericeasa

la care, s va mrturisesc, dac voiti sa credeti, nu m'am gndit; cnd se
face interpelarea aceasta, sa se vin, in rspunsul la interpelare, cu invinuiri
asupra Episcopului de Roman, tocmai cand Episcopul de Ronam a sustinut

lupta si si-a pus peptul in foc pentru apararea adevrului i credintei Bi

sericei Ortodoxe! Aprarea fcut a fost de dragul $i de cheful lui? A f
cut-o pentru ca s-si facA o ambitiune nesocotit?
D-lor, v declar, daca voiti s ma credeti, n'am fcut-o pentru altceva

www.digibuc.ro

78

tlecdt din dragoste pentru sufletul rneu, ca s nu-1 pierd, si din dragoste
pentru sufletele pe care Duninezeu mi le-a incredintat, ca s i le da-ti fnapoi
nevinovate, cum mi le-a Incredintat, si in acelas timp s ajut la anntuirea
si a D-voastre, macar ca nu sunteti din Eparhia mea.
0 voce: Suntem aforisiti! (Ilaritate).
P. S. S. Episcopal de Roman: Nu e nimeni aforisit! (Ilaritate).
Tocmai in momentul acesta sa se \find cu acuzatiuni improtiva Episcopului de Roman? D-lor, trebuie sa recunoasteti, ori ct de Inuit as iubi eu
pe d. ministru... (Ilaritate). Nici eu nu-1 urasc, dac ma credeti, yeti vedeh

acum probe. M'am rugat la Dumnezeu pentru aceia cari m'au atacat la
Rmnicu-Valcea.

Voci: Pentru ce ai fost atacat?

P. S. S. Episcopal de Roman: Se falsificase o matriculd a seminariului
din Rmnicu-Valcea. Episcopul Athanasie, batrnul, rasposatul, Dumnezeu
a-1 ierte! priimind un denunt, a pus mna pe matricula, a trimis veste la

minister. S'a facut anchet si s'a gasit vinovatii; au scos pe director si

m'au pus director pe mine. Eram arhidiacon; far in ziva de Pasti din anul
1878 m'a facut pop, Vldica Athanasie, dndu-mi si rangul de protosinghel.
In serninariul dela Rmnic erau vre'o 700 de externi, pe lnga 44 interni.

Orasul er plin de seminaristi externi 5i eu m interesam de croterea

lor crestineasca, cdci ei erau viitorii pstori In Oltenia, si eu ca roman si
crestin trebuih sd-mi fac datoria. Erau prea multi si nu se puteau controll
Cnd intr'o clash sunt mai mult de 50 elevi, stiti ce control se mai poate
face.

Atunci mi-am zis: trebue sa pun mna de fier.

A venit la ministerul cultelor d. D. A. Sturdza, dupa repausatul Chitu, si

a dat o circulara strasnican'o voiu uit niciodatapentru buna rnduiala cu privire la promotia elevilor.

Si am facut
cuvntul
o prostie, zicnd in cancelarie, in
fata profesorilor: Slava tie Dumnezeule, c vazui un ministru dupd placul
sufletului meu!".

Ca ash cum doream eu, cu mdna de fier sa fac rnduiala in scoala, tocmai ash vred si d. Sturdza.
A fost o prostie din partea mea, caci m'am tradat!
Aceasta a trebuit vrasmasilor mei ca sa m joace, cum m'au jucat.
-

Mi-au facut toate mizeriile.

D-lor Senatori, casele din tiganie, de langa resedinta Episcopiei Rmni-

cului Noului Severin eel ce sunt din Rninicu-Valcea stiusunt case sdrace, cu paretii subtiri, n'ai trebuinta sa vorbesti tare, ca dela o camera
sa se auda la alta tot ce se vorbeste.
S'a dus acolo unul din profesori a murit, Dumnezeu sa-1 ierte si a
gasitiertati c nu sunt ash familiarizat cu parlamentarismul o femee
de moravuri urdte.
Alaturi de camera in care locui acea femee erau baieti, copii externi
Th gazda, si auzeau in camera de alaturi, ca profesorul propuna femeei aceleea sd-i ded 200 lei pentru ca sa vie la mine, directorul seminariului s
sa zica, ca-mi cere rnilostenie.
Aflase, se vede, cA nu puteam tine fridna strns.

www.digibuc.ro

79

Tu sa te duci s ceri calugarului milostenie, si cnd te vei vedea in

casa cu el, sa incepi a tip si a strig: calugarul nu este otn de treaba".
(Ilaritate).

Femeea a raspuns: Stint o ticaloasa, dupa cum ma vedeti, dar sa indrasnesc sa ma duc la omul acela, nu fac fapta aceasta; mai bine sa mg
trazneasca Dumnezeu".
Profesorul a esit atunci de acolo si s'a dus la alta femee, care a priimit.
Auzind lucrul acesta unul dintre seminaristii de lnga acea odaie, a venit
la mine si mi-a spus:

Iata, respectabile parinte, ce are sa vi se intmple.

Foarte multumesc baiete, i-am zis; sa-ti dau acum si eu tie un sfat: sa
nu te mai intorci acas pe calea pe care ai venit, ca sa nu te vada cei interesati, ca au sa te nenorocease; sa te duci pe alta cale.
Ce a fkut calu'gdrul?

A incuiat frumusel usa era in amurgul serei si s'a dus si s'a culcat,
Rua sa aiba trebuinta de somn, caci nu puteam s dorm, gndindu-md: de
cdte este capabil omul!
Nu a trecut multa vreme si aud batnd la usa (ilaritate). Am tcut ca
mortul. Dupa oarecare pauza, dupa oarecare tacere, am crezut ca se va fi
deznadajduit si va fi plecat. M'am sculat si m'am uitat pe fereastra, spre
sosea. Nu vad nimic. Va sa zica e tot pe-aci. N'am deschis usa. Ma preumblam prin camera de colo pna colo. Ce s fac? Aud a doua si a treia bgtae in usa. Calugarul nu a deschis. S'a dezndajduit femeea si a plecat. Am
vdzut-o cum se duce pe drum in vale.
De atunci, Domnilor, mi-am fcut legea vietei mele, si s'a facut la mine
ca un fel de a doua fire: Cum intru in chilioara mea, invrtesc cheea in
-Lisa pe dinlauntru. Ce sa mai fac? Acum, ca Episcop, daca servitorii mei au
trebuinta de a iesi din casa episcopala, le spun: Incuiati-mi voi usa pe dinafara, luati cheea la voi, jar' eu ramn inlauntru, caci am de lucru in chilie.
Pe usa principala cnd va veni cineva, voiu deschide eu, cki mg vede toata
lumea. A ma apar pna in ziva de azi.

Nu au putut reusi cu chipul aratat; mi-au inscenat o nebunie.

D. C. G. Dissescu: Stim ca e inscenare.
P. S. Sa Episcopal de Roman: S'a facut ancheta de catre d. Al. Vitu,
Dumnezeu sa-I ierte! Stiti cum s'a imbolnavit si cum a murit! (Protestari).
Sunt, D-nilor, in chestiune. Pentruca d. ministru a pomenit in acuzatiunile aduse, si chestiunea dela Rmnicu-Valcea, eu sunt dator ca si in aceast chestiune sa-mi fac apararea.
S'a facut ancheta. D. ministru Dimitrie A. Sturdza, socotindu-i pe toti
de buna credinta ca pe D-sa, a crezut lesne 5i a hotarit inlocuirea mea din
directoratul seminariului.

Ce fac eu dupa ce priimesc ordinul ministerului? Ma apuc indata si

scriu o brosurd de aprare, caci eu inteleg, D-lor Senatori, Ca* episcopul,
preotul, diaconul, daca vreti 5i orice muritor, care tine la demnitatea
si la cinstea sa, cnd este invinovatit de ceva, demn, crestinesc si omenesc
este ca sa se apere, sa se spele, s se dezvirrovateasca, si daca nu se dez-

www.digibuc.ro

80
vinovateste atunci este semn ca e vinovat si trebuie s se deA intr'o parte,
sa vie altul in loc.
Stiam lucrul acesta si Indata am procedat la aparare. Am scris si am
tiparit, aparndu-ma. Ce am zis, intre altele, in aparare ?Va rog respectuos, cl-le ministru, clack' ana acolo a ajuns credinta noastr crestina catre
cinstea preotilor ortodoxi romni, ca nu mai sunt crezuti pe cuvnt, vA rog

si insist sa binvoiti a ma chemA la Bucuresti, sa chemati toti

medicii

d-voastre si sA fiu supus la examinarea corpului.

Voci: A! A! (Zgomot).

0 voce: Ar trebul acum sedinta s fie secreta.

D. C. G. Dissescu: TrebuiA, D-lor, s protestati and d. ministru a adus
chestiunea inaintea noastra.
P. S. S. Episcopul de Roman: Am mai cerut, fiinda eram cleric, protosinghel, profesor, director de seminar, am cerut, pentru cinstea Bisericei,
ca si I. P. S. S. Mitropolitul Primat sa trimita pe medicul Sau in comisiunea medicilor ministeriului (1ntreruperi).
D-lor Senatori, curn nu ati fost chemati D-voastre la Bucuresti, asa nu
am lost nici eu.
Pentruce? Oare mai e nevoie sa rspund la aceasta? Trebui sa fiu chemat, dupa cum am cerut, si trebui sa fiu dat judeatei si sA. fin calugar
aruncat in ocna, sa invete tot neamul romnesc din ticalosia unuia ca sa
se azeasca si sa nu mai faca ticalosii.
Nimeni din toti aceia nu au fost chemati; si au tacut frumusel, mai ales
dupa apararea mea.
ErA aceasta pe la 1885 si se scotoceste si se scoate acum ca sa serveasc .
de umbra intunecoasa imprejurul chestiunei ce4ei marl!
Las la Dumnezeu si la D-voastre sa judecati.
D-lor Senatori, actualul d. ministru al cultelor, care repeta aceast istorioara, era pe atunci secretar general la ministeriul cultelor si instructiunei publice.

De ce, cu toat energia d-sale si iubirea de cinste si curtie, nu a staruit pe lnga d. ministru sa fiu dat judecati si bagat in pusarie? D-sa, care

stie acest lucru, oare de ce credint e astazi and vine si aduce aceasta
chestiune inaintea Onor. Senat, inaintea Tarei, finaintea fiilor mei duhovnicesti?

Eu nu am pretentiunea si nu cersesc dela nimeni, ca sa fac catre mine

cinstea care au facut-o fiii lui Noe catre dnsul, pentruc nu m'am imbatat.
Nu pretind dela nimeni sa fie catre mine Sim si Iafet; a fost Chaam care
si-a ris de tatal sau.
.
Daca cineva, dintre fiii mei duhovnicesti, are ceva in protiva mea, s

pofteasc si sa. cear sA ma duca la judecata, si merg inaintea oricarei

judeati.
E, dar, D-lor Senatori, o vadit4 nedreptate care mi-o face d. ministnt
al cultelor si instructiunei publice cu chestiunea aceea.
Mai aduce alta chestiune:
Niciodatd nu s'a pomenit in biserica ca un episcop sd arunce anathema

cupra intreguhd Sinod.

www.digibuc.ro

81

Malt doream sa ma feresc de chestiunea aceasta, pentruca socotesc eu,

ca este bine sa se ocupe de ea numai S-tul Sinod; fiindca, ins, sunt provocat, va rog sa-mi ingaduiti sa spun si eu un cuvnt la cuvintele spuse de
Onor. d. Dissescu in privinta lui Flavian, patriarhur Constantinopolei.

Flavian a fost in contra sinodului din Efes dela anul 449, 51 pentruca
acest sinod propoveduia erezia lui Evtihie si a maltratat pe Flavian att
de cumplit in cat dupa trei zile a murit, sinodul acesta a fost numit: sinod
ttilharesc.

Marca dela Efes, in contra tuturor, n'a voit sa semneze unirea cu Roma.
Va amintesc numai, fara arte lamuriri, aceste doua cazuri, si cred ca
sunt destule.

De altmintrelea in Raspunsul" la adresa prin care am lost chemat

sa iau parte la $edintele Consistoriului Superior Bisericesc, la 14 Decembre

acest an, mai sunt si altele. Nu vreau sa va mai citez si altele, ca sa nu

lungesc prea mult discursul meu si astfel sa va obosesc.

0 alta acuzatiune, D-lor Senatori, ce mi se aduce de catre d. ministru

este aceasta:
La o ora dupa ce am citit actul meu dela 12 Octobre a. c., in Sf. Sinod,
zice d-sa, a aparut intr'un jurnal cotidian o relatiune completa asupra celor petrecute la Sf. Sinod, cu. portretul P. S. Sale.
Ei bine, $i din acest fapt mi se face un cap de acuzatiune.
Doamne, mare orn trebue sa fiu eu in Romania $i mare putere magica
trebue sa am eu, de vreme ce un ziar mi-a publicat portretull
Voci: Era' Adevdrul.
P. S. S. Episcopal de Roman: Oricare ar fi lost, pe mine putin ma importa, stiti ca eu nu fac politica.
Dupa cat imi aduc aminte, imediat ce am citit actul meu in ziva de 12
Octobre, parasind sala de sedinte a S-tului Sinod si esind afara in antreu,
imi apare inaintea ochilor un civil, care ma i la intrebari, spunandu-mi in
acelas timp ca e ziarist.
Mi-am uitat daca I-am intrebat dela ce jurnal este.
Si apoi nici nu aveam dispozitiune si niCi nu voiam sa stau de vorba.
Voiam ca cele ce am citit In sedinta S-tului Sinod, sa ramna acolo, si eu
tot sa ma tot duc, ca sa ajung mai repede acasa.
Ziaristul in chestiune, imi aduc aminte, ca m'a intrebat: ce mai am de

facut? Atka tot.

Eu imi explic in urmatorul mod acest lucru:
In tot timpul cat am citit eu in Sf. Sinod actul meu, una din usi era putin deschisa,crapata, cum zicem noi romneste, si este foarte probabil ca
ziaristul acela sa fi fost in antreu si sa fi auzit tot ce s'a petrecut in sala
edintelor Sf. Sinod.
eu nu pot sa afirm nimic in mod precis, d. ziarist poate
Cum va
s ma desminta; eu nu spun deck aceeace presupun, $i nu avansez absolut nimic pozitiv.

Este, insa, probabil ca ziaristul a stat in antreu, si cum eu citesc de

felul meu cam tare, a putut lu nota de tot ce s'a petrecut inlauntru, caci eu
8

Documente-Aparare.

www.digibuc.ro

82
cnd am iesit 1-am vazut foarte emotionat, ceeace m'a facut chiar sa-i spun,

cand m'a intrebat: dar bine nu m'ai auzit?

M'am despartit si am plecat acasa.
Cred, ca acela o fi care mi-a dat portretul, odata cu darea de seama.
Ziserati D-voastre ca e dela AdevYiral.
A$A se explica acel lucru.

Lucrul acesta se poate intAmplA. Ori, am eu putere ca s inchid gura

ziarigilor si sa le leg mnile pentru a nu scrie? Doar este libertatea presei
in Tara aceasta, si daca dore$te cineva ca presa sa nu deA raport despre
ce se intmpla in Tara, cred ca este bine sa se proceada pe cale legala, sa
se vie aici inaintea D-voastre $i a Camerei cu o lege si sa Iegiuiti cele ce
yeti crede de cuviint $i sa puneti, daca este trebuinta, o infrnare presei.
Nu este treaba mea sa ma amestec in lucruri cari nu ma privesc.
Ce sunt eu, pacAlosul, vinovat de acest lucru? Pentru ce mi se arunca
in spate?
Dar fotografia? Nu pot sa $tiu, dar banuesc. Stiti, D-voastre, ca de cte
ori se reinoesc Corpurile Legiuitoare prin noui alegeri, aveti dragostea cu
totii ca sa ne fotografiem. Si mie unuia, cel putin, nu mi-a trecut prin minte
ca sa pretind fotografului ca s strice cliseul meu si asA s nu mai aiba
dupa ce copi (Intreruperi).
D. C. G. Dissescu: Nu te lu &IPA ei sa rspunzi, Prea Sfinte, cki fac
inadins ca sa te deruteze (Haritate).
P. S. S. Episcopal de Roman: Prin urmare o alta nedreptate care mi
se face.
Tree la alta acuzatie.
O voce: Dar Focsani ?
P. S. S. Episcopal de Roman: Viu si la aceea. Va voiu servl cu mare
plcere si cu dragoste.
O voce: Mai sunt multe?
D. C. G. Dissescu: D-lor Senatori, regret ca nu v'ati batut joc de mine;

sa va puneti cu mine, nu cu P. S. Sa, un batrn fara experienta parlamentara.

P. S. S. Episcopal de Roman: Mi s'a facut invinuirea...

O voce: Care?
D. C. G. Dissescu: Aceste intreruperi si batjocuriri la fiecare clipa ma
revolta. A$ fi vrut sa ma intrerupeti pe mine, dar nu pe P. S. Sa, un om
batran $i neobisnuit cu vorbirea parlarnentarl
P. S. S. Episcopal de Roman: Declar a desi nu sunt experimentat, dar
m pricep ca sa ma apar asA cum pot (plauze), si dacd nu o fac la fiecare
ocaziune, este ca sa v anditi c sunt alugar 5i episcop. Si vai de capul
calugarului 5i al femeei fara brbat! (Ilaritate, aplauze).
D-lor Senatori, pentru ce vai de capul lor?
PentrucA ori de ate ori sunt atacati, nu sunt in stare sa se apere singuri din cauza ginga$iei pozitiunei lor.
De aceea de multe ori sunt dator sa fac pe prostul si sa tac 5i sa astept
Ana imi veti da ragaz ca s-mi fac datoria cum voiu puteA.

www.digibuc.ro

83

De ce nu m'am pronuntat asupra proiectului de lege, in conferintele par-

liculare ce au fost?
De ce am tacut?
Daca nu gre$esc data, dar p cat mi-aduc aminte, a fost Q intrunire imediat dupa Sfintele Serbatori ale Craciunului $i anului nou 1909. A tinut o
conferinta d. ministru cu Episcopii si cu Mitropolitul raposat Iosif Gheorthian, Dumnezeu sa-1 ierte!, acasa la Mitropolitul, unde ne-a facut cunoscut
primul proiect al d-sale.
Eu ca mai de curand episcop, ca mai tnar in episcopat, am crezut de
cuviint ca sd_las loc de vorbd celor mai batrni in episcopat deck mine,
prnum si I. P. Sfintitului MitropolitDumnezeu sa-I ierte, iar de Ma va
intreba si pe mine mai la urmd, sd raspund $i eu. Chestiune de bund cuviinta.
Apoi am vazut c indata ce d. ministru a dat citire proiectului, cel dintai

care a luat cuvantul a fost P. S. Sa Episcopul Rfimnicului, Domnul Athanasie, actualul Mitropolit Primat.
D. Al. Tttiranu: De ce Domnul Athanasie?
P, S. Sa Episcopal de Roman: As se vorbeste biserice$te.
Vaznd pe P. S. Sa ca ia cuvantul $i cu atata putere $i energie combate
proiectul d-lui ministru, in cat a ajuns la un fel de ceart intre P. S. Sa si
d. ministru, bietul Mitropolit, care era suferind, se fac si mai mic dect
era, de parere de rau, cd in casa lui se petrece o asemenea intamplare ca
aceasta, si a facut apel la noi ca sd ne mai astamparam inima, sd ne do-molim cuvintele.

Nu stiu ce va fi facut d. ministru, daca n'ar fi tinut socoteala de per-soana si autoritatea bkranului Mitropolit.
De sigur ii face mare cinste cd s'a stapnit, cred din respect, dacd nu
,catre episcopi $i ceilalti, dar sa zic: cdtre Batrnul.
Bine a fcut Ca' s'a stpnit!
In sfar$it se termin conferinta si ie$im afar, eu neluand cuvntul.

De ce? Pentrucl mi-a placut cum fratele meu mai vechiu in hirotonie, P. S. Sa Episcopul de, Ramnic, a tratat chestiunea, afard de nepotrivita asprime cu care trat pe d. ministru.
Mi se pare cd trebuia sa fie mai putin dad. Cred ea se cuvihe sa fim
energici, dar $i blndetea trebue s'o intrebuintdm fatd de oricare muritor,
cu atat mai mult fatd de un ministru al Tarei.
Iesind afard in geamlc, ce cuvnt imi rosteste Fratele Athanasie al
Rmnicului, la dreapta mea, langd mine?
De acum, P. S. Frate, noi suntem ca niste oi spre junghiere".
Adica: noi, Episcopii, de acum, adicd dupa ce auzirm acest proiect,
suntem ca niste oi spre junghiere, gata de a fi iertfite.
Ce raspund eu, Gerasimu al Romanului?
Sarut maim P. S. Stapne, va multumesc de modul cum ati vorbit,
-dar prea aspru. ati fost; dacd erati mai bland, era mai bine; dar din punc-tul de vedere al canonicitatei ati fost admirabil. SA fiti sigur P. S. Stpne,
ca toti P. P. S. S. Frati, Te vom seconda, vom fi aldturi cu P. S. Ta".

Ne-am skutat mnile si ne-am desprtit dela scard, fiecare plecnd

intru ale sale, si nu ne-am mai vzut de atunci la nici o intrunire. Cal putin eu unul nu am mai fost chemat si n'am luat parte la vre una.

www.digibuc.ro

84
Daca memoria ma in$eala, rog pe cei ce stiu, a-mi aduce aminte $i voht
recunoaste. $tiu MA" ca nu am mai luat parte la nici o conferint cu onor.
d. ministru al cultelor.
Rana cnd? Rana' la 6 Februarie a. c., orele 8 dimineata, aici in Senat,.
in sala sectiunei a V-a, la stnga cum intrl in antreu.
Acolo d. ministru a dat citire iar$ proiectului, pare-mi-se acum modificat, dupa dorinfa I. P. Sfintitului Athanasie Mironescu.
Am luat si eu cuvntul, dupre cat mi-aduc aminte, dupa P. S. Sa Episcopul de Arges, si am aratat $i eu prenile mele aciea, si a putut intelege
d. ministru, ca nu aprob proiectul in punctele $tiute
ca s* nu lunusc
vorba. Au luat si altii cuvntul $i ne-am despartit.

Intr'o vorbire a d-lui ministru de culte nu $tiu care, caci nu tin

minte d-sa a spus ca ne-am fi intrunit cu niste teologi, profesori de teologic. Eu nu am nimic pe sufletul meu. S'or fi Intrunit altii, dar fara de
mine. Nu stiu alta intrunire decal de aceea de care am vorbit; nu stiu.
Prin urmare, D-lor Senatori, cum ramne cu acuzatiunea aceasta, ca
n'am zis nhnic in contra anteproiectului de lege?
Ca am facut? Ca am aprobat proectul, and eu va aratai ratiunile pentru care am tacut?
Iar alt nedreptate, $i trecem Inainte.

0 alta acuzatiune pe care mi-o aduce d. ministru de culte este, ca n'am

respectat legile Statului.

A mai zis ca la 5 Maiu n'am protestat in sedinta Sf. Sinod.

Ei bine, D-lor Senatori, v. aduceti aminte din ceeace am vorbit prima-

vara trecuta aici Inaintea D-voastre, fata de respectul ce datoresc eu si

noi toti ierarhii, Statului $i legilor Statului. Ziceam:
Recunoastem datoria aceasta si dreptul Statului, ziceam ieri, pn
acolo pilna unde chiar ne-ar durea pe noi Biserica lui liristos, pana la
aceea ca s'ar intampl, din rienorocire, cum ziceam, ca Statul s nu ne mat
fie, cum ne este, prieten, binevoitor i sa faca legi cum Intelege el si sa ne

spuna ca este de interesul lui. Ei bine, noi $i atunci suntem datori ca sa

respectam Statul $i legile sale, cu singura deosebire ca sa ne spunem si
noi cuvntul, in virtutea libertatei constiintei".
Nita aici a binevoit sa ma citeze d. ministru, i Inaintea D-voastre $i
Inaintea Onor. Camere. De act Inainte a pus hotar pe care n'a voit sa-I
treaca,
se intelege, pentru cuvintele d-sale; eu Insa, care sunt acuzat,
sunt dator sa ma apar, sunt dator sa completez.
laca si partea doua:
Cad precum suntem datori respect $i supunere Statului si legilor Statului, precum suntem datori sa ne supunem dupa cum zice Evanghelia
Kesarului: sa dam Kesarului ce este al Kesarului, tot asa suntem datori In
acelas timp sa dam lui Dumnezeu ceeace este al lui Durnnezeu. Ca sa nu
mi se interpreteze cuvntul Intealtfel de cum II inteleg eu, de aceea repet

si zic: sa legiuim impreuna cu prietenie si se cuvine s legiuirh Impreuna cu prietenie si cu fratiesa ne dam mna spre binele Bisericei si
al Statului, in ceeace legiuim cu privire la Biserica, cu rugamnitea aceasta

www.digibuc.ro

85

din partea Bisericei: sa stam fiecare in hotarele sale, cad numai ash se
poate atinge cu folos scopul att al Bisericei lu Dumnezeu, cat si al Statului".

Ei bine, vedeti ca eu indata ce am vazut ca nu se sta in hotaire, a trebuit

sa ma fin de cuvnt.
Eu sunt consecinte cu ceeace am zis.
Eu ce am facut si am zis atunci, am tinut firul, lantul neintrerupt, eu nu
m'am contrazis niciodata.
Prin urmare, alta -nedreptate.

Relativ de atitudinea mea in sesiunea din Maiu a. c., a Sfantului Sinod,

sunt cunoscute cele ce !e-am scris in actul meu dela 12 Octobre a. c., in
care se citeste:
Nadiljduesc, Ina lt Prea Sfintite, ca chestiunile ce ridic nu le veti numl
$i acum otioase" cum le-ati numit In Senatul Trei, in sedinta dela 12
Martie 1909 (Dezb. Sen. No. 34, pag 239, cal. 3), si pentru aceea n'ati binevoit sa dati vreun raspuns la intrebarile ce pusesem, cari intrebari, totusi,
au contribuit la modificarea art 18 din proiectul de lege sinodal, des/ nu
in felul cum eu cerusem atunci in Senatul Tarei, si cer $i acum in urma atitudinei mele din Sf. Sinad, in luna Maiu 1909, contrara proiectului de regulament pentru consistoriul superior bisericesc, and Ina It Prea Sfintia
Voastra ati binevoit sa-mi ziceti, c acea atitudine esre un Inceput de rebeliune, pe care nu o yeti tolere. Eu v'am raspuns atunci, c n'aveti cleat
sa-mi aplicati canonul 74 al Sfintilor Apostoli, adica sa ma chemati in judecata inaintea Sfntului Sinod, far eu fara improtivire ma voiu supune,
plecndu-mi capul spre lovire, daca aceasta se va gas1 cu cale, drept plata
ca-mi fac datoria, cerand respectarea dogmelor $i supuperea la canoanele
Bisericei. V'am cerut tot atunci sa faceti ca sa fiu chemat si in judecata
Tnaltei Curti de Casatie $i de Justitie, promitand ca nu-mi voiu lua aparatori, caci singurul meu mijloc de aparare este $i va fi rugaciunea: Doamne
lisuse Hristoase Fial lui Danmezeu, milueste-md pre mlne plictitosul", este
$i va fi dreptatea si adevarul".
La 24 Maiu am slujit la Iasi, cu ocaziunea unei hirotonii de Arhiereu.
Mi s'a zis: de ce nu ai protestat atunci, de ce nu ai dat alarma care ai
dat la 12 Octobre, de ce nu ai facut denuntarea care ai facut atunci, si ai

lasat sa o faci mai trziu?

D-lor Senatori, am crezut si cred ca trebue rabdare mult si struint
indelungata, pana cnd m'am convins ca se arata in destul de Indaratnici
pentru a infra pe calea canoanelor si a dogmelor.
Am dat timR sa se gandeasca $i sa se razgndeasca, sa nu tiem capul
ash' de o data.
Cand am vazut ca dupa atta indelungata rabdare si chibzuinta, In loc
sa se faca intrare pe calea dogmelor $i a canoanelor, vad porunca. strasnica
-cu privire la alegerile pentru Consistoriu, atunci m'am convins ca nu mai
este 1ndreptare, $i am zis ca trebue sa fac pasul pe care I-am facut, trebue
sa fac denuntare, iar nu acuzatiune, sa dau alarma, iar nu sa acuz, ca este
erezie, ca este anticanonicitate, $i sa se pronunte cei in drept, $i am facut-o
aceasta...

www.digibuc.ro

86
D. Theodor loan: Erezie er dela Maiu.
P. S. S. Episcopal de Roman Gerasimu Saffirina:... intemeiat, D-lor Senatori, pe canonul al XIV-lea, unit cu al XV-lea al Sf. Sinod III din Constantinopole, care imi da dreptul sa fac ceeace am facut.
In canonul 15 al Sinodului inti al doilea citim: Cele rnduite pentru
presviteri, episcopi si mitropoliti, cu mult mai vrtos pentru patriarhi sepotrivesc. Drept aceea daca vreun presviter, sau episcop, sau mitropolit ar
indrazn1 a se departa de 1mprta$irea cea catre patriarhul sau 5i n'ar pomeni numele lui, precum este hotrit si rnduit, intru dumnezeeasca mistagogie, ci mai inainte de Sinodiceasca infatosare si de deplinita lui osdndire
ar face shism, acesta, au hotarit Sfntul Sinod, cu totul a fi strain de
toata ieratia, dacA numai se va vadi c au nelegiuit acest lucru. $i mai ales
s'au pecetluit si s'au hotarit acestea pentru cei ce cu pricinuire de oarecare
vinovatie se departeaza de ai lor inti sezatori si fac shism $i rump unirea bisericei: c cei ce se despart pre sinesi de impartdsirea cea critre
see:tor al lor, pentru oarecare eres ostindit de sfintele Sinoade sau
de sfintii irinti, de acela adicii, care eresul in public il propoveduid $i cir
capul descoperit in Bisericd if invdtd, unit ca acestia nu numal canonicestet
certdri nu sunt supusi, ingrdindu-se pre sinesi despre impartdsirea numitalai episcop mat inainte de Sinodiceasca cercetare, ci si de cinstea cea cavenitel celor Dreptslvitori se vor invrednici, cd nu au osfindit Episcopi, ct
minciunoepiscopi si minciunoinvdtdtori, $i nu cu shismd au rumpt unirca
bisericei, ci s'au silit a izbdvi biserica de shisrne si de imprdfiri".
Talcuirea din Pidalion att a canonului acestuia ct i a canonului
14 al aceluias Sinod este aceasta: Cele ce canoanele cele Thai de sus au
rfindvit pentru episcopi i mitropoliti, acestea$i le rndueste -si cu mult mar

vrtos, canonul acesta, pentru patriarhi, ziand: ins acestea sa se faca,

daca pentru oarecare vinovatii, curvii sa zicem, sau ierosilii (adica furare
de cele sfinte) i altele ca acestea, s'ar desparti de impartasirea cu intiul
sezator al lor; iara dac'd nti ezatorii cei numiti ar fi eretici si eresul lor
1-ar propovedul 1ntru artare, si supusii lor pentru aceasta se des2art de
ei si mai 1nainte Inca de Sinodiceasca judecat pentru eresul acela, unii ca
acestia despartindu-se de aceia, nu numai nu se osndesc, ci si de cinstea
cea cuvenita, ca ni$te Dreptslavitori, strut vrednici, ca nu au pricinuit shis-

ma bisericei cu osebirea aceasta, ci mai ales o au slobozit de shisma si

eresul minciunoepiscopilor acelora".

Iata, D-lor Senatori, pe ce canoe] am fost intemeiat de am rlat alarma

si am luat masuri de aparare a sufletului meu si al celor ce rmi sunt lucredintate, $i m'am desprtit, potrivit canonului acestuia, care imi cl aceasta
autoritate.

D. Theodor loan: Cam trziu, aici e acuzatiunea, caci ati lucrat impreun.

P. S. S. Episcopal de Roman: Am ardtat rezoanele pentru cari am Intrziat; cred, D-lor Senatori, ca nu mai e nevoe s mai repet.

D-lor Senatori, mi s'a mai adus alta acuzatiune: ca am fost in contra

arhiereilor titulari, declarndu-i anticanonici; ca am fost si eu arhiereu titular, prin urmare si eu am fost anticanonic, deci cum stau? Ei bine, D-lor

www.digibuc.ro

87
m'am sculat, precum stiti, in contra necanonicitatei arhiereilor, nu din
punctul de vedere al puterei darului arhieresc cu care sunt impodobiti, ci
din punctul de vedere al cerintei canonice de a aveg fiecare eparhia sa.
N'am cerut ca actualii arhierei sa fie indepgrtati cumva si desbrgcati de
puterea lor arhiereasca, ci am cerut sa fie inaintati la vreme episcopi, mitropoliti; iar altii in locul lor sa nu se mai faca in conditiunile de azi, mai
ales ca legea de astazi ii trateaza ca pe simpli Arhimandriti de Scaun, pu$i
sub ordinele Episcopului, pe cnd canoanele nu permit sa fie doi Episcopi
intr'o cetate, ci fiecare sa-ei aiba Eparhia sa.
lata, d-lor Senatori, ca v'am improspatat ideea despre cum am cornbatut eu pe arhierei. Deci dar, pentruce ma invinovateste d. ministru.

Alta nedreptate: brosurile scrise. Pentru faptul ca pe mine ma aparg un

jurnal 5i brosurile scrise de catre autori cu alte vederi deck ale noastre, d.
ministru m face de partasie cu vramasii Bisericei Crestine Ortodoxe.
Cred ca face aluziune d. ministru la directorul revistei Vestitortd, d. Theodorian.

Ei bine, D-lor, e adevarat cg cunosc de rnult pe d. Theodorian. Am cuno$tintg cu d-sa, dar nu prietenie, cum intelegem cu totii, de aproape. Atta
sunt eu de prieten cu d. director al jurnalului Vestitorul, In ct vg rog sg-mi
dati voe -s va spun o intmplare, din care yeti intelege prietenia mea cu d.
Theodorian.
A trecut din vieata aceasta regretatul Vasile Lascar. Ma pomenesc cu o

scrisoare dela d. Theodorian $i cu o listg de subscriptie pentru ridicarea

unei statui in onoarea raposatului Vasile Lascar. Buna idee, insa mie nu
mi-a venit la socotealg'.
0 voce: Socoteala din economie.
P. S. Sa Episcopal de Roman: Nu; vg inselati. De si sunt sarac, as fi putut

sa dau 20 de lei; dar nu voesc sa fac politicg, pentrucg, D-lor Senatori, clericul care face politicd militanta, ajunge la durerosul rezultat sg-si sfsie
turma ce i s'a Incredintat, In doua si in trei; a sfg$iat cgmasa cea necusutg
de maim a lui lisus liristos, a sfrimat unitatea Bisericei, clericul acela, cgci
omul nu mai vine cu inima plina si deschisa la el sg-si mgrturiseasca gtidurile, fiindca zice ca popa e al cutarui sau cutgrui partid. De aceea cred
ca e bine sa-si deg votul mut si sa se intoarcg mut. Politicg militantg sa nu
faca. Ce, credeti ca nu as fi dat 20 lei? Dacd credeti ca nu miroase a politica, voiu (IA de ad inainte.
L-am refuzat pe d. Theodorian spunndu-i ca miroase a politicg. S'a suparat pe mine si mi-a scris o scrisoare cam aspriwarg. I-am rgspuns cum
se cuveneg, algturndu-i scrisoarea d-sale la a mea, ruggindu-1 sg o pgstreze.
Mi-a mai scris si mi se pare c nu-i am mai raspuns.
Iata prietenia dintre mine $i dintre directorul ziarului Vestitorul; iatg
pentru ce sunt invinuit eh' am dat mna cu vrsmasii Bisericei!...
D-lor Senatori, interesati-va acum, dac e posibil, despre tot ce vg afirm
in aceste momente, si in timpul ct D-voastre yeti face aceasta, pe mine s
m sechestrati ad, trimitdnd omul D-voastre de incredere pe care-I voiti la
d. Theodorian ca sa-1 intrebe asupra celor ce va spun eu acum si sg. VA convingeti daca cele ce vg spun eu sunt adevarate sau nu.

www.digibuc.ro

88
In acelas timp mai puteti sa intrebati pe d. Theodorian daca de atunci si
pna acum, ptia in momentul de fata, m'am mai incercat eu, fie direct, fie
indirect, sa ma imprietenesc cu d-sa in urma corespondentei aceleea cam
oterite $i in caz, D-lor Senatori,vand se va constata ca lucrurile sunt altfel
de cum le istorisesc eu, priimesc sa fiu spnzurat de limba in mijlocul Bucurestilor.

lata in ce consta prietenia mea cu persoanele de cari m acuza d. ministru.

Va marturisesc, D-lor Senatori, ca citesc si eu jurnalul acesta, dupa cum

citese niulte alte jurnale, de ate ori am vreme, pentruca socotesc ca sunt
dator, nu spre a face politica, dar sa stiu ce idei se strecoara acolo; si dac
sunt unele contra Bisericei mele, pe care sunt dator s o apr, eu sa iau
masuri de aparare.
Eu vreau sa mai $tiu, D-lor Senatori, cine vine la dascalie in Eparhia
mea, cine se impune acolocu voe, fara voe si sa iau masurile necesare,
ca de aceea m'a pus Dumnezeu pndar in viea ce mi s'a incredintat, si sa
strig: cine e acolo? Si dac nu vor sa inteleaga, atunci intrebuintez arma
duhovniceasca.

Citesc, as dar, si eu, diferite gazete, D-lor Senatori, si vad a in ele se

scriu multe lucruri.
Ask nu demult, am gasit in Vestitorul" o corespondenta intre un ierarh,
care nu sunt eu, si intre d. director al acelui jurnal.
In acea corespondenta se da pe fata uneltirile improtiva colegilor de ..,piscopat ai acelui ierarh, pentru ca sa poata razvrati si pe ceilalti conira unora
din aceia. Ei bine, D-lor Senatori, eu nu am facut lucrul acesta, pentru Dumnezeu, nici nu-1 fac si nici nu mi-a trecut cnd-va prin minte s-1 fac.
De ce, dar, sa fiu acuzat?
Cum sa mi se strepezeasca mie dintii, and n'am mancat agurida?
Dar, D-lor, in acel jurnal se publica multe, multe, multe... Si ca sa nu fiu

invinuit si sa nu mi se zica ca sunt rutacios, prefer mai bine s tac, pun

streaja gurei mete!
Toti acei, insa, ati citesc lucruri improtiva lorusi, sunt datori s se spete,
si cine nu se spala, ramne rau, ramne rau in fata Bisericei, ramne rau
in fata Tarei!...

Toti acestia, asa dar, sunt datori, cauta neaparat sa-si limpezeasca situatiunea.

D-lor Senatori, facut-am eu ceva dintre acestea? Plimbatu-m'am eu doua

ore noaptea cu directorul jurnaluilui aceluia?! Chematu-l-am eu vreodata la
telefon?! Trimis-am vreun telefon viu ca sa tina corespondenta intre mine
si d-sa?! Sa se probeze toate aceste acuzatiuni si daca se vor dovedl, atunci
sunt vinovat si priimesc orice osnda.
Nita atunci, insa, nu pot sa fiu acuzat de catre nimeni.
Ei bine, D-lor Senatori, eu nu ma stiu vinovat cu nimic; pentruce, dar,
mi se aduce asemenea invinuiri?! E, prin urmare, mare nedreptatea ce mi
se face!

Vedeti ca m cercuesc in jurul cuantului nedreptate. Doamne, multe

as puta sa zic, insa... Dumnezeu sa ne ierte!...

www.digibuc.ro

89

Apoi sunt acuzat de o parte, cum vedeti, c am dat mdna cu Papa dela
Roma si ca sunt una si una ca Papa dela Roma. Dar daca sunt mnd in
mna cu Papa dela Roma, cum se potriveste ca d. ministru in acelas timp
sa-mi faca capat de acuzatie, care urmeaza, ca am facut act de nenationalism, de turbarator in Bisericd si Stat, prin actul dela 12 Octobre, ca am pomenit acolo numele de Biserica dela Constantinopole"?
Ei, D-lor Senatori, ori sunt cu Constantinopolul si am raporturi canonice si atunci nu-s legat cu Roma, ori sunt Roman, cu Roma,.si atunci nu
mai ramne acuzatia ce se aduce c sunt cu Constantinopolul.
Apoi din dou trebne s fie una.
Bine, D-lor Senatori, cu Roma nu pot fi, pentrucd avui onoare acuma sa
earat pentruce.
Onor. d. Dissescu v'a spus acum ce am scris eu pentru apararea credintei ortodoxe, in sdnul Bisericei Romne. Am tradus din frantuzeste Papa-

litatea eretica" fa care tin si in ziva de azi. Ei bine cum mai sunt unit cu
vrasmasii Bisericei noastre? Ce am facut prin actul meu dela 12 Octobre,
ca sd fiu acuzat ca, pentruca am pomenit de Patriarhul si de legIturile noastre dogmatice si canonice ow el, ca si cu toate Bisericile Autocefale de Rdsuit, am facut o criana nationald i bisericeasca?
Cuvintele acestea le stiti eu totii ca sunt trecute in lege, sunt trecute in
Constitutie. Bine, Constitutia noastra prevede unirea noastra dogmatica si canonica cu Biserica Ortodoxa de Rasarit, in fruntea careea este Biserica patriarhala din Constantinopole. Bine, lucrurile acestea cari sunt si in lege le-am
adus in sdnul Bisericei, in Sf. Sinod, si imi face d. ministru o acuzatiune din

aceasta, ca am vatamat interesul national, ca sunt un razvratitor al Poporuflui romn si al Bisericei Ortodoxe Romne? Bine, sa inteleagd cine o intelege aceasta, dar este o vddita nedreptate.
D. ministru ma invinueste ea am combatut la 1895 regulamentul Sfntului
Sinod relativ la costumul preotilor. Ash a lost, ash este si va fi convingerea
mea. Chestie de convingere. Si ma intreaba d. ministru ca, pe care canon
m'am Intemeiat? Raspund, des nu mi-a facut onoarea sa ma asculte; si imi

pare rau, cci eu in protiva Statulu nu am nintc de zis, am tot respectul

pentru Stat si pentru toate legile Statului i pentru toate autoritatile legitim
constituite si prin urmare si pentnu onor. d. ministru, cu toate cd d-sa mi-a
adus attea acuzatiuni pe cari le socotesc ca attea interpelari. Si vdeeti ca
raspund pe cat tin minte, caci la interpelare trebui sa mi se deh si mie ragaz de trei zile sa-mi aduc orice acte voiu aveh si dosarele dela cancelaria
episcorald si s le consult, Cad sunt si eu om, uit,.nu tin toate minte, si sa
dau raspunsuri cu cari sa va fac mai mare multumire D-voastre si D-lui ministru i Onoratului public romn din toata Tara.
Am onoare a raspunde cd, dupa cte tin tninte, m'am intemeiat pe canonul al 27-sea al Sinodului al VVI-lea ecumenic, care hotarste, ca preotul
spun dupd cum imi
daca isi va lash costumul sdu si va umbl intr'altfel
si se va prezent neregulat, pe o
aduc aminte, ideea Insa este exacta
sdptamna sa se suspende dela eele preotesti, aforisindu-se. Se intelege ea
daca la sfrsitul saptamnei se poarta tot astfel, va fi aforisit iarasi pe o
saptamna, si tot astfel pna va intrh in rnduiala. Masura intelepteascd,

www.digibuc.ro

90
pedagogica; II i'a cu binisorul, pentru ca in pace, ea liniste si dragoste sh se
cuminteasca.

Am dezvoltat canonul, am adus probe din Sf. Scriptura si din Sf. Traditie In favoarea tezei mele. Si daca Ifni aduc bine minute am zis ea, canoanele
Sinoadelor ecumenice nu se pot desfiinth deck de un Sinod ecumenic. Aceasta ca sa fie zis, Irish in realitate, D-lor Senatori, nu se pot desfiint, chci

ceeace a facut un Sinod ecumenic este bine facut, cad este asistat de Sf.
Dull, si cel ce vine nu desfiinteaza, ci Intareste, dezvolta. Deci mai drept este
a zice ea intareste si dezvolta.

Ei bine, d. ministru mi-a facut si din aceasta o acuzatiune, zicndu-mi

ca am mania de a ma improtivi, de a st In protiva tuturor.
D. ministru ma acuza, apoi, ca aa fi avot neintelegeri cu Onor. Guvern
si apoi cu membrii Sfntului Sinod.
Apoi bine, D-lor Senatori, cnd phzesti legile si canoanele, eu nu iti zic nici
da-te mai incolo ; and lush nu le phzesti, sunt dator, ca pndar, sa te chem
la dreptate cu ajutorul luminilor ce mi le pune la indemna Sf. Scripturd si
Sf. Traditiune, si sa nu iti las sufletul shi se piarda, ci sa-1 aduc la mntuire.
lata cum st si cu chestiunea aceasta, e as fi avut neintelegeri cu Guvernul si apoi cu membrii Sf. Sinod:
.
Ca m'ar fi rugat I. P. S. Partenie, fost Mitropolit al Moldovei si Sucevei,
ca sa vin la Sf. Sinod si nu am venit. Nu este exact, D-lor Senatori.
caci d. ministru, pentru a Inmulti capetele de
Si ca sa scurtez vorba,

acuzatie, a repetat aceeasi acuzatie de doua si de trei ori, ba pe una chiar

eu pe cat voiu putea am sh caut s le adun la un loc pe toate
de patru oni,
cele de un fel, si va fi si pentru mine mai bine si pentru D-voastre, caci nu
va voiu tine prea mult timp.
Aceasta chestiune, D-lor Senatori, a refuzului meu de a anh duce la Sf.
Sinod, diva chemarea I. P. S. Mitropolit al Moldovei, despre care a vorbit
d. ministru, st in legaturh cu alth acuzatiune, care s'a repetat de trei ori in
decursul acuzatiunilor, ch as fi lasat penitenciarul Thrgul-Ocna ne servit cu
cele religioase.

D. N. Siiveana: $i spitalul din Focsani.

P. S. Sa Episcopal de Roman: Mi-e si drag ai neplacut ca sh vorbesc.
Mi-e drag sa vorbesc, pentruch chestiunea dreapta este de partea mea,
si imi e neplheut s vorbesc, pentruca voiu fi silit a arath pe d. ministru ca
nefacfind dreptate.
A$ fi dorit sa nu lim In neintelegere, CA ash st bine sa fim fata de Tara,
maim In mana, spre intarirea Norodului si a Bisericei.
Cred ea de buna credinth ma acuzat d. ministru, dar cred eh s'a inselat.
este
D-lor Senatori, la Targul-Ocna,
ca sa dam lucrurile pe fata,
penitenciarul de care aveti cunostint.
D. Theodor loan: Are preot?
P. S. Sa Episcopal de Roman: Aveti rbdare. Warn luat cuvntul ca sa
ma ajute cineva in a-mi face datioria. Va sunt foarte recunosator ch-mi (la

ajutor, dar, ertati-ma, am mandria aceasta ca deocamdata sa nu ma slulesc de el.

D-lor Senatori, penitenciarul dela T.-Ocna cade bisericeste pe teritoriul

www.digibuc.ro

91

parohiei Precista-Mare. La Precista-Mare au fost pana la inceputul episcopatului meu doi preoti; unul a murit si a ramas acum unul si nu doi, cunt
spune d. ministru. Despre aceasta rog sa se tina socoteal.
Acest preot al parohiei, dupa legea noastra romneasca si bisericeasca
a c1erulu 1e mir, este reprezentantul Episcopului in parohia sa, iar nu
sluga lui.

Voiu vorbl eu de slugi mai 'ix urtn, las la sfarsit. El este reprezentantul Episcopului in parohia aceea, pe tot teritoriul ei, ca as, spune legea.
In timpul Guvernului conservator, mi tiu pentru ce rezon,
cei localnici
1-or sti, eu nu-I stiu
s'au ivt neintelegeri si s'a cautat ca Prea Cucernicut
Preot Arghir Goaga, parohul de acolo, sa ,se retraga dela penitenciar, i s'a
retras. Iar I-ant numit, dupa cat tin minte, si and ati venit D-voastre la putere iar s'a gasit, ca preotul nu este bun, si zor nevoie ca preotul sa fie scos.
D-lui ministru sau d-lui director general al inchisorilor cAci lani pare ea
de acolo imi venei ceva
i-am spus: nu se scot preotii din locul lor as.
cum se scoteau pe vremea logofatului Costache dela Sf. Episcopie a Argesului.
Nu se scot preotii din locurile lor aSi dupa pofte. Nici eu episcopul, daca
as avei ceva contra vreunui preot, nu mi-as putea permite sa fac ce a vrea;
trebue scos cu ancheta, cu rnduiala, daca este vinovat.

Mi s'a zis, totusi, ca eu sunt razvratit in contra Guvernului. Pot fi eu

er dreptul lui ca sa slujeasa. acolo. Eu am respectat legea si am zis: Gasiti
probe de vinovtie preotului si s stiti ca impreun cu d-voastra ma voitt
face acuzatorul lui, il voiu di impreun cu d-voastra pe'Inna Cansistoriuluf
si sa faca cu el, dupa lege si canoane, ce o gsi de cuviinta.
Dupg lege, d-le ministru, iar nu cum voiti d-voastra, nici dupa placul mett
ca episcap, sau al altuia.
Apoi daca tindem, D-lor Senatori, ca sa ne facem fiecare poftele, intelegeti unde ajungem.

Mi s'a zis, totus, ca eu sunt razvrtit in contra Guvernului. Pot fi eu

acuzat de razvratire pentru ca tin la !agile votate de Corpurile Legiuitoare
ale Tarei mele?
Aceasta e o vina pentru mine, D-lor Senatori?
D. Theodor Ion: Tii la ele cnd iU convine.
P. S. S. Episcopal Romanalui: Nu s'a voit sa se intre in lege, in ruptul
capului.

Dar ce pot sa fac eu, deck sa tin la lege si la canoane?

racnd as, pot fi eu raspunzator dac se pierde vreun suflet de acolo?
Nu! Spun aceasta in fata lui Dumnezeu si a oamenilor.
Eu sunt dator, sub pedeapsa de a mi se lua capul, duhovniceste, s respect sfintele canoane si legile Tarei (male.
Ca din cauza aceasta se poate intmpl s am multe suferinte, am eel putin constiinta impicata ca mi-am facut datoria.
Daca este cineva vinovat, sunt acei cari nu respecta legea 51 canoanele,
acei cari nu vor sa fac ancheta, acei cari nu voesc sa se fac judecat, ci
vor ca hotaririle s se i dup placul lor. Acestia sunt vinovati.
De altfel, s credeti, D-lor Senatori, ca toti crestinii cari au murlt in acel
penitenciar, daca au murit, au murit intru ndejdea invierei si a vietei de

www.digibuc.ro

92

veci, daca au dorit marturisire 5i 1mpartasire. Chiar daca Watt avut parte
de ele, ei totusi, ca crestini, sunt priimiti In imparatia lui Dumnezeu.
Sa ilustrez aceasta cu un exemplu, pe care 11 iau din cartile noastre calugaresti:
Un om in toata vieata lui a dorit calugaria, dar n'a avut parte de ea. A
murit $i parte de ea n'a avut.
A venit un altul la calugarie si s'a facut calugar, dar de multe ori mintea
1i era departe dela Dumnezeu; mintea lui ratacea pe la toti cu cei cari traise
In vieata mireneasca.
A murit $i acesta $i a fost ingropat.
Cnd s'au dezgropat, dupa legea noastra crestineasca, a facut Dumnezeu
minunea aceasta, e s'a gasit haina anireanului pe calugar, iar haina calugdrului pe mirean.
Vedeti, D-lor Senatori, ca.' Dumnezeu se uita la inima; se ult la fapte,
nu la lapte.
Daca cei dela penitenciar au fost porniti in inima lor spre pocinta si au
dorit marturisirea la duhovnic si Impartasirea, sunt priimiti inaintea lui
Dumnezeu.

Daca n'au avut parte de marturisire $i impartasire, vina nu este a mea,

cad eu m'am tinut de slintele canoane $i de lege.
Ca sa ma faca d. ministru sa ma plec, adica sa calc legea si slintele canoane s'a rugat de I. P. S. Partenie, pe atunci Mitropolit al Moldovei, ca sa
nzeze de autoritateT sa
dupa cum crede d. ministru ca ar avea autoritate
sa porunceasca Mitropolitul ca unui protopop sau ca unui staret dela manastirile sale unui Episcop, care, dupa canoane, e Chiriarh
$i sa ma cheme
la Bucuresti, caci eram la Roman. M'a si chemat telegrafic; dar tot telegrafic I-am rugat sa binevoiasca a-rni spune despre ce putea fi vorba, ad II pot
servI mai bine dela Roman, de oarece putnd fi vorba despre o chestiune de
administratiune, am lnga mine cancelaria $i pot u$or sa rasfoiesc dosarele
$i sa-i fac serviciul precum Ii doreste inima.
In urma raspunsului meu, L P. S. Sa mi-a trimis o scrisoare, artndu-mi
cazut; cazul era acesta de care vorbiram pana acum, ca sa viu sa ne intelegem, ca Pastile sunt aproape, ca trebue credinciosii impartsiti si celelalte.
Eu am raspuns la scrisoare, cum se cuvenea, in hotarele canoanelor
$i bunei euviinte, dar energic, pentruca eram dator sa-mi apar drepturile
mete ca Chiriarh, fiindca nu ma pot face protopop, nici staret de manastire,
cnd sunt Chiriarh in Eparhia mea, cad ma imi poruncesc canoanele. L-am
nemultumit pe I. P. S. Mitropolit; Emi pare rau pentru persoana sa ea orn,
dar nu-mi pare rau ca mi-am facut datoria.
Asa sta chestiunea cu penitenciarul. Intelegeti nedreptatea care mi se face.
Viu acum la cazul dela Focsani, dupa care va urm cazul dela PrecistaMare din Roman.
Chestiunea incepe cam de pe la anul 1902. In acel an imi cer epitropii ospitalelor $i ospiciilor Sf. Spiridon din Iasi binecuvntare ca sa mai aiba un
preot la biserica spitatului Profetului Samuil din Focsani, $i ca persoana pe
care o doresc este tnarul $tefan Bazgan, licentiat in teologie.
Raspunznd favorabil, mi-au cerut in forma $i am dat cuvenita binecu-

www.digibuc.ro

93

vdntare. A venit tnarul, 1-am hirotonit diacon $i preot 5i I-am trirnis la

biserica.

A slujit, cdta vreme a slujit, daca as ave dosarele v'as spune ct, i au
intrat neintelegeri intre el $i o seama din cei dela Focsani.
0 voce:13in cauza de- economie.
P. S. S. Episcopal de Roman: Vor mai fi si altele.
Cineva din localitate mi-a cerut verbal 5i In particular s lac cum voiu
stl si sa indepartez pe preotul Stefan Bazgan dela biserica Sf. Profet Samuil din Focsani.
I-am raspuns: nu pot d-le
daca voiti ii spun numele
sa fac lucrut
acesta, caci nu ma lasa dreptatea, legea si sf1 canoane. Preotul vi 1-am dat
dupa cererea prietenilor d-voastre, din Epitropia Sf. Spiridon din Iasi, si
acum va trebul una din doua: ori preotul trebue sa treaca din vieata aceasta,
ceeace eu nu-i doresc, din protiva doresc $i lui si tuturor sa traiascg, ori s
ceara transferarea de buna voie, ca sa ramna toata lumea multamita; altf el
nu pot sa-1 dau incolo.
I-am mai spus: daca e vreun motiv de indepartare, sa facem o ancheta sf
sa-1 dam la o parte, daca judecata il va gasi vinovat.
Nu s'a facut nimic.
Ei, cum voeste cineva sa ma leg de acest preot, care e cm si el, si sa-1
dau afara pe consideratiunea ca asa-i place lui A sau lui B?

Ce facem cu legea si cu sf. canoane? De ce s'au facut legi? Ca sa ne

batem joc de ele?
Ce a facut Epitropia Sf. Spiridon din Iasi? Vazdnd ca onor. intermediator,
care m'a rugat, nu a reusit, a alergat la mijlocul acesta: la facerea bugetului
sa scoata pe preot din buget, sa mearga cu bugetul la Camera, iar aceasta
sa voteze bugetul astfel cam au fost alcatuit.
Si au 5i surprins buna credinta a Camerei, caci cum puted sa banuiasca Camera pe cineva ca prezinta un buget in care sunt lucruri in protiva legei?

Legea prevede, ca daca fondufile vreunei biserici permit ca s se plteasca mai multi' preoti peste cei ceruti de lege, biserica respectiv poate sa
aiba mai multi preoti; dar odata dobnditi, nimeni nu-i mai poate scoate
din buget pand la vacantarea acelor locuri.
Camera, de buna credinta, se intelege a votat bugetul Epitropiei cu Malta
increderea.
Cine sunt vinovatii?
Vinovatii sunt aceia care au dus la Camer bugetul format in nepotrivire cu legea.
Epitropia, dupa aceasta, Intemeiata pe buget, scoate pe preot de acolo,
trimite pe omul sau se se asigure si de concursul politiei, ca la caz de improtivire sa-si faca datoria. Si vine politia in biseric, intra intendentul spitalului In Altar.
D. Dr. Macridescu: Art. 35 din legea parohiala spune ca se numeste un
epitrop ortodox si P. S. Voastra n'ati protestat ca s'a pus un armean!...
D. presedinte, general C. Budisteanu: D-le doctor, va rog nu mai intrerupeti; cu mijlocul acesta nu faceti decdt s lungiti discutiunea $1 mai mult.
P. S. S. Episcopal de Roman: Nu e aceasta chestiune in discutie, d-le
doctor.

www.digibuc.ro

94

Cei doi preoti al bisericei Sf. Profet Samuel, vin amandoi la biserica.
D-lor Senatori.
De rand era preotul Bazgan, cel cu pricina. Intra amndoi in Altar. Odata
Cu ei infra i intendentut spitalului in Altar, cu toate ca nu er nici macar
citet sau cntaret.
D. Dr. Macridescu: Are dreptul sa Intre.
P. S. S. Episcopid de Roman: Nu are drept; cu binecuvntarea preotului
0'4 altfel nu!
Preotul, care nu era de saptamna indrazneste si i epitrahilul, 11 pune pe
grumaz si incepe serviciul, dupa ce qr mai fi zis, c Epitropia este Episcopal sau.
Preotul cel blezat, cel cu dreptul de a face serviciul in saptamna de rnd,
lese afar, se aseaza in strani si ascult rugciunea.
Despre toate acestea mi s'a raportat. Eu am ordonat cercetare asupra
acestui scandal.
Duph ce s'a facut cercetarea, am constatat vinovatia acelud preot, care in-

trase pe nedrept In atributiunile colegului shu, si, prin urmare, fara nici un
drept, l'a oprit de a-si face datoria.
Eu atunci II Intreb:
Cu ce drept, preote, ai facut lucrul acesta? Ai nesocotit pe fratele tau,
l'ai despartit dela dine.
Si pentruch l'ai desprtit pe el, fail' a fi fost In drept, te desprtesc 5i eu
dela imparthsirea cu mine, 'Yana vei
semne de indreptare.
D. Dr. Macridescu: cat timp? Ati lasat ca Biserica sh fie inchisa un an
de zile.

P. S. S. Episcopal de Roman: Atta cht a trebuit.

D-lor Senatori, cred ch aproape toti dintre D-voastre sunt castoriti si
din mila lui Dumnezeu aveti si oopii, s va traiasch! Sunteti tata de familie,
$i in aceasta calitate sunteti datori sa puneti buna rnduiala.
Tot astfel se petrec ducrurile i in biserich.

D. Al. Mara= Ce fel de ordnduial e asta, sa Iasi oamenii sh moarh

fara preot?
P. S. S. Episcopal de Roman: As fi chtre sfrsitul cuvnthrei mele, daca
fi lasat in pace.
Precum parintii indrepteaza pe copii and gresesc, prin certari potrivite,
ash si preotli in scaunul marturisirei, indrepteaza pe crestini prin sfaturi si
canonisiri potrivite abaterei svrsite.
Deci, dach preotii au dela Episcop, prim hirotonie 5i hirotesie, acest drept,
apoi insusi Episcopul sa nu-1 aib? Avndu-1, am aplicat preotului si perso-nalului bisericesc, care impreun cu el s'au facut vinovat, precum si intendentului care a intrat In atributiunile mede, in sfntul Altar, si a dat ordine
acolo, pedeapsa ce si-au atras fiecare.

0 voce: Ce era vinovat spitalul s fie WA preot?

P. S. S. Episcopal de Roman: Si aid, D-lor Senatori, s'a pus Indaratnicie
din partea celor de acolo si n'au vrut sa Inceteze, s vie la buna rfinduiala,
la starea de canonicitate. Am lost nevoit sa supun oazul d-lui prim-ministru
si ministru de interne, si nu odath, ci de douh ori, si
ministril al cultelor
de asemenea, al-Aland totul pe larg.

www.digibuc.ro

95

Vedti dect folos mi-ar fi fost dcarele, daca as fi avut timpul trebuincios sa mi le pot procur.
D. Dr. Macridescu: VA aduc eu dosarele.
D. Pavel Bratasana: Dar $i pe ale d-tale.

P. S. S. Episcopal de Roman: Vin act= la chestia dela Precista-Mare

din Roman, alta bisericA pendinte de Epitropia Sf. Spiridon din Iasi.
Locul de egumen a ramas neocupat din Mai, daca nu din Apri lie a. c.,
pna si in ziva de azi.
La o luna, D-lar Senatori, dupa ce vAd ca nu se a luci o masurd din partea Epitropiei ca sA-mi ceara binecuvntarea sa numim pe cineva acolo, pe
care il agreiaza d-lor
j s'a facut loc nu numai acolo, dar i la MaguraOonei
am scris eu din oficiu, m'am smerit eu, macar c legea nu ma obliga, dar mi-am zis: hai sa treaca dela mine mai mult; sunt parte bisericeasca, sa nu fie neordnduialA, si le-am scris: vAd cA pentru aceasta vacanta
nu mi-ati recomandat $i nu mi-ati cerut pe nimeni sa binecuvintez.
Cred, d-lor epitropi, ziceam, ca poate nu aveti pe cine numl acolo, caci
este cam lipsa de calugari in ziva de azi pentru asemenea locuri mai insemnate; daca nu aveti, am eu.
Iata bunavointa mea. Si le-am recomandat un preot, foarte de treaba
foarte smerit, licentiat in teologie, om de buna rnduial. Ma lipseam de unul
din cei ai Bisericei Sntei Episcopii, pentru ca sk vAd ocupat locul vacant
{Lela biserica Precista-Mare, spre buna rnduiala.
Stiti ce raspunde, D-lor Senatord, Epitropia din Iasi?
P S. Parinte,
Ana cnd nu vei vent la simtiminte mai drepte
auziti
in chestiunea Sf.
Prooroc Samuil din Focsani
cA acum aveti idee de chestiurnea dela rocsani
noi nu ne vom and sA intram in corespondentA cu P. S. Voastr,
nu vom cere binecuvntarea P. S. Voastre pentru acest loc.
A! inteleg, D-Ior Senatori, ce puteam face, si as fi f Acut-o poate de eram

mai tnar, mai fall experienta. E! am imbatrnit si am facut experienta.

Am crezut ca sa nu uzez de drepturile mele de Chiriarh si s poruncese protopopului sA i antiminsul si sA inchid biserica.
D. Dr. C. Buoenescu: Ai inchis-o un an.
P. S. S. Episcopal de Roman:-Nu. Am zis: rabda calugAre, cAci cu radarea ta vei astiga plata ta. Odata si odata trebue sa cdstige biserica si legea
sa-si aiba cinstea lor, ca i sf. canoane pe a lor.
Si ce am fAcut?
Mi s'a comunicat, ca Epitropia Sf. Spiridon din Iasi a dat unui preot al
bisericei Precista-Mare atributiuni de egumen, fdrA stirea si binecuvntarea
mea.

Preotului aceluia i-am spus: mu se cuvine sa iai asupra-ti astfel de atributiuni inainte de ce Epitropia va solicit a mea binecuvAntare.
Preotul m'a ascultat, precum ma asculta $i ceiralti preoti din Eparhie, si
multumesc lui Dumnezeu, cA mi-a druit o Eparhie de care sunt foarte mulOmit!
Ce face atunci Epitropia? A pus pe un mirean, pe intendentul spitalului,
-ca egumen acolo, iarasi far binecuvntarea mea ca Episcop, ceeace nu i se
pute d chiar daca mi se cerea.

www.digibuc.ro

96

Mi-am zis: aceasta purtare a Epitropiei este anarhicg.

Am comunicat aceasta Ministeriului, din ate mi-aduc aminte, dar anarhia a ramas tot anarhie On si in ziva de astazi.
In vederea acestora aveam Inca un motiv de a inchide bisenica. N'am inchis-o si nici nu este inchisa pna astazi, si ca chestiune de prudent pastorala, si ca chestiune de mila fata cu personalul bisericei de acolo. Pentru ce
sa sufere bietii oameni neviinovati, si familiile lor? Mila mea s'a intins palm
acolo in ct unui slujitor bisericesc mirearn de acolo, i-am inlesnit, fall a
ma laud, cele trebuincioase pentnu hrana.
Acum de curnd am priimit aici in Bucuresti
sunt silt sa denunt totul
o scrisoare din partea unui preot dela biserica Precista-Mare, cornunicndu-mi ca Onor. Epitropia Sf. Spiridon din Iasi, i-a trimis personal, prin
scrisoare de valoare, salariul ce i se cuvine pe patru luni, si ma intreaba daca
poate ridia sau nu, scrisoarea dela pogo.
Am stat putin la socoteala $i mi-am zis: modul acesta de plata nu e regulat, caci cine au intocmit state de prezenta si cine au adeverit de prezenta
in serviciul bisericesc?
Dar mi-am mai zis: oameni1 acestia sunt in suferinta de attea luni de
zile. Eu nu pot sa impedec pe nimeni sa pniimeasca bani prin posta, de acolo
de unde se trimit. Cine trimite bani, ori de unde ar fi, $i cine ii priimeste,
este afacere personala. Nu pot sa iau eu oamenilor pnea dela gur.
Deci nu m'am improtivit, si cu chipul acesta personalul Bisericei nu est&
in suferinta materiala, iar pe Onor. Guvern I-am scutit de orice neplacere; in
schimb, Insa, d. ministru al cultelor, prin acuzarea nedreapta ce-mi aduce, a
dat Tarei trista priveliste la care cu totii asistam!
Multe am pe suflet, D-lor Senatori, de cnd sunt Episcop, dar n'am venit
niciodata cu plngere in contra vreupui d. ministru, macar ca am avut deseori ocaziunea a ma plnge. Mi-am zis: rabda!
Acuma stiti ce zic?
declar deschise portile Eparhiei Romanului
cum

de altfel au lost si pna astazi, caci la mine domneste buna rnduiala si

Declar deschise usile amandoua ale cancelariei. Toti slujsinta libertate;
basii Sfintei Episcopii sunt la dispozitia oricui. Sa rpofteasca sa ceara orice
dosare, orice hrtie, orice larnurire. Sa cutreere comune intregi, in fiecar
parohie, sa vorbeasca cu liecare preot, cu fiecare cntaret, cu fiecare bine
credincios in parte, si sa auda. ce zic ei despre mine, pacatosul Gerasimu,
care ash frumos este incondeiat de d. ministru al cultelor, in fata Tarei si a
Bisericei Ortodoxe!
D. pre$edinte: D-lor, orele fiind inaintate si Senatul fiind descomplectat,
ridic sedinta si anunt cea viitoare pentru inne, 18 Decembre, orele 2 p. m.,
and va continu P. S. Sa Episcopul de Roman.
Sedinta se ridica la orele 7 p. rn.

www.digibuc.ro

97

SEDINTA DELA 18 DECEMBRE 1909.

D. presedinte, General C. BudiVeanu: P. S. Sa Episcopul de Roman are
cuvntul, in continuare, in chestiune ptrsonala').
P. S. Gerasimu Saffirinu, Episcopal Romanulni: D-lor Senatori, tree dela
chestiunea Precista-Mare din Roman, cu care am sfarsit aseara, la invinuirea
cc mi-a facut d. ministru al cultelor, ca firea mea ar fi pornita spre caterisire, aforisire, etc.
Intre altele %Ince ca exemplu mai multe aforisiri ce as fi facut diferitilor credinciosi din Eparhie, si sfarsea cu aforisirea ce am facut-o celor rzvratiti in anul 1907.
D-lor Senatori, ceeace numeste d. ministru aforisire, ce eu as fi facut-o
diferitilor credinciosi, o numeste cu gresal, caoi aceea nu este aforisire, ci
este o epitimie duhovniceasca, pe care o poate (IA si un preot, in scaunul
niarturisirei, cnd vine credinciosul sa-i sputa pdcatele sale.
Apoi, daca un preot poate da epitimie, si credinciosul trbeuie s i se supuna, cu respect si cu dragoste, caci singur, de bun voie, a venit la marlurisire, cine poate contest& acest drept Episcopului, care, atunci cand este
provocat de protoiereul locului, iar acesta, la rndul sau, de preoti
ce sa
fac P. S. Stapne in cutare si cutare chestiune, in cutare si cutare caz?
cine poate centest, zic, un asemenea drept Episcopului?
Este cu putinta ca eu, episcop, sa raman mut cand sunt intrebat de protopopii mei si de preoti, ce este de facut?
$i cand imi supun la cunostinta oarecari abateri savarsite, se poate sa le
las neindreptate?
Pentru ce sunt pus eu ca episcop, pndar in viea Domnului?
Sa mannc, sa beau si s dorm? Nu ca sa-mi fac datoria?
Ei bine, D-lor Senatori, cum ziceam aseara, D-voastre sfatuiti, mustrati,
certati, indemnati pe copiii pe cari vi
dat Dumnezeu, and fac oarecari
neorndueli, si sunteti stapni sa o faceti, si bine faceti. Tot asemenea si noi,
in cercul nostru de activitate, suntem datori sa facem lucrul acesta. Apoi,
din aceasta sa-mi faca d. ministru un punct de acuzatiune si sa ma zugraveasca asa de frumos inaintea Tarei si I3isericei?
Mi se pare ca este mare nedreptate.
Aforisirea ce am facut-o celor rzvratiti in primavara anului 1907, aceea
da, D-lor, este o adevrata aforisire.
Ina eram, dupa cum stiti, in fierberea aceea, care a primejduit linistea
Statului nostru. Eu atunci eram bolnav pe patul de maarte, in Roman. A venit directorul cancelariei mele cu hartia dela Minister, prin care, aratandumi-se cum stau lucrurile in Tark mi se cue& concursul.
Nu am lsat pe directorul cancelariei sa lucreze singur, mcar ea eram
oprit de doctor si eram amenintat cu iesirea sufletului.
Mi-a zis directorul: Iiartia asta lsati-mi-o mie, o fac eu; Prea Sfintia
Voastra sunteti slab, vA prpaditi!" Dar eu am crezut ca este de datoria mea
1)

i de asti data toti Inaltii Pre lati din senat, impreuna en D-1

Haret, ministrul cultelor, au parasit sala de qedinte.

Documente-Aparare.

www.digibuc.ro

98
cea mai sfanta, ca, de$1 pe patul de moarte, sa contribuesc la potolirea tic&
loasei razvratiri 5i rascoale, care se facuse in sanul Tarei noastre.
Nu eram in stare sa ma duc in fiecare sat si sa spun cuvantul convingator

$i dulce, mai pe larg, dar am facut o telegrama, de care cred a aveti cuno$tinta, D-Ior Senatori, caci s'a tiparit, si am fost bland, dar $i energic;
bland, intru cat spuneam : HO cuminti, $i Dumnezeu are sa va blagosloveasca
iata partea de bunatate,
iar de nu yeti fi cuminti $i va veti
apuch de turburari, sa faceti rusine Neamului $i Bisericei, atunci sa 5titi ea
dati peste mine, $i ce pot s va fac, va fac. Nu pot sa am impartasire duhovniceasca cu omul care se razvrate$te in protiva ordinei In Stat; sa $titi ea
daca yeti murl ca rasculati, nu yeti fi ingropati cre$tineste, ci ca dobitoacele.
Aceasta este chestie, va sa zica, de libertatea omului. Voiesc sa fiu orn
de treaba, am sa am blagoslovenia episcopului; n'am sa fiu orn de treabil,
episcopul se va tine de cuvantul ce a dat.
Apot, ce sunt eu vinovat pentru acei ce n'au volt sa fie oameni de treaba?
Cand D-voastre ati gasit de cuviinta sa intrebuintati tunul, sa vin $i eu
acuma sa va fac invinuire pentru aceasta?
Auzit-ati din gura mea vreodata cuvant de invinuire pe tema aceasta?
Nu! N'ati auzit!
Eu am poruncit supunere la Stapanire ca e dela Dumnezeu.
Sa va fac $i eu acum D-voastre, sa fac D-lor Ministri invinuire pentruca
au intrebuintat tunul? Eu am amenintat cu tunul cel duhovnicesc, dupa care
cei cari m'au ascultat au ramas in vieata; $i multumesc lui Dumnezeu ca in
Eparhia mea $i cu asprimea de care sunt invinuit ca i-am tratat, $titi cu totii,
foarte putine cazuri nenorocite s'au intamplat in timpul rascoalelor.
Mai inainte de a ajunge hartia mea cea aspr la cuno$tinta lor, s'au intamplat acele putine cazuri nenorocite; iar dupa ce a ajuns, oamenii s'au
linistit.

Dupa ce s'au inmormantat ca dobitoacele, acei putini cazuti prin judetul

Tecuci, daca nu $i prin Putna, au ramas lucrul-ile ca familia lor sa faca apel
la iubirea mea de omenire $i sa dau voie preotilor ca sa-i pomeneasca intre
cei morti.
Am facut ce s'a putut, in hatarul sfintei intelepciuni $i romanesti $i creetine$ti, fara ca sa se aduca vreo jignire nici intereselor Statului, nici intereselor Bisericei.
Ei bine, pentruca am contribuit cu tunul cel duhovnicesc, dupa care au rams in vieata $i buna oranduiala, in toata Eparhia Romanului, cei cari m'au
ascultat, $i D-voastre ati contribuit cu tunul cel material, eu sunt vinovat? Eu
sunt bun de trimis la inchisoare?
Daca D-voastre socotiti ca e drept aceasta, eu ma supun Neamului meu;
dar de, eu socotesc ca e nedrept. Voiu muri aici in credinta CA e nedrept
ceeace mi se face, dar sunt incredintat ea dincolo, in vieata cealalata, nu voiu
fi osandit, caci mi-am fcut datoria si atre Stapanirea lumeasca, dar $i catre Dumnezeu.

Mai sunt invinuit, ca in 1901 a$ fi Infiintat o taxa de 5 bani in Eparhia

Romanului, far ca sa intreb pe onor. ministru al cultelor si instructiunei
publice.

www.digibuc.ro

99

lata, D-lor Senatori, cum sta lucrul:

In anul 1901, vazand articolul In legea clerului mirean, articol si in regulamentul de aplicarea acelei legi, care zice ca pe masura ce bisericile isi vor
-forma fond din care sa se intretina pe sine si personalul lor, Statul si Comunele isi vor retrage ajutoarele, cari, dupa actuala lege, le dau bisericilor.
Ce intelegeti, D-lor Senatori,
ca multi, data nu toti, suntefi mal cunoscatori dect mine In materie de drept, ce intelegeti din aceste dispozitiuni
ale legei? Ca se lasa posibilitate bisericilor sa-si faca un fond, din al carui
venit pe viitor s se intretind pe sine si personalul lor.
Ei bine, ceeace am facut eu ca episcop, am facut ceeace pute sa faca,
nu un episcop, D-lor Senatori, dar fiecare preot cu fiii lui duhovnicesti, in cer-

cul sau de activitate pastorald. Aceasta putea sa o faca Inca' dela votarea,
sanctionarea $i promulgarea legei asupra clerului de mir, fail a se mai cere
-aprobarea cuiva.

Eu am facut, dar, ceeace am crezut cd e bine, potrivit legei, ca sa vin In

ajutorul Comunelor si Statului, cari, stiti cu totii, au destule cheltuieli de facut pentru preintmpinarea diferitelor alte trebuinte. Am venit si eu in ajutorul Statului si Comunelor, pentru un viitor nu apropiat, oi departat, (tar
-am voit $i vreau sa fac ceeace se poate, propunnd credinciosilor 5i preotilor
din Eparhie ca, de ate ori vin la Bisericd, in Duminici si Serbtori, pe care
ii trage inima pentru binele Bisericei, pentru mntuirea sufletelor lor, sa daruiascil de bunavoie, absolut de bundvoie, cinci bani mdcar pe saptamnd,
caci pe daldtorul de bundvoie it iubeste si il priime$te Dumnezeu, si s se
treaca inteun registru numele sdu cnd dd, ca sd se $tie din neam In neam
si dupa moartea noastra cine e acela care a dat, si sa fie pomenit la sfnta
liturghie, numele lor. Si daca din neamul lor a ramas cineva in nenorocire,
scapatat, sa se aiba in vedere, dupa registrul Bisericei, si sd i se dea ate o
pereche de incaltaminte, ori o haina ca sa nu moara de frig iarna, sa jaca si
alte acte de binefacere, dupa ce Biserica Isi va satisface trebuintele sale.
D-lor Senatori, mi s'a atras luarea aminte
nu-mi aduc aminte anul, nu
e prea mult, stnt doi-trei ani,
de cdtre d. ministru al cultelor, ca a avut o
plngere priimita din comuna Batinesti, jud. Putna, in care se spunea ea P.
S. Episcop al Romanului a impus o taxa.ce este afara din lege, si cd se face
rugare d-lui ministru, sa se inceteze cu perceperea acelei taxe.
D. ministru mi-a adus la cunostinta lucrul $i md intreba data nu cumva
zunt de parere sa inceteze.
I-am dat lamuriri, precum vi le dau si D-voastre acum, si am spus: D-le
ministru, data socotiti ca lucrul acesta este cumva jignitor BiserIcei, Cornunelor $1 Statului, sunteti stpan, luati orice masura, eu nu pot sd revin. Spuneti d-voastra credinciosilor din eparhia mea sa nu mai de nimic, caci mie
imi este rusine sd spun lucrul acesta. Ceeace pot spune este, c darea aceasta
fiind benevold, absolut benevola, este la libertatea fiecaruia sa se hotarasca
daca trebue sau nu sd mai deA acesti pdcato$i de cinci bani; nu au deck sa
nu deA $i nimeni nu-i strange de gat; se desfiinteaz prin faptul ea nu mai dd.
D. Vice presedinte, C. Costescu-Comtineanu, ocupd fotoliul prezidential.

P. S. S. Episcopul Romanului: D-lor Senatori, ca sa 1rd incredintati Si

mai bine ca lucrul este a$A, la ancheta parlamentard pe tare $i eu vd rog A._

www.digibuc.ro

100
o faceti, sa va interesati $i de lucrul acesta si veti vedei cg sunt comune in
tregi in Eparhia Romanului, cari nu au dat o centimg dela 1901 pang. astazi.
Le-a zis cineva mgcar: da-te mai incolo? Am spus eu vreun cuvnt cat de pu
tin jignitor la adresa cuiva pentru lucrul acesta? Absolut nimic, D-lor Senatori..
Actele v vor dovedi, ca mimic nu s'a fgcut credinciosilor, ci yeti auzl r...0 urechile D-voastre, la ancheta pe care din nou va rog sg facet!, $i vg .yeti lucre
dinta pe deplin, cg nici o imputare nu s'a facut celor ce n'au contribuit la ma

rirea Iondului lui cinci bani".

Apoi, daca lucrul este a$A, si asa este, cum mi se face invinuire si din fap
tul, ca aduc serviciu Comunelor si Statului, intru a le usur cheltuelile ce aril
de suportat?
A! mi s'ar puteg zice: prin aceasta ai de gaud, Pfea Sfinte, sa refuzi aju
torul Comunelor si Statului. Nu, niciodat!
Celor cari m'au 1nfrebat le-am spus : si traind eu, dragii mei, $i dupa
moartea mea, numai atunci sg vg lipsiti de ajutorul Statului 5i al Comunei,
cand Statul $i Comuna va vor spune ca sunt in imposibilitate de a va ajuta;
dar, pe ctd vreme Statul $i Comuna vg vor dragosti, ca $i in trecut, ca sa
va ajute, macar sa fiti putrezi de bani, sa priimiti dragostea si mila Statuluf.
ca semn de buna prietenie intre Biserica si Stat.
D. Theodor loan: Nu este prietenie intre Bisericg si Stat, ci Biserica este
o institutiune a Statului.
D. C. G. Dissescu: Dar nu a creiat Statul Biserica.
D. Theodor loan: Biserica romaneasca, as cum este, este a Statului, nu
este Stat In Stat, nici nu este concordat la noi.
D. C. G. Dissescu: Dumnezeu a facut pe orn, iar nu omul pe Durnnezeu...
D. vice-presedinte, C. Costescu-Comdneanu: Va rog, D-lor Senatori, sa_
nu mai intrerupeti, ci sa lasati ipe orator sa-si continue cuvntarea.
P. S. S. Episcopal de Roman: Aceasta dispozitie, cum vedeti, D-lor, luata
cu asa socotealg si aplicata de o maniera pe care avui onoarea de a v'o spu
ne, vedeti c mi se aduce ca o invinuire, si este si ea, ca $i celelalte, o alta
nedreptate pe care mi-a facut-o onor. ii. ministru al cultelor.

Ma mai acuza d. ministru, ca am oprit sa cante tnuzica instrumentala la

ingroparea celor repausati.
D. C. G. Dissescu: A spun canoanele.
P. S. S. Episcoma de Roman: D-lor Senatori, iata ce gasim in Pidalion"cu privire la inmormntarea repausatilor. La fila 194 citim: numal glasurile
cele omenesti sunt priimite in bisericg, cari sunt impartasite firii si simple,
iar organicestile sunete cele luminate, ca pe cele cu totul oprite, le izgonesc-

dumnezeestii Parinti" (Meletie Pigas, in a treia scrisoare cea pentru cre$

tinism).

Iar Sf. loan Gura-de-Aur, in cuvantul cel pentru a nu plnge cu amar pecei ce au murit, zice: Cu psalmi si cu cantgri petrecem pre cei morti, aratand .
cu aceasta pre multumirea ce o facem ctre Stapnul Hristos pentru moartea

bor. Cu pnzuri noui ii imbracam, insemnnd haina cea noug a nestricgciunei pe care vor sa o i. Untdelemn turnm preste dnsii, si ungerea de botez, creznd noi ca aceasta se va face lor ajutor in calea lor cea catre vieata
de acolo. Cu tmeri si cu luminri ii petrecem, insemnnd cg. s'au slobozit-

www.digibuc.ro

101

de Intunerecul vietei acesteea $i s'au dus la adevarata lumina. Catre rasarit

mormntul si trupul lor il inchipuim, insemnand pre invierea ce au sg o
Voci: In biserica, nu afara din bisericd.
P. S. S. Episcopul de Roman: Vedeti, D-lor Senatori, cg de act trebue
cdpatata ideea despre organicestile cntgri". Ce este serviciul tnmormntarei repausatilor? Este un serviciu laic, profan? Sau este un serviciu bisericesc crestinesc?
Voci: Si una $i alta.
P. S. S. Episcopul de Roman: Ba este un serviciu bisericesc crestinesc,
$i vedeti ca in serviciile bisericesti Sfintii Parinti izgonesc dintrInsele instrumentele muzicale. La Mmormantare noi suntem In procesiune sacra, imbrgcati in sacrele vesminte, si executgrn sfintele cntari dela casa rgposatului
si pang la mormdnt. Si nu mergem tacdnd, avem de lucru, precum $titi; zice
preotul al sgu, zic cntaretii ce li se cuvine lor.
D-lor Senatori, se poate Intampl ca noi oamenii sa nu putem fi capabili
de a face doua lucruri in acelas timp.

Bunioard, eu acum va vorbesc. Daca in acelas titnp aici ar canta si o

muzica militara, sa zicem, D-voastre nu puteti de odata s mg ascultati Si
pe mine si muzica. Tot astfel $i pentru respectul serviciului dumnezeesc la
inmormantare, cum e cazul, se cuvine sg lgsgm liniste sufletului mai ales
_atunci cand nu e vreme nici macar de un minut pentru indreptarea atentiunei
in alta parte decat la slujba pentru tel repausat.
Sf. loan Gurg-de-Aur, cum ati auzit, zice ca, prin psalmi $i cntarile cu
care petrecem pe cei morti, aratgm multmirea ce o facem catre Stapanul
Hristos, pentru moartea acelora.
Cine poate site despre cei cari mor in timpul de fata, cg au trait in aceasta lume farg de pgcate si, prin urmare, CA pot merge fara grijg de pedeapsil
inaintea Dreptului Judecator?
Paten.' sg zicem, In constiinta, cg nu avem nimeni nici o urmg 4e pgcat?
Daca va fi cineva care sa zicg aceasta, nu am cuvinte de aluns sa-1 fericesc
si ii doresc ca dui:a multi ani ce va trgi Inca, sg ajungd la sfarsitul acela,
a$A de norocit!

Dar nu se poate; unde e omenire nu e cu putintg sg nu fie $i pacgtuire.

Astfel fiind lucrul, sg ne gandim, D-lor Senatori, cg dacg bunioarg eu im
avut nenorocirea sg supgr pe cineva, sg mg fereascg Dumnezeu, dar sa zicem
as, e bine sd viu inaintea domnului pe care 1-am supgrat, cu flori la ureche
cu band de lgutari, cantand pang la casa domnului pe care 1-am suparat
si acolo sa fac acte de pocgintg inaintea d-sale; credetI cg nu o sg zicg dom-nul pe care 1-am supgrat, cg-mi bat joc 4e -dnsul? Credeti cg nu mg va da
afara din casg? Credeti cg dacd voiu hid chiar $i mijlocitori cu mine, nu-1
va infrunta $i pe ei precum se cuvine? De sigur, domnul acela isi va zice:
omul acesta, daca a venit cu Igutari, si-a esit din minti; dar d-voastre, oameni cu mintea intreagg, sg veniti sg ajutati pe omul acesta sg-si batg joc
-de mine?

Ei bine, daca noi gasim c asd ceva este necuviincios fatg cu un semen al
nostru, cu cat mai mare va fi necuviinta fatg cu Fiinta Cea prea Inaltg, fatg
cu Dumnezeu?
Sa mergem, deci, cu toatg smerenia mai ales inaintea lui Dumnezeu.

www.digibuc.ro

102
Sdrobirea inimei care o avem in sufletul nostru, mai ales end petrecem pn
la mormnt pe o rudd a noastr, pe un mil asemenea nova, sa se manifestein toate actele vietei noastre, Alaca suntem adevarati creOini.
Daca suntem mincinosi, sa firn sinceri, sa marturisirn aeeasta.
Cu toate acestea, D-Ior Senatori, mi s'a facut repetate cereri staruitoare
pe chestiunea aceasta. Insu$i d. D. A. Sturdza, fost prim-ministru $i ministru
de rasboiu ad-interim, acum cti-va ani in urma, mi-a scris cel putin o adresa, dar mi se pare ca doua, prin care ma nigh sa revin asupra ordinului ceam dat, ca preotii s nu mai admit cntare din instrumente muzicale la inmormntari.
La rugaciunea D-lui Sturdza, am rspuns: D-le prim-ministru, am dat ordin Intemeiat pe rezoane duhovnicesti, si pentru mine, ca episcop, este rusine s retrag cele ce am ordonat; insa daca d-voastra staruiti a$ mult, ca._
sa se revin asupra acestei dispozitiuni luata de mine, v rog s priimiti sfatul ce vd dau, cu ajutorul caruia yeti ajunge la implinirea dorintei d-voastre

$i anume, va rog sa aduceti cazul Inaintea Sf. Sinod, $i cred ca Sf. Sinod
are sa deh voia -cerut de d-voastra. Si eu, in ceeace m prive$te, v declar
ca acolo, (Iasi voiu art rezoanele cari m'au f ant sa iau dispozitiunea aceasta, dar and va venl lucrul la vot, eu ma voiu abtine si nu voiu face opozitiune, spre a nu se zice cd ma opun dorintei Stapfinirei lumesti pe o chestiune ca aceasta.
Sf. Sinod a aprobat, ,$i de atunci cnta $i in Eparhia Romanului muzici

instrumentale la morti, iar d. ministru nu trebui s m acuze pe nedrept.

Apoi, D-lor Senatori, mai mare plecaciune catre Ouvernul Tarei mete
se poate?
Am lucrat, prin urmare, dupa cum vedeti, D-lor Senatori, in contra convingerilor mele. Mi-am zis, insa, in adancul inimei mele: am aceasta con%ingere; ins cedez, pentruc ash* mi-o pretinde Puterea lumeasca; dar las

la voia lui Dumnezeu, ca El, and si cum stie, intru ale Sale de noi nepatrunse judecafi, s indrepteze lucrul acesta, c eu singur, in imprejurarile
expuse, nu sunt in stare s-1 Indreptez.
Se vede, D-lor Senatori, ca Dumnezeu, in economia Sa, a facut ca lucrul acesta sa ajung la cunostinta tuturor pe calea aceasta.
Fara sa fac eu interpelare, fara sa ma plng contra Guvernului, s'a prezentat ocaziunea aceasta si gratie ei am prilejul, inc odata repet, fara ca
eu sa fi dorit aceasta, de a spune inaintea D-voastre, ca am facut plecaciune.
Daca, prin urmare, mi se poate aduce vre-o vina, daca cumva stint vinovat, apoi sunt vinovat ca am facut plecklune; recunosc aceasta.
Ash dar, cine crede c sunt vinovat, Ware deck sa m pedepseasc5.
Iata, prin urmare, ca si aceasta este o nedreptate ce-mi face d. ministru.
Acum vin, D-lor Senatori, la chestiunea cununiilor.
Ei, cununiile!
Cununiile si cununii in post!

Chiar dela inceputul episcopatului meu, am aflat, D-lor Senatori, ca in

Eparhia Romanului, daca nu si in toata Moldova, pna nu de mult, nu s
faceau nunti in post,

www.digibuc.ro

103
Am voit sa introduc din nou obiceiurile sfinte moldovenesti, potrivite cu
stintele canoane in privinta aceasta.
Batrnii moldoveni, D-lor Senatori, in intelepciunea lor, cresc pe copiii lor.
Ei aveau un principiu pedagogic, intemeiat pe cuvntul Apostolului Pavel:
Tuturor toate m'arn fcut ca macar pe vre unii sa-i dobndesc.
Batranii nu stiau toti carte, erau insa, adnc patrunsi de sfanta credill0
si de bunatatea vietei crestinesti.
Stiau batrnii ca filosofia vietei crestine i vorbirea filosoficeasca crestina nu prea_prinde de grab In sufletele celor tineri. Batrnii sunt dispusi
la o astfel de filosofie, iar cei tineri, ajunsi in starea de a se casatori, desi
inteleg filosofia crestina, dar nu toti se imprietenesc cu ea in totul, caci so-

sind vremea casatoriei, sunt o seama din ei cari socotesc ca nunta s'ar
putea face si in post.
Ce au facut batrnii, in intelepciunea lor, ca sa castige pe cel tineri ntrix
a respecta porunca bisericeasca de a nu se face nunti in post?

Au vazut ca nu fac treaba cu filosofia inalta crestina, care unor tineri

li se pare cam greu de aplicat, si au imbrcat-o in haina poeziei populare.
Au cautat batranii s creasca pe tnr, refuzndu-i poftele inimei lui, nu
Incruntndu-se asupra lui, nu traznind si fulgernd, caci 1-ar fi adus in stare
de a savars1 acte de nesupunere, ci sub forma blnda si zambind sa-1 faca
a savarsi cele cu cale.
De aceea si porunca bisericeasca de a nu se face nunti in post au imbracat-o in o forma care a capatat radacini adnci si in popor, dandu-se nastere
poeziei populare, pe care d. ministru mi-o aduce intre invinutri: Frunz
verde, verde ai fost, mai vazut-ai nunta'n post?", etc. (Ilaritate).
Natural ca fi vine omului sa rid, dar vedeti cum porunca bisericeasca
este imbrcata in asa hain frumoasa incat desl aspra poate, des1 usturatoare, se priimeste si se execut zambind de atre eel cu duh crestinsc.
Iata cat de intelepti i sfinti au fdst btrnii moldoveni. De and Moldovenii au inebut? De cnd, D-lor Senatori, aceasta poezie moldoveneasca s'a
facut vreanica de a ne rusina de ea? Este o poezie a Neamului romnesc,
care ne face onoare. Nu am cuvinte cu care s ma inchin inaintea neamului
de acolo, a fratilor nostri romni moldoveni, c'd au facut ca prin aceasta dibace si genial Intelepciune exprimata prin poezia de mai sus, cei tineri s
aiba si respect catre parinti i catre Biserica lui Dumnezeu.
Eu, ca batrn si ca episcop, and vine la mine un tanar care voeste sa
se casatorease in post, si nu vrea sa stie de filosofia crestina imbracata
in haina ei serioasa, ce vroiti s fac idect sa-mi aduc aminte de principiul
S-tultd Apostol Pavel: facutu-m'am tuturor toate ca macar pe vre unii sa
dobandesc, i s intrebuintez argumente luate si din vieata locala? pentru
ca acelea cad Romnului la inima; se supune mai cu placere cand ii vorbesti graiul lui si dupa obiceiul lui.
Eu n'am invatat s vorbesc ca un strein in Biserica; inteleg sa vorbesc .
crestineste si romane-Ste, si fiindca sunt in rnijlocul fratilor mei Romani,
acolo, am inteles sa vorbesc astfel i sa intrebuintez invatatura filosofiei lor.
Daca Moldovenii sunt vintwati cu a lor poezie, sunt si eu cu ei impreun.
Dar si in privinta cununiilor am fost silit sa ma plec. Am priimit obiceid

www.digibuc.ro

104
care este pe aiurea in biserica, ash' ca in Eparhia mea se binecuvinteaza casatorii, in postul Craciunului, 'Ana la praznuirea Sfantului Nicolae.
Pentru ca n'arn mai putut rezista, nici nu critic, nici nu zic ceva. Priveste
pe acei cari au tinut si tin s se faca nunti in post.
Eu mi-am facut datoria, eu imi voiu lu plata dela Dumnezeu, precum
zice Sf. Evanghelie: Adevr gresc voua, isi va ha plata sa.
Kam plecat. Prin urmare nu este exact ca eu si in ziva de azi tin ca sa
nu se faca multi in post.
Vedeti, dar, D-lor Senatori, ca si In privinta aceasta, nedreptatea ce mi-o
face d. ministru al cultelor este strigatoare la cer, si las $i aceasta la judecata D-voastre si a lui Dumnezeu.
Dar ce inseanma si aceasta acuzatiune, tocmai cnd suntem asupra unei
chestiuni dela a carei inaltime nu se cuvine sa ne pogorim? Pentru ce inf atisezi pe Episcopul Romanului in umbra intunecoasa? Pentru ce incarci pe
Episcopul Romanului, cu invinuiri peste invinuiri?
Raspunsul este invederat: Sa-1 imbrcam in haina neagra a invinuirilor,
de sus 'Ana jos, ca sa-i Intunecam si puterea si stralucirea
cad ash li se
pare, ca stralucesc, eu nu stiu aceasta
sa-I intunecarn in toatA Eparhia,
in toata Tara, pentru ca toate simpatiile pe cari le are Episcopul Romanului
si pentru care vedern ch este tare, sa se prefaca in antipatie. Indata ce vorn
constata ca a devenit antipatic, vom putea sa dam Episcopului de Roman,
lovitura de gratie, cad atunci nu se va mai gas un singur orn in Tara romneasca care sa ni se improtiveasca.
Aceasta este o parere a mea, se poate sa ma insel, dar prea vad, dupa
attea nedreptati, dupa attea invinuiri aduse aid, prea vad ca miroase a
pornire in felul acesta, ca s dispara Episcopul Romanului.
Ei, si? Dispare un calugar. Nu se face gaura in Cer! Dumnezeu nu dispare, El va face minuni, cum stie El sa faca
eu nu stiu, nu rnA pricep,
ca sa mantilla curata Biserica Lui din toata lumea si cea de aid.
Alta acuzatiune, D-lor Senatori, este aceea ca eu as fi priimit in Eparhia
mea pe un preot dovedit escroc, asA s'a zis, si fara consimtimntul Onor.
minister de culte.

D-lor Senatori, daca d. ministru ar fi aid, 1-as nigh sa binevoiasca a-mi

spune: cine e preotul acela? Eu nu il $tiu. Daca vreunul dintre D-nii Senatori din judetele Eparhiei Romanului il stie, il rog 01 binevoiasc a-I aratA,
caci eu nu am pe sufletul meu, pe constiinta mea, nimic apasator, cA as fi
priimit vreun preot dovedit escroc si 1-as fi mentinut preot fara voia Guyernului, in Eparhia mea.

Nu stiu, dar fiindca s'a spus, sunt dator sa zic si eu o vorbl

Daca d. ministru il $tia ca este escroc, caci sustine ca a venit din alta
Eparhie, fac 5i eu o intrebare: de ce, cnd 1-a prins cA este escroc, acolo in
Eparhia aceea, nu a staruit sa fie dat, fie pe mna justitiei civile, fie bisericesti?
D. C. G. Disseseu: De unde? Dela Buzau?

D. C. Manescu: Mai intAi a fost in Eparhia P. S. Tale si pe urma in

cealalta.

P. S. S. Episcopal de Roman: Ma rog, spuneti cine este?

www.digibuc.ro

105

D. C. Mnescu: A fost in Eparhia Buzaului.

P. S. Episcopul de Roman: Acum stiu cine este. Este preotul Grigorie
Mazare.

D-lor Senatori, l'am priimit cu cartea canonica a P. S. Episcop al Buzaului, In care era scris negru pe alb, ca i se da voie sa iasa din Eparhia Sa

sa se duca in orice Eparhie, ca are binecuvntarea sa lucreze cele

preotesti.

Cine da cartea canonica? Ministrul de Culte, sau Episcopul Eparhiei?

Dupa canoane, stiu,_c Episcopul. Cnd a venit preotul la mine cu cartea canonica data de Episcop, pentru mine era curat, spalat, binecuvantat.

Si daca s'a intmplat curnva ca ministrul sa nu-si de consimtimntul

ca Rreotul sa treaca In Eparhia mea, ma rog, inca o data, il intreb: cum de
si-a dat consimtimntul ca acest preot sa liturgiseasca In Eparhia Buzaului,
palna cnd a venit in Eparhia Romanului? Cum? Acolo este alta crestinatate
si in Eparhia Romanului este alta? Noi stim ca tot una este.
Atka stiu, D-lor Senatori, ca preotul acesta nu serveste in Eparhia mea
-jam consimtimntul onor. d-lui ministru al cultelor.
Sa se faca ancheta, daca va indoiti, si va rog sa se faca cat mai curnd,
chiar OM in Serbatori, ca sa se lumineze lucrurile.
D. Teodor Ion: Academia nu a cerut pe acest preot si ati refuzat sa-I
primiti? Asta este chestiunea. Sa vj explicati asupra acestei chestiuni.
P. S. S. Episcopul de Roman: Daca preotul functioneaza In Eparhia Romanului eu invoirea d-lui ministru de culte, apoi atunci intelegeti dreptatea
invinuirei.

Rog pe d. ministru, daca are ceva de zis asupra preotului, sh binevoiasca

a-mi cere s-1 dau In judecata ConsistorLului, si-1 voiu da, curn am dat totdeauna pe cati preoti mi-a cerut sa-i dau in judecata, sau s-1 dea d-sa pe
mna justitiei civile, sau cum va crede le cuviinta, pentru mine este indiferent, si voiu face si eu cele ce se vor cuvenl din partea mea.
Eu nu cer nimic altceva decal legalitatea- i canonicitatea.
Prin urmare, pe nedrept ma Invinueste d. ministru i In aceasta chestiune.

D-lor Senator!, de vr'o trei ori a adus d. ministru al cultelor chestiunea

cu penitenciarul din Targu-Ocna. Cred ca nu mai e nevoie sa revin asupra
ei; dar dac o amintesc i acum este pentru ca sa adaug ceva ce mi-a scapat ieri din vedere. Din neputinta omeneasca am uitat ieri ceva, si pentrucil
d. ministru a repetit-o, sunt si eu In chestiune si nu mi se poate zice ca revenirea n'ar fi permis.
D-lor Senatori, nu este exact a pana astazi penitenciarul sta fara preot;
penitenciarul a avut si are preot. Preotul paroh al bisericei, pe al carei teritoriu parohial se afla penitenciarul, nefiind priimit de onor. directiunea general a inchisorilor, am prapus numirea ori si caruia alt preot de mir din
T.-Ocna. Propunerea n'a fost priimita.
Mi s'a cerut s nurnesc preot la penitenciar pe superiorul schitului Magura-Ocnei. Cererea a fost satisfacut. Dar cu aceasta s'a comis o ilegalitate, de care nu eu sunt responsabil.

www.digibuc.ro

106

Legea clerului mirean cere ca nici un ieromonah s nu serveasc in parohii, unde nu pot fi admisi dect preotii de mir.
Penitenciarul, cznd pe teritoriul unei parohii, nu se cuvenea ca s aiba
ca preot paroh dect un preot de mir; dar, cum zisei, mi s'a refuzat propunerea legald si canonica de a se numi acolo preot de mir, si mi s'a facut
propunerea ilegala si necanonica de a li se (IA preot calugr.
Am facut-o.
Taiati-mi capul!
Am facut-o, dar am zis cd nu-mi iau raspunderea pentru aceasta.
Am scris ieromonahului sa se duca si s-si fac datoria, si el nu este Impiedecat nict chiar pdna astazi, desi se duce toomai dela Monastirea Bogdana, uncle se afla acum, ca sa-si faca datoria la penitenciarul din T.-Ocna.
Si cu toate acestea, mi se aduce acuzatiunea ca as fi razvrtitor.
Binevoiti a spune D-voastre, D-lor Senatori, cum sa calific acest fapt?
Eu- ma abtin si zic: Dune Doamne streaja gurei mele.
Este invederatd, ins, nedreptatea care se face Episcopului de Roman.
D. ministru al cultelor a adus pentru a treia oard chestiunea bisericei Sf.
Profet Samuil din Focsani. Am vorbit despre aceast chestiune; dar daca
credeti ca mai e de spus ceva, sunt gata.
Voci: Nu, nu.

P S. S. Episcopal de Roman: Trec atunci la invinuirea ce mi se aduce

cu preotul Stratulat din orasul Tecuci, ca acesta a murit, fiind omort de
Episcopul Romanului.

D-lor Senatori, preotul Stratulat era licentiat in teologie, era hirotonisit

diacon si preot si cinstit cu rangnl, de sachelar de smerenia mea; $1 neavnd

loc unde s-si exerdte preotia, a priimit sa fie numit la o comun de land
Roman. Dupa o vreme, i vine rndul sa treaca la oras.
Ce face- Tusk acest preot, pe care atta 11 plnge onor. d. ministru at
cultelor?

Se apuca si cade la Invoiala Imi pare ru ca sunt suit sa o spun cade

la Invoial cu un coleg al sau dela oras, ca sd faca schimb unul eu altul cu
invoiala baneasca, sub forma de chirie. Cu cat? Cu 1.000 de lei, fapt pe care
la ancheta It yeti vedea consemnat in acte, caci am ornduit atunci ancheta.
Stau, totusi, frumusel sa ma mai gndesc: ce e de facut? Era greu lucru.
Aveam Inainte un preot tank, licentiat In teologie, Imi era mila de dnsul,
,curn sa nenorocesc pe un biet tanr la inceputul carierei sale? M'arn hotarit
sa-i dau deocamdat o dojana, care sa-i fie lectiune pentru toatd vieata si
sa se Invete minte.
Cererea de transferare a unuia in locul altuia n'am aprobat-o.
lath toata pedeapsa ce am dat.
Nu credeti, D-lor Senatori, ca i se cuvenea ceva mai mult? Iata rautatea
inimei Episcopului de Roman fatd de preoti, pentru care mi s'a adus si acuzatinnea ca
fi numit slugile mele.
Cnd a venit vremea, 1-am numit membru in Consistoriul bisericesc.
Fiind de neam din judetul Tecuci si dorind sa se apropie de pdrinti si
de mosia sa, am Implinit dorinta acestui ipreot tnar si teolog si 1-am asezat
preot in orasul Tecuci, la una din parohiile de acOlo, unde a cerut el.

www.digibuc.ro

107

lata vraimasia mea fata de preoti! In decursul preotiei lui acolo, a inceput sa se poarte aspru cu colegul lui dela biserica. A aluns pana acolo,
ca a refuzat sa dei salariul ce se cuvene colegului sau dela aceeasi biserica, pentru cuvntul ca, pentru un motiv oarecarele, refuzase sa iscaleasca
statele de prezenta.
Mai in urrn s'a dus, cnd a putut, si a iscalit statele la Primarie.
S'a ordonantat suma, parohul Stratulat a incasat banii; dar pe tovaraul
preot cu 7-8 copii, n'a voit s4-1 plateasca. A lost silit preotul sa
reclame la episcop. Am dat ordin parohului s plateasc preotului. Mi-a
rspuns ca nu a iscalit statele. I-am zis: a iscAlit, nu a isalit, s dai preotului ceeace i se cuvine, de vreme ce ordonanta de plat s'a achitat, iar
preotul a slujit.
Nici a doua oara nu s'a supus.
Ce sa fac eu ca episcop cu un preot care trateaz astfel pe episcopul
sau? Am luat msuri Pentru darea lui afar din Consistoriu, caci vreau ca
judecAtorul sa fie pild de fapte bune si de vieata corect. Si d. ministru de
seapte ori m'a refuzat, land pe preotul Stratulat sub protectia si apararea d-sale.
Ei bine, tot eu sunt vinovat pentru aceasta?
In cele din urm a aluns preotul la incredintarea, ca nu Inerge astfel, si
mi-a cerut iertare prih anume petitiune.
Cnd cere omul iertare la biseric, mai lesne afla iertare.
Indat, in snul dragostei mele de parinte duhovnicesc, s'a gasit iertare..
Dumnezeu s te ierte, parinte, i-am zis. Sa fii cuminte pe viitor. Du-te acasa i vezi-ti de cele ale Preotiei si Consistoriului.
Iat o iertare.
Dup aceea a savnsit alt abatere.
In timpul pe cnd eu ceream d-lui ministru, cu argumente Intemeiate,
consimtirea la darea lui afar din calitatea de membru In Consistoriu, aix
lunile Septembre s
trecut doux luni, in cari el nu servise la Consistoriu
Octobre, pare-mi-se, In anul 1907
si nici nu fusese trecut in state.
Se apuca preotul Stratulat si face petitiune la d. ministru al cultelor, cu
pra contra episcopului, In care spune ea nu stie pentru care rezon P. S.
Episcop i-a oprit salariul pe lunile Septembre si Octobre in anul acela, si
roaga pe d. ministru sa-i ordonanteze suma ce i se cuvine.
D. ministru, ce este drept, m'a Intrebat pe mine, trimitndu-mi si cererea.
preotului. Am raspuns d-lui ministru: va aduceti aminte c n'a fcut serviciu la Consistoriu; atunci cum credeti c este drept s i se plateasc, cnd
nu a facut serviciu doua luni? Si cum poate el sa iscaleascd cu constiinta.
impacat lucrul acesta?
Deci, o noua razvratire a preotului Stratulat contra episcopului su.
Am cerut din nou indepartarea lui din Consistoriu, dar n'am fost luat
in seam.
Vazand, In cele din urma, ca d. ministru nu-mi da cuvenitul ajutor pen-

tru restabilirea ordinei, a trebuit sa iau masuri canonice in protiva preotului, si 1-am oprit dela lucrrile preotesti pank la alte dispozitiuni.
Si de asta data, ca si In cazul celalat, a venit preotul cu petitiune, cerAndu-si iertare, recunoscndu-si gresala.

www.digibuc.ro

108
L-am iertat si a doua oara, Si i-am dat din nou dreptul sa slujeasc.
Daca mai in urm s'a intiimplat sa moara de o dubla pneumonie, d. mi-

mistru zice a a murit din cauza mea.

Intrebati In localitate, In ancheta pe care o yeti face, si veti constata ca
.este asa: ca' a murit de dubla pneumonie si cd nu Episcopul Romanului este
-pricina pentru care omul acesta a trecut la Cel-de-sus.

Las la inteligenta D-voastre, ca sA va spuneti cuvantul tn ceeace ma

priveste; iar eu, si In aceasta privinta, ca $i In celelalte, constat o noua ne-dreptate care mi se face din partea onor. d. ministru al cultelor.
Eu v spun numai lucrurile de cari imi aduc aminte; daca as fi avut dointelegeti ce-as mai fi spus.
lnvinuirile cu nota personala a Tnea, a Episcopului de Roman, CA as tine

.ascunse aspiratiuni greu de satisfcut, este o noua acuzare; cA preotii de

anir ar fi considerati de mine ca slugi, alta.
D-lor Senatori, va marturisesc ca act imi este greu de tot sA mA apr;
-clar, fiind acuzat, sunt dator si trebuie sa. ma apar.
Cari sa fie deceptiunile mete ascunse si aspiratiunile greu de satisfacut?
Nu a binevoit sa le spuna d. ministru. Merge pe presupuneri. .
Poate banueste d. ministru ca cii voiu fi avut dorinta ca sa fiu mai
Inare deck sunt ; si pentrucA nu am avut partea aceasta, m'am suparat
-pe sat.
Asa cred cA banueste d-sa.
Sperante greu de satisfcut cu deceptiuni ascunse le Intrupeazd intr'una.
Cum sA ma apar de lucrul acesta? E gem. Gasesc, pare-mi-se, un mij-

Ric de aparare, facnd o declaratiune; sa arate, fie dintre barbatii de Stat

din Corpurile Legiuitoare, fie dintre fostii $i actualii Ministri, ih protiva
mea, ca eu m'a$ fi dus s deschid usa casei la vreunul si sa-1 trag de mA-necA cu rugAminti i rgklueli ca sA mA fac mai mare dect sunt. De se
va gasl cineva care s dovedeasca aceasta, atunci eu sunt vinovat de ca-terisire.

Mai fac o alta declaratie

dupa ce am sfArsit cu trecutul
daca de
astazi inainte Dumnezeu va face In judeckile Lui cele nestiute de mine si
D-voastre, va face SA fie un loc vacant mai mare deck locul pe care eu
astazi il am, dacA ma va prinde cineva cA-1 deschid usa casei si-1 trag de
Tnneca, rugndu-I s ma faca mai mare, atunci sa faca cu mine ce mi se
cuvine dupa canoane i dupA legi.
Va mai lac o declaratie: oricine va vent sa roage pe cei mari In numele
priimiti ca pe
lui Gerasimu al Romanului, sa-1 facA mai mare deck e,
-un mincinos, care nu e autorizat de mine, pentruca Gerasimu are credinta
ca lucrul acesta se da dela Dumnezeu prin placutii SAi de aici de pe pamnt, iar mi se dere; si daca cineva cere aceasta, trebuie trimis la plimbare ca un ticalos.
Alta aparare nu am sa fac aci. DacA credeti ca mai e un alt mijloc de
aparare, ajutati-ma i spuneti-mi-I, caci eu nu am alt mijloc de aparare.
A mai zis d. ministru al cultelor si instructiunei publice, ca eu

www.digibuc.ro

urasc

109

preotii de mir si a eu as fi zis aici, catre un d. senator, ca preotii sunt

slugile mele.

SA se arate, cine e acel ti. senator catre care eu as fi spus aceasta?

Care din D-voastre este acela?
Daca nu e nici unul, atunci intelegeti cdt de nedreapta e invinuirea d-lui
ministru.

Ei bine, eu, fata de preotimea din Tara, pe and aid raportorul legei si
nodale li Invinul, dela vlAdica Oa la opinca, ca sunt asd si ask eu, and
am luat cuvntul, am crezut c e bine sa spfin ceeace e in sufletul meu si
pentru arhierei -$1 pentru preoti.

Am declarat ca sunt multumit si de preoti $i de arhierei, si a e calomnie ceeace li se aduce, ca nu ar fi la inaltimea misiunei.

Ce semn mai mare de dragoste si respect voeste d. ministru s arat

preotimei de mir, deat sa le fac lauda aceasta bine meritatA?
Nu vorbesc numai de acei preoti pe cari ii cunosc mai bine, de acei_
preoti pe cari i-am crescut eu si de, batranii pe cari nu i-am crescut, acola
de unde am venit eu In Eparhia Romanului si in Eparhia Romanului, ci de
toti preotii, $i cred ca toti in toata Tara sunt oameni de treabd si Isi faccum trebue datoriile lor.
D-Ior Senatori, eu, in copilaria mea, voiam sa ma fac preot de mir, cu
orice pret; si att de mare dragoste aveam pentru aceasta incdt mult vreme am mncat colaci si coliva In casa preotilor de mir din Craiova. Nu
numai att, dar in tineretea mea am antat In stran alaturea cu cfintaretii
si in altar alaturea cu preotii si In totdeauna ma simteam mndru si fericit
ca puteam sa-mi satisfac aceasta nestramutata dorintA pe care o aveam.
Asa fiMd, va intreb: Dare se poate, D-lor Senatori, ca eu, care Inca din
cea mai frageda copilarie aveam ac'easta inclinatiune fireascd, se poate
ca acelas eu, dupa ce am ajuns episcop, sa ma sui, dua cum zice
zic
poporul, in prepeleag i s acuz pe preotii de mir?!
Mie, D-lor Senatori, in totdeauna mi-a placut sa dau fiecdruia ce este al
sau, insa, ou aceast conditiune: sa se tind strict de dogme si de canoane.

Jata, D-lor Senatori, puterea invinuirilor ce mi s'au adus de atre d...

ministru al cultelor si instructiunei publice. Iata pentru ce am fost si sunt
acuzat.

Ce-mi mai ramne mie acum sa mai zic?

Nu-mi mai ramne altceva de zis decdt a repet rugAciunea pe care
v'am mai facut-o.
Dupa cum va amintiti, d. ministru al cultelor a cerut dela D-voastreacest lucru: ancheta parlamentara. Ei bine, D-lor Senatori, si eu nu cer
-altceva dela D-voastre deat tot anchetA parlamentard.
Am spus eri si o spun si. astzi si in totdeauna: deschid larg portile
Sfintei Episcopii a Romanului si usile cancelariei mele episcopale; deschid
larg usile tuturor cancelariilor protopopiilor si futuror parohiilor din Eparhia Romanului si dau ori cui va vol voie sd se plimbe peste tot si a via
sa vadd toate rapoartele, toate dosarele si toate actele, si in caz cnd,
D-lor Senatori, In urma unei astfel de minutioase cercetAri, daa printele
Gerasimu al Romanului va fi gsit vinovat numai de o singua incorectitu

www.digibuc.ro

110

notati bine ca repet din nou, In caz and il veti gasi vinovat numai
cu una, va rog sa-1 dati fara nici o mila pe mna justitiei, fie politicesti,
fie bisericesti, sa-si i pedeapsa meritata, ca un netrebnic! Pentrua, D-lor
Senatori, nu m tem absolut de nici o justitie si de nici o pedeapsA, daca
0 merit.
Numai as 1nteleg eu ca merita un episcop sa ste pe scaunul episcopal! Gine e episcop si cine e invinuit cil a comis o gresala sau alta, care-I
face impropriu de a mai st pe scaunul episcopal, acela este dator sa se
spele, si daa nu se spala, e rusine nu numai pentru el, dar e rusine si pentru noi ca-1 ingaduim sa mai sta.' pe scaun In asemenea situatiune.
Toate acestea, D-Ior Senatori, le zic la adresa mea, le zic pentru mine.
Va rog sa faceti dreptate pentru mine si s ma dati in judecata, ca
fiu judecat dupa faptele mele, fie
dup cum v spuneam
acea judecata politiceasa, fie bisericeasa.
$i, D-lor Senatori, va marturisesc, ca dac judecata ce va fi ornduita,
va osndi pe Gerasimu al Romanului, cu toate ca eu, in adncul constiintei
voiu ave convingerea a este nedreapt, totusi voiu crede de a mea
datorie sa ma supun acestei judecati.
$i tot cu aceasta ocaziune, D-lor Senatori, v fac aceasta declaratiune:
In caz cnd m veti judea si ma veti gsi vinovat si, prin urmare, va trebue sa ma depuneti, nu va trebui s fiu scos din scaunul meu episopal cu
jandarmil sau cu ajutorul de jandarmi, caci eu trite leg sa m supun de bu-navoe.

Veti trimite procurorul sa-mi aduca la cunostinta rezultatul judecatei si

-so execute sentinta. Ma voiu inchia lui ca Inaintea unui trimis al Puterei
Jumesti, voiu ascult sentinta cu tot respectul ce datorim cu totii legilor
-Statului si autoritatilor. $i nu e trebuint a se intrebuinteze rforta. Sa ni
se spuna i indata voiu plea, caci i atunci voiu t s dau Kesarului ce
este al Kesarului i lui Dumnezeu ceeace este al lui Dumnezeu.
Dar, plecnd de acolo, voiu rugh pe d. procuror sa spun mai marilor
sai cuvntul acesta: Faceti ca Skink' Bisericii Autocefald Ortodoxd Romind sei fie rea$ezatd pe bazele dogmatice canonice ale unei, stinte, soborniceascd si apostoleascd Biserkii Ortodoxat a Riistiritului, cum a fosi
_mind mal deundzi, curdtiti-o de toti lucrtorii nedrepteitei.
Faceti aceasta si atunci voiu ramne multumit pe unde voiu fi, aci reaseandu-se Biserica pe bazele ei dogmatice si canonice, nu se va puta ca
-Gerasimu sa fie tratat altfel deck ca Episcop al Romanului.
D. vice-proedinte, C. Costescu-Comdneanu: Rift sedinfa. Sec linfa
mne, la orele 2.
Avem la ordinea zilei sectii si indigenate:
Sedinta se ridica la orele 4.50 minute.

www.digibuc.ro

111

XI.
SEDINTA DELA 22 DECEMBRE 1909 A SF. SINOD.

P. S. Episcop al Romanului a citit si a depus pe Biurou urmtoarea Adres cu No. 1947 din 22 Decembre 1909 catre L P.
S. Presedinte alSf. Sinod, dupd care a pardsit sala de sedinte:

Ina lt Prea Sfaz(ite Proedinte,

La poftirea ce mi-ati fcut prin P P. S. S. Episcopi al Ramnicului Noul Severin si al Dunrei de jos, lat md prezint la Sf.
Sinod.
Rezoanele pentru cari dela 12 Oct. 1909 n'am venit s iau
parte la sedintele Sf-tului Sinod, sunt cele cuprinse In cunoscutele
mele acte pe cari Vi le-am dat la 12 Oct. si 14 Dec. 1909, ca urmare a combaterei ce am fdcut In Senat proiectului de modificarea legei sinodale din 1872 si a cunoscutei mele atitudini In sesiunea din Maiu 1909 a Sf. Sinod, toate avnd de scop, sub scutul
Art. 21 din Constitutiune si Art. 9 din legea sinodal din 1909,
pdzirea si pStrarea nestirbit i fdr pat sau sbarcitur a stravechiului si apostolescului asezmnt dogmatic $i canonic icu-

menic al adevratei Biserici a Mntuitorului Iisus Hristos din

care face parte $i Sf. noastrd Biseric Crestina Ortodox Autocefal Romn.
Aceleasi rezoane, cuprinse In mentionatele mele acte, Ind
impedecd $i azi de a lu parte la $edintele Sf. Sinod.
Constient de datoria ce am, prin chemarea mea i prin jurmntul ce am depus, ca sd pdstrez si s pdzesc pnd la suflarea
mea cea mai de pre urmd, In toat a lui curdtie, sfntul depozit ce
mi s'a incredintat, si rieputnd concede cd Sf. noastrd Bisericd ar
puted st un singur moment pe alte baze dect pe cele dogmatice
si canonice icumenice ale Ei, rog pe A tot bunul Dumnezeu

facd a dispdrea stiutele motive, cari md Impedecd a st aici, si

atunci cu bucurie voiu lu parte la lucrrile Sf. Sinocl.
t GERASIMU Episcop al Romanului
membru al St. Sinod al StIntei I3iserici Autocerale Ortodoxe Romnne.

www.digibuc.ro

112

SEDINTA DELA 11 IANUARIE 1910 A SF. SINOD.

P. S. Episcop al Romanului a citit si a depus pe Biurou urmdtoarea Adresd cu No. 35 din 11 Ianuarie 1910 ctre I. P. S.
Presedinte al Sfntului Sinod:

Malt Prea Sfintite Presedinte,

Pre tailed Adresa I. P. S. Voastre cu No. 336 din 22 Dec.

1909, priimhid avertismentul Sf. Sinod, socotesc de a mea sfntI

datorie s m prezint spre a face Intmpinarea cuvenit la acest act.

Prin el sunt Invinovtit, c m'am rzvrtit contra Sf. Sinod,
nesupunndu-md Lui, C atac legea sinodala $i Ca' am svr$it
acte necumpnite si nejustificate.
Resping toate acele acuzatiuni ca nedrepte $i nefundate,
cki att actul meu dela 12 Oct. 1909, ct si Rspunsul meu dela
14 Dec. acelas an, dovedesc cu prisosint, cA eu pe de o parte
mi-am fkut datoria In constiint, ca Ierarh al Sf. Biserici Autocef ale Ortodoxe Romane, si In Senat, $i In Sf. Sinod catr Fratii

mei, lar pe de alt parte ele dovedesc, c eu m'am supus, dua

datorie, ca Episcop, cu punctuaNate, legei votate de corpurile legiuitoare Si sanctionat de M. S. Regele.
Iar obligatiunea ce mi se impune, prin acel avertisment, ca
s pomenesc la sfintele slujbe numele I. P. S. Mitropolit al Mol-

dovei si Sucevei D. D. Pimen, aceasta nu o pot face, cki sunt

opr:t de canonul 15 al Sfntului Sinod Inti al doilea din Constantinopole, citat $i In Rspunsul meu pagina 13, de oarece I. P. S.

Sa Impreun cu I. P. S. Mitropolit Psimat al Romniei D. D.

Athanasie si P. S. Episcop al Husilor D. D. Conon, se OM incd
sub epitimia prevkut de canoanele.ce am indicat In actele mele
dela 12 Oct. $i 14 Dec. 1909, ce V'am prezentat.
t GERASIMU Episcop al Romanului
It mambru al Sf. Sinod al Sflatel Itteeriel Autocefale Ortodoxe Romina

In sumarul sedinlei din 11 Ianuarie 1910 a Sfntului Sinod citim:

P. S. Episcop al Romanului lund cuvntul zice, cA a venit in Sf. Sinod ca sa-si facA o sfnt datorie, relativ la avertismentul ce i s'a trimis deSI. Sinod, si, face o intmpinare pe care o cite$te si prin care aratA, ca in-.

www.digibuc.ro

112

vinuirile ce i se fac; ca s'a rasvratit in contra Sf. Sinod, nesupunndu-se

lui, ea ataca legea sinodalA si cA a savrsit acte necumpanite si nejustificate, le respinge ca nedrepte si nefondate. Mai adauga apoi, cA prin actele ce
a dat Sfntului Sinod la 12 Octobre si 14 Decembre 1909 n'a avut in vedere
prsoana P. S. Sale, nici vre o chestiune de amor propriu, ci a avut in vedere
principiile sfinte si inalte ale Bisericei Ortodoxe. P. S. Sa nu se crede CA a
ajuns la o Malta perfectiune stoiciana, pentruca stie ca e slab si are nadeide
in rugaciunile fratilor in liristos si asA cu mila lui Dumnezeu merge inainte.
Declara ca P. S. Sa tine foarte mutt la pacea Sf. noastre Biserici si a Tarei
noastre, pe care a doreste din adncul sufletului. Arata cA pe cnd se afla
elev in clasa V-a a liceului din Craiova l'au pus amndoi Directorii liceului,
adeca si al liceului si al internatului, pedagog, si fiindca er fara experient6
a facut greseli din cauza ca er prea autoritar cu elevii, care au inceput sa-si
arate nemultumirea lor, sa i se improtiveasca. Vazndu-i nemultumiti i-a intrebat, care e pricina nemultumirei lor. Ei i-au raspuns: Vina esti D-ta, pentruca nu te porti bine cu noi. De atunci s'a indreptat si a fost lubit i respec-

tat de elevi. Aceasta lectiune i-a servit si mai pe urma cnd a ajuns profesor si director de seminar si chiar astazi ii prinde bine. Zice ca aceastA
intmplare din vieata P. S. Sale a spus-o nu pentru ca s faca cuiva lectiuni;
ca P. S. Sa ii cunoaste puterile si stie ca ceilalti P. P. S. S. Membri ai Sf.
Sinod surit mai puternici deck P. S. Sa si cu stiinta si cu experienta si de
aceea Ii roaga ca si in imprejurarea de fata sa fie tot as'a de prudenti, dupre
cum au fost si in trecut si sa judece obiectiv si cu intelepciune".
Declara ca n'a luat cuvntul asupra sumarului, pentru rezerve canonice, care '1 privesc pe P. S. Sa. Ca nu s'a condus in actele ce a facut de nimeni, cleat numai de capul P. S. Sale, si multumeste mult milostivului Dumnezeu, ca !Ana acum se conduce singur. CA daca vine cineva la P. S. Sa in

casa, nu poate sZ-1 deA afara, priimeste pe cine este de priimit si sta de
vorba cu dnsul, dupre cum crede cA face fiecare din P. P. S. S. Membri.
Acestea, zice P. S. Sa ca s'a crezut dator sa le spuna, pentruca s'a zis, cl
n'are stiinta si vointa de ceeace face, cu toate ca s'a putut vedeA din actele
sale, si din cele ce a sustinut in Senat, ca are stiinta si vointa din mila lui
Dumnezeu. Ca om, zice ca, poate sa ceara si sfatul cuiva, cci romfinul zice:
De toti sa asculti, dar sa faci cum crezi ca e mai bine. In privinta legei sinodale zice ca aproape toti recunosc, ca trebue a se modificA si daca este astfel,
atunci nu ramne deck chestia de procedura, daca nu este vorba de jignirea
amorului propriu al cuiva".
P. S. Sa crede, ca trebue a se gAndi crestinege i zice, c intru ct II
priveste pe P. S. Sa, declara ca mi s'a gfindit sa infrng6 voea Guvernului
sau a Corpurilor Legiuitoare, sau a Sf. Sinod, sau a Capului Statului. Trebue
sa fie cineva cu mintea de jelit, ca sa ceara aceasta. Cum pot eu, zice P. S.
Sa, sa am pretentiunea aceasta? Pretentiunea mea este ca, ca crestini suntem
datori sa judecAm crestineste, nu lumeste. E aici vorba de pofta lui Gerasimu,
Episcopul Romanului, sau de adevArut lui Hristos, intrupat pentru mntuirea
noastra? Sa respectArn adevarul, calcnd chiar preste amorul nostru propriu.
Suntem datori sa recunoastem adevarul si sa nu ne uitam la amorul proprin.
Daca suntem crestini adevarati, cu frica lui Dumnezeu si cu smerenie, sA re
cunoastem cA trebue a se modificA legea".
g

Dacumente-A Nirttre.

www.digibuc.ro

114
Dar cum s'ar putea face? Dacd suntem insufletiti din adancul inimei,
ca sa se pastreze Biserica pe bazele ei canonice si dogmatice, trebue a se proceda astfel ca sa se impace toate; sa procedam cu rabdare, cu pace, cu prudenta si cu intelepciune. Sa se vada daca Gerasimu Episcopul Romanulut are
dreptate sau nu; daca insa illi voiti asa, ci voiti sa se facd cu turburare, cu
rdzboi, rog pe Dumnezeu sa nu puteti s dati cat voiu putea eu sa rabd; dar
ma voiu apard 5i eu, sa 'ntelege, cum voiu putea. Nu fac amenintari. Acestea
am avut de zis".

Dupa acestea P. S. Sa depune la biurou intmpinarea pe care a citit-o si voeste sa piece din sala de sedint. Mai multi P. P. S. S. Membri
staruesc ca P. S. Sa sa sted pentru a se putea aiunge la o blind intelegere
pentru a se readuce pacea in Biserica".
D-nul Ministru zice, ca P. S. Episcop al Romanului este dator sa
stea in sedinta, pentruca sa se termine odata aceasta chestiune, care turbura
Tara si Biserica de trei luni de zile; caci dac nu voeste sa stea, tnsemneaza
ca 'i este fried de rdspunsurile care trebue sd i se dee.
P. S. Episcop al Romanului declard cd sta in sedinta, dar sd se considere ca si cum n'ar fi".
D-1 ministru intrebandu-1 ce voeste, P. S. Episcop al Romanuhti zice
ca P. S. Sa a aratat ce voeste, in actele ce a dat Sf-tului Sinod. Cd P. S. Sa
voeste sa se reaseze Biserica pe bazele Ei canonice 5i dogmatIce, aceasta a
cerut 5i tot aceasta cere si acum. Ca P. S. Sa cere sa se modifice legea in
acest sens, insd nu cere sa se modifice [medial, ci cand se va gasi cu cale de
Onor. Guvern si de Sf. Sinod. DacA insa Sf. Sinod crede ca P. S. Sa n'are
dreptate, sa se constitue in tribunal bisericesc si sa'l iudece. Cd P. S. Sa doreste sd fie pacea in Biserica, dar nu cu calcarea dogmelor si a camianelor.
Daca se modifica legea P. S. Sa se impaca, cd si P. S .Sa le i se sfasie inima

pentru turburarea pacei Bisericei, dar crede ca nu P. S. Sa e vinovat de

aceasta".
(Bis. Ort. Rom." pe Febr. 1910, pag. 1243, 1244, 1245 si 1250).

XIII.
SEDINTA DELA 13 IANUARIE 1910 A SF. SINOD.
P. S. Episcop al Romanului citeste o propunere prin care aratd, ca de
oarece Sf. Sinod insusi, prin motiunea sa dela 21 Decembre 1909, recunoaste
ca consistoriul superior bisericesc nu trebue si nu poate sa aiba decal atributiuni pur consultative in toate chestiunile, cari dupa apostolicul asezdtrant
ecumenic al Sf. noastre Biserici, sunt de caderea Chiriarhilor. Si de oarece
in legea sinodala din 1909 sunt dispozitiuni contrare asezdmantului nostru
bisericesc, contrare chiar principiului cuprins in amintita motiune a Sf. Sinod, cdci consistoriul superior bisericesc nu da avizuri, ci ia hotrtri chiar
asupra unor chestiuni de competinta canonica chiriarhala sau sinodala; P.
S. Sa declara ca de indat ce acele dispozitiuni vor fi modificate sau se va
hotart acum de Sf. Sinod intervenirea pentru modificarea lor, este gata cu
cea mai mare bucurie sa rei, pe baza Sf. Canoane, legaturiTe canonice, caci

www.digibuc.ro

115

n'a urmarit $i nu urmareste nimic in contra cuiva, ci numai ca legea sinoidala s nu de consistoriului superior bisericesc alte atributiuni deck cele
curat consultative, in limitele dictate de caracterul apostolic al asezmntului
Sf. noastre Biserici" 1). (Monitoral Oficial" No. 62 din 20 lunie 1910, pag.
2659, col. I).

P. S. Episcop al Romani, lui zice: eu credeam ca. St Sinod o sa priimeasca propunerea de impacare pe care am facut-o, pentruca toti va gallditi ca legea are trebuinta de modificari. Ca s ne linistim fiecare con$tiinta,
ce urmeaza? Casa se faca modificarea legei. Acum cine este mai in masura de a face guvernului propunerea aceasta? Sf. Sinod, de sigur. Eu cer,
a$ dar, ca Sf. Sinod &A uzeze de dreptul sau si sa faca intervenire la onor.
guvern ca s modifice legea in partile in care se love$te in drepturile chiriarhilor $i ale Sf. Sinod. Dar nici eu nu cer, nici Sf. Sinod nu cere sa se faca
modificarea chiar acum. In guvernul trei sunt romani, oameni intelepti, priimind propunerea Sf. Sinod, se va lira act de dansa si guvernul va aduce modificarea ceruta de sigur ca nu peste noua ani. Eu cer, as dar, ca Sf. Sinod sa faca aceast intervenire la onor. guvern. I. P.-S. Presedinte a dat mai
multe lamuriri in cuvantarea I. P. S. Sale cu privire la consistoriul superior
bisericesc, pe care eu nu '1 atac, dar am sustinut numai ca a$a cum este fcut,
cu atributiunile cad i s'au dat prin lege, incalca in drepturile chiriarhilor 5i
pentruca incalcrile sunt de natura dogmatica $i canonica, de aceea am sustinut ca sa convenim cu totii $i s recunoaStem ca acolo unde se zice el
va statua", adeca preotii vor regula Inrpreun cu P. P. S. S. membri ai Sf.
Sinod, de pilda cele ce privesc Monastirile si alte chestiuni priyitoare la *bise-

rica, precum parohiile $i altele, este o inalcare a drepturilor chiriarhilor

caci, ce va s zica a statu? Va sk zic, c preotii delibereaza impreun cu
membrii Sf. Sinod, iau masuri, voteaza una $i una cu membrii Sf. Sinod, li se
da deci un drept pe care, dupre Sf. Canoane, nu-1 au, pentruca in lege nu se
specifica ca au acest drept numai in ce privege partea economica a Monastirilor, ci e in general. Azi suntem noi cari suntem cu totii animati de sentimente de pace, impreund cu d. ministru, dar noi o sa ne ducem $i altii -vor
vent in locul nostril. $i se poate ca sa se tina strict de litera legei, care lasa
multe lucruri nelamurite bine si cari trebuesc neaparat lmurite toate. Noi o

sa lucram cat Dumnezeu ne va da vieata, sa lucram cu intelepciune, fara

galceav, dar este bine ca $i lei cari vor veni dupa noi sa gseasca lucrurile
lamurite.

In lege se zice ca consistoriul superior bisericesc are sa faca regulamente pentru Monastiri in general, iar in art. 33 se lasa la Chiriarhi. Sa bagam de seama ca acest articol lasa la carmuirea chiriarhilor Monastirile, dar
chiriarhii trebue s se supuna unei legi sau unui regulament, care dupre
art. 18 se face de preoti impreuna cu chiriarhii cu vot deliberativ, si alta este
a carmul, a executa $i alta a statua, a face regulamente. lata pentru ce eu
sustin sa se precizze ca consistoriul superior bisericesc $i aici se cuvine sa
aibe numai vot consultativ. Trebue s recunoastem aceasta cu totii. Nu fac pe
nirneni vinovat, eu nu impun, fereasca. Dumnezeu, dar s ia act onor. Gu-

I) Aceasta intmpinare poarta No. 36 5i este din 13 Ianuarie 1910.

www.digibuc.ro

116

vern $i sa faca modificarile cuvenite cand va crede de cuviinta. Pe nedrept

mi s'a atribuit ca eu nu pot sa sufer pe preoti; ce, nu stiu eu ca la Sinodul
VII ecumenic au avut vot consultativ ieromonahii $i arhimandritii? Aceasta
o 5tim cu totii. Eu nu cer ce nu e drept, mi-e ru$ine sa cer ce nu e drept pentrued sunt orn batrn.
Rog dar pe Sf. Sinod sa priimeasca propunerea ce am facut de a se
intervenl la Onor. Guvern sa binevoiasca a face modificarile cari se vor gas1
cu cale legei, pentru ca s fie In conformitate cu canoanele si dogmele Nosericei ecumenice" (Monitorul Oficial", idem, pag. 2660, col. H si III, pag. 2664
col. I).

P. S. Episcop al Rotnanului zice ca P. S. Sa a facut propunerea de

Impcare, pe care a citit-o cu inima curata si a aratat ce este cu putinta sa
se faca pentru ca s fie pace In Biserica. Temerile cari se arata, ea va zice
lumea ceva de anatema erau $terse prin aceste cuvinte din propunerea P.
S. Sale: ca e gata sa rei cu cea mai mare bucurie legaturile canonice",
Ca P. S. Sa n'a cerut lucruri imposibile; crede ca nu se strange nimenea de.
gat, and propune Sf-tului Sinod ca sa ceara Onor. Guvern modificarea legei
si socoteste ca acum este timpul sa se faca aceasta intervenire din partea
Sf-tului Sinod".

I. P. S. Mitropolit Primal, Proedinte.... conchide ca, de vreme ce SI.

Sinod a declarat, prin motiunea votata, ca legea se va modifica arid se va
dovedl ca are parti rele, urmeaz ca $i P. S. Episcop al Romanului sa declare ca revine asupra actelor P. S. Sale, ca ridica anatema si toate inviriuirile cuprinse in ele $i reia relatiunile canonice cu Sf. Sinod $i cu I. P. S. Mitropolit al Moldovei, chiriarhul sau canonic" ( Monitorul Oficial, idem, pag._
2661, col. III, pag. 2662, col. I).

Atunci s'a petrecut urrnAtorul fapt asupra caruia sumarul

sedintei din 13 Ianuarie 1910 tace: P. S. Episcop al Romanului
a dat citire urmtoarei petitiuni:
Malt Prea Sfintite Pre$edinte,
Vznd &h. Sf. Sinod n'a binevoit sh i In seam cele cuprinse In Adresa mea cu No. 36 de azi, forin care am ardtat conditiunile In cari pot relu legdturile canonice cu acei trei ierarhi,

cari, prin Inssi fapta lor de a se fi abdtut dela dumnezeestile

dogme $i sfintele canoane, sunt pu$i $ub aforisania $i anatema,
prevzut de -sfintele canoane, v rog sh." fiu judecat ca pritor, fiind gata a priiml eu pedeapsa daca parile ce am fcut $i
pe cari le volu complet si desvolth In toat a lor plenitudine, se
vor gsl neIntemeiate; iar In cazul contrariu Sf. Sinod ,sA hofrasch" cele ce poruncesc canoanele fat de cei vinovati, ca,
cu modul acesta, sh" reintrm cu totii In domeniul dogmatic si
canonic, curtindu-se Biserica de orice ramur uscatg.
www.digibuc.ro

117

Pentru judecarea acestei pricini nu e nevoe de trei auzatori Intru ct, potrivit canonului 118 Cartaginean eu m fac pa-

lls $i m tin gata a st la judecatd cu acei trei Ierarhi la cari

m'am referit In actul meu dela 12 Octobre 1909 si In toate celelalte posterioare declaratiuni fcute In scris sau verbal.
Daed actele mele de pn acum nu se consider ca prd,
sunt gata a depune o noud Ward pe deplin completat, edci ceea
ce tin si pentru care sunt gata s-mi dau vieata este s vz Biserica pus din nou pe bazele dogmatice si canonice anterioare
si splat de relele cari deprteaz pe credinciosi si face s spoTeased indiferentismul si imoralitatea, att de periculoase romnimei, ca Stat si ca Popor.
t GERASIMU Episcop al Romanului
vi mombru al Sf. Siuod al Sflotei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane.

13 lanuarie 1910, Bucuresti.

Sumarul sedintei din 13 Ianuarie 1910 urmeazd astf el:
Sedinta se suspendd pentru cinci minute. La redeschidere
J. P. S. Presedinte zice ed. In urma explicatiunilor ce s'au dat P.
S. Episcop al Romanului, cu bucurie vede ed. P. S. Sa a consimtit
-sa retrag In mod formal .anatema si Invinuirile aduse In prece-

dentele sale acte, daca Sf. Sinod va priimi s facd intervenirea

edtre onor. Ouvern de a se modifich legea In prtile In cari s'ar
jignI drepturile canonice ale Chiriarhilor si ale Sf. Sinod".
P. $. Episcop al Duneirei de jos, secretar, citeste decla-ratiunea scrisd a P. S. Episcop al Romanului In urtntoarea cu-prindere '):
,
Sf. Sinod insusi, prin motiunea sa dela 21 Decembre 1909,

recunoaste cei, Consistoriul Superior Bisericesc nu trebue sei

aibei si nu poate sei aibei deceit atribu(iuni pur consultative in
_toate chestiunile, cari, Lchipel apostolicul asezifimilnt icumenic al

Sf. noastre Biserici, sunt de ceiderea Chiriarhilor.

Totusi, in legea sinodalii din 1909, in articolele amintite
atilt in actul meu dela 12 Octobre 1909, cat si in Reispunsul meu
dela 14 Decembre 1909, sunt dispozitiuni contrare aseztimilntului
nostru bisericesc, contrare chiar principiului cuprins in mai sus
tunintita motiune a Sf. Sinod, Oa Consistoriul Superior Biserii) Aceasta este adresa cu No. 36 din 13 Ianuarie 1910.

www.digibuc.ro

118

cese nu di avizuri, ci ici hotiiriri chiar asupra unor chestiuni de

cornpetenjii canonicil chiriarhal sau sinodald.
,De indatd ce acele dispozijiuni vor fi modificate sau se va
hotdri acum de cdtre Sf. Sinod intervenirea pentru modificarea
lor, ca in adeviir Consistoriul Superior Bisericesc sd nu aibei
deceit atribu(iuni pur consultative, sunt gata cu cea mgi mare
bucurie, sa reiau, pe baza Sf. Canoane, legeiturile canonice, si revin asupra epitimiei de aforisanie si anatem cuprins In actele
mele anterioare 1) ; eta n'am urmeirit si nu urmaresc nirnic in
contra cuiva, ci numai ca legea sinodalei sei nu ded Consistoriului Superior Bisericesc alte atribu(iuni dealt cele curd consultative, in limitele dictate de caracterul apostolic al asezcimeintului Sfintei noastre Biserici".
GERAS1MU Episcop al Romanului
membru al Sr. Sinod al SI-Intel Biseriei Autocefale Ortodoxe Romane.

Punndu-se la vot aceast declaratiune a P. S. Episcop

al Romanului, s'a priimit in unanimitate 2)".

I. P. S. Presedinte zice c; in baza votului dat de Sf. Sinod, se va face intervenire la Onor. Guvern ca s se modifice legea $i crede c acum si P. S. Episcop al Romanului consimte a
se declar incidentul Inchis".
P. S. Episcop ai Durdirei de jos... multumeste P. S. Episcop al Romanului pentrucA a venit la aceast dragoste frteasc,
care trebue s ne uneascA totdeauna. Tot o datd P. S. Sa roagd
pe Sf. Sinod s binevoiasc a'l scutl de a mai lu parte In comisiunea pentru revizuirea textului Bibliei, Hind suferind, si propune a se alege In locul P. S. Sale, dac Sf. Sinod Incuviinteazd,
pe P. S. Episcop al Romanului, care este un bun elenist $i cunoscAtor adnc al scrierilor Sf. Parinti".
P. S. Episcop al Romanului declard c priimeste cu mare

placere aceast Insdrcinare, dar si P. S. Sa este slab si roagA

s fie psuit ctva vreme".
1) Cuvintele cele nesubliniate sunt introduse dupre cererea I. P. Sfintitului Mitropolit Primat Atanasie Mironescu.
2) Fe originalul acestei declaratiuni s'a pus urmatoarea rezolutiune:.
,Sed. 13 lanuarie 1910.
tSf. Sinod a primit propunerea. Se va interveni la Onor. Minister
tin sensul prezentel propuneri, inaintndu-se in copie.
(s.) Athallasie.

www.digibuc.ro

119

Punandu-se la vot propunerea P. S. Episcop al Dunarei

de jos de a fi ales In comisiunea pentru revizuirea textului Bibliej P. S. Episcop al Romanului, s'a priimit".
P. S. Arhiereu Callistrat Beirleideanu roaga a fi reintegrat
In yostul de redactor la revista Sf. Sinod atat P. S. Sa cat si D-I
Drag. Demetrescu, care a dovedit prin scrisoarea S. S. Patriarhul de,Constantinopol, c n'au fost adevrate invinuirile ce
s'au adus".
I. P. S. Presedinte zice ca. acum Sf. Sinod fiind la sfarsitul
-sesiunei, roaga pe P. S. Arhiereu Callistrat sa aiba putina rabdare $i toate se vor regula cu bine".
D. ministru citeste Mesagiul Regal de Inchiderea sesiunei.
Sedinta se ridica la ora 12' 2".
Preedinte, t ATHANASIE Mitropolit Primat
Seeretar, t N1FON al Dtmrii de Jos

(Monit. Oficial", idem, pag. 2662, col. I si II).

XIV.
SED1NTA DELA 3 FEBRUARIE 1910 A SENATULUI
D. proedinle, General C. BudiVeanu: P. S. S. Episcopul de Roman
are cuvntul.
P, S. Gerasimu Saffirinu, Epicopul Romanului: D-le presedinte, am
cerut cuvntul ca sa fac e comunicare si o rugaminte.

Sf. Sinod al Sf. noastre Biserici a admis in unanimitate, pkerea mea,

ca legea sinodala din 1909 contine dispozitiuni antidogmatice si anticanonice, adeca eretice.
Potrivit votului unanim al Sf. Sinod, 1. P. S. Presedinte al acelui Sf.
Sinod a si intervenit la prior. Guvern, cernd modificarea legei.

In aceste conditiuni am reluat legltura canonica cu acei cu care o

intrerupsesem.

Rog respectuos pe Onor. Guvern sa binevoiasca, pentru linistirea

spiritelor crestinilor nostri ortodocsi de Rasarit, sa vie cu modificarile necesare.

Fac aceast cerere respectuoasa pentrua munai cu chipul acesta se

poate consfinti pacea pusa la cale in ziva de 13 Ianuarie 1910, si pe care din
suflet o doresc sa fie denifitiva, lucru ce nu este cu putinta deck prin modificarea legei in cel mai scurt termen.

D. presedinte, General C. BudiVeanu: D. ministru al cultelor are

cuvntul.

www.digibuc.ro

120

D. Spiru Haret, ministrul cultelor $i instruclianei publice:... Prin ur,

mare, nu voiu aduce nici o modificare legei sinodale (aplauze prelungite),
pn and ea nu va fi aplieat un timp oarecare, ca s i se cunoasca defectele la aplicatiune... Ceeace vra. P. S. S. Episcopul de Roman, este sa se
desfiinteze Consistoriul superior bisericesc, si la aceasta noi nu consimtim cu
nici un pret (Aplauze repetate).
P. S. Gerasimu Saffirinu, Episcopal Romanului: D-le presedinte, tin
s se noteze bine, a Sf. Sinod a stint si $tie ce face.
,,Sfntul Sinod, in sedinta din 13 lanuarie 1910, a recunoscut trebuinta
modificarei legei si a hotarit, in unanimitate, intervenirea in acest sens la 0norabilul Guvern.
Acesta este cuviintal cel de pe lima' al Sflintului Sinod.
Acum, fata de acest euvnt al autoritatei supreme bisericesti ortodoxe din Tara aceasta, mi se pare ca suntem cu totii datori, in interesul pacei $i al dragostei, sa ne andim $i la ceeace stiti cu totii a prevede Constitutia Tarei noastre.
Ea prevede ca Biserica agreat a Statului Roman
pe tare o nuimeste dominant in Statul roman, fat, fireste, de altele
pe Biserica autocefal ortodoxa romna.
Fata cu votul din urma al Sfntului Sinod, prin c4re s'a artat trebuinta de modificare a legei, pentru ta sa fim impacati in sufletele noastre,
s fim in unire cu dogmele si canoanele, se naste intrebarea:
Cum strn fata de pronuntarea sfintei biserici ortodoxe romne, ca
este trebuinta de modificarea legei? Cum stain din punctul de vedere constitutional?

Eu nu ma adresez Onorabilului Guvern, ca unui Guvern care este

'strain de neamul meu si de legea mea, ci din buna norocire ma adresez unui
Guvern ai crui membri sunt romni, snge din sngele nostru $i crestini
ortodocsi.

Ca pe crestini si romni, ca pe fii adevrati ai Bisericei noastre, ii

rog, in numele lui Dumnezeu,ii rog s se andeasca pentru pace si dragoste,
caci n'am nici un interes de a turbur pe nimeni si mai ales pe Onor. Guvern.
Cine sunt eu ea s fac turburare? Nu vin dect eu cel mai adnc respect atre Guvernul Tarei mele, rugndu-1 s se gndeasca $i la cele ce cere
Constitutia, si la ceeace s'a pronuntat Sf. Sinod, si sa faca ce '1 va lumina
Dumnezeu, ca, cu pace sa se sfarseasca lucrurile. Caci mai bine este sa fie

pace, deal s fim turburati.

E bine sa fim in situatiunea de a ne ma liecare lui Dumnezeu cu
sufletul linistit, iar nu turburati.
Vedeti ca nu vin cu impunere la Onor.'Ouvern, ci vin cu respectuoasa
rugaminte, si rugamintea mea este interneiata pe textul Constitutiunei, care
recunoaste Biserica ortodox ca agreata a Statului roman, si pe pronuntarea
Sf.. Sinod cea de pe urma, ca legea are trebuinta de modificri.
Dar oare nu se modifica attea legi, si ce treaba mare ar fi daca s'ar
modifia si legea aceasta?
Nu am cerut la 13 Ianuarie 1910, ca in momentul acela s se modifice legea, si nici acum nu cer ca in acest moment s se fac lucrul, caci am

www.digibuc.ro

121

atta pricepere in capul meu ca sa Inte leg, cd nu este cuviincios dih partea
nimanui $i mai ales din partea mea, ca sa viu cu astfel de pretentiune.
De aceea am lasat sd treaca atta vreme de atunci.
Si, clack' nu ar fi legea aceasta aducatore de durere sufleteased, din
cauza caracteralui ei antidogmatic $i anticanonic, ci ar fi numal de un cuprins nevatamator din punct de vedere dogmatic si canonic, vI rog sa ma
credeti, t nu as veni sa va fac suparare cu rugAmintea mea, poate nici peste
doi ori trei ani. Macar ca o lege ca aceea ar cuprinde puncte ce nu mi-ar
vent la socoteala, totusi a$ zice: Nu taie in mntuirea sufletului meu 5i a
celorlalti si de ce s nu mai rabd, caci rabdarea trace maree. Si and se va
gasl de cuviinta de catre cei mai mari deck mine, din punctul de vedere
cetatenesc, vor vent $i o vor indrept.
A$ a$ zice eu, daca legea sinodala din 1909 n'ar aved caracterul antidogmatic $i anticanonic ce are; dar fiindca are acest caracter, e si sufletul
meu in joc 5i sufletele d-voastre, d-lor senatori, caii sunteti cre$tini $i doritori de linistea $i mntuirea sufletului. Daca nu aiimiti cuvntul acesta, 11
iau inapoi; cred, Insa, ca 11 priimiti de oarece si d-voastre sunteti crestini.
Cu accste cuvinte, d-le presedinte, d-lor ministri si d-lor senatori, viu
eu inaintea d-voastre, nu cu vreun sentiment de ostilitate, ci cu rugmintea
respectuoasa ca sa facem pace desavrsita In biserica, modificdnd legea, precum am cerut. Asa ma rog lui Dumnezeu sa ne ajute tuturor!

l. P. S. Mitropolitul Primat:... S'a facut un inceput de experienta

(cu legea), adeca la mijlocul junei Decembre, cnd s'a deschis pentru prima
oalra Consistoriul superior $i inceputul a fost ct se poate de imbucurator
(Aplauze)....

Eu cred ca In acest punct de vedere are dreptate d. ministru, pentrued experienta este cel mai bun invatator al omului, 5i clacd Sf. Sinod In
ceeace il priveste a facut ce se cuvened s'd faca, potrivit dorintei P. S. S.
Episcop al Romanului, a crui pricepere si valoare in mijlocul nostru o apreciem toti cu drag, avem incredere in d. ministru al cultelor 5i in onor. guvern, c va gdsi momentul oportun ca s. vina cu modificIrile ce vor fi de
trebuinta atunci cnd va crede si cnd experienta va dovedl cd in adevk e
nevoe de a se face acele modificari (Aplauze)".
Mai vorbeste inc o data D-1 Ministru, opunndu-se la modificarea legei inainte de a se experiment, apoi se cere inchiderea discutiei. $e pune la
vot inchiderea discutiunei si se priimeste (Dezbaterile Senatului" No. 35 din
6 Februarie 1910, pag. 373, 374 si 375).

XV.
SEDINTA DELA 8 FEBRUARIE 1910 A SENATULUI

P. S. S. Episcopul Romanului: D-le presedinte, fatd cu

cele expuse In acest onor. Senat, in sedinta dela 3 Februarie a.
c., si publicate In Dezbaterile Senatului" No. 35 din 6 Februarie
1910, cu privire la rugrnintea ce am adresat Onorabilului Guwww.digibuc.ro

122

vern, 'pentru modificarea legei sinodale din 1909, In conformitate cu votul unanim dat de Sf. Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romne, In seditta Sa dela 13 lanuarie 1910, V
rog sd binevoiti a face ca s mi se pun la dispozitiune dosarul
dela Sf. Sinod, cu urmtoarele pcte:
1. Actul pe care s'a insemnat votul exprimat de Sf. Sinod
cu privire la conditiunile cuprinse In Adresa mea cu No. 36 din
13 Ianuarie 1910, sub cari m'am Invoit sd reiau legtura canonic cu acei Ierarhi cu care o intrerupsesem.
2. Adresa prin care I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod a intervenit la Onorabilul Guvern, pentru modificarea legei sinodale
din 1909, potrivit votului unanim al Sf. Sinod.
3. Rdspunsul Qndrabilului Guvern la acea intervenire.
Aceste acte imi trebuesc spre a le vede si apoi a chibzul
ce am de fcut fatd cu vorbirea din acest Onorabil Senat, In sedinta dela 3 Februarie a. c., a D-lui Ministru al Cultelor si Instructiunei Publice si a I. P. S. Mitropolit Primat abRomnier.
D. pre.Fedinte, General C. BudiVeanu: Binevoiti a depune
cererea d-voastrd In scris si se va comunich guvernului.
.

D. C. Costesca-Conulneanu: Actele acestea nu le euno5ti P. S.? De ce sd se mai comunice?

Noi tot nu vom modifica nimic din lege.

D. P. Briit4anu: Dar vom modifica-o noi (Dezbaterile

Senatului" No. 38 dela 12 Febrbarie 1910, pag. 407).

La Senat, totusi, nu s'a trimis dosarul cerut; iar ziarul

Seara" No. 91 dela 11 Aprilie 1910, aprut la 10 Aprilie, publia
urmtoarele:
P. S. Sa Episcopul Gerasimu al Romanului s'a ridicat eri
In Senat si a fcut constatarea c de si sunt dou luni de cnd a
cerut dosarul legei sinodale pnd azi, penultima zi a sesiunei
parlamentare, acel dosar nu i-au fost pus la dispozitie.
Toatd lumea si-a dat searn c P. S. Sa nu s'a ridicat numai pentru ca s fac o simpl "constatare, dar c cuvntarea
Episcopului. de Roman trebue A. aibd un scop bine hotdrit.
0 persoan In situatie de a fi bine informat, a spus CP. P.
S. S. Gerasimu i-a pregtit cu aceast declaratie atitudinea
pentru viitoarea sesiune Sinodal, ce se va deschide In luna Mai.
Cu alte cuvinte, se spune c Episcopul Romanului, va cere
In Sf. Sinod realizarea angajamentelor luate, constatand c sesiunea parlamentard s'a inchis fr ca sd se fi adus legei sinodale
www.digibuc.ro

123

modificate pentru care Intreg Sf. Sinod luase angajamente, cnd

P. S. Sa a priimit sd se reintoarch" Intre membrii Sf. Sinod.
Cum se vede chestia Sinodald care a turburat att de mult
lumea noastr credincioas nu este Inc o chestie Inchis...
Er de datoria guvernului s'a." adued pacea In biseric. Or,
guvernul a crezut Ca' trebue s'd opereze si In aceast gravA ches-

tie cu acea abilitate Indoioas cu care lucreaz6 In mai toate

chestiile.

Ar fi o adevdrat loviturd dat bisericei, dac guvernul nu

va sill la timp s de satisfactia cuvenit pentru a se aduce pacea si linistea Intre crmuitorii bisericei noastre nationale".

SEDINTA DELA 12 MAW 1910 SF. SINOD.

Se citeste sumarul ultimei sedinte din sesiunea extraordi.nar din Decembre 1909 si Ianuarie 1910, 5i se aprob6 cu urmtoarele rectificri cerute de QAtre P. S. Episcop al Romanului
si al Husilor.

P. S. Episcop al Romanului zice, c asupra cuvntului,

c'd nu acuma s se intervin la onor. guvern pentru modificarea
legei sinodale, nu mai revine, pentruc din cele anterioare cum
si din sumar se vede cum a inteles P. S. Sa si pentru ce a zis a
nu cere s se fac numai" de ct, dar a rmas mirat pentru allceva. P. S. Sa zice c 5tie cum a in sedinta Sf. Sinod dela 13 Ianuarie a citit o Ora In contra a 3 P. P. S. S. Membri, si despre
aceasta nu se pomenet$e nimicr de aceea cere voe a reveni asupra acestei chestiuni si voeste s citeascd o hrtie, dar In urma
observrei ce i s'a fAcut de t tre I. P. S. Presedinte, CA acum

trebue s se mrgineascd asupra sumarului, P. S. Sa declar

csa tine sd se facd redtificarea ce a cerut" (Monitorul Oficial"
No. 62 din 20 Iunie 1910, pag. 2663, col. I).

XVII.
SEDINTA DELA 14 MAIU 1910 A SF. SINOD.

Se citeste sumarul sedintei precedente si se aproM cu

rectiiicarea certit de ctre P. S. Episcop al Romanului ca s" se
mentioneze, cd P. S. Sa a cerut cuvntul imediat dup discursul
www.digibuc.ro

124

(le deschiderea sesiunei al I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte

CA nu i s'a dat atunci cuvntul.

P. S. Episcop al Rornanulai cere cuvntul in chestie de

regulament.

I. P, S. Presedinte zice c a cerut cuvntul Inti P. S. Arhiereul Valerian Rmniceanu tot In chestie de regulament.
P. S. Episcop al Romanului zice c P. S. Sa n'a auzit cnd
a cerut cuvntul P. S. Arhiereu Valerian.
I. P. S. Presedinte zice c P. S. Arhiereu Valerian nu face
glgie cnd cere cuvntul.
P. S. Episcop al Romanului protesteaz c nu '1 lasd sa-si
-fac datoria i declard ea' se retrage din sedint. P. S. Sa venind
la biurou, zice cA a cerut cuvntul pentru ca s citeasca o hrtie
prin care acuzd de erezie i imoralitate pe I. P. S. Pre5edinte.
D. Ministru zice Ca' 5i d-sa acuz pe P. S. Episcop al Romanului de imoralitate, pentrued a fost dat afar din directoratul seminarului de Vlcea pentru imoralitate $i cere ca Sf. Sinod
--s a act de aceasta. Sf. Sinod a act 1).
P. S. Episcop al Romanului depune hrtia la biurou $i iese
din edintd. lirtia depus, nefiind stmnat de trei P. P. S. S.
Membri se/ consider ca nul si neavenitd" (Monitorul Oficial"
No. 62 din 20 Iunie 1910, pag. 2663, col. III).

latd hrtia pe care Sf. Sinod a considerat-o nuld i neavenitd:

Malt Prea Sfinfile Presedinte,

Imprejurarile triste prin cari trecem m silesc sa zic si aici, in Sfntul

Sinod, ceeace am zis in Senatui Tarei, in 5edinta dela 5 Martie 1909, cnd
am combatut proiectul de lege sinodala, si in sedintele dela 17 si 18 Decembre 1909, cnd am avut cuvantul In cestiune personal cu D-1 Ministru al
Cultelor 5i Instructiunei Pub lice:
Daca este cineva netrebnic in Bise.rIca crestineasca, s se dea judecatei si &A se trimit la locul ski; fiecruia s i se de partea ce i se cuvine,
sa fie trimis la plimbare $i In locul celui netrebnic s se aleagl omul de
-treaba, care sa faca cinste Bisericei.
Episcopul, preotul, diaconul, daca vreti 5i ori care muritor, care tine
demnitatea 5i la cinstea sa, cnd este invinovatit de ceva, demn, crest-

I) Ceind D-1 Ministra a inceput s vorbeasca, P. S. Episuop al Romanului depasese hezrtia la Biurou i acum 27e0it pe ma, lar nu in mo'mental pe care il arata sumarul.

www.digibuc.ro

125

nese $i omenesc este ca sa se apere, sa se spele, s se dezvinovateasca, $1

daca nu se dezvinovateste, atunci este semn ea e vinovat i trebue sa se dea
intr'o parte.
Toti cti citesc lucruri kmprotiva loru$i sunt tlatori sa se spele, $1
cine nu se spala, ramne rau, ramne rau in fata Bisericei, ramane rau in
fata Tarei. Toti acestia sunt datori, cauta neaparat sa-'si limpezeasca situatiunea.

Cine e Episcop $i cine e invinuit ca a comis o gre$al sau alta, care'1 fac impropriu de a mai st pe scaunul episcopal, acela este dator sa se
spele, si dac nu se spala, e rusine nu numai pentru el, dar e rusine si pentru
noi c '1 ingaduim sa mai stea pe scaun in asemenea situatiune".
Consequent cu aceasta linie de purtare ce mi-am tras si de care m'am
condus si ma conduc, eu nu pot ingdul ca vreun Ierarh al Sfintei noastre
Biserici sa stea sub acuzatiuni de natura a ne compromite $i pe noi daca tacern $i nu voim sa se faca lumina.
Prin presa se aduc I. P. Sfintitului Mitropolit Atanasie Mironescu omultime de grave acuzatiuni privitoare la vieata intelectula si morala a I. P..
S. Sale.
Este acuzat de un plagiat, care s'a dovedit din destul prin publicitate,.
si s'a afirmat prin presa, ca I. P. S. Sa a fcut apel la papistasi, care l'au scapat de un proces literar pe care era sa intenteze iezuitul Victor Cathrein..
Fata cu acestea trebue sa ramnem inmarmuriti inaintea acestor cuvinte ale Sfntului Joan Oura-de-Aur: and predicatorul amestecil in ale salecuviintdri, andiri date la lumina de ccitre altii, el sufere mal mare umiliredealt cel din urma dintre tlhari. Numai bdnuiala cd a plagiat este indealuns

spre a'l tratcl ca pe un out prins in flagrant delict de furtiwg (in Despre
Preotie).

Mai este acuzat ca a fost sau este legat cu poftele sr cu desfatarile

trupesti, cari, dupa cuvantul din Liturghier, pe oricare slujitor al Altarului 11
fac nevrednic de a se apropia si a sluji Imparatului slavei.

Prin ziare s'au scr1i improtiva I. P. S. Sale si lucruri despre cari ru$ine este a si gral; este vorba de excese de neinfrnare si de rusInoase neorndueli, de cari trebue sa fie departe si strein ori care drept slavitor crestin si cu att mai vrtos un slujitor al Altarului si mai ales un Ierarh, in
care nu trebue sa vedem un om de rand, ci un inger in trup, desbracat de
orice meteahna, desbracat de orice neajuns, desbracat de orice sldbiciune omeneasca, care 1-ar putea discalifica, care 1-ar pune in pozitiune de a-si perde

caracterul sacerdotal, vrednicia arhiereasca.

Am citit prin ziare ca s'au formulat si reclame in scris contra I. P. S.
Mitropolit Athanasie Mironescu $i ca au fost adresate acestui Sfant Sinod.
Aceasta constitue o obligatiune mai mult pentru Sf. Sinod ca sa se
faca lumina, lumina deplina, $i s ia masuri improtiva acuzatorilor, in cazul
ca cel pnit se va dovedl ca este curat.
Chiar daca invinuirile vor fi neintemeiate, oile se perd daca nu se face
lumina, si vai! pcistorilor, care perd si risipesc oile piisunei mete", zice Dornnul prin Profetul Ieremia (23, 1).
Lumina trebue facuta cat mai neintrziat. E deja prea mult de &And
s'au adus acuzatiuni $i nici par azi nu-s'a facut lumina.

www.digibuc.ro

126
Acuzatiunile aduse improtiva I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu
-sunt cunoscute de toate paturile noastre sbciale si influenta lor este absolut
pagubitoare si noua conducatorilor turmei lui Hristos si insasi Bisericei Lui,
de vreme ce multi confunda, cu nedreptul, institutiunea cu persoanele.
Asemenea acuzatiuni ajungAnd pdna in Sf. Sinod, ele nu pot fi tainuite.
Desi nu-mi insusesc raspunderea urmarilor pomenitelor invinuiri de,
ordine morala, totusi cer ca Sf. Sinod sa faca lumina deplina pentru ca cei
-cari conduc Biserica sa ramAna, dup cuvntul Sfintei Evanghelii, sarea pamntului, cetate stand pe munte si faclie nu pusa sub obroc, ci in sfesnic ca
sa lumineze tuturor celor ce sunt in Casa Mntuitorului nostru Iisus Hris-tos (Mat. 5, 13-15).
Cer sa se fac lumina, si daca este de trebuinta voiu contribui si eu
la facerea ei, ruand pe Sf. Sinod s ma considere ca pAris, si la vremea ce
mi se va indica, voiu prezenta marturiile trebuincioase, cerute de canonul 75
apostolesc, pe baza canonului 74 apostolesc si canonului 118/112 cartaginean.
In asemenea caz, potrivit canonului al seaselea al Sinodului al doilea icumenic voiu priiml sa fiu certat cu intocmai primejdie dacd se va dovedl c clevetesc pe pArit, adeca pe I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu.

In acelas timp tin, I. P. S. Presedinte, s aduc la cunostinta Sfntului

Sinod si urmtoarele:
Grelele struncinari si dureroasele neajunsuri pricinuite Bisericei stramosilor nostri in anul 1864, au fost reimprospatate in Martie 1909 si dureaza
Inca si astAzi.
In urma raportului I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu Mitropolit
al Ungro-Vfahiei, Primat al Romniei si Presedinte al Sfntului Sinod, si in
urma discursurilor I. P. S. Sale si ale I. P. S. Pimen Georgescu Mitropolit
-al Moldovei si Sucevei si Prea Sfintitului Conon Aramescu-Donici Episcopul
Husilor, Parlamentul a votat in anul 1909 o lege sinodala protivnica organizarel imutabile apostolesti a Bisericei, organizare cerutA de sfintele canoane
icumenice, lege protivnica i dogmei depre apostolicitatea Sfintei Biserici a
lui Hristos.
Acestei dureroase imprejurAri se datoreste actul meu dela 12 Octobre
1909 prin care, ascultnd poruncile sfintelor canoane, rupsesern toatA legatura
comuniunea canonicA cu numitii trei Ierahi, cari, prin ei insisi isi atrAsesera caterisirea, aforisirea, anatema si tot felul de epitimie rezervata de canonul 1 al Sinodului al cinciseaselea icumenic, de canonul 1 al Sinodului
al VII-lea icumenic si de celelalte sfinte canoane, tuturor cAlcatorilor de canonicesti asezamnturi ale Sfintei noastre Biserici.
Am si plecat din Sf. Sinod cernd, pc baza stravechiului, apostolescului si imutabilului asezAmnt al Sfintei Biserici careea slujesc si pe baza
articolului 21 din Constitutiunea Trei mele si articolului 9 din inssi legea
sinodal din 1909, reasezarea Bisericei Regatului Romaniei pe bazele dogmatice si canonice icumenice ale Bisericei Crestine Ortodoxe de Rasarit.
Cererea dela 12 Octobre 1909, repetata prin Raspunsul meu dela 14
Decembre 1909 si prin alte acte si vorbiri ale mele ulterioare, am reinoit-o
la 13 Ianuarie 1910, and, prin Adresa u No. 36, am rugat pe Sf. Sinod, ca,
in vederea linistei si pAcei ce trebue sA domneascA in BisericA, awin sa ho-

www.digibuc.ro

127

tarasca intervenirea la Inaltul Guvern al Tarei pentru modificarea tuturor

dispozitiunilor din legea sinodala, protivnice asezaniantului nostru bisericesc,
protivnice chiar principiului cuprins in motiunea dela 21 Decembre 1909 a
Sf. Sinod, protivnice Constitutiunei *i Legei respective, dispozitiuni antidog-

inatice si anticanonice, adeca eretice, aratate atat in actul meu dela 12 Octobre 1909, cat si in Rspunsul meu dela 14 Decembre 1909.
Am declarat, in acelas timp, ca, sub aceste conditiuni, sunt gata, cu
cea mai mare bucurie, s reiau, pe baza sfintelor canoane, iegaturile canonice cu I. I. P. P. S. S. Mitropoliti al Ungro-Vlahiei si al Moldovet si Sucevei
si cu P. S. Episcop al 1itiilor, mai sus pomeniti.
In urma cunoscutelor disculiuni ce au fost in Sf. Sinod, In ziva de 13
Ianuarie 1910, cererea si propunerea mea au fost apreciate, Sf. Sinod le-a
recunoscut indreptatirea si dreptatea si a salvat cinstea Sfintei noastre Biserici, boat-and, in unanimitate, imediata intervenire pentru modificarea legei, ca astfel sa se inlture din ea toate dispozitiunile necanonice si nedogmatice, ce cuprinde, sa reintram in dispozitiunile sfintelor canoane icumenice si s respectam dumnezeestile dogme ale sfintei noastre Biserici.
In vederea acestui memorabil si salvator act savarsit de unanimitatea
Sfantului Sinod, eu am reluat legaturile canonice cu cei trel Ierarhi i, desi
nu mai era de trebuinta, day dup cererea staruitoare a I. P. S. Mitropolit
Athanasie Mironescu, care, in sedinta dela 21 Octobre 1909 a SI. Sinod, alsese c anatema pronuniatei de P. S. Episcop al Romanului nu leagii pe niment", am adaus in Adresa mea cu No. 36 din 13 lanuarie 1910, urmAtoarele
cuvinte: si revin asupra epitimiei de aforisanie i anatemd cuprinsd in actele
mete de mai inainte".
Biserica proclamat dominanta in Statul Roman s'a rostit prin supremul Ei organ administrativ si clisciplinar central, recunoscut prin lege ea autoritate sinodal centrala Regatului Roman. Asteptam cu totii ca Onar. Gu-

vern sa prezinte Corpurilor Legiuitoare un proect de lege pentru introducerea cuvenitelor modificpri In legea sinodala.
Parlamentul aflandu-se spre sfarsitul sesiunei ordinare din 1909-1910,
far despre modificarea legei sinodale nefiind vre o vorba, mi-am permis, in
sedinta dela 3 Februarie 1910 a Senatului Trei, sa rog pe Onor. Guvern
ca sA binevoiasca a tine seamg de hotrirea unanim a Sf. Sinod si s modifice legea in cel mai scurt termen, pentruc numai cu chipul acesta se poate
consfinti pacea bisericease pus la cale in ziva de 13 Ianuarie 1910 (Dezbaterile Seriatului No. 3511910).

Cu acea ocaziune am avut durere sa constatam cu totii, cA I. P. S.

Mitropolit Athanasie Mironescu, in calitate de Presedinte al acestui Sf. Sinod, in loc .de a se conform unanimului vot din 13 Ianuarie 1910 al Sf. Si_nod si a cere modificarea legei sinodale in sensul Adresei mele cu No. 36
din 1910, precum hotrise unanimitatea Sf-tului Sinod, a cutezat sA trimit
D-lui Ministru al Cultelor si Instructiunei Pub lice o Adres in care, dup
afirmatiunea f Acut de D-1 Ministru in Senatul Tarei, se spune: In urma rugaciunei Episcopului de Roman, v inaintam prerea P. S. Sale, cum c'd
s'ar amen! sa fie modificatA; Va rugm sa luati act de aceast cerere si sa
aduceti aceste modificAri atunci cand vet( crede de cuviin(d" (Desbaterile
Senatului No. 35 din 6 Februarie. 1910, pag. 374).

www.digibuc.ro

128

Cu china! acesta I. P. S. Sa a nesocotit si zadrnicit votul Sf-tului

Sinod falsificAndu-1 $i a incercat sa denatureze caracterul pcei pus la cale la
13 lanuarie 1910, ca astfel sa poat ramine in fiint acele dispozitiuni pe cari

le osndesc sfintele canoane $i din cauza carora, cei cari le-au aparat si le
apar, cad sub epitimiile prevazute de canoanele citate nu numai aici, ci
si in actul meu dela 12 Octobre 1909, cum si In Raspunsul meu dela 14 Decembre 1909, prezentate la timp Sf-tului Sinod si pe cari le anexez si la acest
act, in eke un exemplar.
Mai milt: I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu a cutezat sa spuna,
tot in sedinta dela 3 Februarie 1910 a Senatului Trei ca, Consistoriul Superior Bisericesc a avut prima sesiune In Decembre 1909 si inceputul a lost
cat se poate de imbucurlitor", si apoi s'a declarat multumit de declaratiunea
D-lui Ministru, care a zis: Prin urmare, nu voiu aduce nid o modificare
legel sinodale, ptinez ciind ea nu va fi aplicatd un timp oarecare, ca sa i se
cunoasca defectele la aplicatiune".
Liber a fost si este D-1 Ministru sa faca ce-i convine ca organ al Sta-

tului, dar Biserica dominant in Stat facndu-si datoria si rostindu-se prin

Sf. Sinod, singurul organ indreptatit a judec si hotari In cestiuni dogmatice
si canonice, pe baza dumnezeestilor dogme 5i sfintelor canoane icumenice
ale Bisericei Crestine Ortodoxe de Rasrit, se cuvenea sa fie ascultata si sa
se modifice legea sinodala pentru ca sa fie potrivire intre ea si dogmele si
canoanele icumenice ale Sfintei noastre Biserici, $i s se restabileasca unitatea dogmatica si canonica pretinsa $i de Constitutiunea Tarei $i de Legea
respectiva, dar desfiintata prin unele dispozitiuni ale legei sinodale din 1909.
Chiar daca puterea lumeasca n'ar fi convenit la aceasta, cum a si
facut, noi cei bisericesti eram datori, potrivit organizatiunei noastre bisericesti si potrivit votului unanim al Sf. Sinod, sa ramnem cu fade in pastrarea sfntului depozit ce ni s'a incredintat si s sustinem in mod pasiv dogmaticeasca $i carnoniceasca alcatuire a Sfintei noastre Biserict.
Spre uimirea noastra a tuturor, insa, numai I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu a cutezat sa declare in Senatul Tarei, la 3 Februarie 1910:
Avem incredere in Domnul Ministru al Cultelor $i in Onor. Guvern, ca va
gasl momentul oportun ca sa vina cu modificarile ce vor fi de trebuinta
atunci and va crede si &Ind experienia va dovedi di in adevar e nevoe de
a se face acele modifictiri".
0 mai fatisa si mai categorica deconsideratiune $i improtivire din
partea I. P. S. Sale la dogmatica si canonica hotarire unanima dela 13 Ianuarie 1910 a Sf. Sinod, nu se poate concepe.
S'a dovedit, deci, Ina. o (lath', ca I. P. S. Mitropolit Athariasie Mironescu, principalul autor al ereziei de care sufete Sf. noastra Biserica Autocefala Ortodoxa Romana, precum am dovedit prin actul meu dela 12 Octobre
1909, desl s'a alipit cu votul 1. P. S. Sale la unanimitatea Sf-tului Sinod, in
ziva de 13 lanuarie 1910, nu $i-a parasit ereticestile pareri, ci nAzueste Iit
toate chipurile a propovedul erezia $i a (IA tot sprijinul, ca dispozitiunile eretice din legea sinodala sa fie impuse cu deasila Sfintei noastre Biserici.
S'a dovedit, decir inca o data c, nu numai prin raportul si discursurile

sale din Senatul Tarei, in Martie 1909, I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu a contribuit la votarea legei eretice, cj si in urma votului unanim dela_

www.digibuc.ro

129

Januarie 1910 al Sf. Sinod, I. P. S. Sa continua sa aiba si mntine cu

daratnicie conceptiunea bisericeasca absolut vrasmasa organizarel dogmatice si canonice a Sf. noastre iserici i face tot ce-i sta prin putinta ca eresul sa domneascd in Sf. Biserica Autocefala Ortodoxa Romnd.
In aceast trista si dureroasa imprejurare, daca Sf. Sinod nu va
toate masurile ce le poruncesc sfintele canoane icumenice, pe cari am jurat
sa le ascultam, sd le pazim si sa le aparam cu toata caldwa si cu orice jertfe
pdna la suflarea noastrd cea mai sle pe urma, eresul va cuprinde definitiv
Sf. noastra Biserica, pe care suntem datori s'o slujim si s'o apdram cu toata
credinta si cu toata caldura de care suntem capabili.
Ereziile neputndu-se experiment, fiecare zi in care trim in eres,
este zi care ne sterge din cartea vietei si ne face nevrednici de a veded lumina cea neapropiata, ne face nevrednici adeca de mntuire nu numai pe nof
Membrii Sfntului Sinod, slugi ale lui Dumnezeu si chivernisitori duhovnicesti

ai Bisericei Lui din aceasta de El pazita Tara, ci si pe poporul ce ne este

dat spre pasTorire.

Pentru aceasta cu cutremur sa ne aducem aminte de canonul 71 al

Sf. si Marelunasilie, care porunceste: Cel ce stie pacatele fiestecruia din
cei ce s'au zis mai Inainte si nu va mdrturisl, ci vadindu-se, in atdta timp in
cat s'au certat lucratorul relelor, 5i el va fi in certare". Iar zicerea din Pidalion (fila 163) ne este cunoscuta: Cel ce poate a marl raul si nu-1 opreste,
insusi este carele 11 face".
Cu frica sa ne aducem aminte de cuvintele Mntuitorului nostru Iisus

Hristos, care porunceste: Daca ochiul tau cel drept te sminteste pre tine,
scoate-1 pre el si-1 leapada dela tine, ca-ti foloseste tie ca sa peard unul din
madularile tale, si nu tot trupul tau sa se arunce in gheenti. Si daca mana
ta cea dreapta te sminteste pre tine, tae-o pre ea si o leapada dela tine, ca
iti foloseste tie ca sa peara unul din madularile tale, si nu tot trupul tau sa
se-arunce in gheena" (Mat. 5, 29 si 30).

Cu groaza sa ne gndim, ce vom raspunde la infricosata judecata,

cnd ni se vor pomen aoeste cuvinte ale Mntuitoruluii De-ti va gresi tie
fratele tau, mergi si-1 mustra pre dnsul intre tine si intre el singur; deci,
de te va ascult, ai dobndit pre fratele tau. Iar de nu te va ascult, mai i
impreuna cu tine inca pre unul sau doi, ca prin gura a doua sau trei marturii
sa sted tot graiul. Iar de nu va ascult pre ei, spune-1 soborului; si de nu va
ascultd nici de sobor, sa-ti fie tie ca un pagan si vames" (Mat. 18, 15-17).
In consecinta, acaz pe I. P. S. Mitropolit Atanasie Mironescu:
Ca a nesocotit 5i a calcat dumnezeestile dogme 5i sfintele canoane icumenice ale Sfintei noastre Biserici, propoveduind prin raportul si prin discursurile ce a tinut in Senatul Tarei, in luna Martie, anul 1909, invataturi eretice
contra dogmei despre apostolicitatea Biserioei i in contra organizarei apostolice 5i imutabile a Bisericei, facndu-se, dupre expresiunea din canonul 15
al Sinodului intdi al doilea, rninciunoepiscop si minciunoinvatator;

Ca eresul eel perzator de suflet att a patruns si s'a inradacinat in

firea I. P. S. Sale, in ct si dupa ce Sf. Sinod In unanimitate s'a rostit ca legea cuprinde dispozitiuni antidogmatice si anticanonice 5i a votat imediata
intervenire pentru modificarea ei, prin Adresa ce a trimis D-lui Ministru at
Cultelor si Instructiunei Publice, in calitate de Presedinte al Sf. Shia, si prin
Doeumente-Aparar e.

www.digibuc.ro

130

cuvntarea ce a tinut in Senatul Tarei la 3 -Februarie 1910, a nesocotit $i a

zadarnicit votul Sfntului Sinod falsificandu-1, a denaturat caracterul pacei
bisericesti pus la cale la 13 Ianuarie 1910, facnd tot ce-'i sta prin putinta,
ca eresul sa ramna in lege, $i
Ca a propoveduit Inca ratacita Invatatura, ca eresurile se pot experimenta, ba a mers Nina acolo In cat a declarat, ca inceputul eresului a putut
fi cat se poate cte imbucurator.
Cer, prin urmare, ca, pentru asemenea abateri, I. P. S. Mitropolit
Atanasie Mironescu sa fie judecat de Sf. Sinod.
Declar, I. P. S. Presedinte, ca desi ca Episcop si membru al Sf. Sinod
am dreptul a face acuzari, fail* a ma declara insumi pari$, totusi, in nestramutata dorinta ce am de a vedea odata curatita Sfnta noastra Biserica de
relele care o bntue, inteleg a lua asupra mea Intreaga raspundere, ca $i ori
care 'drept credincios pr, si observ ca, pentru judecarea acestei pricini
nu e nevoe de multi acuzatori Intru cat, dupa canonul 9 al lui Teofil arhiepiscopul Alexandriei, canonul 9 al Sinodului al IV-ea icumenic, canonul 27122
al Sinodului dela Cartagina si altele, $i unul singur poate prihnl sau part pe
vreun membru al Clerului, fie el $i Ierarh. Numai pentru dovedirea prei, canonul 75 apostolesc $i altele cer nu doi sau trei pari$i, ci doi sau trei marturi.
De aceea, potrivit si canonului 118/112 cartaginean eu ma fac prd$ si

ma tin gata a sta la judecata cu I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu, la

care m'am referit i In actul meu dela 12 Octobre 1909 5i in toate celelalte
posterioare declaratiuni facute de mine in scris sau verbal.
Staruesc In toate acestea.
Asa de mult tin sa vaz Biserica curatita de eres $i spalata de relele
cari departeaza pe credincimii crestini dela Ea $i fac sa sporeasca indiferentismul $i imoralitatea, oele atat de periculoase romnimei, ca Stat $i ca
Popor, in cat sunt gata sa apar, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstea, curatia si
sfintenia Bisericei noastre, cu jertfirea a tot ce am mai scump pe acest pamant: cu vrednicia mea de episcop $i chiar cu vieata mea.

t GERAS1MU Episcop al Romanulul

membru al Sr. Siood al &Intel Biseriei Autocefale Ortodoxe Romane.

No. 645.

12 Main 1910, Bucuroti.

Tot in sedinta dela 14 Maiu 1910, Sfantul Sinod reintegreaza In postul

de redactor la revista Biserica Ortodoxa Romana" pe P. S. Arhiereu Callistrat Brladeanu (avant( a i se plati onorariul $i pe lunile de and a fost
suspendat), care, apoi citeste o propunere prin care se exprima deplina incredere in I. P. S. Presedinte al Sfntului Sinod, propunere care se priimeste
In unanimitate (Monitorul Oficial" No. 62 din 20 Iunie 1910, pag. 2664, col.
III; pag. 2665, col. I; pag. 2667 col. II $i IID.
Tot atunci se priimeste In unanimitate o propunere citita de P. S. Arhireu Meletie Constanteanu, semnat de Inca patru P. P. S. S. Arhirei (si anume: Ca list Botosaneanu, Sofronie Craioveanu, Nicodim Bacauanu si Teodosie Ploesteanu), prin care se dezaproba cu energie atitudinea si purtarea

www.digibuc.ro

131

P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu" (acelas Monitor Oficial pag.

2667, col. I $i II).
P. S. Arhiereu Valerian Rmniceanu a citit, in aceeasi sedinta, o propunere si un proiect de regulament privitor la cazuri de aforisanie $i anatema
(acelas Monitor Ofkial pag. 2667, col. III), regulament, care s'a votat in unanimitate de Sf. Sinod In sedinfa din 20 Maiu 1910 (acela$ Monitor Oficial,
pag. 2673, col. III) $i s'a publicat in Monitorul Oficial" No. 63 din 22 Iunie
1910 (Decretul Regal No. 2075 din 14 Iunie 1910).

XVIII.
Adresa cu Nu. 664 din 18 Maiu 1910 ceitre I. P. S. Prese-

dinte al Sf. Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe

Rointine.

I. P. S. Presedinte,
Sfintele canoane obligd pe Episcopi sd a parte la Sinodul
cel de preste an.
Dac eu nu vin la Sf. Sinod, aceasta este pentru motive In_gaduite de Sfintele Canoane.

La 14 Maiu 1910 am depus pe Biuroul Sf-tului Sinod pr

improtiva I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescn si am declarat
verbal In Sf. Sinod, ea' astept In Bucuresti chemarea ca sd stau
la judecat In Sf. Sinod cu I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu.

Aceeasi declaratiune o fac si acum In cris.

Mai fac aceastd declaratiune In scris si pentru cuvntul
ca s nu se creadd c.' eu m'as dosI $i c.' n'a$ mai vol sh' stau la
judecat. cu I. P. S. Sa.
t GERAS1MU Episcop al Romanului
el membru al St. Sinod al St Intel Bisermi Autocefale Ortodote Romane.

Sf. Sinod, In sedinta din 19 Main 1910 a decis, dupd pro-punerea P. S. Arhiereu Valerian Rmniceanu, la care s'a asociat
$i P. S. Episcop al Dunrei de jos $i D-1 Ministru al Cultelor,

ca s se considere $i aceast hrtie ca nul $i neavenit, nefiind semnaf de trei P P. S. S. Membri, $i a se trimite In copie P. S. Episcop al Romanului propunerea votat de Sf. Sinod
in Seginta din 14 Main curent". (Monitorul Oficial" No. 62 din
20 Iunie 1910, pag. 2669, col. III).
www.digibuc.ro

132

XIX.
Acea propunere s'a trimis Prea Sfintitului Episcop al Ro
manului pe ingA Adresa cu No. 117 din 19 Maiu 1910, la careP. S. Sa a rspuns urmtoarele, prin Adresa cu No. 665 din 20,
Maiu 1910:

I. P. S. Proedinte,
La Adresa I. P. S. Voastre cu No. 117 din 19 Maiu a. c., am

onoare a raspunde cd, Regulamentul interior al Sf. Sinod cere

In adevr, ca, propunerile privitoare la trebuintele bisericesti"
trebue s fie sprijinite cel putin de doi membri".
Dar hrtia mea, la care V. referiti In mai sus cifata Adresa,
nu e propunere. Insi-VA o numifi petitiune". Astf el fiind ea trebui tratat mi In conformitate cu Art. privilor la propuneri, ci
In conformitate cu Art. privitor la petitiuni, care sun: Petitiunile ce se vor adres Sfntului Sinod, spre a putea fi puse In
discutiune, dupd ce se vor anunt de tiurou, se vor trimite mai
Inti la o comisiune special, carea cercetndu-le, va supune opiniunea sa prin raport, si apoi Sf. Sinod va decide".
Adresa mea cu No. 664 din 18 Maiu a. c., la care Va referiti, nu e propunere, ci justificare a absentei mele dela Sf. Sinod
si o reinoire a prei mele depusa pe Biuroul Sf. Sinod la 14 Maiu
a. c., contra I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu. Ea, deci,
trebue luatei in consideratiune, cdci dupre sfintele canoane pe
cari le-am citat In actul de pr, nu e de nevoe s fie semnatd
de multi acuzatori, ci si numai de- unul singur.
Atitudinea $i purtarea mea" a fost si-'mi este poruncit
nu numai de sfintele canoane icumenice ale Sfintei noastre Biserici, ci si de vrednicia mea ca Episcop si Membru al Sf. Sinod, cum si de unanima hotrlre ce s'a luat de acest Sfnt Sinod
:in ziva de 13 Ianuarie 1910, as c dezaprobarea" despre care
este vorba In propunerea" din 14 Maiu a. c. ce mi s'a trimis
pe lng mai sus citata Adresd a I. P. S. Voastre cu No. 117, nu
m poate privi pe mine.
A treia oard rog respectuos pe Sf. Sinod s binevoiascd.
lu In cercetare reclamatiunea ce ani facut Improtiva I. P. S.
Mitropolit Athanasie Mironescu, aducnd la indeplinire cele ce-

poruncesc sfintele canoane intru satisfacerea adevalui si

drepttei.
-I- GERAS1MU Episcop al Romanului
li membru al SC. Sinod ai SiIntei Biserici Autocelale Ortodoxe Bornane.

www.digibuc.ro

133

Aceasta adresa s'a citit In sedinta din 20 Maiu 1910 a Sf.

Sinod si, dupa propunerea P. S. Episcop al Dunarei de jos si al
Argesului, pe care o Imprtaseste si D-1 Ministru", se trimite nu
la o comisiune speciald, ci la comisiunea de petitiuni, care va
venl cu un raport asupra ei".
Acea comisiune face si prezinta In aceeasi sedina un ra-port In care se zice, ca vina de erezie nu este justificata, c ac-tele de imoralitate sunt niste simple nscocir.i, ca de asenlenea
_ndscociri n'au fost scutiti nici raposatii Mitropoliti ai frei, ca
nici P. S. Episcop al Romanului n'a fost scutit de fel de fel de
ponoase, cd P. S. Sa a mai fost pilduit de Sf. Sinod, ea P. S. Sa
a oprit muzicile sa date la Inmormntarea militarilor de grade
superioare, ca P. S. Sa a caterisit de o dat patru preoti, c P. S.
Sa a oprit de slujba pe niste preoti dela un spital, CA P. S. Sa
fiind prihnit si admonestat de Sf. Sinod nu era In cadere sa aduca Invinuiri altuia, cd P. S. Sa s'a facut ecoul vrsmasilor personali ai I. P. S. Mitropolit Primat si ca P. S. Sa d pild urIt
de rzvratire. In vederea acestora comisiunea dezaproba" pe
P. S. Episcop al Romanului si propune ca actele Inaintate de P.
S. Sa Sf. Sinod s se puna la dosar si Sf. Sinod sa treac la ordinea zilei si sa." i. In consecinta masurile ce va crede de cuviintd".

P. S. Episcop al Husilor... crede ca.' ar trebul ca Sf. Sinod

sa ia masuri pentru linistirea opiniunei publice, adec sa se faa
o enciclica sinodal subsclisa de toti P. P. S. S. Membri ai Sf.
-Sinod, prin care s se dezmint toate zgomotele raspandite de
rau voitori"...
P. S. Episcop al Dundrei de jos zice, ca P. S. Sa gseste
bun si Intemeiata propunerea facut de P. S. Episcop al Husilor de a se face o enciclic sinodala, dar crede, ca nu trebue sa
se pima In enciclic si dezideratele din raportul comisiunei, Infra
cat enciclica se face pentru linistirea opiniunei publice a credinciosilor".
Punandu-se la vot propunerea P. S. Episcop al Husilor de
-a se face o enciclica sinodald pentru linistirea opiniunei publice,

s'a priimit in unanimitate".

Se aleg prin aclamatiune membrii In comisiunea care sa
alcatuiasca enciclica sinodala P P. S. S. Episcopi al Husilor, al
Argesului si al Rmnicului".
P. S. Episcop al Rilinnicului multumeste cu recunostinta
www.digibuc.ro

134

Sf. Sinod c. l'a ales In aceast cdmisiune si declar c va

s-si facA datoria".
Toate acestea se citesc In sumarul $edintei din 20 Maia
1910, publicat In Monitorul Oficial" No. 62 din 20 Iunie 1910,
pag. 2671, col. III; 2672, col. II, III, 2673, col. I si
XX.
SED1NTA DELA 24 MAW 1910 A SF. MOD.

Episcop al Argesului citeste Enciclica fcutd de co-misiunea aleas de Sf. Sinod, spre linistirea opiniunei publice a
P. S.

dreptcredinciosilor crestini fat de stirile rspndite prin ziare

cu privire la turburrile ivite In BisericA. In urma discutiunei
urmat, se subscrie de ctre toti P. P. S. S. Membri, se voteaz
in unanimitate si se decide a se publica. In Monitorul Oficiar
$i In foae volant spre a se citl In biserici".
.

I. P. S. Presedinte arat, c Sf. Sinod s'a terminat luerrile sale din aceast sesiune i exprim multumiri cdlduroase

Sf. Sinod pentru modul intelept cu care a rezolvit diferitele

chestiuni care au venit In aceast. sesiune. Unirea si solidaritaten, zice I. P. S. Sa, de care Sf. Sinod a fost Insufletit In Weedrile sale va servI ca o binefcdtoare pild drept credinciosilor
sl)re a nu d crezAmnt svonurilor ge se rspndesc de cAtre
fau voitorii, ci s aibA deplind Incredere In Ierarhii Bisericei,
crora Domnul si Mntuitorul nostru lisus Hristos au Incredintat pstorirea i conducerea sfintei sale Biserici pan la sfarsitul veacurilor".
I. P. S. Sa multumeste si D-lui Ministru pentru buna voint si struinta ce a depus, ajutnd pe Sf. Sinod ca s rezolve
lucrdrile sale pentru binele $i propsirea Sf. Biserici si a poporului romn drept credincios".
D-nul Ministru (Sp. C. Haret) multumeste Sf.Sinod pentru atitudinea sa fermd i Inteleapt, lucrnd In Imprejurrt
grele deplin uniti toti P. P. S. S. Membri ai Sf. Sinod. Aceasta
unire deplin a Membrilor Sf. Sinod este cel mai puternic raspuns ce se poate d pentru apararea Bisericei. Fat cu campania care dela o vreme se duce In contra I. P. S. Mitropolit Primat,
D-sa zice cd este convins Ca' persoana I. P. S. Sale este numai
un pretext al celor cari voesc rul bisericei noastre, dar eft' duprewww.digibuc.ro

135

cum In trecut Biserica a iesit triumfatoare din lupta improtiva

vrAsmasilor 5i astzi va iesI tot astf el. D-sa declara c. are Incredere In patriotismul tuturor oamnilor de stat, cari vor sti
sa mid mai presus de clice alte interese apararea Bisericei
noastre nationale, 5i Ca' nici odat ei nu se vor unl cu vrsmasii
Bisericei, a ckeea ap"rare si Inltare este aprarea si Inltarea
a Inssi patriei noastre. D-sa termin rugnd pe Dumnezeu s
aibd pe Sf. Sinod In sfnta sa pazd".
Apoi citeste Mesagiul Regal de inchiderea sesiunei. Sedinta se ridic51 la orele 12.
Pre5edinte, f ATHANASIE Mitropolit Primat.

Secretor, -I- NIFON ail Dillard de Jos.

(Biserica Ortodoxti Romand" pe Decembre 1910, pag. 868

si 869).

La acea Enciclic sinodald, publicat In Monitorul Oficial" No. 43 din 27 Maiu (9 Iunie) 1910, s'a dat urrnAtorul fa'spuns:
ROMANIA

GERASIMU
Cu mila lui Dumnezeu smeritul Episcop al Eparhiei Romanului.
Sfiintului Sinod
al Sfintei*Biserici Autocef ale Ortodoxe Romiine.
Bucuresti.

As fi tcut si as fi asteptat In liniste rezultatul prei ce am

depus pe Binroul Sfntului Sinod la 14 Maiu 1910, daca Enciclica sinodal dela 24 Maiu 1910, publicat In Monitorul Oficial", In diferite ziare 5i reviste, cum si In foi volante, nu m'ar
sill s." rdspund.

Ca Episcop si Membru al Sfntului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Orthodoxe Romne sunt dator s m5. apr In
public- de Invinuirile ce mi se aduc, in public, prin Actul Sinodal,

adresat clerului si tuturor binecredinciosilor crestini din pazitul de Dumnezeu Regat al Romniei, adec si fiilor mei duhovnicesti din Eparhia ce-mi este datil, spre pstorire.
www.digibuc.ro

136

Mi se zice, CA m'am Mcut unealt si & servesc interesele

celor ce cautd sd ne Instrineze de legea strmoseasc.
De aceast acuzatiune eu m'am aprat 5i In sedintele Senatului Trei, dela 17 $i 18 Decembte 1909, cnd am rdspuns
la Invinuirile ce-mi Meuse, In Senat, D-1 Spiru Haret Ministrul
Cultelor si Instructiunei Pub lice.
Intreaga mea vieat este un protest energic Improtiva acestei invinuiri. Consider de ajuns a amintl $i 4ici, eft' eu am
tradus din frantuzeste Papalitatea ereticd" la care tin cu toat
tkia $i In ziva de azi. Ca urmare, $i acum dupd 25 de ani dela
publicarea acelei crti, nu mai departe deck anul trecut, un papistas anonim de peste Olt imi scria s retrag acea traducere
infam, perversd $i plin dt otravd", zicndu-mi In acelasi timp

c suferintele pe care trebue s le Indur si s le Intmpin In

timpul de faM nu sunt dect o admonitiune si pedeaps cereasc
pentru furorile ce am crezut ea' fac cu traducerea crtei nenorocitului de Ghth sau Goeth".
Prin urmare, papista$ii m consider ca protivnic al lor,

si au dreptate; iar confratii mei din Sfntul Sinod m numesc

unealtd a papistasilor si-mi zic CA servesc interesele celor ce
caut sd ne Instrdineze de legea strAmoseasc!
Ori-cine poate vede pe a cui parte e dreptatea.
Faptul cA, de peste zece ani pstoresc o Eparhie In care
sunt multi papistasi, si In care timp nici un crestin orthodox n'a
trecut la papistsism, arat Mmurit netemeinicia Invinuirei ce
mi se face.
Mi se zice apoi, c eu, sub cuvnt CA.' apr canoanele, am
runcat anathem asupra confratilor mei.
Se stie insd, cd eu n'am rupt, la 12 Octobre 1909, legAtura
$i comuniunea canonic cu toti Membrii Sfntului Sinod, ci numai cu acei trei, cari, In Senatul Trei, au contribuit 5i au Indemnat la legiferare protivnic6 dumnezeestilor dogme $i sfintelor canoane icumenice ale Sfintei noastre Biserici.
Ei Insisi s'au pus sub aforisanie si anathem prin Insusi
faptul abaterei dela dumnezeestile dogme si clcdrei sfintelor
canoane.

Apdrarea din partea mea a dogmelor $i canoanelor n'a

fost un pretext, ci adevkata primejdie In care ne aflm, cd Biserica Regatului Romniei nu mai st pe strvechiul, apostowww.digibuc.ro

137

lescul si imutabilul asezmant al Sfintei Biserici Crestine Orthodoxe de Rsarit, poruncit si de articolul 21 din Constitutiunea
Tarei noastre.
Cum ca lucrul este asa, am artat atat In Senatul Tarei, In
Martie 1909, cat $i in Actul meu dela 12 Octobre si In Raspunsul meu dela 14 Decembre 1909, prin care am facut cuvenita
expunere, pe care am documentat'o din destul si temeinic, cu
citatiuni din Sfanta Scripturd si din Sfanta Traditiune, cele doua
isvoare ale descoperirei dumnezeesti, de cari datori suntem sa."
ne conducem, daca vrem s fim adevrati membri ai Imprtiei
lui Hristos.
A lucr Improtiva acelui asezmant este abatere din cale,
este calcare de juramant si rsturnarea temeliei asezamantului
nostru bisericesc.
A pune pe un Episcop, cum e cazul cu mine, In situatie de
inferioritate fata de Episcopii cari au luat parte la hirotonia lui,
este o Invatatura, care nu consund cu invttura Bisericii noastre si care este plina de cele mai periculoase urmri, caci se
ridicd Episcopului, fata de acestia, dreptul divin de egalitate, pe
care Il are In virtutea aceluia$ Dar dumnezeesc, dobandit prin
.aceeasi hirotonie.
In virtutea hirotoniei am aceleasi puteri spirituale ca si
oricare Ierarh al Bisericii si le exercitez, potrivit sfintelor ca-mane, si nu mi se poate zicb, c am abuzat sau abuzez de Darul
meu arhieresc; nu mi-am facut si nu-mi fac de cat datoria,
atunci calla sfintele interese ale Bisricii imi poruncesc.
De altfel insu$i I. P. S. Mitropolit Primat actual, D. D.
Athanasie Mironescu, de exemplu, de$1 a fost hirotonisit Arhiereu de fostul Mitropolit Primat D. D. Ghenadie Petrescu, totusi
aceasta nu l'a impedicat s se facd acuzatorul I. P. S. Sale In
anul 1896, dup cum nici Vicarul Sfintei Episcopii a Romanului,
P. S. Arhiereu Nicodim Bacauanul, nu s'a sfiit sa' semneze
contra mea Episcop al acelei Eparhii, propunerea dela 14 Maiu
1910, cu toate ca si eu am luat parte la hirotonia P. S. Sale.

Mi se zice, ea' am rostit anathema Improtiva tuturor erelicilor. Ce rau am facut cu aceasta? Au nu si Sf. Scripturd, si
Sfintii Parinti, si Sfintele Canoane poruncesc aceasta?
Dar ,,Monitorul Oficial" a rectificat, prefacand cuvantul:
www.digibuc.ro

138

eretici, In: crestini. Deci mi se zice, ca am rostit anathema improtiva tuturor crestinilor.
Eu sunt strin de as ceva. and vorbiam In Senatul TArei, la 17 Decembre 1909, apdrandu-m de acuzatiunile ce formulase improtiva mea D-1 Spiru Haret MinistruI Cultelor si
Instructiunei Pub lice, un Domn Senator m'a intrerupt zicndumi: suntem aforisiti". Eu am rspuns: Nu e nimeni aforisit" si
Dezbaterile Senatului" sunt la indemna ori si cui; lucrul se
poate lesne dovedl.
DacA Enciclica sinodaI face aluziune la aforisirea ce am
rostit In anul 1907 Improtiva tuturor celor din Eparhia mea, cari
nu se vor supune Stpnirei, care e dela Dumnezeu, si se vor
rdzvrt1 improtiva ordinei In Stat, apoi eu, In Senatul Trei, In
sedinta dela 18 Decembre 1909, am lmurit cestiunea, si cred
c5., din o fapt pornit din eel mai curat si mai Ina lt sentiment
de patriotism si nationalism, care fapt, din fericire, a avut bune
urmri In Eparhia mea, nu mi se poate face o acuzatiune cu
att mai mult, cu cat fapta mea este si In limitele sfintelor ca-mane.

Mai sunt Invinovtit, eh' turbur linistea si constiinta credinciosilor, aruncnd Invinuiri Mil temeiu, Improtiva Presedintelui Sfntului Sinod, pentru care nu-mi ieau rspunderea".
Turburtor al linistei si constiintei credinciosilor nu se
poate numl denunttorul faptelor celor rele svarsite, ci autorul, -sau fdptuitorul, ori svrsitorul acelor fapte.
Numai in urma unei constiintioase cercetri s'ar pute
zice, c invinuirile sunt fr. temeiu. Facut-a Sfntul Sinod vre-o

cercetare? Chemat-a pe cine-va In judecat?

Nu cunosc s." se fi adus la Indeplinire aceste cerinte precise si categorice ale Sfintelor Canoane icumenice ale Sfintei
noastre Biserici, spre a se pute zice, apoi, Ca' Invinuirile sunt
fr temeiu, si In urm sd se procedeze la pedepsirea prlsilor.
Canonul 134 (adeed '134) carthaginean la care se refera
Enciclica Sinodal, este citat numai, nu si aplicat de eAtre Sfntul Sinod.

In acest canon se porunceste ca, daca se spun mai multe

invinovtiri Improtiva Episcopilor.sau clericilor, si cea dintiu
InvinovAtire, care se ie in cercetare, nu se poate proba ca adevarat, celelalte Invinovatiri nu se mai priimesc.
www.digibuc.ro

139

In pra mea dela 12 Maiu 1910, pe care n'am putut reusiT

s'o depun pe Biuroul Sfntului Sinod, deck a treia zi, adecA la 14
Maiu, am cerut ca Sfntul Sinod s facA luminA asupra acuzatiunilor privitoare la vieata intelectualA si moralA a I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu si apoi a urmat acuzatiunea de erezie Improtiva I. P. S. Sale.

Acuzatiunea de erezie este cea din urmA, nu cea dintiu

din cele produse. Pentru ce nu se va fi luat In cercetare cea dintiu acuzatitme, ci cea din urmA? Si cum este cu putint a sezice, CAI acuzatiunea de erezie nu s'a putut dovedl, cnd nu s'e
fAcut cercetare si nici parIsul, adecA eu, n'am fost chiemat la
judecat, si apoi sA se afirme c celelalte acuzatiuni cad dela
sine ?

Este de netAgAduit, ea' eu nu mi-am luat rAspunderea

pentru acuzatiunile de imoralitate Improtiva I. 13, S. Mitropolit
Primat D. D. Athanasie Mironesu, pe cari acuzatiuni nu le-am
formulat eu; dar ca Episcop si Membru al Sfntului Sinod sunt
dator, pentru cinstea Sfintei Biserici cAreia slujesc, s nu permit ca asupra vre-unui Ierarh al Ei, Frate al meu In Domnul,.
sd planeze acuzatiuni si sd nu se ie nici o mAsurA pentru spulberarea lor. Cu totii suntem datori sA nu acoperim lucrul, ci sA.
cerem, ca sA se facA luminA. In aceastA ordine de idei eu m'am
oferit si ca acuzator, dacA cererea de a se face luminA nu poatesA fie admisA MI-A luarea rAspunderei pretinsA parIsului, de cAtre

Sfintele Canoane. Eu mi-am luat 5i aceast rspundere, declarnd cA priimes-c sA fiu certat cu intocmai primejdie, dacA se
va dovedl cA cel par% adecd I. P. S. Mitropolit Primat D. D..
Athanasie Mironescu ar fi cumva victima unei clevetiri.
Cum cA acele acuzatiuni vor fi neIntemeiate, trebue sA cre-

dem, pAnA la proba contra* dar proba trebue Vacua prin -canoniceasc cercetare 5i judecatA. De lumind nu trebue sA fugim.

Cei cari nu gsesc cuvinte mai violente cu care sd vestejeascd amestecul meu, destul de crutkor In acuzatiunile de imoralitate ce s'au adus I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie
Mironescu, uitA CA eu n'am fAcut aceasta din dorinta de a deschide cartea faptelor cui-va, ci din dorul de a se face luminA,.
din dorul de a ferl pe un Frate al meu In Domnul de acuzatiuni
de imoraiitate, cum si din dorinta de a nu-1 ls sA fie spre scandal In BisericA.

www.digibuc.ro

140

Aceia InsA, nu gsesc nici un cuvnt de lmprotivire contra

cA $i eu sunt acuzat de imoralitate, prin Enciclica

Sfntului Sinod, In care se zice, a este cu neputint de a se
line seamd de lnvinuirile aduse de un membru al Sinodului, al
cdrui trecut n'a fost scutit de unele prildiniri foarte grele".
-faptului,

In acea Enciclicd se mai adauge: Nimeni altul din membrii

Sfntului Sinod nu ImpArtseste vederile sale $i, potrivit invlaturii Sfintei Scripturi, mrturi unuia nu se priime$te". Dar se
4tie, CA' nu se poate confund NrIsul cu martorul. Dup Sfintele Canoane, ca si dupA Sfnta ScripturA, pArl$ poate fi si numai
imul; numai ca, martori, se cer dol sau trei.
Fratii mei In Domnul, ca si D-I SPiru Haret Ministrul Cultelor si Instructiunei Publice, md acuz, c trecutul meu n'a fost
scutit de unele priltniri foarte grele, si pare a li se d crezd-

mnt din partea celor cari ar dor s m vazd umilit $i batjo-curit.

Eu mA stiu nevinovat si mrturisesc a sunt nevinovat. De

-altfel Inc4 de acuna 25 de ani s'a stabilit acest lucru.

Acuzatiunea aceasta mi s'a adus si In Senatul Trei In

Decembre 1909, de Care D-1 Ministru Spiru C. Haret si am
TAspuns.

Dacs totusi constatdrile de acum 25 de ani, casi dezvinovAtirea mea fcutd prin apdrarea tiprit si Inaintat Domnului
D. A. Sturdza, Ministrul de atunci al Cultelor si al Instructiunii
Publice, la 6 Iulie 1885, cum si aprarea mea din Senatul Trii,
la 17 Decembre 1909, se considerd ca nelndestulAtoare, atunci
cer sA fiu judecat de Sfntul Sinod.
Nu e de trebuint ca s m acuze toti Membrii Sfntului
Sinod, cum .au si Mcut, cdci atunci ar devenl imposibil facerea
imei judecdti sinodale In Biserica Autocefal Orthodox Ro- N
mnA, nici doi sau trei, ci numai unul singur. Unul singur sA mA
-acuze 4,si s-si ie rdspunderea acuzrei, potrivit Sfintelor Ca- .
-noane, iar eu m tin gata a stA la jiidecat.
Cer convocarea de urgent a Sfntului Sinod ca s nta ju-decae, cdci eu nu pot suf6r1 s fiu prihnit si pAlmuit pe nedreptul

chiar In fata fiilor mei cluhovnice$ti din Eparhia ce-mi este dat
spre pstorire; nu pot suferI ca Biserica cAreia slujesc s fie pg-

tat un singur moment prin mntinerea mea intre Ierarhii IIrei, dacA sunt vinovat si vrednic de a mi se ILIA arhieria.
www.digibuc.ro

141

Se mai zice In Enciclica Sinodal, c eu nu puteam arunc,ik

vina de erezie Improtiva acelora cu care am fcut pace si arn

fost In cele mai bune legdturi frtesti pn mai deunzi; c prin
nimic nu se poate dovedi c s'ar fi atins sau Meat vre un articol
al credintei; numai cel care ar Indrsnl s fac cea mai mic
schimbare In simbolul credintei, acela cu drept cuvnt se poatenuml eretic; prin legea sinodal nu s'a adus nici o vtmare asezmntului fundamental al Sfintei noastre Biserici; cine tur
bur Biserica pe asemenea invinuiri nedrepte, este un vrjmas_
al Ei.

Rdspund c, pn la 12 Octobre 1909 si de atunci inainte

eu am fost In pace si In legdturi canonice cu toti Prea Sfintitii
Membri ai Sfntului Sinod. Dela 12 Octobre 1909 am Intrerupt
acele legturi cu I. I. P. P. S. S. Mitropoliti: al Ungro-VlahieL
si al Moldovei si Sucevei i cu P. S. Episcop al I-fusilor pentru
motivele de toti stiute.
In urma votului unanim al Sfntului Sinod, din sedinta de_
la 13 Ianuarie 1910, prin care vot s'a recunoscut Indrepttirea si
dreptatea cererei mete din Adresa cu No. 36 1910, si s'a hotdrIt_
imediata intervenire la Onar. Guvern, pentru a modificA legea
sinodal, eu imediat am reluat legdturile canonice cu acei trei
lerarhi mai sus pomeniti.
Sunt si azi In legAtur canonicA cu toti Membri Sfntului
Sinod, afara de I. P. S. Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Primat al
Romniei D. D. Athanasie Mironescu, care la 3 Februarie 1910,
s'a Improtivit, In Senatul Tarei, la modificarea legei Sinodale,
iar gu am formulat prd numai Improtiva I. P. Sale, nu si Improtiva acelora cu care am fcut pace", cum m vz Invinovtit
In Enciclica Sinodal si am depus acea pard pe Biuroul Sfntului Sinod la 14 Maiu 1910, cernd Sfntului Sinod s cerceteze

$i s judece cele reclamate, dar judecat nu s'a fcut.

E de prisos a mai dovedl si aici, c legea sinodal din

1909 cuprinde dispozitiuni antidogmatice si anticanonice, adec
erectice, si Ca' s'a violat si Simbolul credintei, adecd crezul nos

tru, In articolul privitor la dogma, ca Biserica este apostolia.

In acestea, unanirnitatea aceluias Sfnt Sinod mi-a dat
toat dreptatea, In sedinta dela 13 Ianuarie 1910, cAci pe Adresa
mea cu No. 36 din 13 Ianuarie 1910, prin care ceream Sfntului

Sinod s intervin imediat la Onar. Guvern, pentru a modifich

legea, s'a scris, c Sfntul Sinod, In sedinta dela 13 Ianuari
www.digibuc.ro

142

1910, a priimit propunerea mea si Ca" se va interven1 la Onor.

-uvern In sensul acelei propuneri. Iar din sumarul care mi s'a
prezentat spre a vede, Inainte de transcriere pe curat, rezumalul vorbirilor mele din sedinta Sfntului Sinod dela 13 Ianuarie
1910, mi-am notat urmtoarele rnduri, ce urmeaza imediat dupd Adresa mea No. 36 1910 transcris In acel sumar: Punnduse la vot aceast declaratiune a P. S. Episcop al Romanului s'a
priimit In unanimitate. I. P S. Pre$edinte zice, ea' In baza votului dat de Sfntul Sinod, se va face intervenire la Onor. Guvern,
ca s se modifice legea, si crede Ca' acum si P. S. Episcop al Romanului consimte a se declar incidentul Inchis".
Mu lt Ind minuneaz,, deci, cum de Enciclica Sinodald din
_Maiu 1910 imi atribue, Ca' am fdcut nedrepte Invinuiri si m nu-

meste vrdjmas al Bisericei!

Eu am constiinta Impcat, Ca' mi-am fcut datoria. Sfn-tul Sinod m'a aprobat, In unanimitate, Inc dela 13 lanuarie 1910.
Deci, frd motiv mi se mai zice, In sfrsit, Ca" as fi mndru,
Tsbuntor 5i c cele ce scriu si spun ar proven1 dintr'un duh,
-ce nu este dela Dumnezeu.
Dac, totusi, sunt cu adevrat vrjmas al Bisericii, cer sa
-fiu judecat dupre lege $i dreptate, 5i dac se va dovedi ed In ade-vr sunt vrjmas al Bisericii, s fiu asvrlit de pe scaunul episcopal 5i izgonit din Sfntul Sinod ca un netrebnic.
Astept In Roman, resedinta mea episcopald, rezultatul prei ce am depus pe Biuroul Sfntului Sinod la 14 Maiu 1910, cum
si chemarea mea In judecata Sfntului Sinod, cerutd prin actul
ineu de fat.
+ GERAS1MU Episcop al Romanului
r

F.d membru al Sf, Sinod al Sflatei Biserici Autocefale Ortodose Romine.

No. 906.
18 lunie 1910, Roman.

La acest rspuns la Enciclica Sfntului Sinod din 24 Maiu

1910 s'a rdspuns prin Monitorul Oficial No. 79 din 11 (24) Iu lie
1910, In care s'a publicat nici mai mult nici mai putin deck Raportul comisiunei de petitiuni a Sf-tului Sinod, Raport redactat
si citit In sedinta din 20 Maiu 1910, Raport rezumat aici pe pagina 133. S'a publicat Intr'un timp cnd Sf. Sinod nu er convocat
spre a pute d vre un vot In consecint, mai ales &A P. S. Episwww.digibuc.ro

143

cop al Dunn-6 de jos, precum mai sus s'a al-Mat (pag. 133), s'a
exprimat, ca dezideratele din acel raport sd nu se pund In n-

de care s'a tinut seama la redactarea acelei

ciclic
Enciclice.

A fost mai comod s se pr`ocedeze astfel, decht rcispunsul

la Enciclica sinodalei sd se comunice Sf-tului Sinod, ceeace nu
s'a fcut nici pnd azi.

La 12 Iunie 1910 D-na Prezident a Societdtei Ortodoxe

Nationale a femeilor romne" scrie Prea Sfintiei Sale D. D.
pherasim Episcop de Roman":

Prea Sfinte,
Turburarea provocat In biserica noastrd ortodoxd natio,,nala In urma propagandei catolice 5i a rtdcirei unora dintre
fiii patriei a Indemnat pe_Doamnele Romne din ,Capitald sd i
,,initiativa fondarei unei asociatiuni cu numele Societatea ortodoxd nationald a femeilor roMne avnd de scop dezvoltarea
,,culturei 5i educatiunei copiilor romni din punctul de vedere
religios 5i national ash precum cere interesul patriotic.
Cunoscnd interesul cdlduros pe care P. S. Voastra l-ati
ardtat In totdeauna pmblemelor educatiunei crestinesti i na-

tionale a tinerimei, socotim cd este de datoria noastr a Ard

,,pune In curent cu actiunea de pnd acum a societdtei ale cdrei
,Ipublicatiuni le anexdm aci Impreund cu numele membrilor Co1,mitetului Centrl.
In acelas timp va rugam P. S. sd binevoiti a Inadul cle,,rului din Eparhia P. S. V. sd i parte la organizarea i activi,,tatea societtii noastre, In conformitate cu art. 6 si 7 din Statut
,,si cu art. 1, 2 si 3 din Regulament pentru Comitetele parohiale.
v rugdm, Prea Sfinte, expresiunea sentimentelor mele de supusd fiicd a mritei noastre biserici.

Prezident (s.) Anastasia Gr. Philippescu.

S'a rdspuns, trimitndu-se In copie urmtorul Ordin
ce s'a trimis Prea Cucernicilor Protoerei ai Eparhiei
Romanului:

www.digibuc.ro

144

SFANTA EPISCOPIE A EPARHIEI ROMANULUI

Ordinul circular cu No. 1072 din 17 tulle 1910, cfitre Prea Cu-.
cernicii Protoierei al Eparhiel.

Anul acesta s'a Infiintat In Capita la Romniei Societatea

Ortodoxii nationald a femeilor romdne", cu scopul de a dezvolt
cultura $i educatiunea copiilor romni, din punctul de vedere
religios $i national, as precum cere interesul patriotic.
Scopul $i-1 va ajunge prin conferinte religioase, de istorie
literatur nationald si igiend; prin infiintare de grklini de copii,
altele deck ale Statului si puse sub imescoale si internate
prin infiintare de cursuri
diata privighere a acelei sociefki;
pentru adulfi; prin anchete amnuntite asupra strei morale $i
materiale a orsenifor si stenilor orthodoc$i si instructiunea
religioas a lor, fcndu-se dki de seam catr comitetul central al Societkei asupra strei religioase si morale a credinciosilor; prin desteptarea In ei a sentimentelor religioase si patriotice; prin organizki de petreceri pentru copiii de scoald In zilele
de Dumineci si alte Sarbatori; prin luare de informatiuni asupra
cauzelor pentru cari se trimit Copii la institute streine ; prin
strngere de bani,
Fondurile necesare si le va agonisi Societatea prin donatiuni, legate, subscriptii, cotizatii, prin beneficiile ce vor produce
concertele si conferintele religioase, serbkile culturaie, etc.
La lucrui acesta este chemat, ca ajufkor, si clerul parohial, care va trebul sa i parte In comitete si la toat activitetea
Societatii, In care rolul de cdptenie, diriguitor si precumpnitor
Il au femeile romne.
Aceasta stare de lucruri s'a creat, zice-se, In vederea turburrei provocat In Biserica noastr ortodox national, In
urma propagandei catolie $i a ratacirei unora dintre fiii Patriei".

Cu toate ca In marea noastr societate cre$tina ortodoxa

de Rasrit, din care cu totii facem parte, nu poate fi vorba de o
noua societate cre$tina ortodoxd, caci atunci ar Insemna ori ea'
se blameazA pe nedrept societatea cea mare crestind ortodoxa
de Rasrit, care In toat organizarea si activitatea Ei se conduce dupre anumite norme imutabile, date de Mnuitorul Hristos
si de Biserica Lui, luminat de Duhul Sfnt, ori Ca' sub eticheta
ortodoxiei sa Infiinteaz o societate, care porneste din alte mowww.digibuc.ro

145

ti; c, ccn_cr,c In altfol optcCoxia cu normele ei de vteata si urmareste alt scop deck al marei societati crestine ortodoxe de
Rasarit;
Cu toate c marea institutiune crestind ortodoxa de Rsarit este compusa din pastori si pastoriti, adeca din cei cari
Invat si din cei cari se Invat, din cei cari carmuesc si din cei cad
sunt carmuiti si condusi pe calea mantuirei, si, ca atare, este de
neadmis ca tn sanul adevratei Biserici a lui Hristos, pstoritil
sa devie pastori si datatori de ton In felul cum Biserica are a
IndeplinI chemarea Sa, fata cu fiii S6i ca si fata cu protivnicii Sai;
Cu toate ea nu prin luare de informatiuni" numai asupra
cauzelor pentru cari se trimit copiii la institute streine" de ortodoxie, se poate oprl frequentarea unor asemenea institute din
partea coPiilor ortodocsi, ci prin hotarirea parintilor, a mamelor
In special, de a nu mai trimite pe fiii sai In asemenea institute, cum

si prin Infranarea acelor institute tolerate la noi, se poate preIntampina periculul;

Cu toate ca nu prin nelncrederea In institutele de educatiune si cultur ale Statului si prin blamarea lor se poate rezolva.
problema, ci prin Intarirea acestora si prin punerea lor pe o larga bazd religioasd;

Cu toate ca nu Biserica noastra dominanta in Stat este

de vind ea nu e lasata sa se Ingrijeascal Inca din scolile primare,
de instructiunea si crest-erea religioas
morald a tineretului
Trei, ba Inca' se da trista priveliste, ea aceea ce unii cladesc,
altii darIma, si pentru aceea n'ar mai trebul umilit, ci ajutat
in chip corespunzator cu menirea Ei, dar nu In felul cum se tinde;
Totusi, pentru Ca este vorba de Incurajarea si ajutorarea initiativei private de a ave mai multe scoli de cat le-ar putea avesi
intretine Statul, scriem Prea Cucerniciei Tale sa pui in vederea
iubitului cler din acel Judet, ca atunci and Societatea ortodoxei
nationald a femeilor romilne" ii va cere concursul pentru stratigere de fonduri, sa-1 dea, Indemnand si pe ceilalti iubiti fii ai
xnei duhovnicesti din starea mireneasc a contribul cu ce vor
putea, cunoscut fiind darnicia Romanului nu numai fata de cei
de o lege si de un sange cu el, ci si fat de cei de alt neam si de
alte convingeri religioase.
Iubitul cler, insa, cautand a (IA concursul ce i se va cere, va
Documente-Aparare.

10

www.digibuc.ro

146

uz numai de acele rnijloace, cari nu-i vor stirbl Intru nimic dem-

nitatea si prestigiul sdu sacerdotal si pastoral.

f GERASIMU Episcop.

Acest Ordin circular s'a citit si In Senatul frei cu ocaziunea discutiunei asupra proectului de lege pentru recunoaste-

rea ca persoan morald a Societatei ortodoxe nationale a femilor romne".

XXII.
Sesiunea Sf-tului Sinod din toamna anului 1910 s'a deschis la 22 Octobre. Sedinte au fost la 22, 28 si 29 Octobre.
La 25 Octobre 1910 s'a trimis Presedintelui Sf-tului Sinod
urmtoarea adresd:
Ina lt Prea Sfintite Pre$edinte,

Osebit de Imprejurarea cd am fost si sunt suferind, as fi

preferat s" astept In Roman, resedinta mea episcopald, att re-

zultatul prei ce am depus pe Biuroul Sfntului Sinod, la 14

Maiu 1910, improtiva I. P. S. Mitrupolit Primat D..D. Athanasie

Mironescu, ct si chemarea mea In judecata Sfntului Sinod,

pentru Invinuirile ce mi s'au adus In Sfntul Sinod si prin Enciclica sinodal dela 24 Maiu 1910, as cum am cerut prin Actul meu cu No. 906 dela 18 Iunie 1910, adresat Sfntului Sinod.
As fi preferat, zic, s astept In Roman cele ce se vor chibzul si se vor pune la cale, pentru se red Sfintei noastre Biserici, pacea trebuincioas si a se linistl constiinta binecredinciosilor crestini.
Dar In loc de rezultat la pra ce am depus la Sfntul Sinod Irnprotiva I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, si In loc de chemarea mea In judecata Sfntului Sinod,
pentru care cerusem convocarea de urgent a Sfntului Sinod,
m vAd chemat s iau parte la sedintele Sfntului Sinod.
Trecnd preste consideratiuni de sndtate, cari m opreau
s plec din Roman, am venit In Bucuresti spre a fi la dispozitiunea Sfntului Sinod.

Din motive de sntate nu pot s yip la sedinta de azi si

de aceea sunt nevoit sd declar In scris, ceeace as fi avut de spus
verbal, In Sfntul Sinod, si anume:
www.digibuc.ro

1. Nu pot participa la sedintele Sfantului Sinod pe cat

-vreme acest Sfant Corp este prezidat de I. P. S. Mitropolit Pri-mat D. D. Athanasie Mironescu, care este acuzat ca plagiator,
imoral si eretic. Nu se poate Ingadul ca Presedintele Sfantului
-Sinod s fie sub astfel de acuzatiuni, caci este pagubitor un lucru

ca acesta atat intereselor bisericesti, cat si intereselor Tarei;

deci lumina trebue sa' se faca.
2. Nu -pot participa la sedintele Sfantului Sinod pentruca si
mie Insumi mi s'au adus, In urma, invinuiri, $i e firesc lucru ca

inainte de a lu. parte la sedintele Sfantului Sinod, sa se hotarasca judecatoreste, dupre lege si dreptate, asupra Invinuirilor
ce mi s'au adus, Intru cat nici eu nu pot sta sub Invinuiri nedovedite fail a pagubl prestigiul episcopatului roman si al Sfintei
noastre Biserici.
In acela$ timp tin sa mai declar, cd orice hotrlre se va
lu In Sfantul Sinod, sub presedentia I. P. S. Mitropolit Primat
-D. D. Athanasie Mironescu, pus sub acuzatiuni, dupre toate forallele canonice, le voiu consider ca nule si de nul efect, luate
Jiind in afard de oranduirile canonice.
f GERASIMU Episcop al Romanului
No. 1560.

25 Octobre 1910, Bucuresti.

Aceasta Adresa s'a citit Sf-tului Sinod In sedinta dela 28

'Octobre 1910.

P. S. Episcop al Argesului zice, c e dureros ca P. S. Sa

Episcop al Romanului strueste pe calea ce a apucat. Sf. Sinod
s'a rostit dej. In Enciclica data in sesiunea de primavar, de aceea acum Sf. Sinod este bine sa tina seam de declaratiunea
pe care o face P. S. Episcop al Romanului ta este bolnav si s
treaca la ordinea zilei".
In vorbirea sa I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod, din acea
sedinta, deplange pe P. S. Episcop al Romanului, c fiind bol_nav se face culpabil de as grave infrangeri a sfintelor canoane,
-pentru care se cuvine s fie chemat la raspundere &wet ce se
va inseineitosi; iar Sf. Sinod ramane In cele ce a stabilit In Enaclica sa dela 24 Maiu a. c." (dar rspunsul la ea n'a binevoit
www.digibuc.ro

148

Sinod; acest fapt si felul cum vorbe$te lit

sa-1 comunice
Sf. Sinod, ii pun intentiunile In destuld lumin."),

Sf. Sinod aprob propunerea P. S. Episcop al Argesuluf

de a se trece pur si simplu la ordinea zilei asupra adresei petitiuni a P. S. Episcop al Romanului, pentruc singur spune c6
bolnav, rAmnnd de a se lu alte dispozitiuni care se vor gsi
de cuviinf cnd P. S. Sa se va face sndtos".
Pentru toate acestea s se vazA sumarul sedintei din 28
Octobre 1910 a Sf-tului Sinod, publicat In revista Biserica Ortodox Romn" pe Decembre 1910, pag. 881, 882 si 885.

XXIII.
I. P. SfirgitElui Prcsedinte al Sf. Sinod al Sfintei Biserici
Autocefale Ortodoxe Row-Me.

I. P. S. Presedinte,

Fat cu hoarlrea ce Sf. Sinod au luat ieri, sub pre$edintia

I. P. S. Mitropolit D. D. Athanasie Mironescu, cu privire la hrtia mea cu No. 1560 dela 25 Octobre a. c., In care este vorba
de procesul canonic dintre
P. S. Sa si smerenia mea,
a protest improtiva acelei hotdrIri, ca dat sub presedentia acuzatului si fr respectarea dispozitiunilor canonice despre judecata arhiereascd; i v comunic c, des1 restabilit cu sntatea, nu pot lu parte la sedinta de azi a Sf. Sinod, ca una ce esteprezidat" de cel acuzat ca plagiatof, imoral si eretic.
In consecint declar nule si de nul efect att voturile de
eri, ct si cele ce se vor mai O. sub presedentia I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu si Inainte de a se face
judecata canonics.

t GERASIMU Episcop al Romanului

No. 1562.

29 Octobre 1910, Bucuresti.

Aceast Adres s'a trimis In dimineata zilei de 29 Octobre1910, cnd Sf. Sinod tineh sedint. I. P. S. Presedinte n'a comunicat-o atunci si nici mai trziu, In schimb arat c terminndu-se lucrrile din aceast sesiune, multumeste aduros Sf-tului
www.digibuc.ro

149

Sinod pentru rvna si Intelepciunea cu care a lucrat si In aceasla sesiune pentru binele si folosul Sfintei noastre Biserici. i. P.
S. Sa multumeste si D-lui Ministru pentru ajutorul ce a dat Sf.
Sinod cu multa bunavointh In rezolvirea luerrilor cu cari s'a
13cupat".

Iar D-1 Ministru (Sp. C. Hare multumeste Sf-tului Sinod

ca si In aceast sesiune a lucrat cu rvnd si cu Intelepciune, ash

ca Incercarile acelora cari au voit sh turbure pacea au rdmas

si de astdath zadarnice, pentruch lerarhii bisericei au fost uniti
spre a phstr pacea si a lucrh pentru binele bisericei".
D-sa citeste apoi Mesagiul Regal de inchiderea sesiunei.

$edinta se ridich la orele 12 p. m. (?).

Preedinte, t ATHANASIE
Secretar, t

Mitropolit Primat

Arch. CALLIST BOTOSENEANU

(Monitorul Oficial" No. 106 din 13 August 1910, pag 5158,

col. III).

XXIV.

I. P. S. Sale
1. P. S. Presedinte al Sf. Sind i al.Consistoriului Superior
Bisericesc al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romdne.
Bucuresti.

Ina lt Prea Sfintite Presedinte,

La Adresa I. P. S. Voastre cu No. 5 din 1911 prin care mh

-vaz chemat sh iau parte la lucrdrile Consistoriului Superior Bisericesc, convocat, prin Inaltul Decret Regal, In sesiune ordinard
de primdvarh, pe ziva de a Maiu a. c., am onoare a rhspunde cd,
inch dela Infiintarea Consistoriului Superior Bisericesc eram holarit, chiar de n'as fi fost Impedicat, sh nu iau parte la sedintele
sale, pentru motivele de ordin dogmatic si canonic, consfintite
In mod precis si categoric prin articolul 21 din Constitutiunea
Trei noastre i prin articolul 9 din Legea sinodal -din 1909,
motive expuse de mine verbal si In scris, In mai multe rnduri,
precum este bine cunoscut tuturor Prea Sfintitilor Ierarhi ai Sf inlei noastre Biserici si Membrii ai Sfntului Sinod, cari, In unaniwww.digibuc.ro

150

mitate, mi-au dat toata dreptatea, In sedinta dela 13 Ianuarie 1910.

De data aceasta, Insh, fiindca se svoneste, ch. Inaltul Guvern ') se gandeste a luh sfatul acestei adunari spre a pune legea sinodald In concordanta cu dogmele si canoanele Sfintei
Biserici Crestine Ortodoxe de Rsarit, din care facem parte,
fi raspuns la chemare si mi-as fi fcut o deosebita placere s
conlucrm cu totii
Arhierei, preoti.si mireni
pentru a red
Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane caracterul Ei ortodox de care este lipsita dela introducerea si Intronarea In Ea,
a unei organizari anticanonice si antidogmatice, prin modificarile aduse Legei sinodale In Martie 1909.
Dar, din nenorocire, situatiunea canonica a I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, In urma acuzatiunilor
precise si categorice ce i-am adus si mai ales chipul cum Incearca a se sustrage dela judecata canoniceasch, cum si interesul pentru prestigiul i demnitatea episcopatului nostru, pre
care sunt tinut s '1 apar cu pretul vietei mele, tot ash ca si organizarea ortodoxd a Sfintei noastre Biserici, ma obligh imperios s nu iau parte la nici un fel de Intrunire prezidata de cel
pus sub grave si precise acuzatiuni.

In consecint V declar, eh protestez Improtiva deciziunilor ce se vor luh sub Presedentia si In prezenta I. P. Sfintitului
Mitropolit Primat D. D. Atanasie Mironescu, Ora ce Sf. Sinod,
canoniceste constituit, nu va judech, sub paza cerintelor sfintelor canoane icumenice ale Sfintei Biserici Crestine Ortodoxe de

Rsarit, toate procesele pendinte, dintre I. P. S. Sa si acuzatorii si, Intre cari este si zmerenia mea, si le declar nule si de
nul efect.

Regret, dar, c nu pot raspunde la chemarea I. P. S. Voastre, precum regret de asemenea, c nici eu n'am avut ocaziunea
si nici nu s'au gandit vre unul dintre Fratii mei In Domnul, care
sa lamureasch starea lucrurilor In fata Inaltei Stpaniri, de ale
carei sentimente crestinesti si iubitoare de legalitate n'avem nimeni temei a ne Indol, $i
arate, eh pentru a se restabill paca si linistea In Sfanta noastra Biserica nu e de cat aceast singur si unica solutiune: a se convoch mai Intai Sf. Sinod spre a.
ludech pre I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu,.
fl Guvernul prezidat de D-1 P. P. Carp.

www.digibuc.ro

151

fata cu acuzatorii si, InsA dupre toate formele canonice, as

ca nimeni sa nu mai poata obiect ceva, si numai dupa accea Sf.
Sinod, constituity strict canoniceste si curtit de cel dovedit ca
este vinovat de imoralitate, sacrilegiu 5i erezie, s4 paseasca la
studierea modificrilor ce trebuesc fcute legei sinodale.

Pentru aceste motive, I. P. S. Presedinte, regret Inca o

data cd-'mi este absolut imposibil sd iau parte la ori ce fel de
consfatuire prezidat de I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, pn cnd mai Inti nu se va spl de-acuzarile clare 5i precise ce i s'au adus.
t GERASIMU Episcop al Romanului
li membru a.1 Sr. Sinod al Slintei Biserici Autocerale Ortodoxe Romane.

No. 562.

29 Aprilie 1911, Roman.

..EDINTA DELA 13 MAIU 1911 A SF. SINOD ').

P. S. Episcop al Romanului citeste o petitie-adres prin

care repet acuzatiunile aduse In contra I. P. S. Mitropolit Primat Presedinte".
Iat acel act:
Inalt Prea Sfintiei Sale

Inalt Prea Sfintittilui Presedinte al Sf. Sinod al Sfintei

Biserici Autocefale Orthodoxe Romne.

Malt Prea Sfin(ite Presedinte,

Acum un an In sesiunea de Primavar a Sf. Sinod am depus Ord Improtiva I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie
Mironescu pentru imoralitate, plagiat 5i erezie; iar Sf. Sinod,
samavolniceste prezidat 5i tiranisit de cel acuzat, nu au fixat
In acea sesiune termen de judecat.
In sesiunea din Toamna anului trecut, am reinoit acuzatiunea, venind in Bucuresti spre a o sustine, dar Sf. Sinod InteleI) Prima sedint d:n sesiunea de primavara.

www.digibuc.ro

152

gand gresit eh' as fi bolnav, cnd eu zisesem numai, Ca' desl bol-

nay sunt gata sh stau la judecata, au hotrlt amnarea judecarei pricinei 'Ana la InsanAtosirea mea.
In acea zi am comunicat Presedentiei Sfntului Sinod CA
sunt restabilit cu sanhtatea si ca declar nule si de nul elect orice deciziuni se vor WA sub presedentia acuzatului, pand ce mai

Inthiu se va judech pricina. I. P. S. Mitropolit Primat D. D.

Athanasie Mironescu nu au comunicat protestul meu Sfntului
Sinod, si ,chiar a doua zi, sub pretext ch Sf. Sinod si-ar fi terminat lucrdrile, au cerut si au obtinut Inchiderea sesiunei.

Astazi cnd se deschide sesiunea din nou, viu In fata

Sfntului Sinod sh mh rhdic Improtiva faptului ch I. P. S. Mitro-

polit Primat D. D. Athanasie Mironescu au dosit protestarea

mea de atunci, sh protestez contra faptului CA prezideazh necanoniceste Sf. Sinod, care, potrivit Sfintelor Canoane icumenice
ale Sfintei noastre Biserici Crestine Orthodoxe.de Rdshrit trebue mai Inainte de orice s cerceteze pra mea, si sh declar eh
sunt gata chiar astzi, dach Sf. Sinod constituit canoniceste po-

runceste astfel, chiar astki, zic, sunt gata:

1. SA' dovedesc nu numai cu acte scrise si subscrise de Insusi I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, ,ch au
cAzut In phcatul neInfrnrei, ch din aceast pricinh au dobndit

boale urite si eh ash necurat au thrnosit o biserich, fcndu-se

vinovat de imoralitate si sacrilegiu, fr de legi pedepsite de
Sfintele Canoane cu caterisirea, ci si cu marturii propusi de cei
ce au mai fhcut acuzatiuni Improtiva I. P. S. Athanasie Mironescu, marturi De cari mi-i insusesc si eu;
2. SA dovedesc cu depunerea a cloud opere, c au plagiat
dou lucrAri strine, dndu-le drept ale sale, si plagiatul, dupre
invttura Sfntului loan Gurd de Aur este asemenea furtisagului, si, deci, I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu
fchndu-se vinovat de un furt literar, este vrednic de caterisire;

3. Sa dovedesc cu Sfintele Canoane si cu votul Sfntului

Sinod dela 13 Ianuarie 1910 eh reforMa sinodal votath in Pula-

ment dupre asigurarea I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie .Mironescu, raportorul legei, ca este perfect canonich si
dogmatich, contine lucruri anticanonice si antidogmatice, adech
erezii, eh' stiindu-se plin de pAcate si din ambitie de a ajunge
Mitropolit s'au vndut credinta si au mers ph.n la a sustineh
In Senatul Tarei, In sedinta dela 3 Fetruarie 1910 eh ereziile se
www.digibuc.ro

153

pot experimenta, toate -acestea dovedite cu acte, carti, scrisori

$i discursuri ale paratului.
Declar ch.' priimesc s fiu eu caterisit In locu-i, daca dup
citirea actelor si ascultarea martorilor nu se vor dovedl aceste
acuzri.
Mai protestez Improtiva faptului cd se Incearc terorizarea mea, zvonindu-se si publicandu-se ch. Sf. Sinod ma va

suspenda ori ma va destitul, fail sa se tina seama ca, dupre

Sfintele Canoane, Sf. Sinod canoniceste constituit, nu are alta
cale a ma pedepsi decat judecandu-se pricina, si daca eu nu dovedesc ea I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu
este vinovat de cele ce 11 acuz.

Este stiut de altmintrelea ca episcopatul fiind o sarcina

inamovibil, atat dupre Sfintele Canoane, cat si dupre legile 11rei, eu nu pot fi nici destituit, nici suspendat decat prin judecata
dreapta pentru abateri bisericesti de catre Sf. Sinod canoniceste
constituit, .iar pentru delicte ordinare si politice de catre Inalta

Curte de Justitie si Casatie, si prin urmare aceste zvonuri nu

sunt decat amenintari, cari nu pot spria pre smerenia mea, cad
eu nu am teama de lumina si de judecatd.
Inca o data declar supunere si ascultare Sfantului Sinod
.

canoniceste constituit si, sunt gata a priiml ori-ce pedeaps,

daca nu voiu putea dovedl acuzatiunea ce fac de un an, dar declar nule si de nul efect ori-ce deciziuni. s'ar lu sub presedentia
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu prin violare de catioane si fard arhiereasca judecata, pe care o cer si o
voiu cere pana. cand Prea Sfintitii Arhierei, cari pot fi judecatori, vor Intelege CA, precum eu am dreptul a cere, Prea Sfintiile

Lor au datoria a ne cita la judecata dreaptd, si judecand cu

marturi si documente sd hotarascd ash ca s dea pacea si linistea

dupa care oftez, dar care nu se poate obtinea decat prin judecata dreapta si inatacabild.
Turburator al pacei este acela care nu se poate dezvinovatl si care 1si inchipueste cd, spariand, amenintand si lovind,
poate ucide dreptatea si adevarul, si ridicand imoralitatea In
dogma, acela nu sunt eu, ci Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu.
t GERAS1MU Episcop al Rornanului
No. 605.

13 Maiu 1911, Bucuroti.

www.digibuc.ro

154

Dupa citirea acestui act pe care Il depune pe Biuroul Sf.

Sinod P. S. Episcop al Romanului voeste sd iasa din sala sedintelor declarnd ca acum este vrernea ca SI. Sinod s hotarasca In liniste despre ce are de fcut, iar P. S. Sa asteatpa chemarea la judecata".
I. P. S. Mitropolit Primat-Presedinte protesteaza In contra invinuirilor nedrepte cari i se aduc si asupra cdrora Sf. Sinod s'a rostit dej. I. P. S. Sa declar c." aceasta e un adevrat
santaj din partea P. S. Episcop al Romanului".
P. S. Episcop al Romanului zice cd P. S. Sa se retrage
pentru ca Sf. Sinod s fac ce va crede de cuviinta".
Mai multi P. P. S. S. Membri zic, ca P. S. Episcop al Romanului trebue s ste la sedint".
,,P. S. Episcop al Romanului ias din sala sedintelor".
Terminndu-se comunicArile, I. P. S. Presedinte roagI
pe Sf. Sinod sa'-si de prerea asupra hrtiei P. S. Episcop al
Romanului".

I. P. S. Mitropolit al Moldovei zice ea, In prima linie sa

ne andim la rezolvirea chestiunei propusd de d. ministru" (modificarea legei sinodale).

P. S. Episcop al Argesului zice di, P. P. S. S. Membri

trebue s chibzuiascd asupra acestor chestiuni".
P. S. Arh. Valerian Rtimniceanu zice cd, hrtia P. S. Episcop al Romanului nu poate fi luat In consideratie pentruc nu
e semnat dect de P. S. Sa si dup canoane trebue sd fie semnata de trei".

l. P. S. Presedinte zice, ca Sf. Sinod consimte a se modific legea si deci rmne ca In sedinta viitoare s se aleaga
comisiunea, care sd se ocupe cu modificarea ce trebue a se aduce legei".
(Monitorui Oficial" No. 106 din 13 August 1911, pag5159, 5160 si 5161).
.

www.digibuc.ro

155

XXVI.
Majestiltei Sale Regelui Romniei
Sire,

E un an de cnd am deschis Inaintea Sf. Sinod un proces

canonic I. P S. Mitropolit Primat al Romniei D. D. AthanasieMironescu pentru imoralitate, plagiat i erezie, proces care,.
dupre Sf. Canoane icumenice ale Sf. noastre Biserici Crestin
Orthodoxe de Rsrit, consfintite prin Art. 21 din Constitutiunea
Trei noastre $i prin Art. 9 din legea sinodal din 1909, si dupre
precedentele istorice, trebuege judecat, &ad In Biseric, ca sr
In Stat, nu e admis tgada de dreptate.
Pentru diferite motive, unele mai neIntemeiate ca altele,

procesul nu s'a judecat In precedentele dou sesiuni ale SL

Sinod.

Acum vzndu-se Ca nu mai e posibil a se tgAdul exis

tenta artatelor acuzatiuni, mi se face ne mai auzita propunereca s renunt la acuzri, pentru ca In schimb SA.' se execute votul
dat de Sf. Sinod In sedinta dela 13 Ianuarie 1910 pentru modi
ficarea legei sinodale In prtile ei anticanonice si antidogmatice
introduse prin legea sinodal din Martie 1909.
Mai mult: prin viul graiu si prin comunicate sunt amenin

tat cu depunerea, ori suspendarca, dad nu m Invoesc la a

ceased necanoniceasc propunere.

Sire, cnd unui ierarh i se aduc acuzatiuni att de dare-

si de precise, ca cele ce am adus eu I. P. S. Mitropolit Pri

mat D. D. Athanasie Mironescu, demnitatea Sf. Sinod, prece
dentele istorice cer ca acele acuzatiuni sd se cerceteze chiar ex
officio, dad acuzAtorul ar renunt la actiiinea sa. Nu s'a mar
pomenit, Sire, un trg ca acel ce mi se ofer mie.
Evident ca numai prin terorizarea ce I. P. S. Mitropolit
Primat D. D. Athanasie Mironescu exercit asupra Sf. Sinod,
s'a putut vorbl de depunerea, ori suspendarea mea; cci dac
prin acuzgrile mele aduc turburare, apoi aceasta nu e cu pu
tintri dect In cazul cnd ele ar fi neadevrate, si atunci pedep.

sirea mea se impune, casi achitarea I. P. S. Mitropolit Primat D..

D. Athanasie Mironescu, dad la judecat se va dovedl c eu

am adus Mitropolitului Primat al ROTIlarliei acuzatiuni nedrepte..

www.digibuc.ro

156

Altfel nu sunt turburator, precum nu sunt turburatori Sf. PaTinti, cari, In trecut, au fcut acuzatiuni unor arhierei pacatosi,
fie aceia episcopi, mitropoliti, ori chiar patriarhi, acuzatiuni
procese de cari e plind istoria bisericeasca, si cari nici o data nu
au adus turburari dect atunci cnd cel acuzat a indraznit, prin
fatarnicie, ori Indartnicie, a se sustrage dela porunca Sf. Canoane.
Si atari nenorocite cazuri au lost une-ori. De aceea Sf. PaTinti dela Sinodul din Carthaghen, prin Canonul 115 109 au po-

runcit, ca toti cei sfintiti si clericii sa ceara Imparatului judecata, zicand: Au plcut, ca ori-carele cand-va ar cere dela
imparatul cercetarea judeturilor publice, sa se lipseasca de
cinstea sa; iar de ar cere dela impratul episcopiceascA judecat, nimic
opreasca pre el".
In puterea acestui canon, cu smerenie rog pe Majestatea
Toasted sA binevoiasc a Se milostivI spre Sf. Biserica Autocefald Orthodoxa Romand si a porunci sa se facA judecatA.
Biserica nu piere dacA se vadeste vina vreunui ierarh pA-catos. Biserica, Ins, piere dad. poporul se convinge ca In Ea
_se permit arhiereilor pcate, ne Ingduite mirenilor. Biserica
piere, Sire, daca poporul vede ea' In Ea nu este respectata drep-tatea, nu este respectat adevrul.

Justitia est fundamentum regnorum", ati zis Majestatea

Toasted. Pereat mundus, fiat justitia", au zis vechii jurisconsulti romani. Pe dreptate este Intemeiata Biserica Domnului
-nostru Iisus Hristos.
Pentru a asigur dreptatea, Sf. Canoane au acordat SuveTanului dreptul personal de a poruncl s se faca judecata de ctre Sinodul arhieresc.
Sf. Biserica a pus In dipticile Sale pre Sf. Imp Arat si Intocmai cw Apostolii*Constantin cel Mare, care a poruncit sA se
judece pricina lui Arie. Pronia VA cheamA, 8ire, sA Indepliniti

un act mai mare ca cel sAvarsit de Sf. Imparat Constantin cel

Mare, caci eresul lui Arie depart dela adevrata credinta
cativa clerici si cateva mii de crestini; iar ceeace I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu voieste sa lacA prin
tagaduirea dreptatei, prin introducerea In Biseried a principiului cA arhiereii nu sunt tinuti a raspunde de faptele lor imorale, 5i ca trebuesc pedepsiti cei cari supunndu-se Canonului
Vasilie cel Mare, desvaluesc pacatele ce stiu ca sunt facute
www.digibuc.ro

157

de arhierei nevrednici, prin aceasta se distruge crestinismul din

Romania 5i se infiinteaza o religiune de fatarnicie, imoralitate,.
neadevar si nedreptate.
Pentru ca poporul romanesc sa fie izbavit de un asemenea
dezastru, viu prea plecat a solicit canoniseasca Majesttei
Voastre porunca, pentru ca judecata sa se facd; iar cel care se
va dovedl vinovat, sa se osandeasca.
Porunciti, Sire, caci Sf. Canoane VA' dap dreptul; porun-

citi, si yeti reda Sf. noastre Biserici, pace, liniste, slava si

cinste.

Sunt, cu cel mai profund respect,

Sire,

Al Majesttei Voastre
Prea plecat 5i prea supus servitor si catre Dumnezeu smerit rugator.
GERASIMU Episcop al Romanului

13 Maiu 1911, Bucuresti.

XXVII.
Epistola confidential 1) adresatii D-lui C. C. Anion, Ministrul Cultelor si Instructiunei Publice.
Domnule Ministru,

Dupd cele petrecute azi si din cele ce mi s'au comunicat,.

nu m'as mira de loc ca Sf. Sinod terorizat, s i vre o msura
Improtiva mea, prin violarea nu fiumai a sfintelor canoane, dar
si a celor mai elementare principii de drept natural, cari poruncesc ca nimeni sa nu fie osandit fail a fi chemat s se apere In
toata libertatea $i cu toate mijloacele legale si permise.
Cand am pornit lupta Improtiva necanonicittei legei sinodale, atunci and am avut fericirea sa V aud alatitri de mine
contestand sinceritatea afirmatiunilor celui ce-'$i vandu-se con$tiinta pentru a obtine demnitatea de Mitropolit Primat, mi-am
I) Aceasta precum si petitia de mai sus catre M. S. Regele s'au dat

publicita tei dupa ce au fost divulgate de D-1 C. C. Anion, comunicndu-leSf-tului Sinod (sedinta din 20 Main 1911) i presa luand nota de continu

tul lor.

www.digibuc.ro

158

-clat perfect de bine searna de greutatea luptei ce intreprind, si

.de atunci am fost gata la orice sacrificiu.
Mantuitorul porunceste Sfintilor SAi Apostoli ca sa se
apere de nedreptate, cu atat mai mult cu cat nedreptatea ce li
_se face este, prin caracterul ei, menitd sA loveascA In adevdrul
-etern. In lupta ce se dd pre pAmant, Intre bine si eau, interesul
general cere ca binele s reuseasa
De aceea eu nu m'am temut nici de amenintarile Guyernului I. I. C. BrAtianu, nici nu m'am bucurat de laudele opozitiunei de atunci. Nici fdtarnicile sfaturi de moderatiune ale Guvernului de eri, nici indemnurile la luptA ale opozitiunei nu au
contribuit sA-mi schimbe atitudinea, nici cu o liniutd.
Perfect convins de vinovtia I. P. S. Mitropolit Primat
din cauza imoralitAtei sale, pentru care exist si dovezi, din
Cad pe unele le-a vdzut cu ochii 5i D-1 Minis Iru Titu Maiorescu,

am pornit lupta ca sA scap Biserica de pe povarnisul din care

nu se poate opri, deck respectandu-se sfintele canoane si morala publicA.

De aceea astAzi, dupd cele ce vdzui si auzii, In puterea

.dreptului ce-'mi dA canonul 115 109 cartaginean, cerui Majes-ttei Sale Regelui ca s facA uz de o prerogativA regald, consfintitA de acel canon, 5i sA porunceascA Sf. Sinod a judeca pricina,
-dupre cum pretind Sfintele Canoane. Nu aid Indoesc cA Majestatea Sa, ca un al doilea Constantin cel Mare, va sti s exerciteze
aceastd prerogativA, In interesul drepttei 5i moralei.
Scrisoarea aceasta nu are alt scop decat a \PA comunich aceasta 5i a VA atrage luarea aminte, cA pe calea ce pare CA este
pornit I. P. S. Mitropolit Primat, se face un scandal absolut ne-folositor I. P. S. Sale, dar care va face mult rau TArei si Bisericei, fdrd ca cel putin sA '1 scape.
Nu e nevoe s VA spun, CA nu voiu recunoaste nici o mdsura luatA de Sf. Sinod, panA ce mai Intal nu va judeca procesul
ce am fdcut, si sA '1 judece absolut dupre Sfintele Canoane,
,consfintite prin articolul 21 din Constitutiunea TArel noastre 5i
-prin art. 9 din Legea sinodalA din 1909.

Prin urmare ori ce suspendare, ori depunere ce mi s'ar

administra, o voiu considera nula 5i neavenita. $1 dacA nu se
adund Sf. Sinod ca sA ne judece, silit voiu fi a-'mi apdra cali-tatea de Episcop ortodox 5i inamovibil, pe toate cAile legale
.canonice: proteste la Bisericile omodoxe spre a interveni In
www.digibuc.ro

159

favoarea dreptatei, procese Inaintea instantelor civile din Tara,

cerand daune pentru nedreptatea ce mi s'ar face; 111T111C /111 voiu

cruta spre a-'mi capat dreptul si a dovedl direct sau indirect,

c nu sunt turburator, ci un om insetat de dreptate, un om a CArui gura se voeste a se Inchide, pentru ca un om imoral sa poata
ocarmul Biserica de care nu este vrednic.
Domnule Ministru, sunteti un jurisconsult prea inteligent
ca sa nu pricepeti, cA nu e cu putintA a mi se inchide gura.
Prin urmare Intelegeti de aici CA este In interesul Sattului, In
interesul Guvernului din care faceti parte, ca aceast curatire
sa se faca cu cat mai putin scandal, si prin urmare aveti cel mai
mare interes ca Sf. Sinod sA nu facA ireparabila gresala de a
crede, cal o hotarire data asa cum s'a dat Improtiva unor nenorociti preoti va servl sal Inchida. conflictul.
Nu sunt turburator, iubesc pacea, nu urasc pe nimeni, dar
iubesc mai mult decat orice curatia Bisericei al cArei Arhiereu

sunt. Prin urmare nu pot d inapoi, sunt silit sa. merg inainte,
lie ce-o fi,
Domnia-Voastr puteti servl mult Eisericei dad. D-v. ca
Ministru al Cultelor nu VA invoiti la nimic ce este improtiva
Sfintelor Canoane icumenice si dreptAtei, caci eu, Domnule Ministru, nu pot transige nici cu morala, nici cu dogmele, cAci amandou au acelas pret In fata Bisericei, si de aceea cer modilicarea legei sinodale pentruca este anticanonicA si antidogmatica, cer curatirea Bisericei de un arhiereu imoral, cAci In zadar
am reveni pe hartie la canonicitate, and In practica ne-am bate

joc si de canoane si de morala.

Priimiti, VA rog, Domnale Ministru, asigurarea inaltei
mele consideratiuni 5i arhiereasca binecuvantare.
t GERASIMU Episcop al Romanului

BucureVi, 13 Maiu 1911.

XXVIII.
Fv'EDINTA DELA 16 MAI 1910 A SF. SINOD.

P. S. Episcop al Romanului citeste o petitie-adresd prin

care arata, CA Sf. Sinod n'a procedat bine cu Ora P. S. Sale si
cere a se face judecata, potrivit sfintelor Canoane. Tot de o data
www.digibuc.ro

160

declara ca se bucurd din tot sufletul cA actualul Guvern este hotdrit s modifice legea sinodalA din 1909. DupA citirea acestei
petitii-adrese, P. S. Sa ias din sala sedintelor".
(Monitorul Oficial" No. 106 1941, pag. 5163, coI. II).

lat acea AdresA:

Ina lt Prea Sfintite Prewdinte,

In rdinta dela 13 Maiu a. c. a Sf. Sinod, cnd am depus

din nou rra mea improtiva I. P. S. Mitropolit Primat D. D.
Athanasie Mironescu, cunoscnd ceeace poruncesc Sfintele Canoane si creznd cA, cel putin de astA datA, toti ne vom supune
Sfintelor Canoane, am pArAsit sala de sedintA, pe deplin ilncredintat fiind, c as va face si cel par% 5i CA dupd aceea Sf. Sinod se va constitul canoniceste In Tribunal judecAtoresc i va
fix termen pentru judecarea prei ce am fAcut.
Cu mare mirare am aflat, Insg, cA prin o violentA cAlcare
a Sf. Canoane, I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu a rAmas In scaunul prezidential, si sub prezidentia I. P.
S. Sale s'a discutat ce este de fAcut cu pra mea.
In aceast situatiune anticanonicA si cu totul anormalg
cand acuzatul prezideazA consfAtuiri la cari nu are crept nici sA

asiste, e natural s viiu din nou i cu toat smerenia sA arat

Prea Sfintitilor Ierarhi, canonicesti membri ai Sf. Sinod judecAtoresc, cA gresit si anticanonic se procedeazd cu pra mea.

InteadevAr Sfintele Canoane spun hotdrit, cA pra trebueste cercetatd, cA cel parlt trebueste chidmat la judecatA; iar
dacA parisul sau acuzatorul nu-si dovedeste acuzarea, Sf. Sinod trebue sA-1 pedepseascA. Att si nimic mai mult.
Din Istoria bisericeascd stiti de sigur mai bine decal mine,
cA nici o dat nu s'a Ingaduit celui acuzat sA facA parte din Sf.
Sinod, care judecA pricina. Canonul 118 112 Carthaginean porunceste ca Episcopul sA nu judece judecata sa, adecA Episcopul
casi Mitropolitul, sau ori care alt Inalt demnitar bisericesc, nu
poate fi judecAtor In pkopria sa cauzA. Numai un blestemat ca
Dioscur Alexandreanul, fiind interesai In procesul ereticului
Evtihie, pe care II sustine si-1 apAr, au IndrAznit sA conduca
si s influenteze sinodul dela Efes din anul 449, ale cArui hotarIri au fost anulate si condemnate de BisericA; iar pentru ce'e

ctite s'au mai smarsit acolo acel sired au fost Infierat cu titla
de sinod tlharesc".
www.digibuc.ro

161

Deci vedeti bine, c nici vorba nu poate fi, ca discutiun

asupra acuzarei ce am facut, sa se poata tinea. In prezenta si sub

prezidentia acuzatului, and Sfanta noastra Biserica nu Ingddueste sa prezideze astfel de sedinte nu numai cel acuzat, dar
nici chiar cel interesat In achitarea acuzatului.
De asemenea nu e cu putinta s se iea vre o mgsurd Im-

protiva mea, pana nu se dovedeste ea I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu este nevinovat de acuzarile
clare si precise ce i le am adus si i le aduc.
De aceea, dar, propunerile facute de unii Prea Sfintiti
Membri ai Sf. Sinod nu sunt temeinice si nu pot rezolva pricina.
V rog sa nu perdeti din vedere, ea suspendarea, ori depunerea cui-va nu se poate face detat prin judecata si prin urmare despre aceasta nu poate fi vorba" pand nu mi se da voie sa
dovedesc acuzrile, cu acte si cu marturi, asa cum Imi permit
Sfintele Canoane.
Canonul 27 22 Carthaginean nici pe ierarhul cel parlt nu-I

opreste macar de .Impartsire, Indat ctupd Ord, deck daca

dupd doua luni dela chiemarea In judecata mai marilor din tara
lui, nu se apr. Dacd unul ca acesta nu va voi s facd cuvenita
Intampinare si s se judece la Sinodul ce In fie-care an se adun,
se va judeca, a.' Insusi an rostit asuprsi hotrlrea osandirei.
Cat pentru parls sau acuzator, acelas Canon Carthaginean
ii rezerva numai oprirea de Impartd$ire, iar nu suspendarea ori
depunerea. Dar si acea oprire i se poate aplich numai In cazul
and s'ar dosl pre sinesi, In timpul procesului. Chiar $i atunci
cand parlsul va fi oprit de impartasire, Canonul poruceste s nu
i se iea posibilitatea de a dovedI, la alt termen, Ora sa.
0 suspendare sau depunere, data Inainte de judecata, nu
ma leagd canoniceste 5i prin urmare nu numai cd nu rezolvd
cestiunea, dar contine In _ea germenul unor conflicte cu mult mai
mari 5i cu mult mai periculoase. Nu am nevoie sa insist, dar
cred cil tot, cei ce doresc pacea In Biserica, trebue sd se conving o data, cd ea nu e cu putinta de cat urmand singura cale
pe care ne-o indica SfIntele Canoane, adeca constituirea Sf..
Sinod In Tribunal judecatoresc, sub prezidentia altuia cleat a
celui acuzat, 5i cercetarea dreapta a acuzarei ce am depus.
M'am bucurat si m bucur din tot sufletul e Onor. Guvern
.actual s'a decis a modifica legea sinodala din 1909, In partile ei

eretice, parti introduse si mntinute numai din cauza I. P. S.

Documeule-Apiirare.

11.

www.digibuc.ro

162

Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, care au afirmat

in Parlamentul Tdrei, CO' se pot introduce in lege erezii ca cele
cunoscute; dar intelegeti bine csd nu putem serios discut despre aceastd chestie, cu autorul rtcirei.
.
Pentru a y supune acestea la cunostint si a N/A ruga sd
nu clcati Sf. Canoane i s'd evitati Bisericei rusinea pe care
nu o merit, am venit azi In sedint, precum i ca sa protestez
si astzi contra a tot ce se face sub prezidentia L P. S. Mitfopolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, care nu poate WA parte
la nici o lucrare pan nu se spald de acuzrile ce-i aduc si pe
cad nu mi s'au dat Inca' ocaziunea sd le dovedesc atat cu acte
scrise i subscrise chiar de cel acuzat, cat i cu marturi.
t GERASIMU Episcop al Romanului
No. 610.

16 Main 1911, Bacuroti.

Aceastd AdresA a fost depusd la Biuroul Sfantului Sinod.

XXIX.
SEDINTA DELA 18 MAIU 1911 A SF, SINOD.
S. Episcop al Roma= lui citeste iarsi o petitie-adresa prin care
protesteazA c5. I. P. S. Mitropolit Primat continua de a prezida sedintele
Sf-tului Sinod si conchide c starueste si roag pe Sf. Sinod s fac judecata. Dup citirea acestei petitii-adres, P. S. Sa adaug c si astzi ca si
In cele dou 5edinte precedente, socoteste c trebue O. se retrag din sedint, ca un act de respect pentru Sf. Sinod, pe care 11 roag s fixeze ziva
de judecat si s nu se iudece de o comisiune, ci cananiceste, dupg cum prevede si legea. P. S. Sa depune petitiunea-adresa pe care a citit-o la biurou
si voeste s iasa din sala sedintelor. P. S. Arhierea Ca list Botostineanu roag pe P. S. Episcop al Romanulei s ste in sedint. P. S. Episcop al Romanului ias din sala sedintelor" (Manitorul Oficial" No. 106/1911, pag.
5164, col. III).
lath' acea Adres:

lnalt Prea Sfin(ite Presedinte,

Am venit i azi In sedint pentru ca prin prezenta mea s
protestez iarsi improtiva faptului, cO I. P. S. Mitropolit Primat
D. D. Athanasie Mironescu continu sd prezideze Sf. Sinod taraft

a se fi dezvinovtit de acuzrile ce i-am adus si pe cari eu le

www.digibuc.ro

163

pot dovedi cu acte scrise ,si subscrise de I. P. S. Sa $i cu marturii pe cari mi i-am Insu$it, cu toate cd, potrivit canonului 27 22
cartaginean; nu Intru una, ci in trei sesiuni de-a randul ale acestui

Sf. Siriod fiind somat sd se dezvinovdteascd, dar nu s'a dezvinovtit canonice$te, I. P. S. Sa trebueste considerat ca. Insusi
si-au rostit condamnarea, iar acum nu urmeazd decdt hotrlrea
din partea Sf-tului Sinod a osandirei I. P. S. Sale.
Fac, totu$i, si astzi cerere cu insistentd ca s se fixeze
ziva de infatisare si de judecatd, cci nimic nu doresc mai mult
pe acest pmant decat s v.dz Biserica curtitd $i de erezie $i
de imoralitate. Inlturarea uneea nu se poate face Mil Inlturarea si a celeilalte. In zadar vpm reintra teoreticeste si pe hartie
in canonicitate, dacd In practicd ne vom bate joc si de canoane
..si de moral&

t GERASIMU Episcop al Romanului

No. 612.
18 Maiu 1911.

Se primeste In unanimitate propunerea I. P. S. Pre$edinte

..si se proclamd alesi membrii In comisiunea, care se va ocupa cu
modificarea legei sinodale din 1909, P. P. S. S. Episcopi al Argesului, al Ramnicului $i al Dunrei de jos... D-1 Ministru intrd

In sala sedintelor... D-sa spune ch e autorizat sd fac, in numel Guvernului, urmdtoarea declaratiune:

In ultimele vremi s'au petrecut in sanul Bisericei fapte

cari sunt de natur a sldbI autoritatea $i disciplina ei. Astfel, am
vdzut cd un Ina lt Prelat a refuzat de a se supune deciziunilor
..5i Enciclicei Sf-tului Sinod 1). Bid a vol s prejudecdm hotdrIrile Sf-tului Sinod $i s indicdm solutiuni, Guvernul este de
prere ca P. S. Episcop de Roman SA.' fie tras la. rdspundere de
cdtre Episcopatul Roman" 2). Monitorul Oficial" No. 106 1911,
pag. 5165, col. III.
1) MA numitul refuz" nu s'a comunicat, totusi, Sf-tului Sinod, pre-cum si mai sus s'a artat.
2) Prin presa s'a scris, c Ouvernul actual este ferm hotarit s termine scandalul bisericesc, care a fost provocat de Ouvernul trecut, printeo
legiferare fn Biseria anticanonica $i antidogmatic". Sau: Partidul liberal
-crede c se impune judecarea $i caterisirea Xpiscopului de Roman inainte
-de toate... Din convorbirile particulare ale fruntasilor liberali rezultd ins

www.digibuc.ro

164

P. P. S. S. Arhierei: Sofronie Craioveanu, Teodosie

$teanu si Nicodim BacAuantil si insusesc propunerea D-lui Ministru C. C. Arion. Cel dintiu citeste In Sf. Sinod urmtoarea
propunere:

Subsemnatii, membrii ai Sf. Sinod, ascultnd propunerea scris, fAcut de d. Ministru al cultelor, In sedinta din 18
Maiu corent, declarm c ne Insusim aceast propunere a d-lui
ministru, prin care d-sa semnaleaz6 Sf-tului Sinod rzvrtirea
fcut de P. S. Episcop al Romanului $i avnd In vedere numeroasele vini, de mare greutate, ale P. S. Sale precum: criticarea
prin publicitate a hotarlrilor 5i actelor Sf-tului Sinod, defimarea I. P. S. Presedinte al Sf. Sinod prin publicitate 1), c" a slu-

jit sf. liturghie nelmpcat cu fratii si In Domnul, In contra poruncei din sf. evanghelie si alte abateri canonice ale P. S. Sale,
cerem Sf-tului Sinod chemarea In judecat a P. S. Episcop 0erasimu al Romanului". Semnati: Sofronie Craioveanu, Teodosie Ploesteanu, Nicodem Bcuanu. Discutndu-se asupra acestei
propuneri, P. S. Episcop Nifon al Durfrei de jos interpreteaza
propunerea celor trei In sensul de a se pildui P. S. Episcop al
Romanului pentru rzvrtirea adusg. In BisericA", iar nu In sensul categoric exurimat de a fi chemat in judecatd. Propunerea
s'a votat, nu cu bile, cum se ceruse de P. S. Episcop al Dunrei
de jos
care zice c' aceasta n'o cere pentruca s'ar indol c
ar fi vre unul din P. P. S. S. Membri cari s n'o voteze, din contra crede c va fi primit cu unanimitate, dar a cerut votul cu
bile, petitru ca s nu se poat obiect cA, fiind cl. Ministru de fat
In sedint, s'ar fi influentat In ceva votarea"ci cu apel nominal
precum a cerut P. S. Episcop al Rmnicului. Rezultatul votului
este: Votanti 12. Au votat pentru, 12. Se proclam propunerea
priimit cu unanimitate de 12 voturi, fiind 4 absenti" (Monitorul Oficial" No. 106/1911, pag. 5166, col. II 5i III).
Intre cei absenti nu era si I. P. S. Mitropolit Primat, care,
des a fost nevoit s cedeze prezidenfia, a rmas pe scaunul su
de Presedinte al Sf-tului Sinod.
ea' s'a hotrit o actiune discret dar binevoitoare pentru Mitropolitul Primat... D-1 Ionel Brtianu a dispus ca ziarele liberale s adopte a not cate
goricg pentru caterisirea Episcopului de Roman" (,,Dimineata" dela 20,Main 1911).

1) Prin publicitate nu s'a dat deal actele oficiale de mai sus, as

cum obisnuiau si obisnuesc toti Ierarhii Trei.

www.digibuc.ro

pre

165

S'a decis de Sf. Sinod chemarea P. Sfintitului Episcop

ul Romanului In judecata pe ziva de Vineri 20 Maiu 1911, orele
9 dimineata (Monitorul Oficial" No. 106 1911, pag. 5166, coloana III).

Ziarul Universal" anul XXIX, No. 135 de Vineri 20 Maiu

1911 publica urmatorul interview cu Domnul Take lonescu":
Imediat ce s'a cunoscut solutiunea data de Sf. Sinod conflictului dintre P. S. Episcop de Roman si I. P. S. Mitropolitul

Primat, am cautat sa vedem care este parerea d-lui Take Ionescu 5eful partidului conservator-democrat partid care Inca
dela isbucnirea conflictului Sinodal a luat atitudine In Parlament.

D. Take Ionescu, a binevoit sa ma primeascd, Indat ce s'a

Inapoiat dela Inmormantarea generalului Manu. Iata convorbi-

rea urmata:
Cum gsiti hotartrea Sinodului de a da in judecata pe
Episcopul de Roman, pentru abateri grave dela canoane si razvrtire semnalata de guvern?
Pur si simplu scandaloasd. Sfntul Sinod, care s'a ilustrat as de trist cand cu afacerea Ohenadie si care de abia s'a
putut atunci spal gratie patriotismului oamenilor politici In
frunte cu Lascar Catargiu, tine probabil s scada in opinia publica.

Gum va explicati acuzatiile ce se aduc Episcopului de

Roman?

Este o adevarata copilarie de a-si Inchiput .cineva ca

Tinvinuirile precise aduse Mitropolitului Primat c a sustinut ca
raportor o lege pe care el Insusi o declarase colegilor sai, morti
_si vii, ca anticanonica; CA a tdrnosit o biserica In stare de necuratenie trupeasca, ceea ce e un sacrilegiu, fail sa mai vorbesc
de cele mai mici, se pot acoperl prin inchipuirea razvratirei 5i
abaterilor canonice ale denuntatorului. Gurile rele pretind CA

aceasta se datoreste unor dorinte mai Intinse de a nu se prea

_zgandarl pacatele din vieata privata 5i ale altora. Nadajduesc
ca nu este as. Dar daca ar fi as, se face o socoteala gresitd;
in afara de desbaterile dela Sf. Sinod, societatea laica are 5i
interesul_ si mijlocul ca s faca lumina desavarsita.
Nu admiteti toleranta pentru slabiciunile omenesti?
Sunt foarte tolerant 5i aceasta este pricina pentru care
www.digibuc.ro

166

am rugat presa partidului conservator-democrat pana acuni

sa pstreze tacere, Am tot nadajduit sa se iveasca Imprejurarea
care sa lase toate acestea In necunoscut. Cum se Infatiseaz Insa astazi lucrurile, tacerea ar fi o rusine.
Ce yeti face d-voastra?
Astept sa vad daca desbaterile si judecata Sinoduluir
de rndul acesta vor fi omenesti, adica cu garantiile cunoscute
ale justitiei eterne. In urma, dupa ce Sinodul Isi va fi jucat rolul
cum va $tI $i Inca o data nadajduesc spre binele lui s si-1 priceapa
va venl rolul societtei civile.

Nu uitati Ca la pacatul monstruos de cnd cu judecata

lui Ghenadie, mntuirea n'a venit din Sinod, ci din societatea
civila.

Aveti d-voastr un interes politic In aceasta chestie?

Absolut nici unul. Politica n'are ce cut, sau mai bine
n'ar trebul sa aiba ce caut In chestii de ordine $i de dreptate
eclesiasticd. Este Insa la mijloc o chestie de dreptate si de civilizatiune care nu poate sa nu intereseze pe oricine In afar
de orice consideratie politica".

XXX.
SEDINTA DELA 20 MAW 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial" No. 107/1911 pag. 5208, 5209 si 5210).

P. S. Arhiereu Callistrat Biirliideanu zice, ca in sedinta precedenta

n'a putut lu parte pn la sfarsit, pentru c se gseste suferind. CA a luat
cuvntul ca s declare, c P. S. Sa s'a solidarizat cu P. S. Episcop al Romanului numai cnd era vorba de legea sinodal din 1909, dar acum cand
s'a hotarit a se modifica legea, nu mai are nimic de zis. Se ii act".
P S. Arhiereu Meletie Constanteanu depune la biurou dovada data
de P. S. Gerasimu Saffirinu Episcopul Romanului In semn de priimirea adresei de chemarea in judecat.
D-I Ministru al cultelor si instructiunei zice: Pentruca Sf. Sinod s.
fie pus in cunostint de toate actele savrsite de cAtre P. S. Episcop al Romanului, se crede dator s comunice dou petitiuni adresate de P S. Sa,.
una d-sale, ca ministru al cultelor, si una M. S. Regelui. D-sa citeste petitiunile adresate de P. S. Episcop al Romanului, att d-sale ca ministru al
cultelor ct si M. S. Regelui 1) Se i act".

P. S. Episcop al Romanului este poftit in pdinta.

1) Ambele aceste acte s'au reprodus mai sus pe paginile 155-159. D-luf

Ministru C. C. Anion nun s'a trimis petitiune, ci epistold confidenaald st

personald; totusi D-sa a divulgat-o sub titlul de act sdvtirsit de P. S. Episcop al Romanului".

www.digibuc.ro

*167

1P. P. S. S. Episcopi al Dunarei de jos 5i al Rmnicului Noul Severin propun impacarea !rare Le. S. 1Mitropo1it Primat 5i P. S. Episcop al
Romanului.

Deci, propunerea de pace, dupa formala chemare in judecata a E. S.

Episcop al Romanului, care, din acuzator se vede transformat In acuzat.

P. S. Episcop al Romanului zice: Tin sa declar ca n'am nici o ura

asupra nimanui $i n'am nici un cuvnt, nici duhovnicesc, nici material de a
uri pe cineva. Daca vre o urao e aceea care ne e ertata, ura improtiva relei
credinte, ura improtiva nernduelei In general; dar asupra omului nu.
clara ca pe I. P. S. Mitropolit Primat nu-1 uraste personal, ca e o nedreptate

care i s'a fAcut and se zice a P. S. Sa face chestie personala, pentruca

vaaind nernduiala a pornit pe drumul acesta. P. S. Sa zice: sunt vrajmas
al nernduelei, nu al omului, s ma fereasca Dumnezeu. Cum au facut Sfintii
Printi predecesorii nostri, tot as si eu zmeritul ma arguesc ca nernduiala

sA fie prefacuta In buna rnduial. Numai din curat dorinta de a veda.

biserica Tina in _Nina rnduiala fac ceeace fac; imi dau bine socoteala de
ceeace se va puta Intmpl cu mine, caci nu sunt copil, sunt om batrAn;
dar cu ajutorul lui Dumnezeu sunt gata la toate. Ce are a fie \clack' nu voiu
pute cloyed) prile aduse, ma yeti pedepsi si stiu ca nu ma pedepsesc paci fratii mei in Domnul. Avem ci uncle sa autm dreptatea penlru
cele ce voiu crede c e nedrept; veti pedepsi un calugar, pe Gerasimu".

Faceti ce credeti pentrua eu am cerat jndecata. AsA va rog sa se

inteleag toata atitudinea mea. De altfel, zice P. S. Sa, va sunt foarte recu-

noscator si cu respect ascult cuvintele P. P. S. S. Voastre pentruc sunt

pornite din inima, dar va rog sa nu mai staruiti ea s revin asupra kotarirzi
ce am luat pe raspunderea mea".
P, S. Episcop al Ifu$ilor zice, intre altele, ca P. S. Episcop al Romanului sa-si calci pe inima i sa cedeze. P. S. Arhiereu Callist BotoOneanu
a zis, intre altele, ca, P. S. Episcop al Rornanului s nu se joace cu judecata,
ci mai bine sa voiasa pacea frateasa $i sa renunte la judecata. I. P. S. Mitropolit al Moldovei i Sucevei, Pre$edinte, roaa pe.P. S_Episoop al Roma-

nului s revia asupra hotarirei si insistentei de a se judea. Struiti s

se faca judecata sau voiti sa v ImpAcati aici In incinta Sf. Sinod"?
P. S. Episcop al Romanului zice: Sfint dator sa rspund. an dragostea
ce aveti, si aceasta vA face cinste, vAd ca doriti pacea. Si eu doresc pacea

si cred ca lucrez pentru pace, dar m tem a nu fac o gresal plecnd pe

panta dragostei atre aproapele, a nu fac gresal de a d cuvintelor Mnthitorului
inteles. S'a adus cuvntul Evangheliei: cu aruncarea pietrei. Va
aduc aminte ca Mntuitorul a zis azeasta iiind provocat de cei cari cereau
judecata. Dar tot Mntuitorul a zis: Nu judecati ca sa nu fiti judecati. So
nu punern in oontradictie avintele Domnului. Trebue sa stim cnd sa uzarn
de fiecare cuvnt din invataturile Domnului In pastoria duhovniceasca. Si
mie nevrednicul mi s'a dat scaun de judecata $i and yad oaea c vrea s
maance iarba rea, sa o gaseasa galbeaza, sunt dator sA o trag inapoi. land
ma spovedesc la duhovnic si-i spun un pacat pe care 1-am facut, dar pe care
nu il mai stie nimeni afara de Dumnezeu si el mi-ar zice: sa nu mai slujesti
cele arhieresti ca iti rserzi suiletul, ramne la credinta mea sa ma folosesc

www.digibuc.ro

*168

,.

de sfatul ce mi-a dat duhovnicul. Dar cAnd pacatul meu e eunoscut de oameni, atunci se schimba chestia".
Atunci Arhiereii in scaun de judecata sunt datori sa-'si calce pe
inimA, sa se uite la ce zice Mntuitorul, nu la persoana lui Gerasimu sou a
I. P. S. Mitropolit Primat. CA MAntuitorul a insarcinat pe Duhovnici 5i Arhierei sa priimeasca rnarturisirea pacatelor. Dar aici e cazul de greseli ajunse
la eunostinta si a copiilor. CA fata de asemenea greseli, biserica din oficiu

e datoare sa-si faca datoria 9. Dorim cu toSii pacea, dar n'avem ce face,
trebue sA stm strmb, dar sA judecam drept. P. S. Sa zice: Cu I. P. S. Mitropolit Primat n'am nimic personal, bitie mi-a facut, rau nu. Dar din cele ce

1) P. S. Episcop al Romanului auzind in sedinta Sf. Sinod dela 23

Maiu 1911, sumarul sedintei dela 20 Maiu 1911, 5i vazdnd ca ideile i s'au dat

foarte pe scurt, In cdt niai mull ii pagubeste andirea cleat i-o foloseste, si
neputnd lud cuvntul spre rectificare, fiindca nu se afld in Sf. Sinod ca
membru deliberant, ci ca acuzat, 5i-a fixat In scris, pentru intrebuintate ulterioard, cele ce urmeaza, din cdte si-au adus aminte cd le-a supus verbal la
cunostinta Sf. Sinod In sedinta dela 20 Maiu 1911:
Prea Sfintitii cari au vorbit mai Inainte de mine m.A indeamn la Impacare, aducAndu-mi inainte cuvintele Domnului: cine este fara de pacat
Intre voi sA radice int'di piatra asupra ei". E bun cuvntul acesta, si pre ldnga
el a5 mai puteA adauge si eu Inca si altele tot ale Domnului, ca de ex.: de

seapte zeci de ori ate seapte de-ti greseste tie fratele, iart-i lui"; si: nu
judecati ca sa nu fit judecati"; ins. tuturor acestora de le vom d'a Inteles
ca se aplicA in toate cazurile 5i tot de una, le vom clA as putere, ca, prin ele,
vom ajunge sa desfiintam institutia judecatoreasca, ca fiind adecA In improtivire cu aceste InvAtaturi ale Donmului. Apoi, unde mergem!? tEle,,ne-am invtat ca. trebuesc Intelese sa nu-si faca oamenii singuri lorusi dreptate, ci sa
lase judecata la Dumnezeu, care da fie-caruia dreptatea prin Aceia carora El
le-au dat scaun de judecata, cum este judecata ce o face arhiereul $1 duhovnicul in scaunul mArturisirei si cum este judecata ce o fac arhiereii in scaunul public de judecator, in Sf. Sinod".
Astfel fiMd Intelesul cuvintelor ce mi se aduc Inainte spre a ma plecA

la Impacare, tin sa arat ea, daca ar fi vorba de pAcate facute, sa zicem de

preut ori de arhiereu, 5i stiute numai de pkatos, de Dumnezeu, de diavolul
si de duhovhic, ramdne la pacatos sau sa se supuna canonului duhovnicului,
daca are frica lui Dumnezeu 5i grije de mAntuirea so, sau sa mi se Supuna
daca e ticalos, In care caz 1st va perde sufletul sau, dar nu va mai smintl 5i
pre altii. Cdnd insa e vorba de pacate, .cum e cazul cu ale I. P. S. Mitropolit
Primat, cart au ajuns sa fie cunoscate de toata lumea, pentru acestea rtrebueste sa se facA judecata. Dumnezeu au dat Prea Sfintiilor Voastre scaun
de judecata; sunteti datori, ori va place bri nu va place, sa faceti judecata,
ca sa se vaza si de der 5i de popor ca, tinem la vieata curatA a Bisericei,
precum voeste Dumnezeu. Prin urmare, intelegeti ca 5i de as vol eu sa iert,
n'as puted sa fac ash cevA, cad procurorul duhovnicesc, Biserica, din oficiu,
e clatoare sa judece si sa aplice doftoria de tamaduire. Deci, pentru aceste
rezoane eu nu pot face impacarea; ci, pentrq curmarea scandalului, sunteti
datori sa judecati, caci numai as se face folos duhovnicesc".

www.digibuc.ro

1 69

a spus se vede cari sunt rezoanele pentru care sa si vrea sa se impace nu

poate".
Judecata incepe.

P. S. Arhiereu Callist Botoweanu zice: Pentruca in parele ce a

facut P. S. Episcap al Romanalui in contra I. P. S. Mitropolit Primat a pomenit i de Sinodul lui Dioscur, nurnit talharesc 5i aceasta crede ea a facut-o
nu WA intentie, cu profund respect il intreaba pe P. S. Episcop al Romanului: Sf. Sinod cum este constituit, canoniceste sau e tlhareste"?
Aceasta intrebare o face P. S. Sale si P. S. Episcop al Dunrei de jos
si I. P. S. Mitrapalit al Moldovei, Presedinte, si il roaga sa se rosteasca".
P. S. Episcop al Romanului zice: Sa ma fereasca Dumnezeu a crede
ca Sf. Sinod al Bisericei Ramane e talharesc si sa fereasca Dumnezeu ca
acest Sf. Sinod sa faca acte de acelea care s fie de ash natura ca sa merite
acest nume; cA pana acum abia este la inceput si aceasta nu s'ar pute zice
decal atunci and s'ar face vre o calcare de canoane".
P. S. Episcop al HuVlor i i. P S. Mitropolit 1 Moldovei, Pre6edinte,
II intreaba pe P. S. Episcop al Romanului si-1 roagA sa declare: E constituit
canoniceste Sf. Sinod sau nu ?".

P. S. Episcop a/ Romanului zice: ca ar fi zis ca nu e canoniceste

constituit d;ca ar fi fost sub presedentia I. P. S. Mitropolit Primat, dar intru
cat este sub presedentia I. P. S. Mitropalit al Moldovei si Sucevei, n'are de
cat sa zica, c5 e constituit canoniceste. Totusi, intru cat vede ca asist si I.
P. S. Mitropolit Primat, face o intrebare: Stie ca I. P. S. Mitropolit Primat
are tot dreptul sa stea la locul I. P. S. Sale, pentrucA Dumnezeu <la jos din
scaun, dar il roaga, dacA crede ca e bine, fiindca e chemat in judecata P. S.
Sa, pentru a fi ferit de price banuiala ca s stea sau nu in 1ocul I. P. S.
Sale, pentru a nu se putea zice ca a inriurit in ceva judecata i). Trebue s se
stie daca I. P. S. Sa sta la local I. P. S. Sale ca judecator sau ca asistent.
Ca P. S. Sa l'ar priimi si ca judector, clack' n'ar avea ce ere cu I. P. S.Sa.
Ca I. P. S. Mitropolit Primat a fost reclamat de catre P. S. Sa sl fie chemat'
in judecata Sf. Sinod de doi ani, iar P. S. Sa este chemat in judecata numai
de eri si s'a supus".
D. Ministru zice c d-sa este de prere c n'ar trebul a se prelungl
chestia".
I. P. S. Presedinte declara ca Mitropolitul Primat e numai ca asistent.

P. S. Episcop al Romanului declar, ca daca I. P. S. Mitropolit e

aici ca asistent, n'are nimic de zis. C'd P. S. Sa recunoaste c5. Si. Sinod este
constituit eanoniceste, dar crede c aceasta nu-i ridica dreptul de a putea
s faca recuzari".
Se citeste actul de acuzare improtiva Prea Sfintitului Episcop al Rn-manului, act care nu i-a fost comunicat odata cu chemarea in judecat.

P. S. Episcop al Argeplui zice, c fiind timpul intarziat, cycle ca

trebue a se amana pentru alt sedint si s i se comunice Prea Sfmtitului
Episcop al Romanului actul de .acuzare in copie".
I. .P S. Mitropolit al Moldovei i Sucevei, Pre$edinte, adresandu-se
catre P. 5...Episcop al Romanalui, zice: Dup ce ati ascultat actul de acuzare 5i propunerea fcut de P. S. Episcap al Argesului, cred cA aveti trebuinta de a vi se trimite copie de pe actuI de acuzare".

1) Forma de expunere este a celor ce au facut sumarul sedintei.

www.digibuc.ro

170

P. S. Episcop al Romanului zice: Cred c e bine a m ascult si

pe mine.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, Presedinte zice ea' e tarziu, fiind orele 121/2 si crede ca ar fi bine sh se continue Luni, iar ipna atunci

sa i se trimit actul de acuzare In copie".

D. Ministru zice, cg de oare ce P. S. Episcop al Romanului insist sa
i se de voe O. vorbeasc, d-sa crede c e bine a-I ls s vorbease".
P. S. Episcop al Romanului citeste urmtorul act pe care apoi II depune pe Biuroul Sfntului Sinod:
Ina lt Prea Sfirdite Presedinte,

Raspund cu grab la chemarea Sfntului Sinod. Zic: cu grabA, ca s

adaug imediat, cg-mi cunosc datoria ce am ca Episcop, sb." dau ascultare unei

chemri a Sfntului Sinod si c niciodat nu voiu lips1 dela supunerea cu

care ii sunt dator, din porunca Sfintelor Canoane.
Dar Sfintele Canoane nu numai ca nu-mi impun s renunt, din porunca
cuiva, la acuzari pe cari constiinta si cunostintele mele mi le indic sa le
fac, dar acele Sfinte Canoane m pedepsesc chiar, dac stiind pcatele unui
arhiereu, Ie-asi ascunde. AO porunceste Canonul 71 al Sfntului Vasilie ceI
Mare si Canonul 25 al Sinodului dela Anghira.
Este o nou erezie de care s'a fcut Vinovat I. P. S. Mitropolit Primat
D. D. Athanasie Mironescu, In sedinta dela 18 Maiu a. c. a acestui Sfnt Sinod, (Land cuvintelor unui sfintit Dasc61: pe cele ce nu le vedem s le lsm
la judecata lui Dumnezeu", o alt insemnare dect cea adevrat, pentru a
ajunge la concluziunea, c tot ce se face pe ascuns, sa nu se cerceteze.
De aceea dar, dup ce Sfntul Sinocl 1-a auzit propoveduind si aceasta
noua erezie, care distruge si taima pocaintei si autoritatea duhovniceasca a
arhiereului, cu mare mirare am vzut c Sfntul Sinod In loc s-1 cheme pe
I. P. S. Sa la rspundere si pentru aceast noti abatere, am vazut ca eu
sunt chemat la judecat, ca acuzat, pentru abateri grave canonice si pentru
razvrtire. Prin urmare din acuzator m vAd transformat In acuzat.
De abateri canonice nu m stiu vinovat, cAci numai abatere dela canoane nu este ceea ce am facut eu pn acam, cernd judecata. Iar de razvrtire de as fi vinovat, D-1 Ministru trebui s m trimit In judecata
Inaltei Curti de Justitie si Casatie potrivit articolului 17 din Legea sinodal.
Sa m fereasca Dumnezeu de a banui, c5. Sfntul Sinod ori Stapnirea lumeasca vrea sa osandeasca pe un nevinovat, pentru ca s scape un pacatosI
Dar datoria de a ma apr, ma sileste s ridic, In prealabil, cteva
incidente pe cari le voiu dezvolt pe rnd, sigur flind c, potrivit afirmatiunei de mai multe ori repetat a D-lui Ministru de Culte si Instructiune
Pub licA, judecata se va face cu respectarea tuturor principiilor de drept.
Acum, mai Inainte de toate, rog pe Sfntul Sinod s binevoiasca a
vede ca acuzarea ce ani s'a adus In Sfantul Sinod, In sedinta dela 18 ale
curentei luni, trebueste suspendat 'Ana ce mai Intfii se va ludech procesul
canonic ce am facut de acum un an, I. P. Sfintitului Mitropalit Primat D. D.
Athanasie Mironescu, pentru imoralitate, sacrilegiu, plagiat si erezie.

www.digibuc.ro

171

AsA este canonic caci a$A porunceste Canonul 74 al Sfintilor Apostolf

zicnd: Episcopul de s'ar prihant pentru oarece, de dtre oameni vrednicf

de credint, nevoe este a se chemA el de ctre Episcopi"... In Pidalion cairnurmatoarea tAlcuire la acest canon: Dad. vreun Episcop s'ar Or! de oamenf
vrednici de credint si neprihniti, pentru vre-o bisericeascI vina, este nevoe
a se chernA de Episcopi la judecatP. A$A porunceste Canonul 37 al Sfintilor
Apostoli, Canonul 20 al Sinodului dela Antiohia si toate Sfintele Canoane
referitoare. Aceasta este si ratiunea pentru care Sfintele Canoane poruncesc,

ca de don ori pe an sa se adune Sinodul Episcopilor. Intre atributiunile

unui asemenea Sinod este si judecarea ;Ardor improtiva Ierarhilor Sfintei
Biserici. Sinodul este dator s clime partile in judecat, fr nici-o IntArziere, s cerceteze $i S hotArasd, spre a nu clA prilej celui Wit s socoteased, ca fugind de judecata si prelungind vremea, cu aceasta cAstiga
se foloseste.
A$4 porunceste partea din urma a Canonului 74 al Sfintilor Apostoli.

Dad. Sf. Sinod procedead in altfel, se cald Sfintele Canoane si se

desfiinteadprincipiul cel mare si sfnt, care d drept oridrui crestin,
in
imprejudri si unui pagAn,
ca s cear Sinodului Episcopilor s-i permit
a dovedl vinovtia vreunui arhiereu. In asemenea nenorocit caz ar fi absolut
cu neputinta ca vreodata vreunul mai mic sa poat ajunge a dovedi vina
unuia mai mare, Cci totdeauna se vor pute pune la cale slujitori, cari s
invinovateascg pe cel mai mic de abateri canonice si de rzvrtire, ca s
scape pe cel mai mare dar vinovat. In asemenea nenorocit caz, s'ar stabill
principiul, ca un general, bunioar, care ar fi invinovtit de catre vreun ofiter inferior, sau de dtre altul din Mad de starea militar, in foe sa se apere
si s se dezvinovateasca pe dile legale, ar puteA scp de acuzator, poruncind trupei de sub comanda sa, sa culce pe acela la pmnt, prin strpungerf
cu baionetele.

In cazul meu, mai mult dect in oricare altul, se impune ca Sf. Sinod
sa cerceteze intAi acuzarile foymulate de mine, cari privesc nu numai necanonicitatea legei sinodale pe care I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie
Mironscu a sustinut-o, iar astazi cu totii, Impreun cu Onor. Guvern, ati retunoscut i ati declarat c trebue modificat i v si mi$cati In acest sens
ci $i faptele personale ale I. P. S. Sale.
Nu o data*, nu de trei ori, ci de nenumrate orti am chemat In judecat
pe I. P. S. Sa, dar a fugit de judecat, sub mai multe pretexte; si acum chiar,
ca o ultima zvrcolire, incearca prin altii s fac a fi eu asAndit, inainte de

a dovedi vinile I. P. S. Sale.

Protestez improtiva faptului, ca in loc de a se judeca acuzatia ce amfcut eu $i am depus-o pe Biuroul Sf. Sinod, se Incerd osndirea mea.
Cer sa dovedesc acuzatiunile pe care le-am farmulat de attea orL
Cer aceasta spre a ma disculp pe mine insumi de acuzatiunea de razvratire
ce mi se face.
De aceea, chiar acum depun fotografia uneea din .scrisorile scrise si
subscrise de I. P. S. Mitropolit Primat, D. D. Athanasie Mironescu, din carese vede, din destul, c I. P. S. Sa si-a dlcat juramntul curatiei si s'a facut
vinovat de sacrilegiu, dci fiind bolnav de boale lumesti, in anul 1899 cnd
erA Episcop al Eparhiei RAmnicu Noul Severin, a indraznit sa trnoseasa

www.digibuc.ro

172

biserica din comuna Turburea, judetul God. Scrisoarea original o tit! ladispozitia Sf. Sinod.
Iata cAteva pasagii din acea epistala: ...Din parte-mi vei sti cA o duc

acum mai flu de cum eram and ai venit daunazi la mine. Medicamentele
din urma mi-a agravat boala si crede-mA ca nu stiu ce sA mA fac, acum mai

ales, and la 2 Sept. trebue sa particip -la prirnirea congresului studentilor

universitari in Rmnic, iar la 15 trebue sA plec in Do lj in vizitatie canonica
si de acolo in God, la sfintirea Bisericei din Turburea... Adu-mi-le singur"
imniste certificate de liber cAltorie (32) pe cAile ferate romne
preuna cit cevA medicamente, Insa nu mai mult de aceste din urma, ci de
interne in flacoane, vre-o 4, iar externe-Bru, mai bine imi
celelalte
priesc acele"...
Cnd vom infra in fohd, voiu intarl cu marturi si expertiza medicala
gravitatea probei materiale ce V'am produs.
Pentru asemenea fapte trebueste luata masura poruncita de Canonul
25 apostolic si altele dacA ne e fricA de Dumnezeu, dacA ascultArn porunca

Sf. Canoane si daca voim ca poporul sA nu se departeze dela noi toti, ca

hiind si noi infectati de pacatele I. P. Sfintitului Mitropolit Primat D. D.
Athanasie Mironescu.

Depun si opera iezuitului Victor Cathrein, intitulata Die Sittenlehre

des Darwinismus", impreund cu opera I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, intitulata Ellett evolutionistr, pe care in cAteva momente controlnd-o Prea Sfintiile Voastre, vA puteti convinge CA este un
plagiat, un furt literar, pedepsit de acelas canon 25 apostolic.
Cnd vom intrA in fond vA voiu dovedl ca I. P. S. Sa a mai plagiat si
-alta operA. VA voiu dovedl de-asemenea cu o scrisoare a I. P. S. Sale ca
Insusi se recunoaste pe sine plagiator, zicnd: surfer cu rezemnare acuzarea
de plagiator ce mi s'a f Acut".
Voiu dovedl cu o carte adnotata de insusi I. P. S. Sa si cu o scrisoare
adormitului intru fericire Mitropolit Partenie ckre I. P. S. Athanasie Mironescu, cu marturii ce-i propun, ca inainte de a ajunge Mitropolit combAtei
proectul de lege sinodal, iprecum se mai constata si din o scrisoare a I. P.
S. Sale din 17 Ianuarie 1909, pe care o voiu depune la judecarea in fond a

procesului si din care reproduc aid urmAtoarele rfinduri: ...Cu deosebit

placere am vazut in Vestitorul" notita despre neadmiterea laicilor In Sinod. Actualul proect al guvernului pentru modificarea legei sinodale n'a mers
asA departe, ci s'a marginit a propune participarea la Sinod a clericilor mi-

reni si monahilor din treptele inferioare. Dar si aceasta este nu mai putin
anticanonia, de oarece clericii inferiorj s'ar investi de cAtre puterea lumeascA cu atributiuni administrative, disciplinare si judiciare de ordin pur
spiritual pe care dup legea dumnezeeascA nu le au deck clericii din treapta
-cea mai superioara, si nu le sunt date de oameni, ci de Dumnezeu".
Voiu dovedi cu marturi si cu amintita scrisoare a repausatului Mitropolit Parthenie ca I. P. S. Athanasie Mironescu a ajuns Mitropolit cu ajutor
de boeri stApfinitori, fatA de cari si-a luat angajamentul s'A sustinA legea ne-

canonica si nedogmatica, al carei raportor a fast, si prin aceasta s'a facut

-vinovat de pedeapsa prevAzutA de Canonul 3 al Sinodului al VII-lea icumenic.
Chiar dupa ce Sf. Sinod a votat In sedinta dela 13 Ianuarie 1910 modi-

www.digibuc.ro

178

ficarea legei sinodale. I. P. S. Sa a sustinut in Senatul Tarei la 3 Februarie

1910 ca erezia se poate experimenta. Toate acestea le v6iu dovedl and se
va trata chestia In fond. E foarte trist ca I. P. S. Sa n'a urmat pilda I. P. S.
JViitropolit al Moldovei i Sucevei D. D. Pimen Georgescu si P. S. Episcop alHuiior D. D. Conon Aramescu Donici, cari, dupa ce s'au convins c sustinusera erezii, in urma votului dela 13 Ianuarie, n'au mai sustinut ca legea e
buna si ca se poate experimenta.
Acum, dupa ce vaturati cu ochii marturisita prin scrisu1 si subscrisul
I. P, S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, dovada materiala a
imoralitatii si sacrilegiului, ca sa nu mai zic nimic deocamdata despre cele
lalte fapte, Va intreb cu zmerenie, daca nu vedeti ca se impune imediata ca
terisire a I. P. S. Sale.
In orice caz, eu conchid si cer, In preliminar, ca cel putin Si. Sinoct
sa declare ca acuzatiunile ce mi
adus mie, nu se pot judeca pang ce mai
intaiu nu se vor judec acuzatiunile ce am adus eu I. P. Sfintitului MitropolitPrimat D. D. Athanasie Mironescu, sau in cl mai extrem caz sa dispuna
a se uni intr'un singur proces ambele acuzari, adica sa se conexeze si sa se
dispuna i citarea I. P. S. Sale la judecata.
Daca Sf. Sinod, prin mposthil, mi-ar respinge acest incident prealabil,
voiu trece la ridicarea altor incidente tot ash de importante.
Depun cu aceasta, lista marturilor de cari am trebuinta In dovedirea_
celor mai sus expuse.

t GERASIMU Episcop al Romanului

Bucuroti, 20 Maiu 1911.

LISTA DE MARTORI
Dr. C. Chiricescu, profesor universitar, str. Italiana, 30, Bucuresti.
D. Gomoiu, directorul Inchisorii Mislea.
Preot. Ec. Niculescu, lost protopop de Tulcea, fost director de Semi
nar. R.-Valcea.

Tudoric lonescu, fost irate in Monastirea Cozia; in serviciul CailorFerate Ploesti, cunoscut Politiei si Parchetului Prahova.
D-ra Cati Varlaam. Institutul Surorilor de caritate, str. C. A. Rosetti,
Bucuresti.

D-na Olimpia Vasilescu, Institutul Surorilor de caritate, str. C. A. Ro

seti, Bucuresti.
D-ra I-larvat, Instit. Surorilor de caritate, str. C. A. Roseti, Bucuresti..
Preotul D. Lungulescu, Biserica Madona Dudu, Craiova,
D-na Preolul D. Lungulescu.
Preotul Malgescu, Tg.-Jiu, si
D-na Preotul Malaescu.
Arhimandritul Pahomie, Sf. Episcopie. R.-Valcea.
C. Cernaianu, str. Schitul Maicelor, 9 bis, Bucuresti.
Preotul Die Rosoga, Turburea, Gorj.

www.digibuc.ro

174
Dr. Sunda, farmacist, Bucuresti.
Dr. Dragomir Demetrescu, Muzelor, Loco.
Ec. Sandulescu, protopop de Vlasca.
Preotul Partenie P., directorul Cancelariei Episcopale. R.-Valcea.
Preotul Romulus Svulescu, prezident al Consistoriului spiritual al ETarhiei Ramnioului Noului Severin, dinmreuna cu ceilalti membrii ai Consistoriului, cari au judecat procesul Sandulescu, si impreuna cu dosarul
acestei cauze.
Prentul D. Cunescu, Piatra-Olt.
Preotul Gibescu, eparhia Buzau, Jud. R.-Sarat, corn. Andriasu.

P. Garboviceanu, fost administrator al Casei Bisericei.

Dr. I. Cornoiu, profesor la Facultatea de Teologie, Bucuresti.
Dr. I. Mihalcescu, profesor la Facultatea de Teologie, Bucuresti.
Preotul I. Popescu-Malaesti, agregat la Facult. de Teologie, Bucuresti.
Dr. D. Boroianu, profesor la Facultatea de Teologie, Bucuresti.
Preotul Ec. C. Nazarie, profesor la Facultatea de Teologie, Bucuresti.
Dr. Badea Ciresanu, proffesor la Facultatea de Teologie, Bucuresti.
N. Dobrescu, agregat la Facultatea de Teologie, Bucuresti.
Spiru Haret, fost ministru, Bucuresti.
Arhimandrit Iuliu Scriban, Directorul Seminarului Central.

(s.) f GERASIMU Episcop al Romanului.

D. Ministru zice c d-sa tine sa faca o declaratiune: Ca P. S. Episcop
Romanului a declarat, c trebuia sa-1 trimita in judecata Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, potrivit art. 17 din legea sinodala. Dar d-sa crede ea in
-aceasta privinta P. S. Sa se insala, intru cat delictul hnputat P. S. Sale nu
e o rebeliune rpolitica, ci bisericeasca, cad dac ar fi fost de natura politica,
-de sigur ca. d-sa 1-ar fi dat in judecata Curtei de Casatie, intru cat Ina e
ale natura bisericeasca, este bine chemat in judecata Sf-tului Sinod".
Sedinta se ridica la ora 1 p. m., si se decide sedinta viitoare pentru
Luni, 23 Maiu, orele 9 dimineata".

XXXI.
$EDINTA DELA 23 MAIU 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial" No. 107/1911, pag. 5210 1 52111.

Sf. Sinod se ocup mai intaiu cu cestiuni cari nu privesc

judecata, cum a fdcut si In alte $edinte.
P. S. Episcop al Romanulai cite$te o Intampinare, prin
p. S. S. membrii acuzatori ai R
care protesteazd cA cei trei
S. Sale iau parte la deliberrile Sf-tului Sinod, aceasta fiind In
.contra prescriptiunilor canonului 118 112 cartaginean. Mai cile$te o intampinare prin care roagd a nu se permite s ste In
www.digibuc.ro

175

sala de sedinte d-lui Dr. D. G. Boroianu, administrator al Casei

Bisericei, pentruc n'ar ave acest drept, precum nici I. P. S.
.Mitropolit Primat, care nu poate s ste dect sau ca presedinte

sau ca acuzat".
Iatd aceste dou acte:

J. P. S. Presedinte,
Rog s se i not, Ca' protestez improtiva faptului, Ca.' cei
trei acuzatori iau parte la deliberdrile Sf. Sinod. Prea Sfintiile
Lor 'si-au luat rolul de acuzatori. Imediat vom vede dacd pot
fi acuzatori mdcar; dar nici Intr'un caz nu pot fi judecAtori, potrivit Canonului 118 112 Cartaginean, care porunceste ca episcopal s nu judece judecata sa.
Se $tie, c5. hotrIrea Sf. Sinod din Maiu 1896, In proc6sul
I. P. S. Ghenadie Petrescu, n'a fost respectat tocmai pentrucA
acuzatorii au fost si judectgri.
Rog, dar, a se decide, c cei ce au semnat actul de acuzare,
nu pot lu parte la deliberri.
t GERASIMU Episcop al Rom anulul.

23 Maiu 1911, Bucure$ti.

1. P. S. Pre.sedinte,
Am priimit, In sedinta precedentd, s asiste la Sf. Sinod, I.
P. . Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, ca spectator. I. P. S. Sa, Ins, a luat loc pe fotoliul prezidential si vddit
influent pe Membrii Sf. Sinod.
De dceea, fiinde In 5edintele secrete nu pot asist dect

cei cari au dreptul, rog s rmn In sala de sedinte numai P.

P. S. S. judecatori, P P. S. S. acuzatori, Domnul Ministru si
zmerenia mea; ceilalti toti rog s fie poftifi a prsi sala, mai
ales cd I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu,
dupre sfintele Canoane, nu poate asist dect sau ca presedinte
efectiv ceeace nu e posibil In procesul de fat sau ca acuzat, cum cer 5i cum sant gata A. '1 priimesc ori cnd.
Iar D-1 D. G. Boroianu, Administrator al Casei Bisericei,
nu dupre lege, ci numai dupre un Regulament i se Ingddue prezenta la sedintele Consistoriului Superior 'Bisericesc, dar nu si
la ale Sf. Sinod, mai ales cnd la ordinea zilei este un proces ca
acesta. De altfel chiar dac i-ar fi IngAduit prezenta, Intr'un
www.digibuc.ro

176

chip oare carele, In procesul acesta fiind propus de mine ca

martur, nu mai poate intr aici deck atunci cnd vor fi chemati
toti marturii.
Scoaterea din sedint a D-lui Boroianu se impune si prin
aceea cg, tolerat fiind si-a nermis, precum se citeste In ziare,

s spue reporterilor, direct sau indirect, neadevrul, eh' mie

mi-ar fi venit ru In sedintd, ceeace d loc la banuiala c6, D-sa,
spre a sluji pe I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, se preteaz6 la rAspandirea de stiri tendentioase despre
cele ce se petrec In Sf. Sinod.
t GERASIMU Episcop al Romano la
23 Maiu 1911, Bucuresti.

P. S. Episcop al Romanului citelte apoi urmtoarea petitiune a d-lui Dr. C. Chiricescu, prof. la Facultatea de teologie:

I. P. S. Sale
I. P. S. Presedinte al Sfantului Sinod al Sfintei Biserici
Autocefale Ortodoxe Romne.
Loco.

1. P. S. Presedinte,
P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu 4n'a
rugat s-'i Incredintez originalul scrisorei a erei fotografie a
depus-o pe Biuroul Sf. Sinod, In sedinta dela 20 Maiu a. c.
Acea fotografie ne care P. S. Sa mi-a cerut-o, ;ste de pe
scrisoarea despre care eu am tratat In mod oficial, ca Director
al Tipografiei CArtilor Bisericesti, prin Ranortul No. 102 din
15 28 Septembre 1905 cAtre Sfntul Sinod, si eram obligat s'o
dau Prea Sfintiei Sale, care mi-a fost si-mi este adevrat PArinte duhovnicesc, Inlesnindu-mi, la timp, mijloacele trebuincioase, ca si D-lui Dr. I. Cornoiu, b-lui P. Grboviceanu si altora
nenumgrati, spre a ne pute face studiile. Cu att mai mult erant
dator s'A dau unui asemenea Parinte, fotografia In cestiune, cu
cat este In joc demnitatea si perspana P. S. Sale, In lupta pentru
aprarea unei cauze de o exceptional Insemnkate.
Sfntului Sinod sunt prea bine cunoscute peripetiile esirei
la iveald a unei acemenea scrisori, despre care am lost silit de
www.digibuc.ro

177

lnsusi I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu s vorbesc In mod oficial.

Eram cel mai sincer i devotat prieten al I. P. S. Sale. In

nici o Imprejurare nu i-am dezmintit prietenia mea sincera si
devotatA.

De aceea n'am singit In vieata mea mai mare durere ca

atunci cnd I. P. S. Sa a rupt aceasta prietenie si a devenit furips in contra mea, numai pe simplul motiv ca, eu fiind membru
Th Senatul Universitar, In loc sa dau votul meu spre a infra In
corpul didactic al FactiltAtei de Drept din Bucuresti, D-1 G. G.
Mironescu, nepotul I. P. S. Sale, precum Imi pretinsese,
urmnd propunerei D-lor Profesori specialisti dela Facultatea de
Drept,
am semnat propunerea ce se fcuse de a se tine, intre
candidati, concurs de agregatie pentru ocuParea catedrei ce era.
vacantd.

Att a trebuit pretinsului meu prieten, ca sa porneasca In

contra mea o violenta prigonire spre a lovl cu Inversunare In
onoarea si existenta mea si a familiei mele.
In consecinta m'a atacat In cel mai neomenos chip prin revista bisericeasca Cuvantul Adevarului" organul oficios al I. P.
S. Sale pe cnd er_Episcop al Eparhiei Rmnicului Noul Severin, iar In Sf. Sinod, In sesiunea din Maiu 1905, a fcut si a depus contra rhea un raport fulgerator, plin de neadevruri si calomnii, mergnd cu rAsbunarea panA acolo In cat s ceard Sf-tului

Sinod distituirea mea din postul de Director al Tipografiei Cdrtilor Bisericesti, pe motivur, Intre altele, c as fi lipsit dela post,
fard concediu, cerndu-mi, prin Sf. Sinod, copie de pe Ordinele
pentru aprobarea concediilor.
Prin Raportul meu tiparit, purtnd No. 102 1905, trebuind
sa rasound la toate neadevrurile si calomniile ce le revarsase
cu prisosinta asupra mea, prin Raportul I. P. S. Sale, am fost
silit sA rAspund si la aceasta, al-Aland cA, des] In anul 1899 n'am
cerut concediu, dar... In luna August 1899 am fost rugat In scris
de insusi P. S. Raportor, Dr. Athanasie Mironescu, Episcopul
Rmnicului Noului Severin, ca sa ma due la P. S. Sa, la Sf. Monastire 9ozia, uncle era stabilit, ca In toate verile". Si adaogam:
M'am dus de doua ori. Recunosc, cA pentru aceasta nu pot pro, duce copie de pe vre un Ordin, dar dacti va fi trebuirad, pot publicd scrisoarea prin care P. S. Sa m'a chernat" (pag. 22 si 23).
nocumente-Aparare.

12

www.digibuc.ro

178

Aceasta este scrisoarea pe care, la cerere 1), am dat-o, in

fotografie, P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu.

Intmplarea Meuse ca s gdsesc tocmai atunci, In 1905,

Intre hrtiile mele, scrisorile prin cari I. P. S. Sa md chemase la
Cozia spre a-i duce doftoriile despre cari este vorba si In fotografia scrisorei ce Vi s'a depus de P. S. Episcop al Romanului
D. D. Gerasimu Saffirinu.
Am zis, zic si voiu zice, cd fat cu vrsmdsia criminald
cel ini-a ardtat I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu, Dumnezeu mi-a ajutat -sd .dau peste acele scrisori spre a m pute
justifica si aprd. In chestiunea concediilor.
Fatd cu rdspunsul meu de 134 pagini tiprite, L P. S. Sa
a lost silit sd-si retragd, In sedinta Sf-tului Sinod dela 19 Octobre 1905, Raportul calomnios ce fdcuse contra mea, Raport
care, din nefericire, a provocat cunoasterea acelor scrisori, cdci
eu am fost silit, In acele grele Imprejurdri, sd vorbesc de ele,
vinovatul Intru aceasta fiind numai I. P. S. Mitropolit Pkimat
D. D. Athanasie Mironescu.

In ceeace Ind priveste, eu, Indatd ce am dat peste acele

scrisori, am preverfit pe I. P. S. Sa de scandalul ce s'ar produce,
i-am trimis In copie una din ele, atunci, In Maiu 1905, fcndu-1
sd inteleagd cAt e de nedrept sd m acuze c am liRsit dela Tipografie, cnd Insusi md chemase la Cozia. Totusi, I. P. S. Sa
n'a tinut seamd si scandalul l-a produs.
1) Iat acea cerere:
Chiricescule,

In sedinta, de azi a Sf-tului $inod m'am zazut transformaf din acuza-

tor in acuzat. Spre a ma apar am nevoe de a produce toate dovezile pe

cari aveam a le Firm:like in cazul ca as fi ramas acuzator. De aceea avnd
trebuinta 5i de documentele de cari ai tratat inteun act oficial din anul 1905
catre, Sf. Sinod, Te rog sh mi le pui Ia dispozifiune spre a m servl de ele
in procesul ce am la Sf. Sinod, gratie luptei ce am intreprins pentru adevr
si dreptate. Stiu c ai evitat a d'a in vileag asemenea documente. Nu cred
Irish ca mie mi le vei refuz. mai ales ch. ai datoria moralh de a-mi veni In
akitor. Sper ch mh vei s6utl de a Intrebuina mijloacele legale de constrngere spre a mi le (IA sau a le depune acolo u.nde voiu cere. Cred ch nu vei
accept sa fi tratat ca un dalomniator in caz de refuz.
Cu arhiereasca binecuvntare.

t GERASIMU al Romanulul
18 Main 1911. BucureVi.

www.digibuc.ro

179

Des1 m'a nedrepttit, eu n'am cdutat sd mg rAzbun pe I.

P. S. Sa, care n'a incetat sg mg tot provoace: ba violndu-mi
domiciliul conjugal, ba cernd pedepsirea mea ca profesor fiindcg mg plnsesem celor In drept de acea violare, ba fcndu-mi
fel si fel de sicane, In nenum'Arate jmprejurgri, ori de cte ori
a- putut.

Nu m'as fi gndit inci o dat sA dau la lumina zilei acele

scrisori. Dar cum ele au rAmas cunoscute, precum mai sus argtai, unii si altii au tot vorbit de ele, fgrg ca eu i pot d vre
o dezmintire, cgci as fi spus neadevgr. Nici nu le puteam distruge, cgci s'ar fi putut Intmpl sg fiu chemat la rgspundere
5i tratat ca un calomniator.
Acum hiind la ordinea zilei procesul ;anonic si cerndumi-se acele scrisori, cu att mai mult sunt obligat a nu le dosi.
N'am putfit, Insg, sg dau Prea Sfintitului, Episcop al Ro-

manului D. D. Gerasimu Saffirinu deck fotografia uneia

din ele.
Cu originalul ei am venit 5i mg aflu In preajma pretoriului

Sf-tului Sinod spre a-1 art Prea Sfirititilor judecgtori, cAci

pentra motivele mai sus expuse, nu mg pot lipsI de el, mai ales
cg, nu o dat s'a tins la desfiintarea unor asemenea scrisori,
ca sd pot fi, apoi, tratat ca un calomniator.
Al I. P. S. Voastre supus fiu spiritual.
Dr. C. CH1RICESCU
Profesor la F'aeultatea de Teologie

23 Maiu 1911, Bucuroti.

li P. S. Mitropolit al Moldovei $1 Sucevei, proedinte,

_zice cg Sf. Sinod va decide asupra acestor Intmpindri citite de
P. S. Episcop al Romanului".
Se primeste, In unanimitate, propunerea f Acut de P. P.
S. S. Conon Episcopul Husilor, Meletie Constantianul si Pionisie Episcopul Buzgului de a se face demersuri pe lngg I. P.
S. Sa Mitroplitul Primat D. D. Athanasie Mironescu si pe lngA_
P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu, ca sg se
retragg amndoi, prin demisiune, dela scaunele lor, fiind singurul mijloc, ca sfnta credint strgmoseascg sg nu mai fie In
zadar turburatd. In acest scop se vor alcAtul doug comisiuni,

care sd aducA la cunostinta Inaltilor Prelati dorinta Sf-tului_

Sinod".
www.digibuc.ro

180

P. S. Episcop al Romanului Intreabd ce s'a hotrt asupra

mcidentelor ridicate de P. S. Sa".
I. P. S. Mitropolit al Moldovei i Sucevei, presedinte,
rspunde ch. Sf. Sinod va deliber asupra lor si i se va comunick
aceea ce se va hotrl..

Sedinta se ridicA 5i se anunt alta pentru Mercuri 25

Maiu.

In sedinta din 23 Maiu 1911 I. P. S. Mitropolit Primat a

cerut cuvntul, dar Sf. Sinod nu i 1-a acordat (Monitorul Oficiar No. 107 1911, pag. 5211, col. II).
I aceast privint citim urmtoarele, In ziarul Minerva"
No. 874 din 26 Maiu 1911:

Intrebndu-1 De un membru al Sf. Sinod cum au motivat

membrii Sf-tului Sinod rspunsul lor, prin care au interzis I. R
S. Mitropolit Primat s vorbeasc, In $edinta de eri, mi-a rspuns urmtoarele:
Nu puteam IngAdul I. P. S. Mitropolit Primat s vorbeasc.

Pentru ce?
Pentruc I. P. S. Sa In sedinta de eri nu ave nici
un rol.

Dacd i-am fi ingtiduit sei yorbeascd I. P. S. Sa ar fi inceput s se apere in contra acuzdrilor P. S. Episcop al Romanului. Or, apiirlindu-se, I. P. S. Sa trebuicl din acel moment considerat ca de band voe wzat pe banca acuzatilor. $i nu aceasta
erd dorinta Sf-tului Sinod.

In ziarul Minerva" No. 873 de Merctiri 25 Maiu 1911 secitesc urmtoarele:

Vznd pe P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu 1-am intrebat de ce a refuzat s semneze actul de acuzare dup ce a
declarat c 1$i asumA propunerea d-lui Ministru C. C. Arion
Impreund cu P. S. Arhierei Nicodim Bacoanul si Theodosie
Ploesteanu de a chem In judecatd pe P. S. Episcop de Romaii?
Eu nu pot sei acuz un orn drept cum este P. S. Episcop
de Roman.
Am Inteles s m'asociez la arerea P. S. Sale s fie chemat In judecat, nu Ins s-1 acuz pe nedrept.
Cine v'a Inlocuit $1 a isc6lit actul de acuzare?
www.digibuc.ro

181

P. S. Arhiereu Evghenie Pitesteanu-Humulescu.

Nu v'a reprosat I. P. S. Mitropolit Primat pentru reluzul pe care 1-ati fdcut?
Mai mult de ctit attita. I. P. S. Sa m'a chemat si m'a
ameninlat cu prigonirea sa pentru refuzul de a iscdli actul de
acuzare.

Nt m'am temut Insd 51 nici n'am de ce s md tem.

Ce v'ar puted face?
Mi-a promis mdndstirea si trimiterea la eparhia din
R.-Vdlcea. 0 prefer si Ind voiu duce, dar o nedreptate nu voiu
face, iscAlind actul de acuzare In contra P. S. Episcop de
Roman".

In ziarul Dimineata" Nd. 2591 de Joi 26 Maiu 1911 citirn:

Se stie..cd In sedinta trecutd, episcopul Konon de Husi a
declarat , si aceastd declaratie a fost mult comentatd
ca
ambii prelati sdi se demit din scaunele lor, propunere care a
fost priimitd in unanimitate de mernbrii Sinodului".

In contradictie cu aceastd declaratie, acest Ina lt prelat

a fdcut urmAtoarea declaratie unei persoane foarte introduse
In cercurile bisericesti:

I. P. S. Sa Mitropolit Primat, spuned episcopal Konon, nu trebue .0 se retragti din scaunul mitropolitan",
El este dator sd rdmAnd acolo pentru cd este un energic
apdrAtor al religiunei crestine".
INoi vom judecd 5i vom pedepsl pe acei cari vor fi gdsiti vinovati".

nil comentarii".
In acelas ziar Diminea(a" mai citim:
Mai multi profesori universitari, In frunte cu d. Em. Antonescu, au hotrlt sd sesizeze Senatul universitar de cazul d-lui
profesor Chiricescu cerand judecarea lui pentru faptul de a fi
dat episcopului de Roman o scrisoare intimd, apoi datd publiciOW, priimitd dela fostul &du prieten, actualul mitropolit primat".

Stirea noastrd datd eri, deci, se confirmA".

Ziarul Adevtirul" No. 7749 cu data de Marti 24 Maiu 1911,
apArut In ziva de 23 Maiu, fdc And dare de seamd asupra celor
-petrecute In Sf. Sinod, In sedinta dela 23 Maiu 1911, a publicat
www.digibuc.ro

182

In facsimile scrisoarea din 27 August 1899 pe care I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu, pe atunci Episcop al Rmniculd
Noul Severin, o trimisese D-lui C. Chiricescu profesor universcrisoare pe care P. S. Episcop al Romanului o depusitar,
sese In fotografie, pe Biuroul Sf-tului Sinod, In sedinta din at
Maiu 1911 5i pe care Insusi o dedese numitului ziar, precum se
constatd din urmtorul act:
DECLARATIUNE

Declar prin aceasta C scrisoarea ce &a publicat In facsimile In' ziarul AdevArul", scrisoare adresat Domnului Dr.
Consf. Chiricescu de I. P. S. Mitropolit Primat D. D. AthanasieMironescu, in anul 1899 luna August, pe and I. P. S. Sa se afl
Episcop al Eparhiei Rmnicu Noul Severin, am dat-o eu numitului ziar. Drept care am dat aceasta.
t GERASIMO al Romanului

24 Maiu 1911, Bucure$ti.

Confirm cele de mai sus.

(s.) Al. Mavnidi
Redactor la Adevru1'
(Sigiliul Ziarului Adevrul" 1)

Totusi ziarul Minerva" No. 874 din 26 Maiu 1911 publia_

acestea:

Scrisoarea d-lui Iorga atre rectorul universittii".

D. N. Iorga, profesor universitar, a adresat d-lui rector
al UniversitAtii din Bucuresti urmAtoarea scrisoar:
Domnule Rector,
-

Am citit scrisoarea cu care d. Chiricescu, profesor la facultatea de teologie, Intovrseste publicarea faximilat a unei
murdare scrisori iscillite de unul dintre arhiereii Bisericei noastre. Fireste a noi nu ayem nici chemarea, nici gustul josnic de11) Originalul acestei declaratiuni a fost depus de D-1 Dr. Const. Chiricescu pe Biuroful Comisitinei de judeeat a corpului didactic secundar a.
superior, in lunie 1911.

www.digibuc.ro

183

a ne ocupa cu asemenea indignitti. Suntem datori InsA a lu o

atitudine fatA de acest profesor universitar, care Incepe prin a
furnizh prietenilor sAi episcopi leacuri pentru boli rusinoase $i
trecAnd printr'un sir de certe ordinare cu dansii, mntue prin

semenea divulgAri triviale In foi de reputatie proastr.

MA fiind, vA rog, d-le Rector, sA binevoiti a d corpului
profesoral universitar satisfactia ce are dreptul sA reclame, chemnd Senatul pentru a hotrl pedeapsa ce se cuvine, cui e capabil de asemenea fapte".
Primiti, VA' rog, Inciedintarea consideratiunei mele deosebite.
N. IORGA
Profesor la Universitatea din Bueuresti.

Bucure$ti, 24 Mail 1911.

Ash trat d-I N. Iorga pe colegul sdu, care s'a expus Ile
sine si familia sa, sArind In ajutorul adevArului si drepttel.
MA se purtA de astA datA cel care, In 26 Octobre st. n.
1909 trimiteA. Ina lt Prea Sfintitului Episcop Gherasim de Roman" urmtcfarea telegram cu No. 2543 din Gara de Nord-Bucuresti: Salut pe Episcopul de Roman care a mo$tenit convin-

gerea $i curalul marilor nostri ierarhi" (s.) lorga,

MA gdgiA. de cuviina sd se adreseze D-1 N. Iorga, D-lui
Rector al Universittei din Bucuresti In Maiu 1911, pentru ca,
dupd aproape trei luni, sA scrie sub semntura sa, In Neamul
Rommesc pentru-Popor" : sunt o seamd de oarneni cari ajutA
pe cei ri prin aceea cA stiu si ng spun... Cei mai multi InsA judeed altfel: Dar tiacA nu'l prind pe hot dup ce l'arn dat eu de
gol, cum rAmn eu pe urmA fatd de rAsbunarea lui? Asta-i o ju-

decatd din acelea bleat, dacA s'ar IndreptA toti oamenii dup
dnsa, am perl de bund seamA. aci e oare lucru omenesc si
crestinesc s Intrebi, cnd esti chemat a pune peptul pentru altii,
dacA o sA ias bine ori ru pentru d-ta? and vezi fiarA gata s
sfdsie pe cine nu se poate apArk si d-ta ai milloc s'o rApui, n'ai
s ridici oare arma asupra ei numai pentru &A s'ar puteh IntAmplA sA n'o nimeresti i s se arunce asupr-ti? Sau, si mai
potrivit: dac sfii culcusul ei, n'ai sA '1 arAti. de team s

nu s. rpad Intai asupra d-tale care au scotocit-o de acolo? Ori -ce orn are interes s fie pace si liniste pe lume. Imwww.digibuc.ro

184

potriva ceior cari o tuibur ca sd se Ingroase punga si ca s se

zvoneasc numele lor, trebue s se ridice cu totii. Nu este hot
bun si hot ru, ci numai hot, care prin fapta lui a iesit din rndul
oamenilor. Si pentru aceasta flici simtirea de frics, nici gandul,
de cstig nu trebue s opreasc pe acela care poate scp lume
de dnsul si poate ferl tara lui de necinstea ce o acopere cnd
hotia stpne$te drumurile" (Neamul Romnesc pentru Popor", An. II, No. 32 din 17 August 1911).

Unde e consequenta? Pentru ce dou morale la cel ce

pretinde s aib reputatia de om la locul lui?
Au mai intervenit si alti factori 5i alte mpreirri si
considefatiuni, si k aceea In ziaTul Dimineata", No. 2592, de
Vineri 27 Maiu 1911, citim: D. Ministru Arion a chemat inaintea comisiunei de judecatd pe d. Dr. Chiricescu, profesor la facultatea de teologie. D. Dr. Chiricescu este chemat In judecat
pentru c a dat publicittei o scriso.are intim ce i-a fost adresat de un prieten; pentru ch. mai Inti a vroit sd se serveasa
de aceast scrisoare spre a obtine anumite favoruri, pentru c
a insultat Sinodul, atunci cnd a spus c nu are incredere in
membrii Sinodului pentru a le Incredint originalul scrisorei mitropolitului primat, si, In fine, pentru Ca' ceea ce a fAcut nu este
de demnitatea unui profesor. Acuzarea va fi sustinut de d. Peretz profesor universitar, inspector al Invtrnntului superior.
Nu s'a fixat Inc ziva de judecat".
S'a fixat la 28Maiu pentru ziva de 14 Iunie 1911, as c
acum erau dou procese paralele: unul la Sf. Sinod $i altul la
Universitate (vezi Cap. XLVI al publicatiunei de fat).
XXXH.
SEDINTA DE DIMINEATA DELA 25 MAI 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial" No. 10711911, pag. 5212, 5213 $i 5214).

I. P. S. Mitropolit al Moldovei i Sucevei, proedinte, comunic Sf-lui Sinod, c I. P. S. Mitropolit Primat nu priimeste a
se retrage din scaunul Mitropolitan"
1) In ziarul Dimineafte No. 2592 din 27 Maiu 1911 citim:
ID. Emil Costinescu s'a intors Marti in Capitala, complect restabilit
ca sanatate.

www.digibuc.ro

185

P. S. Episcop al Rornanulai citeste rdspunsul P. S. Sale

la propunerea Sf. Sinod de a se retrage din scaunul de Episcop.

I. P. S. Presedinte,
Cu adanc smerenie via a raspunde la propunerea ce mi
s'a trimis de Sf. Sinod, pe langa adresa cu Mo. 73 din 23 Maiu
a. c., propunere prin care sunt somat sa ma retrag, prin demisiune, din scaunul meu episcopal, pe motiv c acesta este singurul mijloc de a se aduce liniste deplind In Biserica $i de a ma
mai fi In zadar turburat sfnta-credint stramoseasca.
Eu cred c, prin niinic nu m'am facut vinovat, ca s mi se
impuna o asemenea peddapsa, mie celui care de atata amar de
vreme ma strduesc din rasputeri s aduc liniste deplina in Bi-serica. $1 sa apar credinta stramosilor nostri.
Tocmai de aceea am cerut Sf. Sinod s curateasca Sf. noastra Biserica de un arhiereu, care, prin credinta si vieata sa este
nevrednic de a st In fruntea Sfintei noastre Biserici, $i mi-am
luat In scris In fata Sf. Sinod toata rdspunderea canonica pentru acuzarile ce i-am adus, iar pentru dovedirea lor am cerut
juelecata Sf. Sinod, as precum poruncesc Sfintele Canoane.
Fat de stdruitoarele si neIncetatele mele cereri, Sf. Sinod
mi-a dat toata dreptatea $i satisfactiunea pentru una din acuzatiuni
cea privitoare la erezie
hotarInd solemn impreuna
cu Inaittil Guvern, indreptarea legei anticanonice $1 antidogmatice, Sustinut si aparata cu toata puterea de I. P. S. Mitropolit
Primat D. D. Athanasie Mironescu.
Numai aceast singura cohstatare este de ajuns ca asupra
I. P. S. Sale s se rosteasca nu numai caterisirea, ci si anatema,
Abia intors in tara, d. Costinescu a tinut sa imprime conducerei partidului liberal, cel putin in chestia scandalului hisericesc, o atitudine mai
precisa.

Spre acest scop, azi dimineata la orele 10 si iumatate a avut loc la

tl-sa acasa o consfatuire intim, in care natural s'a vorbit si s'au luat chiar
hotriri in grava chestiune a scandalului bisericesc.
In primal rand s'a decis ca intru cat mitropolitul primat nu-si da demisiunea, partidul liberal sa se solidarizeze cu dansuli motivand aceasta atitudine cu datoria ce are partidul liberal de a nu lasa s fie terfelit scaunul
de mitropolit primat al tarei.
Raman acum
vzut prin ce mod are s-si manifeste partidul liberal hotarirea luat".

www.digibuc.ro

186

dacd voim s ascultam de porunca sfintelor canoane icumenice

ale Bisericei.
Mi-am mai luat si obligatiunea moral, 5i canonica de a dovedi, ea' 5i celelalte acuzatiuni sunt Intemeiate, 5i, deci, nu pot
renunta la dovedirea lor, fara sa fiu taxat ca turburator 5i raz-

vratitor al Sfintei noastre Biserici, cum cu durere ma vad pe

nedrept acuzat. Pentru aceea am insistat ca sa se faca Judecat, spre a putea dovedl, ca toate acuzarile ce am facut I. P.
Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Atanasie Mironescu, sunt
drepte, adevarate 5i intemeiate.
Sf. Sinod a gsit cu cale ca eu s fiu dat In judecat. Chiar
ask mi s'a dat prilejul s dovedesc neVinovatia mea, prin dovedirea vinovatiei aceluia, cruia i-am adus cunoscutele acuzatiuni. In adevr, In 5edinta de la 20 Maiu a. c., am mai dovedit.
cu calf ea a savArsit un furt literar si cu o scrisoare a I. P. S.
Sale ca e vinovat de imoralitate si sacrilegiu, fapte de asemenea
pedepsite de sfintele canoane cu caterisirea. Si s se noteze c

pentru aceste grave abateri eu n'am fcut deck un Inceput

de dovadd.
\Tad, Insa, acum, ca In loc sa se mearga Inainte pe calea
cea dreapta a judecatei, ca sa se vaza cel vinovat, iar acela,'de

voiu fi eu, s mi se a i scaunul $i demnitatea arhiereasca ca

netrebnic, Sf. Sinod Imi cere sa ma retrag prin demisiune din
scaunul meu episcopal.
Dar demisiunea mea s'ar Infati$A Inaintea tuturor credin-

ciosilor crestini ca o pedeapsd ce mi se aplica, sau, In cazul

cel mai bun, ca o batere In retragere din partea mea, ceeace
dreptatea 5i sfintenia cauzei ce sustin 5i constiinta curata a sufletului meu nu Ingadue. Pentru a fi dat pe fata pacatosia unuf
arhiereu, nu certare, ci rasplata mi se cuvine, dupa Sfintele
Canoane.

Pentru aceasta raspunsul meu la propunerea Sfantului Sinod este aceasta: sa se faca lumina desdvarsita asupra purtdrei
mele In apararea adevrului si dreptatei, si s se curate biserica de tot ce poate s'o intunece 5i s'o Intineze. De voi fi eu cel
vinovat, dela sine urmeaza ca eu sa fiu caterisit; iar de nu, aceast parte s'o aiba cel vinovat, adica cel care a fost dela Inceput $i este cauza turburarei in Biserica atat prin credinta sa

cu care a traficat, ct si prin imoralitatea vietei sale, despre

care singur d noua dovada, cand, dupa ce insusi marturiseste
www.digibuc.ro

187

pAngArtrea trupului sdu, numesle perversi, infami, InscenAtori

si calomniatori pe acei cari Ii vddest pdcatele.
Acesta este rAspunsul meu pe care cu smerenie II supun
Sf. Sinod, care are obligatiunea canonicA de a merge Inainte
cu judecata.
Dar dacA, totusi, SfAntul Sinod tine cu ori-ce pret ca eu sd_
mA retrag din scaunul episcopal prin demisiime, spre a nu se

mai d'a In vileag attea rusini ce nu m privesc, eu as merge

pnd la sacrificiul de a renuntA la scaunul episcopal, cdci mai
presus de ori-ce, mai presus chiar de vieata mea tin la linistea si
cinstea Bisericei.

Dar pentru aceasta se cere de dreptatea dumnezeiascd $i

de dreptatea omeneascd:
1. SA premeargd demisiunea I. P. Sfintitului Mitropolit
Primat D. D. Athanasie Mironescu si priimirea el, mai ales CA
SfAntul Sinod cerandu-i sd demisioneze, s'a convins despre vinovAtia I. P. S. Sale.

2. SA fiu judecat pentru acuzdrile ce mi s'au adus, sau P.,

P. S. S. Arhierei acuzatori ai mei sd-si retragd nedreptele acuzatiuni si sd recunoascd cd au gresit, cdci eu, In caz de judecatd, pot spulberA acele acuzatiuni, fiindcd sunt nedrepte si
neadevdrate.
3. Dac'i aceste4 se reali7e.17'5., repet cd a$ merge pand la
sacrificial de a demisionA din scaunul episcopal, dupd ce Corpurile Legiuitoare vor modificA legea Sinodald si o vor alcdtul
pe bazele dogmatice si canonice ale Sfintei noastre Biserici
Cre$tine Ortodoxe de RAsdrit, a$A cum am ardtat In diferitele
mele discursuri si Intdmpindri.
Dupd toate acestea eu, cu multumirea sufleteascd de a fi
putut, cu toatA nevrednicia mea, sA contribuesc la izbdvirea.
Sfintei noastre Biserici de erezie si de imoralitatea concentratd.
In cea mai Ina lt4 expresiune a Episcopatului nostru; m voi retrage de bund voe cu nddejdea, cd cei ce rdmAn vor trage Irivdtdturi sdnAtoase din cele pand acum petrecute si se vor luptA
sd Avem Biserica neprihdnit si Arhierei vrednict

Dacd cererile de mai sus nu vor fi admise, eu repet si

mntin declaratiunile $i cererile pe care le-am fAcut SfAntului
Sinod, cerAnd judecatd canonicd.
t GERASIMU Episcop al Romano lui

25 Maiu 1911, Bucuroti.

www.digibuc.ro

188

D. Ministru cere sa se i act In procesul verbal de declaratia facuta de I. P. S. Mitropolit Primat, ca I. P. S. Sa a deplarat, ca.' nu este nevoe de acuzatori, pentru ca I. P. S. Sa se
acuza singur... aPum existd dotia procese"...
Sf. Sinod adrpite incidentul ridicat Inteo sedinta anteripail de P. S. Episdop al Romanului, ca In sala sedintelor s nu
fie de cat Membrii Sf. Sinod $i D-1 Ministru.

Sf. Sinod respinge cererea anterioara a Prea Sfintitului

Episcop al Romanului ca acuzatorii sa nu fie admisi ca jude-catori.

Se opusese de catre P. S. Episcop al Dunrei de jos, CA

-claca nu s'ar admite si acuzatorii Intre judecatori, n'ar ramane
12 judecatori ceruti de legea sinodald. P. S. Episcpp al Romamului a declarat c, dupre sfintele canoane, se poate face judecat $i cu mai putin de 12 judecatori, iar D-1 Mihistru a rugat
pe Sf. Sinod s ia act de declaratia Prea Sfintitului Episcop al
Romanului Ca' se poate d sentinta, chiar daca s'ar admite recuzarea". Totusi incidentul s'a respins.
D-1 Ministru cere... sa." se i act de declaratia facut de
J. P. S. Mitropolit Primat ca se acuza singur $i ca s'a Inceput
procesul".

Sf. Sinod admite cererea Prea Sfintitului Episcop al Roxnanului de a se judec ambele procese conexate", cu toate c
P. S. Mitropolit Primat se Improtivise conexarei proceselor
ceruse ca s se judece Intaiu procesul I. P. Sale si apoi al P.
S. Episcop al Romanului".
I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu declar
c recuza pe P. S. Episcop al Romanului Gerasimu Saffirinu
-de a fi acuzatorul I. P. S. Sale.
Dupa cererea D-lui Ministru se ridica sedinta.

XXXIII.
.v'EDINTA DE DUPA AMIAZI DELA 25 MA1U 1911 A SF. SDIOD.
(Monitorul Oficial" No. 10711911, pag. 5215-5218).

Sf. Sinod respinge incidentul ridicat de catre I. P. 5,

IVIitropolit Primat de a fi recuzat P. S. Episcop al Romanului".

P. S. Episcop al Romanului citeste urmtorul act:

www.digibuc.ro

189

I. P. S. Proedinte,
In judebtile tisericesti recuzarea judecdtorilor nu se face
did primul moment al Inceperei judecdtei, adecd in limine litis,.
In pragul judectei, ci chiar In timpul judecArei fondului, In ori
ce stadiu al procesplui, 5i aceasta pentrucd dreptul nostru canonic tine a asigur pe prti, de cea mai absolut neprtinire
a judecAtorilor. In vestitele procese bisericesti istorice se stie
c s'au reclizat judectori, chiar dupd ce se pledase fondul.
Eu Tnd acum n'am ridicat deck un incident prealabil, dar
fiind hotdrIt s epuizez, adec s isprvesc, cu ajutorul lui Dumnezeu toate cile sau mijloacele ce-mi stau la Indemnd ca
fac s biruiascA adevrul si dreptatea, nu am intentiunea s re-

cuz pe nimeni, si declar cd priimese s m judec Inaintea L

P. Sfintitului Mitropolit al Moldovei $1 Sucevei D. D. Pimen
Georgescu, dac constiinta ii permite s judece erezia In care.
cAzuse, sustinncl In Senatul Trei reforma anticanonicA si antidogmaticA, al erei raportor a fost I. P. S. Mitropolit Primat
D. D. Athanasie Mironescu, si dac. constiinta ii Inadueste s
judece pe un arhiereu care s'a ridicat Improtiva imoralittef
Primatului Romniei.
Declar c nriimesc s. m judece P. S. Episcop al I-Iusilor
D. D,. Conon Ardmescu Donici, dacd constiinta Ii permite s judece erezia In care czuse, sustinnd In Senat reforma anticanonicA si antidogmatic al CM-6 rapoptor a fost I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanwsie Mironescu, si dac constiinta, If
Inadueste s judece un proces asupra ckuia s'a Oronuntat mai
dinainte, In nenumdrate sedinte afe Sf-tului Sinod, Intre cari si
In cea dela 13 Maiu a. c.
Declar c priimesc s m judece P. S. Episcop al Dunrei
de jos D. D. Nifop Nicolescu, daed constiinta Ii permite s judec

pe un arhiereu care s'a ridicat improtiva imoralittei 5i plagiatului Primatului Romniei, mai ales c P. S. Sa, prin diferite
motiuni propuse In Sf. Sinod, si-a dat pkerea mai dinainte.

De asemenea priimesc a fi judecat de toti cei cari s'au

pronuntat mai dinainte, tlacd dup ce au scris si vorbit, cred
cd mai pot judeck si dacA in sufletul Prea Sfintiilor Lor nu se
stiu vinovati de fapte ce i-ar pute. dovedl 5i tare 1-ar face improprii de a judech canoniceste.
Dacd Prea Sfintiile Lor dup ridicarea acestui incident
www.digibuc.ro

190

iiu se recuz6 singuri, eu li priimesc s Ind judece, rezervndu-mi, bine Inteles, toate drepturile ce-mi dau sfintele canoane
si legile Trei.
t GERASIMU Episcop al Romanului

25 Maiu 1911, BucureVi.

P. S. Sa citeste, In aceeasi sedint, urmtorul incident:

I. P. S. Prewdinte,
Potrivit eanonului 6 al Sfntului Sinod al doilea icumenic,
.acuzatorul In chestiuni de natur bisericeasc, trebue s fie neprihnit.
.

Din cei trei P P. S. S. Arhierei cari au iscalit acuzarea

improtiva mea, In sedinta Sf-tului Sinod dela 18 Maiu a. c., singurul pe care eu personal II consider neprihnit, era. P....S. Arhiereu Sofronie Craioveanul. Cu mare mirare vdd, Ins, a P. S.

Sa si-a retras aeuzatiunea, de oarece In actul de acuzatiune,

-care nu mi s'a adus odat cu citatia No. 50 din 18 Maiu a. c.,
prin care am fost chemat In judecat ca acuzat, ci mi s'a trimis pe lnga adresa cu No. 65 tocmai la 21 Maiu a. c., In ziva
4e Sfintii Imprati si intocmai cu Apostolii Constantin si maica

Sa Elena, hrarnul Iiisericei Catedrale a Sfintei Mitropolii a

Ungro-Vlahiei, spre sear, nu 1-am vzut isclit; In schimb gd-sesc semnat un alt acuzator In pers@ana P. S. Arhiereu Evghenie Humulescu Pitesteanu.

In puterea canonului mai sus pomenit, nu pot priimi ca

acuzator pe P. S. Arhiereu Nicodim Munteanu Bacuanul, care
este prihnit, Ile oarece prin jurnale a fost Invinovtit, a a si-

Juit un bias In bae. Pentru aceasta unul din marturii propui

de mine, mi-a pus la dispozitiune o scrisoare a unul profesor
laic dela Seminarul Veniamin" din Iasi, scrisoare plin de uimitoare si Ingrozitoare amnunte, si pe care o tin la dispozitiunea Sf-tului Sinod. De aceast Invinovtire P. S. Arhiereu Nico4im Bacuanul nu s'a aprat pn acum, In mod canonic si ca s
-nu lase loc la Indoial.
De alitfel P. S. Sa este Arhiereu locotenent al Eparhiei mele,
obligat prin lege s rezideze In Roman ca vicar, si este In az-vrtire cu mine, de oarece i-am scris oficial s vie ca sd-si owww.digibuc.ro

191

cupe functiunea de vicar, ceeace n'a fcut de fricA, c acolo II

voiu sill sa-si ilucideze, canonic si nediscutabil, acuzarea de
pederastie.
In puterea aceluias canon rog a se scoate din rndul acu-

zatorilor mei P. S. Arhiereu Teodosie Atanasiu Ploesteanu,

care, precum a denuntat ziarul Vestitorul" No. 10 5i 11 din anul
1910, pe Inz de acte oficiale judecatoresti, preot cu sotie fiind,
a trait In adulter cu sora nevestei sale. Acest P. S. Arhiereu acu-

zator are, deci, aceleasi metehne ca si I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, si prin urmare are tot interesul
ca eu s fiu osndit, temndu-se ca va fi tras 5i P. S. Sa la faspundere pentru faptele sale.
In ce priveste pe P. S. Arhiereu Evghenie Pitesteanul, desl
se vorbesc multe asupra moralittei P. S. Sale, eu unul declar
c priimesc s stau la judecat cu P. S. Sa, daca, potrivit canonului 6 al Sfantului Sinod icumenic al doilea, dal chezhie In
scris, ca priimeste sa fie certat cu Intocmai primejdie, daca se
va dovedl c ma cleveteste.
t GERASIMU Episcop al Romanului

25 Maiu 1911, Bucuresti.

Acest incident se respinge In unanimitate" de ctre Sf.

Sinod, votand, bine Inteles si cei recuzati, cari, drept ori ce aparare s'4u mrginit, In sedinta din 3 Iunie 1911 a Sf-tului Sinod,

sa protesteze, 5i unul si altul, pe rand, In contra calomniei"

ce le-a adus PA S. Episcop al Romanulth, In unul din incidentele
ridicate de P. S. Sa, In Sf. Sinod, In sedinta din 25 Main 1911,
in absenfa Prea Sfinfitului Episcop al Romanului, care, Impreun
cu I. P. S. Mitropolit Primat, asteptau sa' fie chemati In sala de
sedinte; iar Sf. Sinod s'a multumit sii id... act" de protestare,
atta tot (Monitorul Oficial" No. 108 din 17 August 1911,
pagina 5255, coloana I),
Tot In sedinta de dupd amiazi din 25 Maiu 1911 a Sf-tului
Sinod, P. S. Episcop al Romanului a fa-cut urmtoarea cerere
In scris:

lnalt Prea Sfinfite Pre$edinte,

Rog pe de o parte sA mi se admit nu o hula de zile pe care

mi-o acorn canonul 27 22 cartaginean ca prim termen spre a

face cuvenita intampinare la cele cuprinse In actul de acuzare,
www.digibuc.ro

192

ci un terme de cdteva zile cate se vor socoti neeesare pentru

a-mi puteA procur si coorclon clovezile scrise In desctircare;

iar pe de alt parte rog s se citeze ca marturi In proces persoanele notate In lista ce am depus, rezervndu-mi dreptul d a
mai propune si alti marturi.
Rog, In acelas timp, sA mi se punA la dispozitiune chiar
azi dosarul din Cancelaria Sfntului Sinod, cu toate actele oficiale la cari se referA actul de acuzare.
t GERASIMU Episcop al Romanului

BucurWi, in 25 Maiu 1911.

In urma unei scurte deliberdri, Sinodul hotrste cA nu

se va nuteA pune la dispozitia Episcopului de Roman dosarul
cu actele aficiale. Inaltul nrelat va ave Ins voe s cerceteze
dosarul In Sinod" (Diminea(a" No. 2592 din 27 Maiu 1911).

Nu tot astfel s'a procedat cu I. P S. Mitropolit Primat,

cdci la ridicarea sedintei din 15 Iunie 1911 I. P. S. Sa a cerut
s i se punA la dspozitie depozitiile tuturor marturilor, iar Sf.
Sinod a Incuviintat (Monitorul Oficial"
No. 110 1911, pagina
,
5353, coloana II).

P. S. Arhiereu Callistrat Barladeanu este de pArere ca sa

nu se aclmita marturi nici din o parte, nici din alta si crede ca
e de ajuns a fi ascultate numai nrtile. Sf. Sinod nu admite.
Multi dintre marturii nropusi de P. S. Episcop al Romnanului sunt respinsi, pe moth,e cu totul imaginare, neIntemeiate
sau nedovedite, nunndir-se temeiu pe artrije I. P. Sfintitului Mitronolit Primat Athanasie Mironescu, care se baz, In
aprigile recuzAri de marturi, nand Si pe o scrisoare semnata
de un d. locoterrent I. Trandafirevu", nepot al I. P. S. Sale, pe
care, scrisoare o depune I. P. S. Sa la biurou" 1-). In schimb,
Ins, I. P. S. Sa a cerut sd i se citeze marturi ale caror nume
nu le ardt: rude dupA brbat ale martorei Olimpia Vasilescu,
rude despre care I. P. S. Sa zice c, dupii cat $tie, sunt din comuna Jiblea, judetul Arges". Cu toate cA P. S. Arhiereu Callis1) In ziarul Adevrul" dela 27 Maiu 1911 citim: In toate cercurile
politice a facut o impresie penibila faptul cA In procesul sinodal, insusi mitropolitul-primat, care are situatia de acuzat, recuza aproape pe toti marturii
invocati pentru stabilirea vinovatiei acestui prelat. Procedura aceasta contranie tuturor principiilor elementare de drept, pune In evident ea' Sinodul,
de astadat cu asentimentul guvernului care a fagaduit o liberl si civilizata
ludecata, urmareVe muamalizarea afacerei mitropolitului primat".

www.digibuc.ro

193

trat Brldeanu i-a observat: Ati zis c v apiira(i Kull marturi", totusi, D-1 Ministru si-a luat angalamentul cA va lu masurile cuvenite si pe, cat ,va fi posibil se va satisface" cererea I.

P. S. Sale, iar Sf. Sinod n'a avut nimic de zis In contra. Ba

Ina. D-1 Ministru, In sedinta din 13 Iunie 1911, a rugat pe Sf.
Sinod s constate cA a venit femeea Floarea Teodorescu din
fiind
sofa' a decedatului preot C. Vasilescu
CAlimAnesti
chemat prin prefecturA, dupA ordinul dat de d-sa si crede c.
ar pute fi ascultat" la care P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu opune: comisiunea nu a putut sa o primeascal ca s fac depozitie intru cat n'a fost admis. de Sf. Sinod" (Monitorul Oficial" No. 110 1911, pag. 3545, coloana I).

Fat cu neadmiterea tuturor marturilor propusi de P. S.

Episcop al Romanului, P. S. Sa a declarat Sf-tului Sinod CO'
este nemultumit de faptul ca nu se cheamd toti marturii propusi

de P. S .Sa", pentruc este lipsit de unul din mijloacele de

aprare".
I. P. S. Mitropolit Primat zice CA I. P. S. Sa reliunt de
a fi Prezent la depozitiile marturilor, dar cere s se hotArascA
ordinea In care se vor pertract Invinuirile ce i s'au adus I. P.
S. Sale, pentru cA, dupA dreptul canonic al lui Milas, trebue a
se lua cea dintiu Invinuirea de erezie".
P. S. Episcop al Romanului cere a se pertract In ordinea
cum le-a propus P. S. Sa".
D. Ministru zice, cA ce importantA are ordinea pertractrei
Invinuirilor, Intru cat toate se vor examina?

I. P. S. Mitropolit Primat zice c aceasta are mare importantiii).

1) Aceast importantei mare a putut-o exprima in $edinta Sf. Sinod din
21 Iunie 1911, astfel: dulp ce am dovedit c aouzatia de erezie este neintemeiat, as puteh s nu mai vorbesc despre celelalte acuzatiuni, cdci canoanele poruncesc categoric; dad.' vina cea mai grea se gaseste neintemeiata,
celelalte invinuiri cad dela sine" (Monitotul Oficial" No. 111/1911, pag. 5389,
coloana III).

Dar $f aid avem de-a face cu o falsificare de canoane, cci ele nu

prevhd ca s se a hi cercetare vina cea mai grea",

ci, dupre canonul

139/134 al Sinodului cartaginean, dac4 se spun mai multe invinovtiri contra

episcoplior sau clericilor $i cea dintiii care se id in cgrcetare nu se poate

probh ca adevrata, celelalte invinovtiri nu se mai priimesc.
Se crede I. P. S. Sa mai sorte in erezie cleat in imoralitate, ca voi
sa inceapa aprarea cu erezia?
Ilocurnente-AWrare.

18

www.digibuc.ro

194

P. S. Arhierea Cal list 13otoOneana IntreaM dacd matrurii

vor face depozitii singuri sau urmeaz sd fie Intrebati?".
Sf. Sinod admisese, dup cererea I. P S. Mitropolit Primat, ca marturii, Inainte de a face mrturisiri In Biserica Catelral a Sf. Mitropolii, Inaintea comisiunei compusd din P. P.
S. S. Arhierei: Meletie Constnteanu, Cal list Botosneanu si
Sofronie Craioveanu, s depun jurrrant sub omofor, dup ce

vor prezent acte de moralitate si c s'au spovedit si ImprVasil.

P. S. Episcop de Roman zice cA P. S. Sa va face marturilor Intrebri prin organul Comisiunei".

Sedinta se ridic la orele 8 p. m.".
XXXIV.
SEDINTA DE DIMINEATA DELA 3 IUNIE 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial" No. 108/1911, pagina 5255.

Se comunic o petitie a d-lui Dr. C. Chiricescu, prin care

cere a i se eliber o copie de pe petitia d-sale citit de atre P.
S. Episcop al Romanului, In sedinta din 23 Maiu a. c. Se decide
a se cl copie daca se va cere oficial de comisiunea de judecat
a Universittei, care va judeca cazul d-lui Chiricescu".

P. S. Episcop al Romanului cere a i se acord cuvntul

fn prealabil".
I. P. S. Mitropolit Primat cere a se citl sumarele sedintelor
din 25 Maiu a. c.".
I. P. S. Pmedinte zice Ca' sumarele s'au citit si s'au aprobat de Sf. Sinod".

I. P. S. Mitropolit Primat protesteaz e n'a fost fat la

citirea sumarelor si roag s se i act de aceast protestare".
Dup ce P. S. Arhiereu Meletie Constnteanu a citit raportul comisiunei Drivitor la luarea depozitiilor marttirilor, la
care au fost fa% 8i I. P. S. Mitropolit Primat 8i P. S. Episcop
al Romanului, P. S. Sa citeste depozitiile fcute si semnate de
marturii chemati si ascultati In catedrala Sf. Mitropolii In zilele de 31 Mail', 1 si 2 Iunie curent".
.
P. S. Episcop al Romanului cere a i se acord cuvntul".
Sedinta se ridica la ora 1 p. m., si se decide sedinta viitoare pentru azi, ia orele 4 dupa amiazi".
www.digibuc.ro

195

In ziarul Diminea(a" No. 2600 din, 3 Iunie 1911 citim, referitor la ascultarea marturilor:
Dup d-na Vasilescu, a lost chemat pentru a-$i d
preotul I. MTescu.

Cu ocaziunea aceasta, s'a intmplat incidentul de care

vorbeam la Inceput $i care a fost provocat de Mitropolitul Primat In imprejufrile urmtoare:
Primatul, a cerut s fie ascultate mai intiu rudele Olimpiei VasileSctf si In urm preotul Mlescu, lucru la care membrii comisiunei s'au opus.
Noi nt putem ascult pe rudele Olimpiei Vasilescu
pentrua nu au fost citate prin Sinoe
spune arhiereul Ca list
V poruncesc s le ascultati pe ele Intiu, strig foarte
enervat primatul, care probabil, uitase c'd se afl Inaintea unei
comisiuni $i c are situatia de acuzat.
Nu ne puteti poruncl, pentru c noi nu avem aicea nici
un stdpan. Avem mandat din. partea Sinodului s facem cum
vom crede de cuviint si as vom face.
Nici chiar cnd eu v ordon? spuse aproape rstit primatul.
i-a rspuns arhiereul
Dac mergeti pe calea aceasta
atunci noi ne scoatem omoforul si ne retragem, rmCalist,
nnd s aprecieze Sf. Sinod purtarea I. P. S. Voastre.
Imi retrag atunci tot ce am spus
a rdspuns primatul,
care a fzut c'd a mers prea.departe si v rog s ascultati rudele Olimpiei Vasilescu.
Cred Ca' aceasta este imposibil,

intervine episcopul. de

Romano din moment ce au fost respinsi toti marturii propusi

de mine, si cari nu aveau arti de moralitate.
Dup o scurt consftuire, membrii comisiunei au hotrIt
s fie ascultate rudele Olimpiei Vasilescu, rmnnd ca Sinodul
s se pronunte dacA s'a procedat bine sau nu".
In sedinta de dupa amiazi din 3 Iunie 1911 I. P. S. Mitr6polit Primat
Athanasie Mironescu, propune mai multi rnarturi 1ntre cari si pe C. Diculescu care a scris si un memoriu inaintat Sf-tului Sinod". (Monitorul Oficial" No. 108/1911, pag. 5256, coloana I).
Referitor la acel memoriu, ziarul Dimineata" No. 2600, din 3 Iunie
1911, publica urmatoarele:

D. C. Cerngianu, licentiat in teologie, a adresat urmatoarea petitie

Sinodului:

www.digibuc.ro

196

Malt Prea Sfinfite Presedinte,

Subsemnatul C. Cerndianu, licentiat in teologie si prim redactor at

ziarului Romania Crestina", vad cu uimire un memoriu tiparit pe numeleC. Diculescu p1M de neadevAruri si calomnii prin cari se incearca apararea
I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu.
In acest memoriu C. Diculescu cere a fi chemat din Berlin la si-tar
Sinod. Ma grbesc si eu a ruga respectuos pe Sf. Sinod sa-1 citeze de urgent spre a fi confnuntat cu mine ca sa pot dovedl, odatd pentru totdeauna,
cu acte scrise si subscrise de insusi acest C. Diculescu si de I. P. S. Athanasie. Mironescu
1. C. Diculescu

in schirnbul protectiei I. P. S. Athanasie de care a

si-a permis s atace pe I. P. S. Mitropolitul Pfmen al Mollost indemnat
dovei de incapacitate si imoralitate exprimndu-se, intre altele, cd in vieata.

I. P. S. Pimen Georgescu domneste pofta trecdtoare a corpului, in loc sa

troneze idealul etern al sufletului";
sub aceiasi influenta a I. P. S.
2. Ace las C. Diculescu si-a permis
s.' atace si pe P. S. Gherasim Timus, acuzAndu-t de cea mai
Athanasie

crasa imoralitate, de orgii sistematice, organizate prin mnstiri si maha1alele Bucurestilor", de vitii ascutite ale firei sale epicurieane", de ingrozitoare blstamAtii etc., etc.
Aceste infame atacuri I. P. S. Athanasie le-a pus la cale prin C. Dicontra acestor Mahe fete bisericesti iii
secretarul sdu intim,
culescu
ajunul alegerei de mitropoliti.
Stau la dispozitla Sf. Sinod a dovedi adevarul afirmaril mele cu dovezi indiscutabile, cu acte scrise si subscrise de I. P. S. Athanasie si C. Diculescu;
al caruf
3. Numitul C. Diculescu, indemnat de I. P. S Athanasie
si-a permis sa denatureze si sa falsifice scrlsorile in poinstrument este
sesia crora se pretinde a fi, dandu-le cu totul alt inteles decAt cel adevrat.
4. Numitul C. Diculescu a indrsnit s afirme in brosura tipArit ca
stie continutul unei scrisori in intregime scrisa de maim sa;
5. Ace las C. Diculescu, merge cu cutezanta pang acolo lack scrispri
memoriul adresat Sf. Sinod), a-i fi trimise de.
de ale mele le pretinde
alte persoane decAt de mine; lucru nemai pomenit si de necrezut;
6. Ace las C. Diculescu comite calomnia afirmand cum Ca' eu locuesc br

casa d-lui Mariu Theodorian, cu care toatd lumea stie in ce relatiuni duemnoase sunt, In unma divergintei de opiniuni, ce am scris despre dnsul
in Romania Crestin" No. 28 si urmatoarele si oum 1-am secs din itipta ca
pe un om care vrea sa pescuiasc in apa turbure si care prin o titanica lupta
a izbutit sa aleaga de Primat al Tarei pe prietenul su I. P. S. Athanasie
Mironescu, cel mai pckos imoral roman;
7. Sa dovedesc, in fine, cd tot ce a scris C. Diculescu este o testura_
incalificabila de neadevdruri cari trebue sd ispire clesgust si dispret.
Fat cu acestea rog respectuos si staruitor pe Sf. Sinod ca s cheme
de urgent din Berlin pe numitul C. Diculesou, s m citeze si pe mine ca,
numai cu acte indiscutabile, cu dovezi scrise sa dovedesc cta dreptate ant
avut sa ma declar Inca de acum doi ani adversar ireductibil" al I. P. S.
Athanasie MironescU.

www.digibuc.ro

197

Tot cu acea ocaziune voiu dovedl cu prisosinta ca nu eu, nu d-1 dn.

C. Chiricescu, nu P. S. piscop de Roman, dar I. P. S. Athanasie Mironescu a fost prietenul intim si favoritul catolicilor, cari 1-au alutat s'a ajungq
mitropolit, 1-au scapat de buclucuri grave, si
pe eke stiu
fac sfortki
incalculabile spre a-1 salva si de data aceasta, caci nimic nu le convine mai
mult deck sa troneze In fruntea Sfintei noastre Biserici ortodoxe un om ca
1. P. S. Athanasie Mironescu, plagiatorul dovedit si marturisit al jesuitilor
catolici.

In fata Sf. Sinod voiu dovedl ca lucrarea mea Biserica si Romanismul" este studiu istoric obiectiv bazat numai pe autoritatile noastre istorice
recunoscute (N. Iorga, D. Oncitl, lonescu Gion, N. Dobrescu, I. Bianu, C.
Erbiceanu etc.) si ca sustinnd pe marturiile acestora, adevarul istoric ca
epoca slavona si fanariota n'au folosit romnismului,. preoum 51 a scoala
ardeleana i-a adus foloase
a mi se imput 'ea am urmarit altceva deck
rnarturisirea adevarului istoric este nedrept si condamnabil.
Cu acelas prilej, tin sa fac cunoscut Sf. Sinod ca pot arat'a probe cA
memoriul semnat C. Dioulescu nu este altceva deck opera I. P. Sfintitului
Athanasie semnaa C. Diculescq.
Al I. P. S. Voastre, prea plecat si prea supus fiu spiritual,
C. CERNAIANU
Licentiat in teologie si prim redactor al Rominiei Cre 5tine"

In sumarul sedintei Sf-lui Sinod din 3 Iunie 1911 cititn:

I. P. S. Mitropolit al Moldova $i Sacevei, pre$edinte, sputie
c zilele acestea au venit mai multe scrisori, unele cu timbru,
altele fra timbru, relative la judecata I. P. S. Mitropolit Primat
si a P. S. Episcop al Romanului.
D. Ministra zice c astfel de scrisori se pot pune la acte":
(Monit. Oficial" No. 108 1911, pagina 5255, coloana I).

xxxv.
SEDINTA DE DUPA AMIAZI DELA 3 IUNIE 1911 A SF. SINOD.
(),Monitorul Oficial" No. 108 1911, pag. 5255-5258).

P. S. Episcop 41 Romanului cite$te urmtorul act:

Inalt Prea Sfin(ite Pre$edinte,

In fata depozitiunilor marturilor ascultati, dintre cari pe

c'ei mai multti mi i-am Insu$it din listele acuzatorilor anteriori
ai I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, datoria
mea de a face s'a" ias la iveal toat dreptatea $i tot adevrul,
tn6 sileste s amintesc inainte de toate c." dintre acei marturi au
www.digibuc.ro

198

fost recuzati cei mai importanti, prin a caror mrturisire se putea constat i dovedl tot adevarul.
Dar 5i marturii nerecuzati au fost pusi In pozitiune de a nu
marturisl adevarul din cauza terorizarei ce a exercitat asupra
lor I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, care
a mers pan acolo In cat desi acuzat, a uzurpat autoritatea public, lundu-si rolul de judecator de instructier conducnd inStructia orala, poruncind chiar comisarului sa." aresteze pe marturul Tudorica lonescu, apoi producnd o scrisoare de intimidare
si voind a introduce un martur necunoscut, servitor al I. P. S.
Sale.

E natural ca In urma aotsfora s'au vAzut marturi, cari,

dupA ce au jur-at c vor spune tot adevarul, au mrturisit ca tu
lucruri pe carb nu le pot Spune. Alti marturi au refuzat s jure. Pe
cnd un fost administrator al Casei Bisericei 1), actualul administrator ') si profesori dela facultatea de teologie n'au fost
admisi sa jure neavnd acte de moralitate 5i dovezi ca s'au spoveduit 5i ImpartAsit, alti marturi 5i anume rudele d-nei Olimpia

Vasilescu au fost impusi de I. P. S. Sa s mrturiseascd, sub

jurmnt, fra sa aiba acte de moralitate 5i marturie c sunt
buni crestini.

Patima I. P. S. Sale a mers pana acolo In cat abuzand de

calitatea sa de Mitropolit Primat, a uitat ca este acuzat si a poruncit Onor. Comisiuni a Sf-tului Sinod sa procedeze dupg. placul I. P. S. Sale.

Din 22 marturi nu au marturisit deck 11, iar din acestia

doi profesori dela facultatea de teologie n'au vpit sa raspunda la:
Intrebrile puse, unu14) declarnd ca. nu cunoaste legea sinodala, iar altul cd nu intra In atributiunile lui de a se pronunt
asupra ei.

Fat cu aceasta stare de lucruri creata de atitudinea I. P.

S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu se impune ca
marturii sa jie chemati a depune Inaintea Sf-tului Sinod 5i a
D-lui Ministru, caci numai astfel pot fi scutiti de orice intimidare
si s'ar asigur garantia ca adevarul poate fi mai bine servit. De
altfel 5i dupa sfintele canoane si dupA practica judecatoreasca
marturii nu pot face declaratiuni deck In instant.
Fata cu cele petrecute In timpul ascultarei marturilor se
1) D-1 P. Garboviceanu. 2) D-1 D. G. Boroianu. 3) D-1 I. Mihalcescu,
N. Dobrescu. 4) D-1 Dr. B. Cire.seanu. 5) Parintele I. Popesou-Ma1aesti.

www.digibuc.ro

199

mai impune ca Sf. Sinod s porunceased a se cleschicle actiune

publichi la Parchet Improtiva marturului Tudorid. Ionescu, cdci
acest martur a spus neadevruri ori Intai ori al doilea $i pn

cnd nu se va cunoaste cnd a denaturat adevrul $i din ce

cauz, lumin deplin nu se poate face.
De asemenea este de neapArat trebuint, In intersul desvrsitei lumini, ca S-tul Sinod s sesizeze ParchetuLspre a se
dovedi cs d-na Olimpia Vasilescu a jurat mincinos cnd a de-

clarat c fr nici o recomandare a fost priimit In Institutul

surorilor de caritate $i c n'a fost recomandat de I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu ca nepoat a I. P. S.
Sale, precum s'ar pute dovedl cu cei ce sunt cunoscAtori In aceast afacere, pe cari eu i-am propus ca marturi, dar Sf. Sinod
nu i-a admis.
In afat de acestea se mai impune, ca s fie chemati de
urgent la Sf. Sinod marturii cari au lipsit, cei cari au refuzat s
jure, cei cari au jurat dar n'au mrturisit, cum 5i cei cari au fost
respinsi pe molly Ca' n'au certificate de moralitate si dovezi c
s'au spoveduit si ImpArtasit, potrivit datoriilor crestinesti. Toti
acegia trebuesc siliti de Sf. Sinod ca sa vie $i s mrturisease
adevarul.
Fiind vorba de dovedirea nu numai a ereziei, ci si a imoralittei I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu,
canoniceste ar trebul s se admit si marturii cei recuzati, imoralitatea putndu-se dovedI cu ori-ce marturi, f je ortodocsi, fie

chiar pgni. In altfel, o faptd imorald svrsit de un cleric

Intr'un cerc de necregini, n'ar pute fi niciodat dovedit.
Numai ash Sf. Sinod va ajunge s fie pe deplin luminat, va
pute judech In deplin cunostina de lucruri si Imprejurri, si va
Inchide gura tuturor celor c6 s'ar Indol de dreptatea $i sfintenia
judechlei sinodale.
Pna atunci eu mai depun i cu aceasta, In fotografie, luc
o scrisoare, care st In legtur cu aceea pe care am depus-o pe
biroul Sf-tului Sinod In ziva de 20 Maiu a. c., scrisoare de ase-

menea scrisd $i subscris de I. P. S. Mitropolit Primat D. D.

Athanasie Mironescu, si din care reproduc urmatoarele rnduri:

,..Cu sntatea relativ cu starea In care m'ai gasit sunt mult

mai bine, dar din nefericire nu deplin bine. Voiu mai aveh trebuinta de medicamente. De aceea te rog s nu faci altfel, ci cnd

Ii plech la Gorj s vii pe la mine si sa-mi aduci Inc vre-o 4

www.digibuc.ro

SOO

flacoane de interne 5i unul externe. Md cuprinde un fel de descurajare 5i mirare vdznd c nu se mai sfrseste odat de tot...
Ba eu chiar am si rcit, as c ddusem acum 5i peste altd belea... Nu uit s-mi aduci doftoriile stiute"...
Depun, tot In fotografie, corespondenta de pe cuponul mandatului postal, pe care mi l'a prezentat eri d. farmacist Sunda,
In fata Onor. Comisiuni a Sf-lui Sinod. Despre acest cupon a
mrturisit preotul D. Lungulescu In depozitia SL_Sale, declarnd
ea' I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu i-a spus
c. In adevr si aduce aminte, cd a trimis un ajutor unei doamne
vala Paris, addognd c cuponul acelui mandat n'are nici
-loare. Iat corespondenta de pe acel cupon: Cum te-ai indurat
a vinde cAsuta care Dumnezeu 5tie cte sudori a costat pe cel
ce ti-o au dat? Alta, slugd se Ma cu palmele munce si casa
Isi pstr.. N'ai fost vrednicd sd o ai precum n'ai lost vrednie
de cine ti-a dat-o. Ai sters acum ori-ce amintire de trecut. InceteazA deci a mai cere bani, cdci ti s'a dat mai mult deck ai
meritat. E ultimul ajutor ce ti se mai trimete". Aceast corespondent pe care o cred scris de Insusi I. P. S. Athanasie Mironescu, este semnat cu numele Pavel nurar, intendentul episcopiei R.-Vlcea1)".
De oarece se citeste In ziare csd mandatul postal a fost adresat unei d-soare cu numele Maria Constantinescu, este de
nevoie, spre a se face lumin, ca Sf. Sinod s citeze marturii:
D-soara Maria Constantinescu, strada Ecoului No. 44 Bucuresti,
D. C. Constantinescu la d. C. Steriade strada Romand No. 133
Bucuresti, d-na Tincuta Voiculescu strada Ecoului No. 44 Bucuresti, dr. Gheorghian calea Rahovei Bucuresti. Apoi: Preotul
D. Bnescu 5i d. C. Oldnescu ambii din R.-Valcea, d. I. Bjescu
strada Nisipari No. 13 Bucuresti, d(Al. Giurescu strada Dobro-

teasa No. 14 Bucuresti si d-soara Stela Dima profesoar In

Ploesti.

Mai depun si opera Sitenbchlein flit die Jugend in den

Stdten" plagiata de I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie
Mironescu, sub titlu: Morala pentru copii", aici aldturatd, si
care a mai fost tradusd In romneste 5i tiprit In Craiova la
1856 de G. Panaiotescu sub titlul Moralul Copiilor compus de
Kampe amicul tinerimei".
1) S'a publicat in fac-simile in ziarul ,,Adevrul" No. 7806 din 5
14nie 1911.

www.digibuc.ro

201

Cu toate ca erezia de care s'a fcut vinovat I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu am dovedjt-o cu votul
dela 13 Ianuarie 1910 al Sf-tului Sinod, iar In sesiunea actuald
s'a si ales o comisiune care s se ocupe cu modifierile ce se
impun legei Sinodale din 1909, totusi tin la dispozitia Sf-tuluiSinod brosura Intitulatd: Respuns Gubernului si Sinodului Romnesc din 1865" de arhiereul Neofit Scriban, brosur adnotat

de Insusi I. P..S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu si pe care o voi depune odat cu scrisoarea originald a a-

dormitului Intra fericire Mitropolit Parthenie, care scrisoare

este In posesiunea d-lui dr. Dragomir Demetrescu profesor la
facultatea de teologie, si pe care domn profesor .rog pe Sf. Si-.
nod s binevoiasca a-I chem ca s'o prezinte.
Se va dovedl atunci c I. P. S. Mitropolit Primat D. D.
Athanasie Mironescu nu numai oh' a rtacit In credinta, dar a si
traficat cu ea spre a hjunge Mitropolit Primat.
Am toata ndejde ea' Sf-tul Sinod va 5t1 s fac ct mai

grabnic si mai desvrsit lumin asupra chestinnei de care

cu totii ne preocupam.
Dup ce Sf. Sinod va hotrI asupra celor $i aici expuse,
cari stau In legtur cu acuzrile ce mi s'au adus. voi produce
dovezile In descArcare faa. ea acuzatorii mei.
t GERASIMU Episcop al Romanului
BucureVi, 3 lunie 1911.
P. S. Episcop al Romanului zice e, de oarece P. S. Sa vede a este
insultat in memoriul Inaintat Sf-lui Sinod de d. C. Diculescu, si d. C. Cernaianu a lnaintat o petitie Sf-tului Sinod, prin care cre a fi confruntat cu d.
C. Diculescu, spre a surp cu acte toate alegatiunile sale, roaga pe Sf. Sinod
sa admita aceasta cerere spre a se constat adev'nul si dreptatea".
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, Presedinte, comunica I. P.
S. Mitropolit Primat si P. S. Episcop al Romanului, ca Sf. Sinod delibernd
a hotarit, ca in principiu nu se mai admit alti marturi, rezervndu-si dreptul
de a admite marturii propusi de ambele parti numai in cazul cnd nu va fi
pe deplin luminat".

I. P. S. Mitropolit Primat zice, ca este Inteleaptd hotarirea Sf-tului

-Sinod".

P. S. Episcop al Romanului zice ca se va apr cu mijloacele pe care

le are".
I. P. S. Mitropolit Primat roaga pe Sf. Sinod sa-1 scuteascA, de umilirea de a fi acuzat de P. S. Episcop al Romanului. Declar ca primeste sa fie
acuzat de oricine din Sf. Sinod, numai de P. S. Episcop de Roman, -mi pri-

www.digibuc.ro

202
meste... nu primeste s-1 acuze Episcopul Romanului, care e chemat in judecata cu act de acuzare si prin urmare trebue singur sa.' se apere de invinui-

rile ce i s'au adus".

,,P. S. Episcop al Romanului zice: Cred ca n'am perdut pang acum
dreptul de ppiscop".

Se anunta sedinta pentrit ziva de 6 lonie 1911.

In ziarul ,,Minerva" No. 884 din 5 lunie 1911 s'a publicat urmatoarea
declaratiune fcut in Sf. Sinod de I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, cu privire la documentul depus de d. farmacist Sunda":
D-soara Maria Constantinesou exista. Eu i-am trimis bani In ne-

numarate ati, si i-am scris scrisoarea citit de P. S. Episcop de Roman.

Trebue ins s v spun, c6 mama acelei d-soare a fost ingrijitoarea mea In
timpul cand eram Episcop de Ramnic".
Cum se face Ca i-ati trimis scrisoarea,.citita {le P. S. Episcop de
Roman? 1-a intrebat d. C. C. Anion".
Un nepot al meu Miromesou avea legaturi de prietenie cu d-soara
Maria Constatinescu. Din aceast cauza eu am ajotat-o In nenumrate dati
si i-am dat un ajutor spre a-si mull:ail casa despre care se vorbeste In acea
scrisoare",
Ce face azi nepotul I. P. S. Voastre? 1-a Intrebat d. Anion".

A murit".

Ziarul Dimineakr No. 2602 din 5 Iunie 1911, dup ce spune c ajutorul pentru cumpararea casei a fost de 4000 lei, completeaza astfl dedaratiunea fAcut in Sf. Sinod de I. P S. Mitropolit Primat Athanasie Mironesou:

Mai tarzio, continu d-sa, d-ra Maria Constantinescu si-a vandut

casa si a plecat la Paris, unde a cheltuit toti banii. In urma unei rugaminti
ce mi-a facut, i-am trimis prin intendentul meu suma de 60 lei. Pe verso
mandatului i-am scris cateva randruri, prin cari o dojeneam pentru ceeace
a fcut".

Foaia bisericeasca Romania Crestinr, Anul I, No. 24-25 dela 10-20

lunie 1911 publica urmatoarele:

Iata ce scrie ziarul guvernamental Epoca" In No. dela 4 lunie 1911,

cu privire la relatiile ce au existat Intre I. P. S. Athanasie si Maria Constantinesou:

...Textul acestei scrisori de pe cuponul mandatului fiind scris de mina

I. P. S. Sale, el constitue o probil foarte greu impovrtoare, $i de aceea am
autat sii ne procurtim cia mai precis amtinunte asupra imprejurtirei in care
a fost expediat mandatul ciit si asupra persoanei areia el erti adresat.

Lucrul ne-a fost cu att mai lesne, cu at Maria Constantinescu nu

se mai did acum la Paris, ci locue$te In Capita id, strada Ecoului, 44, (Dealul

Spirea
had cum explica Maria Constantinescu cuprinsul scrisoarei de pe cuponul mandatului:

Imi face nedreptate Mitropolital spunand in scrisoarea publicata

eri de boate ziarele, qi unde imi repro$eazd ca am fost nevrednica de el, la-

www.digibuc.ro

203
sand sti se injeleagd cd asi fi fost o femee perversd sau desfrdnatd si necredincioasd.

E adevdrat ca mi-a dat suma de 4000 lei in vara anului 1906, bani
at care mi-ant cumptirat o casd. Dar acoti bani abia mi-au aluns la cumpdrare, asd cd, pentru reparajiunile urgente ce le mai necesit imobilul am
fost nevoitti sti md imprumut tot atunci cu suma de 400 lei dela D-1 Constantinescu, cunoscutul bijutier din Ca lea Victoriei, cu condijiunea ca sd-i pld-

tesc aceastii sumd in rate mici.

Dar dupd ce mi-a dat cei 4000 de lei, Mitropolitul, pe atunci Episcop
de Rdninic, mifa suprimat ajutorul de 200 lei pa- lund ce mi-1 served. Astfel
cd, eu voind sd md perfectionez in lucrilrile de mode, si avtind pentru aceasta
nevoe sd .stau lin timp mai indelungat la Paris, in lipsd de alte mijloace, am
fost nevoitii s vtinz casele. Am isprdvit si acesti bani $1 am apelat din nou

la protectorul meu. Din cuprinsul scrisorei sale de pe cuponul mandatului,

se vede cd ultimai ajutor ce mi 1-a mai dat a fost suma de 60 lei trimisd la
Paris.
Reprosul cd mi-am vtindut casele nu-1 meritam prin urmate, i cu
atilta mai main meritam acuzajiunea de nevrednicle, ce mi-o adresd prin seasoarea de pe cupon".

Alte amnunte".
Intrebtind asupra acestor chestiuni pe D-1 Constantinescu, bijutierul
care imprumutase In 1906 suma de 400 lei Mariei Constantinescu, si cu care,

doi se potrivote la name, ea nu se afld in nici un grad de rudenie, d-sa ne

spune:

Am eunoscut-o in adevcir in 1906 pe Maria Constantinescu si

i-am imprumutat suma de 400 lei, pentru cd clued de Meat reparajiuni caselor
ce cumpdrase.
Ea mi-a miirturisit atunci cd fusese mai malt timp intrejinutd de
actualul Mitropolit, care in toamna anului 1906 a pdrdsit-o fiindcd isi giisise
o alta probabil pe Olimpia Vasilescu.
Am fost ca prilejul acestor afaceri bdnesti in casd la Maria Constantinescu, care pe atunci locuid in casele D-nei lonescu din B-dul Neattirndrei,
No. 32, si am wizut la ea pe masd fotografia actualului Primat.
La inceput ea mi-a ttigdduit relajiunile spuntindu-mi c este`nepodta
acestui prelat. In urmd ns mi-a facia mdrturisiri multe, asupra cdrora insa
cred de prisos sd insist, ele ne mai fllnd de piCi un interes in urma publicdrei scrisorei de pe cupon".
Precum se vede din aceasta lamurire $i precum se stie din declaratiunile facute de anurnite persoane intime ale Mariei Constantinescu, relatiunile

dintre aceasta si I. P. S. Mitropolit Primat au lost de natura compromittoare pentru I. P S. Athanasie.

Totusi acesta a incercat sa produca o diversiune declarnd in Sinod
ea desi a dat cei 4000 de lei $i ajutoare lunare Mariei Constantinescu, relatii
amoroase a intretinut insa nu I. P. S. Sa ci un nepot al sau, Costicl Mironestu, care a murit. Cu aceasta incercare de a tagdul, Primatul s'a incurcat

www.digibuc.ro

204
nici n'a existat vreun nepot al sau,
mai rau, le oarece
spun ziarele
-Costica Mironescu, care sa fi murit; iar clacl ar rfi existat, Primatul ar fi
f ost patronul unor relatii nepermise 5i ar fi dat bani pentnu imoralitate".

SEDINTA DE DIMINEATA DELA 6 IUNIE 1911 A SF. SINOD.

(Monitoral Oficial" No. 108 1911, pag. 5258-5269).

I. P. S. Mitropolit Primat declard ca in ceea ce Il priveste pe I. P. S. Sa judecata nu este canonica, caci n'a cerut judecata, ci examinare a Invinuirilor ce i se aduc, la cari n'are de
cat a da. lamuriri. Mai declara CA nu priimeste ca acuzator pe P.
S. Episcop al Romanului nici sa i parte la dezbateri.
Sf. Sinod declara, printr'o deciziune, ca instanta este bine
$i canonic constituitd, $i ca ambele parti vor fi prezente la judecatd, procesele fiind conexate, In consecinta ordond A.' se
proceadd mai departe".

SEDINTA DE DUPA AMIAZI DIN 6 IUNIE 1911 A SF. SINOD.

(Monitorul Oficial" No. 10811911, pag. 5260 i 5261).

P. S. Arhiereu Callist Botosdneanu Intreaba dad. P. S.

Episcop al Rornanului mai are incidente".
P. S. Episcop al Romanului roaga sa i se aborde Inca o zi
ca
coordoneze materialul de aparare".
. ,1/3. S. Arh. Callist Botosdneanu Intreaba daca materialul
este pentru incidente sau pentru fond".
P. S. Episcop al Romanului zice ca la fond, dar daca In
decprsul judecatei se va ivi ceva, atunti poate sa mai aiba si
incidente".

I. P: S. Mitropolit al Moldovei, Proedinte zice: VA amintesc ca. Sf. Sinod a admis marturii ce i-ati propus '). Ati cerut
cteva zile si v'a admis 5i aceasta cerere 2), avncl dela Inceperea procesului pana acum mai Inuit de 10 zile".
1)

?. 2) ! ?

www.digibuc.ro

205

P. S. Episcop al Romauului zice ca In adevar i s'au acordat cateva zile, dar In tot acest timp a avut. de lucru cu comisiunea la Sf. Mitropolie, cu ascultarea marturilor, ash ca nu se
pot numi zile de lucru propriu zis. De aceea roaga a i se mai acorda o zi".
Sf. Sinod nu admite cererea.
P. S. Episcop al Romanului zice c se suptute deciziunei
Sf-hd Sinod si va caut sd se apere de invinuirile ce i s'au adus".
lea apArarea Prea Sfintiei Sale

Malt Prea Sfintite Presedinte,

I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu cautand sa scape de mine ca acuzator, m'a acuzat, In incidentele

ce a ridicat, cd as fi sub prihand, cd n'as fi romtin, cd as fi

unealta catolicilor si cd as fi maniac religios.

Prihana.
Cu privire la prima acuzare, aducand in sprijin ziarul
Valcea" redactat de d. Oprea Demetrescu, pe care l'a si cerut
ca martur, am a raspunde c eu ma stiu nevinovat si marturisesc ca sunt nevinovat, lucru ce s'a si stabilit de acuni 25 de ani.
Spre incredintare iata ce scriam eu In anul 1885 luna Julie
In 6, din Ramnicu-Valcea, D-lui D. A. Sturdza Ministru de atunci
al Cultelor si Instructiunei Pub lice, aparandu-m si justificandu-m Inc de atunci:
Domnule Ministru,

Fiindca pe de o parte, ma vad calomniat prin publicitate

atribuindu-mi-se lucruri cari, de ar avea existenta, m'ar omort
pentru toata vieata mea, iara pe de alta Domnia Voastr, indus
in eroare de rau voitorii Bisericei noastre crestine ortodoxe de
rasarit, ca si cand v'ati fi convins ca acele calomnii ar fi Insusi adevrul, ma Inlocuiti In directoratul Semjnariului din Ramnic
cu Parintele I. Petrescu, profesor de religiune la acest Seminar,
spre a vedeh atat Domnia Voastra cat si toti romanii dela
mare Oda' la mic, cum st cestiunea ce se voeste sa se arate ca
scandaloasa pe spinarea Bisericei crestine 5i a clerului sau,
m'am decis sa dau aici mai jos publicittei actele relative la viwww.digibuc.ro

206

novatia sau nevinovatia elevilor, dupa -cari voiu art cele ce

vor fi de trebuinta $1 pentru mine.
Actele elevilor cdtre mine ca director al Seminariului:
Cinstite Pdrinte,
Subspmnatii elevi stipendisti din Seminariul Eparhiei Ram-

nicu Noul Severin, relativ la cestiunea Sfintiei Voastre despre

explicatiunile D-lui Profesor de $tiintele naturale, Dobre Rdulescu, cu ocaziunea excursiunei stiintifice dela 21 Aprile, In afail' de domeniul pur $tiintific, $i cari $unt atingatoare de religiune, respectuos VA raspundem In modul urmator:
1. Noi, Casanescu Joan, Ciuciu Joan, Filimon Demetru, Lzrescu Gregoriu, IVIAldiescu Basiliu, Popescu Michael, Gregorescu Alexandru si Stefanianu Joan, $tim ca: Intre alte explicatiuni date de D-nu Dobre Rddulescu, a venit vorba $i despre generatiunea spontaned, relativ la care D-lui ne au dat explicatiunea
urmtoare: CA, In adevr, generatiunea spontaned, pana mai de

curnd a fost admisa de toti savantii; Ins, In timpul de fata,

in urma mai multor experiente relative, aceast teorie a cazut,
$i s'a admis CA, far o pareche de sex diferit, nici o fiinta nu se
mai poate reproduce. Noi, In adevr, cunoscnd cele ce ne spune
Sf. Scriptura relativ la na$terea primei parechi de oameni, si
fiind bine Intariti Inteaceasta,
dar In acela$ timp dorind sa.
aflm $i raportul In care stiinta din timpul de fatd, relativ la
aceasta, st cu Sf. Scriptura, ca astfel, bine asigurati 5i de o
parte si de alta, s ne putem apar bine sfnta noastra credintd,
att pe terenul religios cat $i pe terenul 5tiintific, am Intrebat
pre d-1 Radulescu: de unde eiLa luat existenta prima pareche
a genului uman, dupre stiintd? Si D-lui ne-a rspuns astfel: du\
pre cum admit 'ivatatii, prima pareche din fiecare fel de fiinte
$i-a luat nastere dintr'o singura celuld, compusa din patru simple elemente: carbune, hydrogen, oxigen 5i azot; dar In aceasta
privinta nu putem merge mai departe..., cad naturalele se pot
concord cu religiunea de cine voe$te. Apoi a urmat a ne mai
cleslusl astfel: c'd dupd cum; de exemplu, un vitel ie nastere $1
se desvalta in pntecele vacei, a$A. 5i omul.

2. Eu, Ioannescu Elid, am auzit pre un copil, In etate cam

de zece ani, nepot al D-lui Oprea DeMetrescu, zicnd printre
www.digibuc.ro

207

noi, Ca: nu este Dumnezu". Tot cu aceasta ocaziune au mai

zis copilul, c omul la inceput a fost un verme, apoi, cu timpul,
trecand prin diferite forme, s'a perfectionat.
Despre aceasta auzind Pennoiu Gregoriu a comunicat
altor .elevi. Ins, mai pe urma, fiind chemat sa declare aceasta
In scris, a zis c el n'a auzit aceste vorbe direct dela copil, ci
din svonul elevilor;
dard eu, Casanescu Joan, marturisesc
ca l'am auzit zicand ea se teme sa spund In scris, de oarece, D-1
Rdulescu mai are s-i fie profesor Inca doi ani de acum Inainte;

iara noi, Ciuciu loan si Maldiescu Basiliu, marturisim ca

1-am auzit spunand cum ea Insusi a auzit pre copil spunand
acelea.
3. Venind cestiunea i despre faptul, cum de nu se strica
apa dela Boboteaz, D-1 Radulescu a Inceput a sustine intre noi:

Casanescu loan si Stefanianu loan, ideea D-lui A. Vitzu, care

este: ea busuiocul, omorand microbii, Irnpedica stricarea apei,
adogand
D-voastr, pand cand nu yeti face experienta,
nu puteti zice nimioa In privinta aceasta".
Acestea fiind cele ce stim, relativ de chestiunea propusa,
priimiti, VA rugam, Cinstite Printe, profundul respect 5i devotamentul ce V conservam.:
Semnati: Clasa IV. Casanescu loan, Ciuciu Joan, Filimon
Demetru, Lazarescu Oregoriu, Mliescu Basiliu, Popescu Michael.

Clasa III: Gregorescu Alexandra, Ioannescu Elia, Stefanianu Ioan.

Cinstite Parinte,

Subsemnatii elevi de clasa treia ai Serninariului Eparhiei

Ramnic *Noul Severin, respectuos raspundem la Intrebarea
Sfintiei Voastre c, D-1 Alexandru Vitzu, inspector general al
-5coalelor din Romania ne a facut urmAtoarele cestiuni:
Intaia Intrebare adresata colegului nostru ilrsanu Nicolau

a fost aceasta: Uncle s'a adunat al doilea sinod ecumenic si la

ce an?" La care colegul nostru a raspuns c, s'a adunat la Constantinopole In anul 381. La care cestiune a Tamas pe deplin
multmit.
www.digibuc.ro

208

A cloud cestiune adresata tot Thai sus numitului nostru co-

leg a fost: Prin ce se deosebeste Teal de Fiiul si de Sfantul

Duh?" Si i s'a rdspuns: ea, Teal se deosebeste prin aceea ca
este nenscut, Fiiul nascut si Duhul Sfant purces.
A treia cestiune a fost: Cum Fiiul s'a nascut din 'Fatal mai
Inainte de orice timp,_ caci orice lucru se face In timp, si trebue
s treaca un timp, fie ori cat de scurt ar fi, 'Ana sa se faca acel

lucru", aducand de exemplu: D-voastr aveti dela 8-9 ore cu

religia, dela 9-10 cu limba latina etc., 5i trebue sa fi trecut un
timp cat de scurt pan ce s se nasca Fiiul". La aceasta cestiune
colegul nostru n'a raspuns nimica. Iar D-j Inspector a zis: ,,Aceasta este cestiune grea", si nu a provocat nici pre printele
profesor de religie ca sa o explice 5i Iiici D-lui nu ne-a deslegat
cestiunea.
A patra cestiune facuta colegului nostru Pennoiu Joan a
lost aceasta: Cate persecutiuni au fost 5i sub cine s'au Intamplat?" La care colegul nostru a raspuns ca, au fost zece persecutiuni si au Inceput sa le numere pe rand.

A cincia cestiune au fost: Cu ce ocaziune s'a Intamplat

cea dintaiu persecutiune?" La care colegul nostru Pennoiu a rds-

puns ca, Nerone a dat foc Romei ca sa-si reprezinte arderea

Troiei, si, fiind acuzat de popor, el a aruncat vina asupra cre$tinilor. D-1 Inspector a adaus c,Nerone era un nebun caci da
cu arcul s vaneze mustele de prin 'camera, astfel ca gaurise
paretii camerei cu Impunsaturi".
A seasea Intrebare a fost: Care dintre imperatorii pagani

au posedat icoana lui Dumnezeu?" Colegul nostru a raspuns

CA, Flavian a posedat bustul lui Hristos.

Priimiti, Cinstite Printe, raspunsul pe care noi sub-semnatii elevi 5i fii spirituali ai Sfintiei Voastre II aducem cu profund respect la Intrebarea ce ne-ati fcut.
Semnati Stipendi$ti: Gregorescu Alexandru, Ioannescu
Eli, Pennoiu Joan, Popescu Porfyriu, Preutescu Joan, Stefnianu, Ursanu Nicolau, Beznea Nicolau, Popescu Petru.
Externi: Constantinescu Dem., Negoescu Const., Romanescu Georgiu, Nicolaescu Const., Zografu Mattheiu, Murescu
Georgiu, Kyritescu Man, Marinescu Eustatiu.

www.digibuc.ro

Cinstite Parinte,
Subsemnatii elevi stinendisti si externi ai clasei a IV-a din
Seminariul Eparhiei Ramnicului Noul Severin, la Intrebarea Sf.
Voastre despre cestiunile ce D-I Alexandru Vitzu, Inspector general al scoalelor din Romania, ne-a prbpus la religiune, respectuos Va raspundem In modul urmator.
Prima cestiune fdcutd.' de D-I Inspector coitgului nostru
Popescu Georgiu, a fost asupra acestei citatiuni din Sf. Scrip-

turd.: Nimeni mt s'a suit In cer, fdra numai cel ce s'a pogorit
din cer", de unde urmeazd,
Hristos cel ce s'a pogorit din
cer, s'a si suit; dar cu suirea lui Ilie, Enoh si a Maicei Domnului. la cer, cum se uneste acest text?" Finind intrebarea a aruncat privirea sa si la Pdr. Profesor respectiv, fard a zice ceva. Apoi intorcandu-se iardsi cdtre noi, a adaus, ea: Sau textul evangelic nu este adevdrat, sau Ilie, Enoh si Maica Domnului
nu s'au suit la cer".
Dupd cateva momente de cugetare, nefiind In stare a raspunde nimeni dintre nOi la Intrebare, a zis: lsati-o c este incurcata"; si nici D-lui nu a binevoit a ne deslusi, nici pre Parintele Profesor respectiv nu l-a provocat la aceasta, ct ne a ldsat
In dubiu.

A doua cestiune facutd iarasi sus mentionatului coleg, a

fost asupra diferentelor ce existd intre Biserica Grientald si Occidental, si rdspunzandu-i-se a rmas pe deplin multarnit.
A treia cestiune a fost: Ce se cantd la strane cand preo-

tul savarseste prefacerea Dumnezeestilor Taine?" si rdspunzandu-i-se a ramas satisfcut

A patra cestiune fdcutd tot colegului Popescu Georgiu, a
lost In privinta misterelor credintei: Ce se numeste mister? Si
cate stint ele7" Si i s'a raspuns In conformitate cu dorinta D-lui.

A cincia cestiune a fost: Ce este maslul?" Si dupd ce

s'a rdspuns, a intrebat din nou: Dar asupra aimalelor, cum de
se sdvar$este maslul, si este bine a se sdvarsi?" Pdrintele Profesor resoectiv a zis colegului nostru Popescu Georgiu, cdruia

fusese adresatd aceasta intrebare: Este scris In Canoane?"

S'au rdspuns: Nu". $i luand din nou cuvantul Parintele Profesor, a zis: Asa dar, klacd se face astfel pe undeva, ceeace D-I
Inspector a afirmat, cauza este abuzul".
Documente.Aparare.

14-

www.digibuc.ro

210

A seasea cestiune a fost: Nunta este un mister, si pentru

ce se zice mister?" Rdspunzandu-i-se a rmas satisfacut.
In fine ultima cestiune propusa a fost : Pentru ce apa
sfintita la 6 Ianuarie nu se stria, oricat de mult ar fi conservata;
ial cea nesfintita se stria lii scurt timp?" La aceast cestiune
colegul nostru a raspuns: Sfintenia este care lucreaza"; iar D-1

Inspector a adaus, c: Pe lang sfintrnie mai este $i o alta

cauza, $i anume: busuiocul, care confine un principiu puternic
aromatic, and se afunda In apa, acel principiu aromatic face a
muri toti microbii, si astfel apa se poate conserva. Vedeti dar, a
zis, vechii Sf. Parinti au fost foarte Intelepti; aci au stiut a unl
cu rugaciunile si mezii artificiali".
Acestea fiind cele ce voiti a Va art, binevoiti a priiml,
Cinstite Parinte, profundul respect si devotament al spiritualilor
Sf. Voastre fii.

Semnati Stipendistb Braviceanu Demetru, Casnescu

Ioanne, Ciuciu Joanne, Didicescu Elia, Filimon Demetru, Kyrionescu Joanne, Lazarescu Gregoriu, Malaiescu Basiliu, Popescu
Georgiu, Popescu Ioanne, Popescu Michael, Popescu Ioanne.
Externi Clasa IV : loannescu Basiliu, Ioannescu Constantin, Manescu Constantin, Nicolescu Ioachim, Popescu Ioanne,
Sultanoiu Georgiu, Tomescu Georgiu.
Raportul meu cu No. 4g din 15 Maiu anul curent 1885 cdtre
Prea Sfintia Sa Pdrintele Episcop al Eparhiei Rmnicu Noul Severin D. D. losif.

Prea Sfintite Stclaine,

Capl relativ la purtarea elevilor acestui Seminar, pe care

1-am supus verbal la cunostinta Prea Sfintiei Voastre, a luat
sfarsit dela Onor. Minister al Cultelor si Instructiunei Publice
sa se excluda din toate Seminariile Trei elevii Popescu
Ceorgiu din Clasa patra, Pennoiu Joan din Clasa treia si Tomes-

cu Georgiu din Clasa patra, pentru cauza de imoralitate, precum se vede din Ordinul cu No. 5286, pe care cu smerenie '11
Inaintez Prea Sfintiei Voastre In copie pe lang acesta.
Precum am artat Prea Sfintiei Voastre verbal, declar $i
acuma oficial c eu, Indata ce mi s'a denuntat de Tomescu
Ceorgiu, c elevii Popescu Georgiu si Pennoiu Joan ar ave relawww.digibuc.ro

211

-thud imorale, de$1 m'am convins din cercetarea ce am fcut c

relatiunile lor de a se Imbratisa si sarut eratr numai expresiunea.unei sincere 5i curate amicitii, totusi gandindu-ma ca lucrul
sa nu degenereze In vinovatie 5i spre a evit orice scandal, i-am
dojenit aspru, $i, spunandu-le ca purtarea lor s'ar putea M. de
cei neputincioi ca scandaloas, le-arn interzis aceasta cu des'varsire. Am dat ins afara din internat, fara nid un sgomot, si
1-am lsat sa urmeze ca$1 anii trecuti la clasa ca extern pre elevul Tomescu Georgiu, pentruca epistola ce au adresat lui Popescu ,Georgiu $i pe carea acesta mi-a dat-o mie, plangandu-se

,de purtarea lui Tomescu, era expresiunea unor conceptiuni

-nebune.

L-am tratat astf el pre acesta 5i nu mai aspru, atat avand

In vedere c datoria mea de medic duhovnicesc este sa nu departez pre bolnavi dela mine nevindecati, caci una ca aceasta ar
Insemna ca i-as ucide si pre (Moll $i pre societatea In sanul careia i-a$ arunca, cat 5i pentru ca sa nu se fac de vrastnasii Bisericei numelui 5coalei vre o vatamare, pe carea nu o merita.
Cei ce cauta Insd a lovI In prestigiul sfintei noastre Bi-serici
si in al 5coalelor ce produc pre clerul sAu, luandu-se de mana cu

elevul Tomescu, a adus inaintea Inaltei autoritati scolare idei

prin cari se acuza elevii stipendisti ai acestui Seminar de svarsirea unei nebunii de care ru$ine este a grAl, zice Pavel, dar
de care ei sunt cu totul streini $i nevinovati.
Si pentru ce a$ ascunde numele celor, ce sub masca moralizarei acestei scoale, lupta improtiva Bisericei lui Dumnezeu!?

Ei se numesc: Oprea Demetrescu, profesor de muzica Bisericeased la acest Seminar, $i colegul sAu,RAd,ulescu,. suplinitor
la catedra de naturalii.
Cuvantul CA, nu este Dumnezeu, esit catre elevii Seminariului din gura nepotului profesorului de Muzica, un copil ca de
-zece ani, care creste In casar
dar care pan acuma se vede cA
-n'au aflat dela mo$ul su ca este Dumnezeu, $i propaganda anti-

crestin a profesorului de Naturalii printre elevi, care se vede

din aici alaturata hartie din partea elevilor, sunt pentru tot cretinul ortodox probele cele mai convingatoare cA numitii profe-sori, In zelul ce-1 arata pentru moralizarea $coalei, nu au inima
curata fata de dansa 5i de Biserica lui Damnezeu.
Dar ceeace m'a mirat mult este cand vaz CA la o socoteala
cu dansii se afla $i D-1 Vitzu, inspectorul general al scoalelor,

www.digibuc.ro

212

nu numai din aceea cd nu a binevoit s vie si s ceard Prea S._

Voastre, ca unui preveghitor de drept al moralittei Seminariului, un delegat cu care s fac Impreun cu medicul Le 'I In
soti ancheta dela 6 Aprilie expirat, dar si din aceea cd, 'Mil S_
rnd anunte nici mcar pre mine ca cap al scoalei, intr In turma
,si Incepe ca sd sfsie, semnnd neghina nedomiririlor si a necredintei In dumnezeirea Fiiului si In cele religioase printre
elevj prin propunerea unor cestiuni pe cari trebui sa le deslege sau D-sa, sau sd provoace la aceasta pre profesorul respectiv, ceeace n'au fcut, precum se constat aceasta din aici
aldturatele dou hrtii ce am priirhit din partea elevilor.
Dezlegrile cestiunilor-propuse le am facut eu elevilor, Indat ce le am aflat, Si pe cari le dau si aici In scurt precum ursmeazd:

Pentru dezlegarea cestiunei a treia propus elevilor din

Clasa treia, vorbindu-le despre cauzei, efect si cauzalitate, i-am
facut sa Inteleag cs. aceste Wrei idei nu fac deck o singurd idee,
cdci este imposibil de a ave ideea de cauzei fdra ca ea sd implice
In acelasi timp pe ideea de efect, nici DC aceea de efect fr ca ea
s implice In acelasi timp ne aceea de cauzil, nici pe aceea a
raportului dintre cauzei si efect, a cauzalitei(ei, fr ca ea s im-

plice In acelasi timp pe aceea de cauzd si pe aceea de efect.

Ideea de cauz corespunde Tatalui, ideea de efect corespunde
Fiului, i ideea raportului uneia cu altuia corespunde Duhuhii.
Deci, precum Isi are loc lucrul acesta, In acelasi timp, adec, o
treime In unime si o unime In treime, in ordinea lucrurilor create, cu atka mai mult Suntern convinsi c5. este, In mad vesnic,
constant si nemutabil, In Dumnezeu, tipul etern si In acelasi
timp cauza eterna a tuturor lucrurilor 1).

Pentru dezlegarea cestiunei Intia propusa elevilor din

Clasa patra, le-am vorbit astf el: Domnul, vrnd sa facd pre Nicodim a crede cele ce 14nvt (Ioan, III, 43), prin cuvintele:
Nimenea nu s'a suit In cer, Mil numai cel ce s'au pogorlt din
cer, Fiiul omului, carele este In cer", Ii descopere c'd el este nu
numai om desvrsit, Intru toate asemenea n'oud, afar de pdcat, Oar si Dumnezeu desvrsit, si ca atare, toate Ii sunt lui cu
putint, prin urmare Si aceea despre 'care Nicodim Intmpin .
mare greutate a o crede, adecd a se naste ompl a doua oar. IF
1) Dictionard teologic de Bergier.

www.digibuc.ro

213

zice Domnul dard: crede, o Nicodime, cele ce te Invt, caci nimenea dirrtre oameni nu s'au suit In cer, sa se aseze pe tronul
divinitatei, cu egala putere cu Tatl si cu Duhul, ca un Dumnezeu, fara numai cel ce s'au pogorit din cer, acleca Eu, Fiiul si Cuvantul lui Dumnezeu, cel ce prin Intrupare am ridicat omenirea
la asemenea onoare;

Sunt dara doua feluri de suiri la cer: una a Stapanului,

care se suie si seade pe Scaun cu Tatal si cu Duhul, toate implandu-le cela ce este necuprins, si alta a lugilor, cari suindu-se
acolo prin mijlocirea si cu voia Stpanului, sed unii de a dreapta
sa, ca Prea Sfanta Nascatoarea de Dumnezeu, altii de a stanga
sa, ca St. Joan Botezatorul si altii, iara altii In alte pozitiuni,
precum stie Dumnezeu, care are In casa sa multe lcasuri. Si
astf el intelege oricine ca nu este Incurcaturd, ci armonie perfecta

Intre textele pentru cari D-I Vitzu s'a pronuntat ca sa fie lasate
caci sunt incurcate.
Cum ca Maslul nu se savarseste la animali, ci numai ia oameni, acesta, le-am spus elevilor, ca o vedem In Insesi cuvintele Scripturei cari zic: De este cineva. bolnav Intre voi", adecd
intre oameni, si de vreme ce nu se graieste acolo deck numai
pentru oameni, nu poate cineva sa le dea alta interpretare fara
numai cea coprinsa In Scriptura si predata notia fara Intrerupere aela Sf. Parinti.
Daca D-I Inspector general al scoalelor nu a stiut sa dezlege cestiunile ce a propus, ma Intreb cum si cu ce scop a indraznit sa arunce In sufletele tinerimei studioase un foc, pe
care nu er In stare sa'l stinga, fiindca nu ave pentru aceasta
apele bunei credinte!? Mil daca le-au stiut, pentru ce nu si-au
facut datoria de adevarat fiiu al Bisericei, ca ori s provoace pre
profesor a le dezlega, ori D-sa sa puna In serviciul Scoalei stiinta sa teologica. 5i sa nu lase cestiunile ca netrebnice de a se
ocupa de ele, numindu-le incurcate!?
Dara. nu '1 arde pre D-sa inima pentru Intdrirea credintei
crestine, caci o vedem aceasta atat din dezlegarea ce o da Intretarei a seaptea si cea din urrna, propusa tot elevilor din clasa
patra, In care zice ca: apa sfintita la 6 I4nuarie nu se stric din
cauza ca vechii sf. Parinti au fost foarte Intelepti; caci au, stiut a
uni cu rugaciunile si medii artificiali, adeca a afund busuiocul
In apa, care omoard microbii, cat si din aceea di dupa ce au
-vazut din examinarea medicului ea elevii stint curati de nebunia
-

www.digibuc.ro

_214

de care erau acuzafi, lund cuvintele lor dela anchet cu altd_

insemnare decat, aceea sincer ce o au ele In realitate, si prezentndu-le astf el In raport, a indus in eroare pre ilustri brbati
ce crmuesc afacerile scoalei In Onor. Minister, fcndu-i sd
pronunte excluderea stipendistilor Popescu Georgiu $1 Pennoiu
Ioan din toate Seminariele Trei, si lipsind astfel scoala bisericeased de unii dintre elevii cei mai buni, cari pot s lucreze mult
bine pentru Tail si Bisericd.
Am spus eletilor cd Printii au Intrebuintat busuiocul In
amintirea pioasd a Imprejurrei eh' el a rsrit la picioarele Crucei Domnului, si de cnd ereticii ne-a acuzat cd busuiocul, iard
nu puterea lui Duninezeu tine apa de nu se stricA, s'au luat msura ca crucea sd nu se afunde cu busuiocul; si astfel apa, sfintied de arhiereii si preutii ortodocsi, prin puterea lui Dumnezeu,
se fine nestricat.
Astfel fiind lucrul cu purtarea elevilor, si astfel fiind \cei
ce dezonortor Ii prezenteazA In fata Onor. Minister, II supun
cu smerenie la Inalta infelepciune a Prea Sfintiei Voastre, si V .
rog s binevoiti a face ceeace Dumnezeu Vd va lumind ca onoarea acestei scoale bisericesti, si mai ales Sfnta credint a_
Bisericei noastre sd nu fie atacate.
Director, Protosyncellu Gerasimu Saffirinu.

lat, Domnule Ministru, ce am Meat si ce am scris cnd

am vzut c se fabricd pand si bilete de coprins scandalos spre
a se qtaca pe nedrept onoarea elevilor mei, iat ce am fcut si
ce am scris, cncl am vzut cd se atac si Biserica si dumnezeirea Hristosului meu.
Sunt sigur CA Prea Sfintitul Printe Episcopul meu, ocupat .
dela 15 Maiu expirat si pn azi cu afaceri ale Bisericei mai urgente, In zelul ce stiu cd are pentru aprarea onoarei clerului si
a creclintei Bisericei noastre, arfi miscat ce-va pre aceastd cale,
dac i s'ar fi lsat timpul necesar, si dacd ar fi fost consultat,
dupre legea instrucfiunei, In afacerea purtrei elevilor si a purtdrei mele ca director al Seminariului, fat de calomniele odioase ce s'au rspndit.
Acum, cnd, spre a se pune In executare: Bate-voiu pstortil si se vor risipl oile turmei", m vdd cd si eu sunt defdimat
catre Domnia Voastr prin publicitate, si ponegrit In fata puwww.digibuc.ro

215

blicului cu epitetele de instigator de nu si autor al imoralittei

elevilor, md sinat dator, pentru respectul ce datoresc Domniei
Voastre i publicului si pentru apdrarea onoarei Bisericei al cdreia membru si cleric sunt, sd supun aici judecdtei Domhiei
Voastre 5i tuturor urmdtoarele reflexiuni:
Dou interese sunt In joc si. doud tabere 'si-au dat 'mna
spre a'si realizA fiecare partea sa, si fiindcd cu mine ca Director li este una ca aceasta cu neputintd, au trebuit sd md calomnieze, s Va inducg pre Domnia Voastrd In eroare 5i sA, md Inlturati dela carma Seminariului, precum ati fcut.
Interesul primei tabere este cd, cu mine ca Director, nu
se mai pot InmultI elevii externi In Seminar, pentru a cdrora
starpire, In interesul unei bune educatiuni 5i instructiuni a clerului, ant lucrat In toti anii directoratuhti meu din toate puterile
mele, de acord cu acest Onor. Minister si cu Sfntul Sinod, si
nu se mai pot falsifica notele In Matricufa Seminariului, precum
se vede aceasta atat din epistola de mai jos, ct 5i din corespondenta Sfintei Episcopii a Rmnicului cu Onor. Minister, cd s'au
falsificat in 1875-76,
. pentru care a fost destituit din directoratul Seminariului Pdr. Econom I. Petrescu si Inlocuit cu mine,
spre a indrept lucrurile.
Iatd In copie epistola de care tratai mai sus precum si hartia cu care la 5 ale curentei am Inaintat Domniei Voastre mentionata matriculd falsificatd:
Copie dupre epistola fostului Sef-Pedagog al Seminariului

din Admnic, lije Stoerescu, feicutd in 1877 cdtril rdposatul

Episcop Athanasie.

Prea Sfinte Stdpiine!

In epistola precedent, am amintit Prea Sfintiei Voastre,
in chip general, despre niste neregularitdti ale corpului didactic
serninarial; respectuos Vd rog sd binevoiti a-'mi permite sd a-tern si cteva detalii:
1. In anul 1875, Onor. Consiliu profesoral decide (se Intelege aldturi cu Regulamentul Seminariului) ca elevii sd fie prornovati cu nota general 512; se supune acest caz cunostintei Ministeriului, ca0, vdzand ilegalitatea, rdspUnde Ca' nu admite propunerea; ci sd supuna pe elevii promovati cu nota 51 2 la un nou
www.digibuc.ro

216

examen; si numai de vor obtine nota 6, dup Regulament sa promoave. Domnii Profesori, au fcut numai un prooes-verbal ea se

vor examina; de examinat Insa, nici In ziva de astazi -nu s'au

examinat; ci au rmas promovati cu nota 51 2. Sore constatare
sa fie vazutd matricula anului 1874-75, si dosarele In cari
sunt puse cererile elevilor, de a'-si corege notele, si darea de
seama de finele anuloi scolar 1874-75 unde este pus Ordinul
ministerial citat; numerile acestor doua dosare mi-au scdpat din
vedere a le not; insa ele sunt din anul 1875, cu coprinderea
aratata.
2. In anal exoirat 1876, toate notele seminaristilor s'au trecut, dupa cum le meritase In cursul anului, intr'o matriculd; Insa
nu stiu pentru ce (eu cred c numai interesul este motivul)
Domnii Profesori iscaliti au Indreptat mai toate notele elevilor,
facnd din zero, sease, din trei, seapte,

si mai ales la elevii din

Pensionatele D-lor Oprescu si Radovanu. Apoi au prescris pe

curat toate notele ash Indreptate, si au iscalit toti membri corpului didactic noua Matricula fabricata In modul aratat.
Mi s'a prut un Indraznet fals faptul citat; si de aceea am
reusit a asigur prima Matricul falsificatd, puindu-o In oclaia
unde sunt instrumentele de fizic, 5i anurne pe soba, cad mi-er
frica sa nu Q distrugd, dupa cum au $i cautat-o; am justificat
lipsa ei prin faptul Ca am rupt-o eu ne mai crezndu-o necesara,
de vreme ce s'au prescris pe o alta, si astfel am calmat lucrul.
De cand am fost departat, n'am mai cautat a m Incredinth
de mai std.' sau nu acel act pe soLA; eu Insa cred ca trebue sa fie
acolo, caci n'au avut cei In drept nici o banuiald a'l caut acolo.
Prin cele doua pensionate sunt eleAi cei mai slabi, afara de

mici exceptiuni; si trec dintr'o clasa In alta numai prin Wesul

de complezint ce D-nii Prof esori sunt obisnuiti a ardth unii ca.tre altii, clcnd In picioare ori-ce datorie de a fi rigurosi In in,
teresul Instructiunei.
,

Cele ce avansez sunt lesne de constatat; caci realitatea

este ash.
Un elev Ionescu Elie (mi se pare) din Cosoveni, intrat ca
extern In 1872 73, nu mi s'a parut a avea note de trecere dintr'o clasa Intr'alta nici dupa conventia faced de D-nii Profesori,
nu mai zic dupa Regulament, caci a fost cu totul lasat la o parte.
Al Prea Sfintiei Voastre devotat si supus fiiu spiritual.
(Semnat) Ilie Stoenescu
www.digibuc.ro

217

Copie dupre hdrtia din 5 Julie 1885 a ex Directorului SemiPariului dip Relmnic, Protosyncellul Gerasimu Saffirinu, cdtre
Onor. Minister al Cultelor si Instructiunei Pub lice, prin care ti
inainteazd Matricula falsificatei in 1875-76.
..

Domnule Ministru,

Matricula Seminariului din Rmnic pe anul 1875-76, falsificatd de cei subscrisi Intr'Insa, pentru care s;au destituit Directorul Seminariului, Pdrintele I. Petrescu si s'a Inlocuit cu
tibsemnatul In prima Februarie 1878, am pAstrat-o pn astazi
intactA, precum mi s'a Incredintat de acest Onor. Minister.
Acum fiindu-mi fried ca nu cum-va Printele I. Petrescu
numit de Domnia VoastrA iarasi Director, interesat In aceasta
cauzd, s o distrugA, eu cu onoare o Incredintez Domniei Voastre spre a se conservA unde yeti gds1 de cuviinta, binevoind a
afl C eu am tratat aceastd cestiune prin publicitate.
Sunt pentru Domnia VoastrA, Domnule Ministru, cAtre
Dumnezeu smerit rugAtor
Ex Director, Protosyncellu Gerasimu Saffirifiu.
Interesul celei de a-doua tabere este CA', cu mine ca Direc-

tor, nu pot vrAjmasii Bisericei noastre crestine sa zdruncine

, sfnta credintd In elevii Seminariului, findcA, ctt ajutorul lui
Dutnnezeu, nu m'au gasit nici O datd cne mut al turmei cuvAntatoare ce mi s'au Incredintat, precum vedeti din acte cA 1-au

gasit pre Var. I. Petrescu profesor de religiune la acest Seminar, and a lasat pre D-1 Inspector general Vitzu sd sarnene neghina In sufletele elevilor si Sfintia Sa a tAcut, Inct acuni,dupa
placul amndouor taterile acestora, cari au indus In eroare pre
Domnia Voastrd, cel ce, ca nou In acest Onor. Minister, nu cunoasteti corespondenta vechid In cestiunea directoratului acestui
Seminar, V'att fAcut sa VA expuneti defavorabil In fata natiunei
si a Bisericei lui Dumnezeu, tovindu-ma pre mine, In ce am mai
scump, dupA Dumnezeu, In onoarea mea, pentru a cAreia neptare m'am pzit In toatA vieata mea.
Stiu, Domnule Ministru, cA sunteti victima ca si mine a

Nrajmasilor Bisericei noastre, darA tocmai pentruc o stiu aceasta, ma simt dator s Va vorbesc astazi In public ca pora rowww.digibuc.ro

218

man, liber In tail libera, cu riscul de a ma expuneloviturilor

vrajma$ilor pana a-mi perde si slaba sanatate ce mi-au mai r-

mas, pan a-mi perde chiar $i vieata, numai ca sa se vazd

de Domnia Voastra $i de toti cum sta adevrul, caci eu altfel
nu $tiu sa iubesc adevarul si pre sefii mei si pre Biserica lui
Dumnezeu.

Dar sa viu la cuvihtele deflmtoare, ponegritoare de

instigator de nu si autor al imoralitatei elevilor", ce mi se aruncd prin publicitate In fat de D-1 Oprea Demetrescu, ma$ina
vrajmasilor mei $i ai Bisericei noastre.
Este stiut C a instigd vrea sa zica a Imboldl, a IndemnA, a
atat. pre cineva spre a face un lucru.
Este iarasi stiut ca numai acela care cunoaste un Iucru prin
experientd, care s'a Impatimit prin urmare de dnsul, poate s
se faca altora Imbolditor, Indemnator, atatator cultre acel lucru..
Pentru ca sa fie dara cineva instigator altora Care svarsirea unui luctu, trebue mai Intaiu sa intelegem c instigatorul
are cunostinta din experienta $i este Impatimit de acel lucru.
JJe cei ce In setea de a lovi In mine si In Biserica noastr
nu au tinut compt nici de respectul datorit bunelor moravuri, mi
se atribueste c a$ fi facut pasivi pre elevii mei de o nebunie pe
care eu ma abtin de.a o numl.

Domnule Ministru, fiindca vaz ca astazi atata au sporit

unii In calea perfectiunei crestine, Incat, ne mai tnknd sa cread
nici chiar pre preufi pe simplul cuvant, este trebuintd pentru a-i
crede de probe mai pipAite, $i pentru ca sa scot pre ori-cine din
ctedinta defavorabila ce ar avea-a despre petrecerea i vieata
mea, Va.rog, In numele lui Dumnezeu, pentru apararea onoarei
mele si a Bisericei noastre, sa ma chemati acl In capitala, uncle
ma oferesc ca sa fiu examinat de toti medicii ce-i vor propune
vrajmasii mei $i ai Bisericei, In fata $i a unui delegat din partea
Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit Primat ca reprezentant al Bisericei, $i in fata unui delegat $i din partea Domniei Voastre, spre
a vede si a declar, In eonstiinta lor, daca am fost sau sunt eu
capabil de savarsirea nebuniei de care sunt Invinovdtit, de catre cei ce au interes a ma invinovati.
Iar daca nu ati priiml aceasta ca cum vrand sa aratati ca.
nu m'afi scos din directorat, pentruca ati fi crezand pre del aimatori Ca' m'as fi facut eu capabil de asemenea miselie, ci numai
pentruca a$ fi fost negligent In luarea precautiunilor pentru eviwww.digibuc.ro

219

tarea rului, pentru desooperirea s pedepsirda vinovatilor,.

rdspund Intiu cd, eu In totdeuna, cnd n'au fost timpul de prelegeri, am tinut salele de clasd Inchise, dormitoarele toatd ziva
Inchise si pre elevi de aproape priveghiati; noaptea, toate salele
Inchjse afard de dormitoare, In cari pdzesc elevii dejurna eke
unul pe or In timpul noptei, i unde toat noaptea ard lampe ca$1 pe coridoare casi In latrine, si pe lngd toate acestea
am inspectat eu Insumi dormitoarele si celelalte locuri deschise
iluminate, pe la diferite ore ale noptei.
Dupre cum vedeti, Domnule Ministru, eu am luat toate mdsurile ca internatul sd fie bine dirigeat si desfid pre ori cine smi arate ce ar fi trebuit s fac mai mult si nu am fdcut.
Al doilea, neg cu desvarsire c elevii s'ar fi fcut cndva
vinovati de nebunia de care au fost acuzati, si Intru aceasta m.
Intemeiez pe cercetrile ce le-am fcut eu Insumi precum si pe
declaratiunea medicului ce Insote. pre D-1 Vitzu la ancheta dela
6 Aprile expirat, Oeclaratiune f dcutd Inaintea mea fatd fiind D-1
Vitzu, si D-nii profesori ai Serninariului: Printele I. Petrescu,.
B. Ghejanu, I. Oprescu, M. Rosariu -si D. Rddulescu, care consiste In aceea c elevii s'au gsit curati de nebunia de care erau
acuzati. Si m mir mult cum s'au fdcut de s'au declarat Domniei
Voastre lucruri In urma cdrora ati luat mdsurile aCum de toti
stiute.
Al treilea, s admitem, ceeace nu este, ceeace eu nu stiu si
n'am aflat din cercetrile fcute, cd eleviii desI In atari conditiuni de priveghere din parte-mi, s'ar fi fcut totusi vinovati. In
asemenea caz nenorocit, intreb pre tot insul ce judecd sndtos,.
V intreb mai Intiu pre Domnia Voastr, Domnule Ministru,
intru ce ar fi de vind Directorul!?
Intru aceea c nu a priveghiat In de ajuns!?
Dar eu II poftesc pre tot doritorul de a fi director de internat, ca nu sd se culce In camera sa de director, ci thiar intr'un
dormitor cu elevii, i cred c veti conven1 a-'mi concede, Domnule Ministru, cd, fiind si el orn, va trebuI la urma urmelor sd
de corpului su cuvenitul tribut de somn.

Amu, dacd ar voi sd fie cineva blesternat, si s'ar apucL

sa comit vre-o blestemtie, pe cnd doarme Directorul, fi-va
cineva pe lume, fi-va tocmai Domnia Voastr, bdrbat luminat
si cu sdnatoas judecatd acela, care s gseascd pre Directorwww.digibuc.ro

290

vinovat, pentrucd nu sta., contra firei, destept toata npaptea!?

Uncle yeti gasi pe parnnt un asemenea Director!?
Nu Inte leg dard pentru ce m'ati pus pe crucel
Cnd se da Trei si Bisericei asemenea dureros spectacul,
-nu are clreptul ori-cine sa se Intrebe, care sa fie cauza unei asemena persecutiuni!?
Eu unul o vz in vrjmasii Bisericei noastre, si In cei ce
nita numai jos la parnnt si la cele pamantesti.
Altii Insa, o vad In aceea ca. trebuesc persecutati calugarii
si mai ales unii dintre dnsii, idee nenorocita, pe care tot ramnul crestin cu inima curata trebue sa o dezaprobe, dupre cum
trebue sa se dezaprobe toate ideile ce tind a 'Ugh zkania, ura
-si desbinarea, In locul sfintei armonii si dragoste, Intre fratii de
acelas snge si de aceeasi credinta rligioasa.
Dar lovindu-ma pre mine, care mi-am jertfit toate puterile
mele pentru instruirea si buna educatiune a tinerilor seminaristi,
care am mers cu dragostea pted mi-am jertfit si punga mea proprie cheltuind preste cinci mii lei pentru a dh Seminariului prin
lucruri noui, pre cat a fost eu putint un aer de scoala, si care In
loc de multmire si recunostinta, pe care eu nu am pretins-o si
nu o pretind, ma vaz astki lovit In onoarea mea prin vrajmasii
Bisericei, care au indus in eroare pre Domnia Voastra,ei bine,
lovind intfun calugar care n'a lucrat si nu lucreaza decht pentru
binele Tarei si al Bisericei noastre, crede Domnia Voastra, bar-bat politic, ca cu ash chip se pot scoate afar din suflete
ideile
_
nnorocite!?

Eu unul, daca este sa judec lucrul numai din punctul de

vedere al propriei mele mntuiri, multamese din suflet mai In-thin lui Dumnezeu, care spre binele si lamurirea mea a slobozit
ca eu pkatosul sa sufer pentru liristosul meu, multamesc si
celor ce ma lovesc, si In loc de vrajmasi ii numesc amicii mei
Lei mai buni, pentruca lovirile ce-mi dau ma vor duce ca de mMI la Dumnezeu.

Pentru aceasta, ca preot si monah, zic din adncul suflelulai meu, Dumeezeu sa-i ierte si sa-i miluiasca In veacul de arum. ca s nu r9mna a fi pedepsiti In cel viitor.
Durrnezeu sa Va ierte si sa Va miluiasca, Domnule MiMwe, de cele ce, indus In eroare, mi-ati facut; Dumnezeu sa

www.digibuc.ro

221

VA ajute ca sA dati totdeuna fiecdruia dupre lege $i dreptate ce

este al sAu si i se cuvine.

Sunt pentru Domnia Voastr, Domnule Ministre, cAtre

Dumnezeu srnerit rugA tor.
Ex Director al Seminariului Eparhiei Ramnicu

Protosyncellu Gerasimu Saffirinu

raseut tn Mehedinti s haealaureat dela Lieeul. din Craiova

6 Julie 4885, Rdmnicu-Villcea.

Vedeti, dar, *cat de victorios m'am aprat eu de aceast

calornnie al carei ecou se face asfzi I. P. S. Athanasie Miro
nesca si cei trei acuzatori ai mei.
1nsu$i D-1 Sniru C. Haret fiind Ministiu de Culte si In
structiune Pub lied a reimprosptat aceast odioasA calomnie
In Si. Sinod si in fata Trei, In $edintele Senatului dela 16 si 17
Decembre 1909.

latA ce am raspuns eu In sedinta dela 17 Decembre 1909 a

Senatuh i rei:
P. S. Sa citeste partea din acel discurs de aparare in Senat, dela cuvintele: Tocmai in momentul acesta sa se vina"... pna la inclusiv cuvintele:
dar, D-lor Senatori, o vadita nedreptate care mi-o face d. ministru al
cultelor si instructiunei publice cu chestiunea aceea". Aceasta parte din discurs sa se vazA in brosura de fata pag, 78-80.

Apoi a adaus:
Prin urmare, nrecum In 1885 cand eu cAutam s mntin
disciplind de fier In Seminariul din R.-ralcea si sA mantin intre
elevi dreapta credinta, mi s'a nascocit, nu mie personal, odioasa
calonmie, tot astfel 5i astazi, cand cer pedepsirea celui care ne-a
stricat legea 5i credinta, adecA' a I. P. S. Athanasie Mironescu,
se scoate re tapet aceeasi calomnie.
Tentativa este vAditd; ea nu tinteste deca't sa ma punA In
umbra' Intimecoas, astzi mai ales cand eu imi pun In cumpAnA
$i vieata mea pentru apArarea dreptei credinte $i pentru mntinerea la inltime a prestigiului moral al duhovnice$tilor conduc

tori ai Sf. noastre Biserici. Si la aceast tentativA cu fotul ne

creslineagc5 si condamnabilA s'au asociat $i cei trei P. P. S. S..
Arhierei acuzatori ai mei!
Las la Dumnezeu $i Sf. Sinod s judece.
www.digibuc.ro

222

Nationalitatea.

I. P. S. Athanasie Mironescu a Indrznit s-mi tgdduiasc

mationalitatea mea de roman, afirmand cA asi fi de origine grec
-i zicand c sunt fiiu de grec fcut cu o tiganc, care era buc-trea's la d. Tritescu In Craiova.
Regretabil, foarte regretabil c I. P. S. Sa nu s'a pus mcar
-de acord In aceast privint cu calpmniatorul meu Oprea De-

rnetrescu de care se serveste In alt parte si care In jurnalul

Wilcea" No. 1 din 18 Februarie 1910 afirm c eu as fi nscut
-dintr'un grec cu o femee romancd.
Stili c eu am cerut imediat I. P. S. Athanasie Mironescu
-sri-si ia rspunderea'aclizatiunei, cci eu i-o pot dovedl imediat
cil este neadevrata. Fat de aceasta, I. P. S. Sa n'a mai zis ni,

_mic. Eu Ins sunt dator s produc dovada ea' sunt cettean

roman.
Iat textul acelei doVezi;

Act de botez
Astzi la sash' zile ale- lunei lui Noevere Anul o mie opt
sute patruzeci si nog. In satul Izvorlu, Plasa Blahnita, judetu
Mehedinti s'a botezat Gheorghe sin Dinu Zmeu In legea p-ravoslavnicd a Bisericei Rsritului, nas fiindu-i Gheorghe sin
.,,Stanca Boboloaea din satul Poroina Mare, plasa Bahnita, judetu
,,Mehedinti si spre Incredintare, s'a dat acest Act la mana prin.tilor numitului botezat prin preotul Bisericei.
Anul 1849.
(s.) Protopop Hie Sacheliu

(s.) Poo Ion Popescu

Prin urmare eu nu sunt grec de origine, ci roman nscut
-ca fiiu legitim al lui Dinu Zmeu din comuna Izvorlu, judetul Mehedinti.

Acest act prin care dovedes s. sunt roman a fost prezen-tat i Tribunalului judetului Dolj, Sectiunea II-a, care 1-a vizat
la 1 Octobre 1873, precum se vede pe Insusi actul de botez pe
-care vi-1 prezint s-1 vedeti In original.
latd, deci, pan unde se Intinde furia acuzatorilor si calommiatorilor mei!
Dup moartea mamei mele Dina Zmeu, mergand eu pe al
www.digibuc.ro

223

treilea an al vierei mele, milostivul boer roman logofdtul Florea

Zamfirescu m'a cerut dela tatal meu s ma de d-sale ca copil
de suflet. Tata m'a dat acestui boer, care a Ingrijit de mine pana
la moartea sa, ce s'a intamplat cnd eu eram In varst de opt ani.
M'a lasat mostenitor al modestei sale averi, fcnd testament si dandu-ma spre Ingrijire, crestere si instruire la epitrop
recunoscut de Trib.
lj, sectia II. Epitropul se numea loan Tri-tescu din Craicrva.

Boierul Florea Zamfirescu, care m'a luat fiiu de suflet, nu

sti nici o limb straina. Nu vorbea dect romneste, ca toti romnii, si scria cu slova chirilic. Rude le lui erau In Craiova: Paharnicul Scarlat Stancestu, Coconut Dinca Broscarescu si boerii
Fratostiteni, toti romni neaosi. Deci i dupa tatl meu adoptiv
nu mi se poate zice c m'am Instreinat de neamul meu romnesc.
Unealta catolicilor.

Mi s'a zis i mi se zice, c in lupta ce am Intreprins sunt

unealta catolicilor. Aceasta acuzatie mi s'a adus i In Senatul
Trei, la care eu am raspuns urmtoarele, In sedinta dela 17 Decembre 1909:
P, S. Sa citege din discursul ce a tinut atunci, partea care incepe cu
cuvintele: Alta nedreptate: brosurile scrise"... pna la inclusiv euvintele:
.Bine, s inteleag cine o intelege aceasta, dar este o vdit nedreptate".
Aceasta parte din discurs s se vaza in bro5ura de fatk pag. 87-89.

Apoi P. S. Sa a adans;
Tot In aceast,privint am dat urmtorul rspuns inteunul din actele
mele oficiale:

' Citege din Rspuns la Enciclica Sfntului Sinod din 24 Maiu 1910",
-partea care incepe cu cuvintele Mi se zice, c m'am fcut unealt 51 c servesc interesele celor ce caut s ne instreineze de legea strammeascr...

termin ou: Faptul ck de peste zece ani pstoresc o Eparhie in care sunt
multi papista5i, 5i in care timp ilici un cre5tin ortodox n'a trecut la papista-51sm, arat lmrurit nptemeinicia fnvinuirei ce mi se face. Aceast parte din
-,,Raspuns" s se vazA In bro5ura de fat la pag. 136.

Apoi P. S. Sa a continuat astfel:

Nu mai departe dect anul trecut (1910), la 18 Iu lie, am
Tublicat si rdspandit In toat Eparhia mea o scriere pe care am

www.digibuc.ro

924

tradus-o din greceste. Stiu greceste nu pentrilcd as fi grec de

origine, ci pentru ca am studiat la Universitatea din Athene, de
unde am obtinut titlul de licentiat In teologie, ca si altii dintre
fostii si actualii membri ai acestui Sf. Sinod.
Titlul scrierei In cestiune este: Scurt privire asupra eatorva deosebiri intre Biserica de Rsdrit $i cea de Apus". Iata
incheerea acestei scrieri:
Din cele mai sus zise urmeazai ca incheere necesard logica, Ca In toate cestiunile,. In cari se deosebeste Biserica rasari-

teand si apuseand, e dovedit pe de o parte, ca Biserica de Rasarit este In totul conform cu cele din Noul Testament si cu cele

ce domnest In vechimea bisericeascd; iar de alta parte, ca Biserica de Anus se mustra ca abatandu-se si departandu-se atat
dela Evanghelie cat si dela Predania veche bisericeasca.
Biserica de Rdsdrit tine nestricat si neschimbat vechiul
si curatul crestinism al celor dintaiu opt veacuri, tine crestinismul cel nropoveduit de catre Sfintii Apostoli, crestinismul celor
eapt-e Sinoade icumenice, crestinismul marilor Invtati greci,
dascali i parinti bisericesti, carora fura discipoli Latinii, Sirienii, Armenii si ceilalti dascali bisericesti.

Biserica apuseana din protivi, din pricina barbariei timpurilor evului de mijloc si a nestiintei de atunci a popoarelor ei,
a schimtat In multe si a urItit crestinismul.
Roman, in 18 lulie 1910.

Cu o zi mai Mainte de nublicarea acestei scrieri, adeca la

17 Iu lie 1910, ant adresat urmtorul Ordin circular cu No. 1072
catre Prea Cucernicii Protoierei ai.Epariei pe care Dumnezeu
si Natiunea mi-a Incredintat-o spre pastorire:
P. S. Sa cifteste Ordinul circular privitor la venirea In ajutor a Societatei Ortodoxe Nationale a lemeilor romne", Ordin reprodus i In bro$ura de fata pe pagina 144-146.

P. S. Episcop al Romanului urmeaza.apoi astfel:

Iata deci cat de nedreapta este acuzatiunea ce mi se face
ca as fi unealta catolicilor, mie care ma jertfesc pentru apararea dreotei credinte si mntinerea Sf. noastre Biserici pe bazele dogmatice i canonice ce am mostenit dela Intemeietorul
Ei, Domnul nostru Iisus Hristos, dela Sfintii Apostoli si dela
Sfintii Rarinti icUmenici ai Bisericei.

Pe cand aceasta a fost i este atitudinea mea fat de prowww.digibuc.ro

225

tivnicii ortodoxiei Bisericei noastre, iat care este atitudinea I. P.

S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, atitudine care

se vede lamurit din urmAtoarele rnduri pe care le scria d-lui

Mariu Theodorian, prin epistola dela 17 Ianuarie 1909, adecA cu
20 de zile inainte de ce I. P. S. Sa a fost ales Mitropolit Primat:

Malt stimate d-le Theodorian,

Mai zilele trecute a venit pe la mine meritosul tnar Dieulescu adecA acela care la 25 Maiu a. c., a inaintat acestui
Sf. Sinod memoriul Intitulat : : ,,Turburarile bisericesti 5i propaun teolog plin de viitor,
continu I. P.
ganda catolic"
S. Sa, InsA cu alti oameni cu alt sistem dect cel actual, cum

prea bine zice ziarul Vestitorul".

Intre altele el mi-a spus cA d4oastra Imi pastrati oarecari simpatii. Des1 nu stiu cu ce asi fi putut merit aceasta fata
de d-voastr, v multumesc din suflet si NIA sunt recunoscdtor.
Cu mare mhnire sufleteascal sunt informat CA d-v. ati fi
trecut la alt confesiune, in urma relelor ce ati fi Intmpinat si
a neregulelor ce ati fi observat la actuala administratie bisericeascA.

Lucrul acesta canoniceste nu mi-ar ingdul a comunica

mai de aproape cu d-voastrA; totusi nu Incetez a VA considera
abstractie de religie
ca orn 5i ca un orn adnc cunoscAtor
al strei actuale din Bisericd precum 5i ca un energic luptAtor
pentru Indreptarea ei.
Pe acest teren punndu-mA, VA multumesc Inca' o data
,,pentru simpatia ce-mi purtati, pentru lupta ce duceti impotriva
relelor din BisericA, 5i va" rog a nu WA.' In nume de rdu cele ce
mi-am propus a vA arAta prin prezenta scrisoare...".
Nu se aruncd cu noroi Intr'o institutie pentruc membrii
ei ar fi stricati 5i corupti. Loviti In acestia cat voiti; cereti purificarea institutiunei de elementele nedemne care o compromit,

,,iar institutia nu o atacati....

,
Respectati Institutia Sinodului ea una ce este perfect In
spiritul si litera sfintelor canoane, dar nu crutati pe acei ce o
compun, oiri cine ar fi ei. Trebue sd-si dea toti socoteala, cAci
asa nu mai merge...".
Documente-Apirare.

15

www.digibuc.ro

226

Ash sera I. P. S. Athanasie Mironescu cnd er Episcop

al Enarhiei Rmnicu Noul Severin.
Cui?

D-lui Mariu Theodorian, trecut de pe atunci la biserica

Romano-Catolicd, pe care totusi, ziarul I. P. S. Sale Cuvntul
Adevrului" 11 apgrd astfel, precum citim Inteo publicatie din
anul trecut:
Vlgdica Athanasie mai mult ca oricare altul a Inteles yaloarea Vestitorului"? De aceea din vreme, Decembre 1908
a fcut sd se scrie In Cuvntul Advrului" cuvinte de elogiu
$i de admiratie pentru d. Theodorian, cari cuvinte, In acelas
timp, II si .aprobau si justificau c a trecut la Unire. Dupg aceia
tn No. 21-22 ale -aceluias ziar, a fcut, iargsi, sg se scrie Improtiva celor &la Amvonul" cari calomniau campania Vestitorului". A zis sh" se serie deci eh' cei dela Amvonul", mused pe
furis ca potgile", ch.' sunt plgmdditi suf zidurile Mitropoliei, cros prinoasele" (vezi pag. 10 In Propagandele relireia
gioase i inamplrile bisericesti de azi").
Ce seri L P. S. Sa d-lui M. Theodorian, care trecuse- la
Unire?

Ii multgmeh cu recunostintg pentru simpatia ee-i poartg;

Ii multdmeh pentru lupta ce .duce.improtiva relelor din Biserica
noastrg ortodoxd; Il rugh sg resiecte Institutia Sinodului, cgci
este perfect In spiritul si litera Sf. Canoane. i totusi se stie ce
a fdeut I. P. S. Sa din aceastg Institutie in 1909!
Ce-i niai serl?
S nu crute pre cei ce compun acea Institutie; cdei trebue
de toti socotealg, de oarecp ash nu mai poate merg!
Prin preSi
scr.is'c I,. P. S. Sa a ajuns Mitropolit cu

ajutorul $i aguzirea d-lui Mariu Theodorian" (Propagandele religioase si intmplgrile bisericesti de azi", pag. 10).
Prin presg s'a mai scris, ea' I. P. S. Athanasie Inainte de
a ajunge Mitropolit, a atacat pe P. S. Pimen, Episcopul de atunci
al Dundrii de jos si pe, P. S. Gherasim Timus Episcopul Argeuiui
erau fczate de I. P S. Athanasie, prin intermoc;21
C. acilicocu care d. Mariu Tlicodorian, directorul ziarului Vstitorul". In, adevr, In ,,Propagande1e religioase
intmplgrile bisericesti de azi", pag. 5-8, citim:
Dung' ce, prin fAggdueala solemn cg-si va intelege m'siuneaf si prin declaratia cg va lupt contra ereziilor si va cuwww.digibuc.ro

227

rati Biserica de imoralitate, a cstigat bunavointa d-lui Theodorian In chipul cunoscut $i cu metoda aratata, P. S. Athanasie si-a

Indreptat ochii catre colegii sai. I s'a parut ca P. S. Pimen al

Dunarii de jos straluce$te izbitor, I s'a parut ca coroana virtutilor sale episcopale arunca prea stralucitoare sageti pe lumina
(!?). Ii era frica sa nu se faca acesta Primat.
Si atunci a prins In maini condeiul de scriitor pe care 1-a
dat d-lui Diculecu. $i a compus un articol, pe care d. Diculescn
nu-1 cunoaste, fiincica l-a scris cu mna sa. Ce scri P. S. Athanasie in acest articol pe care il recomanddm din nou I. P. S.
Pimen?
Iata:Episcopul de Rmnic a desfilsurat o insemnatei activitate literara etc.". Nici o lucrare insei, si nici un stadia oriciit
de mic, n'a esit din pana episcopului Duneirei de jos". Va sa zicd
parerea P. S. Athanasie, scrisa $i tiparita sub numele teologultii
bucurestean" care e d. Diculescu, zice: In domeniul lucrdrilor
literare eu sunt un colos. Pimen nici macar pitic. Prin urmare
eu sunt bun de Primat.
Mai departe: Abstractie feicilnd de scrieri, Episcopal de
Rmnic posedei o culturei generald in mai mare grad, dealt Vlddica dela Galati. Cine a auzit ori citit discursuri si de until si de
altul, sau cine a conversat mai malt cu anal si cu altul, se convinge u$or de acest lucru". Desigur fostul Episcop de Rmnic in
convorbirile sale cu sine Insusi s'a convins foarte u$or de acest
lucru. El e bun de Primat!
Episcopal de Rilmnic cunoaste bine cilteva limbi clasice
si moderne, al Dunarii de jos, nu cunoaste bine nici o limbei streina". Prin urmare acest din urtna nu-i bun de Primat 1
Iarasi, mai departe zice P. S. Athanasie: Ca teolog, Episcopal de Rmnic, e iariisi superior P. S. Pimen". Set trecem acam la cel din urmd criteriu cerut de lege: moralitatea. Vom iu
acest cuvnt nu in acceptiunea teologica religioasei a lui, did
Dumnezeu singur e judecdtor al faptelor omenesti, ci in inteles
practic-social. In sarcina Episcopului Pimen, ziarul Vestitorul",
a spas multe &rani, nu tocmai compatibile pentru o cdpetenie
a cierulni. S'a vorbit de multe ori de relatille P. S. Sale cu o anumitei doamnii, de aici din Bucuresti. Evident cd nu se face gaurei
In cer de aceasta parte intima a vietii. P. S. Sale( !?). Dar atari
elatiuni pot aved consecinte neplacute, si pare cd le-a si avut,
cum atesta , Vestitorul": or r cari incurcaturi.banesti. Si in tot
www.digibuc.ro

228

cazul, nu e potrivit a Will c4

este pofta trectoare a corpuluf

acolo, unde trebue s troneze idealul etern al sufletului.

S ne fie Ingaduit sd-i punem din nou sub ochi L P. S.

Athanasie aceast opera' a sa de acum cteva luni. S-i amintim
oribilile pcate care stau asupra sa ameninttoare. Si sd-I inviCam sd tragd In mod logic, nu altfel, concluziile", ajutat fiind
chiar de C. Diculescu!
Si mai e de cuviintd sa citm urmatoarele cuvinte scrise In
Biserica Romn" din 15 Maiu 1909: De aceea In vremea cnd

era pusd problema crizei, am primit articolul teologului bucurestean" care vened dela Vlddica Athanasie, asigurndu-ne c
are sa-si Inteleag misiunea".
Prin urmare acestia sunt oamenii: Vlddica Athanasie nu
se d In lturi de a ponegrl cu toata puterea pe colegul sdu de
care se teme. El, negrindu-1 pe acesta, se laudd, ca un nerusinat,
singur. Stia bine relatiile sale ticaloase cu preoteasa subalternului sdu, Isi cunostea bine plagiatele sale murdare, si totusi IncIrdznea a se lauda ca far pat pe terenul practic-social, si a se
recomanda ca singurul potrivit pentru Mitropolit Primat. El nu
se da in lturi nici de a promite cu solemnitate si Vestitordlur
si Bisericei Romne" cs Isi va intelege misiunea, si va lupt
pentru curtirea ce o urmaresc aceste organe.
Instrument In mna sa a fost d. C. Diculescu care a fcut
tot ce i-a poruncit stpnul su, cu aceiasi ascultare cu care
acurn a scris brosura mincinoas Improtiva celor ce 1-au ajutat.
Dar miselia nu se opreste ad...
Deodatd, dinspre Apus i se prit P. S. Athanasie ea sta.
Iuce puternic alt lumina'. Aceast lumina' era P. S. Gherasirn
Timus, episcop de Arges. In Idcomia sa pentru scaunul primatial P. S. Athanasie i se prea c vede din toate prtile mni
avare Intinzndu-se s prindd acel scaun. De aceea lug. msuri,
D-1 C. Diculescu se mised deci. Si as, ca o urmare a nestersei
iubiri ce P. S. Athanasie ave si are penfru P. S. Gherasim Timils, d. Diculescu scrise cu grab un elogiu celui din urmd, elogiu pe care P. S. Episcop de Arges, dac doreste, Il poate gsi
la redactia Vestitorului". E scris pe o coald purtnd entetul"
,,Seminarului Central". E scris de mtina domnului Diculescu si
dacei D-sa doreste, II putem fotografia. latii-i cuprinsul:

www.digibuc.ro

229

Vlddica Gherasim Timu$...

Ajuns la aceasta Malta treaptd (arhieria) s'ar fi putut

sper cd-si va indreptcl vieata; din potrivii, Arhiereul Timus,
acum incepti sei dect la ivealei cele mai ascutite vita ale firei sale
epicuriane; organizti orgii sistematice prin mneistiri si mahalalele Bucurestilor. 0 tavermei statornicii fu intemeiatei in casa lui
Popa Hie dela Cotroceni, unde Timus impreund cu mai multi cd-

lugtiri si ceilugdrite petreced jn desfrndri. Nenorocitul Popa

_Hie fu ateit de corupt de acest daft al reiului,inat fu impins a-si repudid preoteasa care fugi din casei pentrucei nu mai vol sd suf ere
ingrozitoarele blVstdmcitii ce se petreceau in domiciliul conjugal.
Si pentru ca sat nu se creadei
zice Lumea nou,
cd
voim sci ponegrim pe cineva, alcituriim urmdtoarea de mai jos declaratie pentru ca sat se vadei cd temeinic am vorbit. Actul origi-

nal ski la dispozitia fieciiruia pentru a se'ncredinta: Declaratie.

,,Subsemnata sotie a preotului Hie din Cotroceni recunosc qi
ineirturisesc pe constiintd cd Arhiereul Timus este persoand imorald, betiv si prea doritor de femei. Patna si de mine s'a legat,
precum si de nepoatd-mea.

Maica Tavifta dela Viforta a hicut nu de, mult un biiiat,

prin mine, la o moasei.Toate necuviintele si faptele nerusinate ce
se fac in cascc mea sunt feicute cu stirea si invoiala $i participarea
sotului meu Peirintele Hie_
(s) Anica Pr. Ilie".

Iata materialul pe care P. S. Athanasie vrea sa-I publice

in Vestitorul". D. Theodorian stia insa cd nu poate fi vorba ca
Oherasim Timus s fie Mitropolit, si n'a publicat".
Prin presa s'a mai scris ca I. P. S. Athanasie Mironescu a
_scpat, numai cu ajutorul Catolicilor, de un proces literar pe
care era s i'l intenteze Victor Kathrein.
Pe pagina 9 si 10 din Propagandele religioase si Intamplarile biserice$ti de azi" citim:
In Iunie 1909 d. Theodorian scrie Intr'o scrisoare catre d.
Diculescu: Apoi cum scrisoarea d-tale e un document istoric,
edci spune cum s'a ales primat Vltidica Athanasie, voesc sit scriu
si eu un document, care sei arate mai tilrzia cd cei ce l-au ales,
au feicut tot ce este omeneste posibil a-1 lumind, cd a pornit spre
.priipastie. Adevdrat e cum scrii cd eu cel clinteli m'am gclndit cd
s'ar puted face cevci din Athanasie.
www.digibuc.ro

230

Stii bine ca Ifaret in zina inmormeintarii lui losif a spuscd Athanasie nici la Moldova nu se va alege si cu adevdrat asd
ar fi fost daca nu faceam pe Dracu in patru. Si In alta scrisoare

din 21 VII. Voin dovedi atunci c unitii au facut

inrercarea lui Chifu de a deschide un proces din
partea lui Kathrein inainte de 5 Febr, , prows care ar fi
fault imposibila alegerea sa, chiar de ar fi fost doriti de
toti; si d-ta tii bine eh" cei mai multi nu-1 voiau de locn.
Din toate acestea oricine poate vede, pe a cui parte este
dreptatea, cnd Intre altii si I. P. S. Athanasie Mironescu ma
acuza ca as fi unealta papistasilor.
Las Si aceasta la judecata lui Dumnezeu si a Sf-lui Sinod.

In timpul apardrei se fac Intrerupri:

I. P. S. Mitropolit Primat Intreaba In ce legdturd sta ches
tia cu scrisoarea lui Teodorian, amintit In unul din incidentele
ce a ridicat".
Episcop al Romanului zice: and veti ave cuvntul,.
yeti arat I. P. S. Voastr ce Vtti vol".
P. S. Episcop al Dundrei de jos Intreaba pe P. S. Episcop
al Romanului: Scrisoarea' Mitropolitului Primat catre d. Teodorian o are, poate sa o prezinte Sf-lui Sinod?"

P. S. Episcop al Romanului zice ca exista aceasta scrisoare 2) la unul din marturii pe care i-a propus, dar care nu a
fost admis 2). Ca Il eva rug. s i-o Incredinteze ca, sa o prezinte
Sfntului Sinod".

I. P. S. Mitropolit Primat, zice: Sunteti tinut strictamente

sa aduceti si s prezentati Sf-lui Sinod toate actele si scrisorile
la care va referiti".
P. S. Episcop al Romanului: Puteti sa ordonati sa aduc
chiar acum acel martor".
I. P. S. Mitropolit ar Moldovei, presedinte: Noi o cerem
dela P. S. Voastra, nu dela alte .persoane".

D. Ministru zice: Daca aveti sa cititi tot ce s'a serfs In

pres -Si In brosuri, nu credeti c procesul va lu o intindere prea
mare si cu totul inutila?"

P. S. Episcop al Romanului zice: Daca voiti sa citesc....

bine, daca nu, cum voiti. Eu sunt pregatit pentru ori ce Impre1) In copie adeverita.
2) D-I C. Cernaianu.

www.digibuc.ro

231.

jurare. P. S. Sa citeste din o brosura ce s'a scris relativ la modul

cum a fost ajutat I. P. S. Mitropolit Primat de d. Theodorian s'
cum erau ponegriti ceilalti membri ai Episcepatului".

I. P. S. Mitropolit Primat zice: intriga iezuitica. Sa

aduca aici documentele i scrisorile".

P. S. Episcop al Romanului: Eu sunt Intemeiat pe acte".

I. P. S. Mitropolit Primat zice: Pe acte false".
Seclinta se ridica.

xxxv111.
SEDINTA DELA 7 JUNIE 1911 A SF. SINOD.
(Monitorill Oficial" No. 109 1911, pag. 5300-5302).

Sucevei, pre$edinte
I. P. S. Mitropolit al Moldova
zice: Tin sa atrag atentiunea I. P. S. Mitropolit Primat si P. S.
Episcop al Romanului cd In Sf. Sinod sa nu se mai rosteasca cuvinte cari sunt nepotrivite cu demnitatea Sf-lui Sinod. Sa lasam
patimile la o parte. Ad suntem Intr'o incinta sfnta si cu adnc
prere de rau vedem c se rostesc cuvinte, care se publicd In gazete, tot ce nu face cinste membrilor Sf-lui Sinod".
P. S. Episcop al Romanului zise: Gasesc c e foarte
dreapta dorinta I. P. S. Presedinte de a nu se vorbl cuvinte cari
nu sunt la locul lor. Eu, In ce ma priveste pe mine, n'am vorbit
astfel de uvinte, iar daca In actele pe cari le citesc se vor afl
astfel de cuvinte, care s'ar pare jignitoare, acelea sunt puse
pentru a se d taria cuvntului, dar si eu nu le pronunt cu placere".

P. S. Sa citeste, apoi:
Inuit Prea Sfinfite Pre$edinte,
Urmator poruncei Sfntului Sinod, ant intervenif, printr'un
trimis, si am obtinut dela D-1 Mariu Theodorian-Carada scrisoarea originala pe care d-sa a priimit-o la 17 Ianuarie 1909 dela
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, pe atunci episcop al Rmnicului Noul Severin.
D-sa mi-a trimis acea scrisoare, Insotind-o de o epistola,
al carei cuprins este acesta:
www.digibuc.ro

232

P. S. Sale
D. D. Gherasim Saffirinu Episcop al Romanului.
Marti, 7 Iunie 1911.
6S, B-dul Maria.

Prea Sfintite,
Faceti apel la sentimentele mele de dreptate 5i de adevr,
cerndu-mi originalul scrisorei ce D. D. Athanasie Mironescu
mi-a adresat, scrisoare de carg am fost silit sa ma servesc din
pricina Indrsnelii ce a avut acest Domn 'a O. prin semntura secretarului su Diculescu, o alta semnificare concursului ce i-am
dat a aiunge Primat al Romrtiei. Desl as fi dorit sa nu am nici
un amestec In procesul ce se judeca, dar fiinde imi comunicap, c Sinodul Bisericii Autocefale Romne, a pus P. S. Voastre
aceasta obligatiune, v remit scrisoarea, rugandu-vd sa mi-o
restituiti.
Fiindc Ara de voe sunt silit a vorbl, va rog s luati act c
eu ajutand pe D-1 Mironescu a obtine scaunul Ungro-Vlahiei, nu

m'am gandit nici un moment a obtine concursul sti pentru unire, ci speram c va combate eresul presbiterian, ai cum am
reusit a obtine promisiunea ca va curti Biserica Statului de eresul semipclasgian, pe care II sustine chiar In aceasta scrisoare,
dar pe care s'a tinut de cuvnt si 1-a eliminat din Biserica In
prima sesiune a Sinodului, dupre alegerea sa.
Primeste te rog, Prea Sfintite, asigurarea inaltei mete consideratiuni".

(s) M. Theodorian-Carada.
Iat textul scrisoarei catre D-1 Theodorian, a I. P. S. Athanasie Mironescu:
Stimate Domnule Theodorian,

Mai zilele trecute a venit pela mine meritosul Weir Dieulescu, un teolog On de viitor MO cu alti oameni ,5i cu alt sistem
dead cel actual cum prea bine zice ziarul Vestitorul". Intre altele el mi-a SIMS cd D-v. imi peistrati oarecari simpatii. Doi nu
$tiu cu ce a$i fi putut merit aceasta fatei cu D-voastrei,Vd multumesc din suflet $i Vd sunt recunosciitor.
Cu mare miihnire sufleteascei sunt informat cd D-voastrei
ati fi trecut la altei confesiune in urrna relelor ce ati fi intdmpinat
www.digibuc.ro

233

i a neregulelqr ce ati fi observat la actuala administratie bisericeascd. Lucrul acesta canoniceste nu mi-ar ingadul a conzunicet
mai de aproape cu D-voastrei; totusi nu ineetez a Vil consider('
abstractie de religiune ca om si ca un orn adeinc cunosceitor

al stdrii actuale din bisericei precum $i ca un energic luptcitor

pentru indreptarea ei.
Pe acest teren puneindu-mei, Vel multumesc hied odatei
pentru simpatia ce-mi purtati, pentru lupta ce duceti impotriva
relelor din Bisericd $1141 rog a nu-mi luel inhume de reiu cele ce

mi-am propus a Vd ardtti prin prezenta scrisoart.

Nu faceti bine, stimate Domnule Theodorian, di aruncati
Sinodului acuzatia de erezie. Nu este exact cd Sinodul ar li dat
invoire s se boteze copiii ce s'au neiscut morti. Sinodul nu puteci

del aceastei invoire, pentru cd ea infradeveir ar fi fost o erezie

sau cel !Ain o inovatie contrard uzului constant al bisericei, mai

ales dela veacul al V-lea incoace, de c4nd a devenit generald

practica de a se seiviirsi botezul la copii nou-ndscuti. Sinodul a
dat pur si simplu invoirea ea la cererea unui pdrinte cunoscut
ca bine credincios, dar indurerat cd i s'a ndscut mort pruncul
sdu, sd se poatd face de preot nmormntarea religioasd a acelui
prune.

0 asemenea practicd se vede incd din primele yeacuri,

cre$tine $i se intemeiazei pe prezumtia cd respectivii pdrinti, bine
credincio$i crestini, desigur au dorit si au Wit sd-si boteze pruncul lor, E tocmai ceeace in biserica primitiv se numeste botezul
morti ei chiar oameni in viirstd (VW cei pe atunci botezul se ad-

ministrci numai oamenilor in veirstei, dap(' ce petreceau un

timp in starea catecumenilor), dacei se inteimplci sti moarei
nebotezati, se inmormntau crestineste. Ca exemplu se
mate cite' Valentinian al II-lea coregent cu impdratul Gratian,
educat si instruit de Ambrosia, inteimplilndu-se sei moard nebotezat a lost inmormantat crestineste. Sunt si alte exemple. Aceasta

se Wed fiind considerati ca botezan cu asci zisul botez al

dorintei. Cevez mai mult in Biserica primitive'', cum se vede din
int(iia epistola a Sfeintului Apostol Pavel ceitre Corinteni cap.
XV, 29, erc chiar obiceiul cd se botezau oameni vii pentru alai
cari au murit nebotezati. Desigur o practicd ce trebuic sei ince-

teze, pentrucd fortat impinged la repetirea botezului sau la

www.digibuc.ro

234

anabaptism. Acest obiceiu fara indoialei cd a lost de condamnat,

el chiar a ineetat; in timp ce a ne rugez pentru un suflet, care din
imprejurari independente de sine n'a putut fi luminat prin taina
Sfntului botez, eu nu vdd in ce ar-fi contrar cu credinta crestineasca, mai ales fiind stiut ca acel suflet este din piirinti binecredinciosi si cd pe cnd pacatele parintilor se izbndesc dupd
Sfnta Scripturd ptind la al IV -lea neam, faptele lor bune se raspliitesc pawl la al zecelta neam.
lata in cteva cuvinte, stimate Domnule Theodorian, pentru ce motiv WI rog set' incetati a mai invinui Sinodul de erezie.
Fac in aceastd privire apel la sentimentul D-v. de dreptate.
Nu se aruncd cu noroiu intr'o institutiune pentrucd membri
ei ar fi stricati si corupti. Loviti in acestia ctit voiti; cereti purificarea institutiunei de elementele nedemne care o compromit,
iar institutia nu o atacati.
Aceasta am cerut-o si eu in o sedintd a Sinodului din sesiunea de astii toamnd. Vdzemd in ziarul Vestitorul" ca toti
membrii Sinodului se taxau ca oamenii cei mai stricati, exceptie
Primatul, am protestat fiind fatci si Ministrul respectiv, fiinda
sustineind cd nu trebue sd fie atacati toti in general ci sa se arate
pe nume cari sunt acei membri nedemni spre a fi chemati la Hispundere si a-si primi oseinda. Lucrul asez s'a facut &id imediat
a inceput campania contra mitropolitului fost al Moldovei.
Faceti, WI rog, astf el si Domnia Voastrd: respectati institutia Sinodului ca una ce e perfect in spiritul si litera Sfintelor
Canoane, dar nu crutati pe acei ce o cOmpun, oricine ar fi ei.
Trebue sd-si ded toti socoteala cdci asez nu mai merge.
Cu deosebit pkicere am vdzut in V estitorul" notita despre neadmiterea laicilor in Sinod. Actualul proect al Guvernuld
pentru modificarea legei sinodale n'a mers aset departe, ci -s'a

mdrginit a propane participarea la Sinod a clericilor mireni st

monalihor din treptele inferioare. Dar si aceasta este numai putin anticanonic de oarece, clerici inferiori s'ar investi de cdtre
puterea lumeascd cu atributiuni administrative, disciplinare si
judiciare de ordin pur spiritual pe care dupa legea dumnezeeasca
nu le au decal clerici din treapta cea mai superioard si nu le slid'
date de oameni ci de Dumnezeu. Se mai propun si alte modificdri cari, in cazul eel mai favorabil ar puted fi admise ca exceptie
dela regula generald iar nu ca cevd constant.

Treceind acum la altd ordine de idei WI asigur, stimate

www.digibuc.ro

2, 3 5

Domnule Theodorian, ca sufar cu resenmare acuzarea de plagiat

ce mi s'a lucid. Eu sunt in buna companie. Scriitorii moderni acuza pe Sfilntul Ciprian ca in o lucrare a sa a plagiat Anticitatile
lai Dionisie din Alicarnas, iar pe SfOntul Ambrosia ca a plagiat
cartea De officiis a lui Cicerone. Totus ei stud si rdmein sfinti ai

Bisericei noastre. Eu n'am aceasta pretentiune, cu toate al eu

nici macar n'am plagiat ca dlinsii, caci eu am lucot in limba romdna oare-cari materii ce mi s'au parut interesante si instructive dintr'o altei limbd, pe ctind numitii sfinti au luat anumite materii din aceeasi Umbel. Vei scriu aceasta pentru stiinta D-v., iar

nu atilt spre a ma dezvinoveiti. Fericitul Augustin in cartea sa

De doctrina christiana, chiar indeamnd pe clerici ce nu se cred
tocmai in stare a face cuveintari de seamei
md numeir vi eu
printre acestia ca sei intrebuinteze predici sad tratate de ale
altora de un deosebit folos pentru instruirea si educarea credinciosilor afirmilnd expres di aceasta nu trebue a se privi ca un
fart. In definitiv scrierile mete -Ulf erate ca plagiate sunt dintre
ccl,, mai mici si mai neinsemnate ce am scris in timpul profesoratului meu si nu cu scop de reclamei nici pentru a le prezentet la
vreun concurs saa premia academic. Afirmarea cd asi fi fost de-

corat pentru atari scrieri nu este adevdrat; decoratia mi s'a dat,

e drept, insd pentru o altd lucrare privitoare la poectul de lege a
clerului din 1893, feirii insii ca sd fi aspirat la o asemenea decorare.
Lucrarea mea ca profesor ce va reimemeet mutt timp neintrecutei cum zice un profesor de teologie dela Cerneiuti este manualul de teologie morald ce a fost criticat de acel profesor, dar
n'a fost geisit cd e plagiat ceeace nu o vor puted afirmet nici detractorii mei cu tot cinismul bor.
Afard de aceasea tot pentru stiinta domniei voastre, stimate
D-le Theodorian, ardt aici cd plagiator sau nu, am feicut cevd
clind am fost profesor. Ce fac detractorii mei ca profesori? Cu
ce se indeletnicesc ei? Stiti D-Voastrei prea bine cu ce: fac intrigi si acapareazd tot fetal de posturi bisericesti si scolare in
dauna tinerilor teologi, cari dupei o maned de zecimi de ani pe
bdncile scoalei se vdd redusi la terminarea studiului a trill in mizerie dot ar puted ocupet atari posturi ca demnitate si folos pentra scoalei si bisericei.

In tot cazul, critica ce acesti d-ni ateit de scrupulosi pentru

demnitatea de autorleic o fac unor modeste lucriiri ale mete ar
www.digibuc.ro

236

merit oarecare atentie dacel n'ar fi pornit dintr'o incerore de

qantaj, fusel din nenorocire lucrul e tocmai a$d precum Vet puteti
eu prisos incredinfti.
Cu aceast ocazie, V rog, Stimate Domnule Theodorian,
a primi inc odatei Wile mele maltumiri pentru bunavointa ce-mi
artati $i asigurarea deosebitei mele stime.
17. I. 1909.

(s.) Athanasie Rmnie.

0 copie de pe aceasf. scrisoare am si eu. Este aceasta, pe

care unul din marturii mei, d-1 C. Cerniand, nfi-a pus-o la dispozitie, fiindu-i dat 5i certificat pentru conformitate de d-1
Thealorian, cnd 1-a Imputernicit s" facd raspuns la o brosurd
de acum un an a d-lui Diculescu. Citatiunile care le-am fcut cu
ocaziunea acestuil proces, sunt luate dupre aceast cople.
Scrisoarea original, pe Lare o depun cu aceasta, rog pe
St. Sinod a mi-o restitul spre a o trimite Inapoi d-Iui TheodoTian, care .mi-o cere, precum se vede din epistola reprodusa
mai sus.
Scrisul din epistola originala catre d-1 Theodorian, semnat de P S. Athanasie Rmnic, este a d-lui Diculescu, pe care
I. P. S. Sa II si recomandd, prin acea scrisoare, d-lui Theodorian.
Am aici un manuscript al d-lui Diculescu, care cu mna
proprie a copiat pe aceast hrtie cu eticheta Seminariului Central din Bucuresti, unde era pedagog, cuvinte grele la adresa P.
S. Gherasim Timus Episcopul Argesului.
Manuscrisul acesta d-1 Diculescu 1-a dt d-lui Theodorian,
pentru a-1 publicA In Vestitorul". D-1 Theodorian a trimis d-lui
Cerndianu acel manuscript, scriindu-i chiar pe el urrnstoarele

cuvinte: Cernaianu, acest articul adus de Diculescu aseard,

sine-1, dar nu-1 publica, cci prea e scandalos".
27 1009. (s.) Theodorian
Din acel timp, manuscriptul In cestiune a ramas la d-1 Cernianu, ca 5i alte articole si scrisori.
Eu am propus si pe (111 Cernaianu ca martur, dar nu mi
s'a admis.
Acest martur Imi afirma ca, articolul publicat In Biserica
Romna". In ajunul alegerei 1. Is. P. P S. S. Mitropoliti actuali, sub

titlul: Cine va fi ales Mitropolit Primat", si prin care este powww.digibuc.ro

237

negrit I. P. S. Mitropolit D. D. Pimen si ludat I .P. S. Mitropolit

Primat D. D. Athanasie Mironescu, este scris de d-I Diculescu,

care semneazd: Un teolog bucurestean", iar corectura pentru

tipar a fost fcutd de Insusi I. P. S. Athanasie Mironescu, precum s'a $i scris prin presd la vreme.
Se impune, deci, chemarea ca martur a d-lui C. Cerndianu.
7 lunie 1911, Bucuresti.
t GERAS1MU Episcop al Romanului.

Dup depunerea pe Biuroul Sf-tului Sinod a epistolei de

mai sus ctre D-1 Theodorian I. P. S. Mitropolit Primat zice:
Tiu sa se constate cd nu e scris de mine, ci numai semnatd de
mine. Lipseste ceva din aceast scrisoare $i aceasta se poate
control, pentruc I. P. S. Sa pstreazd copia acelei scrisori pe
care o depune la biurou $i roagd ca s se retind la biurou si originalul, pentruca are nevoe si I. P. S. Sa In apdrare de aceast
scrisoare".
,
s
D. Ministru Intreabd pe P. S. Episcop al Romanului, ce
consequent voeste s tragA din aceast scrisoare? D-sa ll intreab A. declare categoric si precis: crede P. S. Sa c vre un
Ierarh romn s'a fcut unealt a Papistasilor ? Credeti P. S.
Voastr c Mitropolitul Primat s'a fcut unealt a Papistasilor?
P. S. Episcop al Romanului zice: Cred cele ce am zis si
cele ce se vd din ce am scris".
D. Ministru zice: \Id rog Prea Sfintite s rspundeti categoric si precis, nu prin tangent".
I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedintep
adresndu-se EpiscopuIuli de Roman li zice: Sf. Sinod, In urma
Intrebrei puse de d. Ministru, O. someaz s declarati precis
dacd I. P. S. Mitropolit Primat a servit interesele propagandei
catolice".
D. Ministru vznd c P. S. Episcop al Romanulai nu face

o declaratie categoric, zice: Sunt fericit a n'am o afinnatiune

precis c'a' Mitropolitul Primat ar fi unealtd a catolicilor".

I. P. S. Mitropolit al Moldovel si Sucevei, presedinte,

adresndu-se P. S. Episcop al Romanului zice: Rdspundeti la
aceast Intrebare; Sf. Sinod voeste s stie acest lucru".
P, S. Episcop al Romanului zice: Rspund c6 da, si acea-

www.digibuc.ro

238

-sta se vede din scrisoarea pe care a citit-o P. S. Episcop al Dunarei de jos" 1).
.
D. Ministru zice: Cred ca protesteaza toata lumea In contra acestui lucru".
P. S. Episcop)2l Husilor zice: Aceasta e intriga".
P. S. Episcop al Romanului: Cand safe P. S. Episcttp al
Ranmicului Athanasie, actualul Mitropolit Primat, cdtre d-1

Theodorian, care a trecut la catolici: loviti In toti aceia...";

cand vine un Ierark ortodox roman si pofteste pe un on`i trecut
la papistasi sd fie rdsboinic cu fratii sal..., iatd pentru ce am declarat cd I. P. S. Sa e cu clause.

/. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedinte,

zice: Daca P. S. Voastrd veniti cu astfel de scrisori dela acel
domn, se vede cd sunteti In relatii cu el".
P.. S. Episcop al Romanului faispunde: Nu surit In relatii
cu acest domn, scrisoarea mi-a dat-o unul din marturii care mi
s'a respins, anume Cernaianu".
I. P. S. Mitropolit Primat zice: Felicitdri pentru marturi".
,

I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedinte,

zice: Nu credeti P. S. Voastrd cd e jignitoare aceasta hartie pentru Sf. Sinod, pentru biserica Si ierarhia ei?"

P. S. Episcop al Romanului zice: II priveste pe cel ce a

scris-o. Eu sunt dator sa ma apar, sd arat firul lucrului si In apd-

rarea mea m'am servit de o copie a scrisorei; dar, fiindca mi

s'a cerut originalul, am cautat sa mi-I procur, pentrucd m'am
obligat In fata Sf-tului Sinod sa-I aduc".
P. S. Sa voeste sd citeascd un manuscria al D-lui Dieulescu, In care se afld cuvinte grele la adresa unora dintre membrii Sf-tului Sinod, fdcut ca sa se publice In Vestitorul, dar d.
Theodorian a zis sd nu se publice acest articol, fiind prea scandalos", dar I. P. S. Presedinte zice: Vd rog Prea Sfintite sa ayeti respect pentru Sf. Sinod. Nu permit citirea unor astfel de
corespondente",.

P. S. Arhiereu Teodosie Ploesteanu zice: Aceasta nu e

aparare".

P. S. Episcop al Romanului zice: Nu vd suparati P. S.

Stapane, ca sunteti arhiereu si calugar".
1) E vorba de scrisoarea catre D-1 Theodorian, reorodusa mai sus.

www.digibuc.ro

*239

I. P. S. Mitropolit Primat zice: Protestez ca acest articol

ar fi fost fcut cu stirea mea" 1)
Cu aceasta ccaziune D-1 Ministru C. C. Arion a zis catre
P. S. Episcop al Romanului: Inteleg s cititi acte relative la
Mitropolitul Primat, dar nu la adresa unuia din membili, care e
judecator Th proces. Aceasta nu se poate. Protestez".
Si totusi actele acelea nu emanau dela P. S. Episcop al Romanului, ci dela I. P. S. Mitropolit Primat.
D-1 Ministru C. C. Arion a gsit nimerit s protesteze In
contra unor acte In care era vorba de unii judecatori din Sf. Sinod, apreciati foarte defavorabil de I. P. S. Mitropolit Primat
Athanasie Mironescu, dar n'a gsit nimic de opus atunci cand,
In Sedinta din 11 Iunie 1911 a Sf-tului Sinod, I. P. S. Mitropolit
Primat cduta st indispuna pe un P. S. Judecator In contra P, S.
Episcop al Romanului, declarand, fara s probeze, CA P S. Episcop al Romanului n'ar fi voit s dea, In anul 1901, un vot pentru
P. S. Gherasim Timus Episcopul Argesului ca sa fie ales Mitropolit al Moldovei 5i Sucevei (Monitorul Oficial" No. 109 1911,
pag. 5313, coloana I).
D-1 Ministru C. C. Arion n'a ain't nici un cuvant de pro,
testare atunci cand, In aceeasi 5edina din 11 Iunie 1911, I. P.

'S. Mitropolit Primat gsea c e nimerit a contest bundtatea

dragostea evangelica" a P. S. Episcop al Romanului, sprijinindu-se pe spusele gltora i atribuind P. S. Sale anumite cuvinte

ce le-ar fi rostit la adresa raposatului Episcop de Ramnic Ghenadie Enaceanu.

Nici D-I Ministru C. C. Arion, nici mdcar I. P. S. Presedinte, D. D. Pimen Georgescu Mitropolitul Moldovei si Sucevei,
if au rostit nici un cuvant de protestare atunci cand, in 5edinta
de dimineata din 25 Maiu 1911 a Sf-tului Sinod, I. P. S. Mitropolit P,rimat Athanasie Mironescu voind sa prezinte pe P. S. Gerasimu Saffirinu Episcopul Romanului ca plin de rautate", a pus,

la adresa P, S. Sale, In gura repausatului Episcop Ghenadie

Enceanu aceste pretinse cuvinte: Nu stii cat e de al dracului,
cat e de infrigant" ( Monitorul Oficial" No. 107 1911, pag. 5214,
coloana III), pe cand alta data I. P. S. Athanasie Mironescu, pe
calm era numai lconomul Alexandru Mironescu, scria unui prie1) Dar I. P. S Sa s'a opus din rasputeri la admiterea ca martur a
D-lui C. Cernaianu, care ,pute prolA lucrul.

www.digibuc.ro

*240

ten, la 12 Iu lie 1894, din Rmnicu-Vlcea, unde se afl ea oaspe

al repausatului Episcop Ghenadie Enceanu. urmtoarele ;

...Despre Parintele Safirin1) mi-a comunicat Prea Sfintitut

"Episcop di la 1 luli clind P. S. Sa s'a intors dela Lacul Sarat
la iesedintd, Par. Safirin i-a esit la Gard si l-a intdmpinat cu
toaki cinstea si buna-cuviinki... P. S. Episcop a ramas pe deplin
multumit de tinuta Par. Safirin 5i s'a exprimat in termeni foartebinevoitori despre Sfintia Sa".
Dac Printele Athanasie Mironescu se Indoeste despre e-

xactitatea rndurilor de mai sus, i se pot servI, la cerere, In

facsimile.

Dar Insusi I. P. S. Athanasie Mironescu a confirmat cele

de mai sus, si mai trziu, dup ce ajunsese Episcop In locul repausatului Ghenadie Endceanu, 5i anume la 2 Aprilie 1898,
scriind D-lui Dr. Const. Chiricescu: Am in fiecare zt comunicare cu iubitul tau parinte duhovnicesc, parintele Safirig, si imf
face aceasta mare placere, caci bun cum este, ma face pare ca
pe nesimtite sa uit cd stint departe de voi, dragii mei, cu carf
mi-am facut in Faeultate cei mai frumosi ani din viea(a mea".
(Procesul D-lui Profesor Universitar Dr. C. Chiricescu, Aprare sostit de d-sa Inaintea comisiunei de judecat la 14, 15 si
17 Iunie 1911, pag. 4, col. I). Vezi si pag. 326 In brosura aceasta.

P. S. Episcop al Romanului si continta apdratea astfel:

Nebunia religioas.
I. P. S. Athanasie Mironescu, ca si ceilalti acuzatori, ai mei,
spre a slAbl atitudinea mea In chestia bisericeascA, voesc a m_
Infdtis ca pre unul ce as sulerl de nebunie religioas.

Toatd lumea de bine 5tie, CA la epoca cnd am intrat In

alugrie, adec la anul 1873, foarte cu mult greutate se admiteau In monahism acei cari nu aveau studii seminariale. Li se
cere s fie foarte inaintati In vrst sau sd prezinte acte a su
fr de oarecari infirmitti. Eu nu Invdtasem seminariul, ci posedam bacalaureatul dela liceul din Craiova. Cum eu aveam dorinta arzdtoare de a Imbrtis vieata cAlugAreascg, multd vreme
m'am rugat de d-rul Frumuseanu din Targu-hiului, unde eram
profesor la scoala normal, 5i In cele din urm mi-a dat un cer.

1) Se intorsese dela studii din Atena.

www.digibuc.ro

241

tificat medical ca sufer de nervi si de teomanie. Intre actele prezentate Sf-tului Sinod spre a-mi aproba calugria, a fost i acel
certificat medical, Adormitul Intru fericire episcopul Ramnicului
Noului Severin, deci si al meu, P. S. Athanasie, batranul, fiind
atunci in Sf. 5inod, mi-a comunicat ca erau unii contrari admiterei mele In monahism. S'a ridicat unul dintre membri si a zis:
Pentru ce s nu-1 admiteti pe d-1 George Saffirinu? Ce va sa

zica teoman? Va sa zica: nebun pearls Dumnezeu. 0! de am

ave cat mai multi nebuni pentru Dumnezeu!" Si s'a votat admiterea mea In monahism.
Acum ma intreb eu: Unde sfarseste teofilia si unde Incepe
teomania? Se cere oare dela cel care voeste s Imbratiseze vieata calugareasca, ca sa fie legat cu poftele si cu desftrile tru-

pesti, sa fi facut lucruri despre cari rusine este a si gral, sa fie

apt de escese de neinfranare si de rusinoase neorandueli? Si Sf.
kpostol Pavel a fost socotit c este nebun
Dumnezeu sa m
ierte ca Indraznesc a face aceast comparatiune. lath' ce cairn
In Faptele Apostolilor cap. XXVI, v. 24-25: Si acestea el fa'spunzand, Fist cu mare glas a zis: Esti nebun Pav le; cartea cea
multa te duce la nebunie. Iar el a zis: Nu sunt nebun, puternice
Fiste, ci ale adeJrului si ale lntelepciunei cuvinte graesc".
Pentru mantuirea mea prefer sa fiu tintuit pe cruce ca un
natin pentru Dumnezeu.

Cred acuzatorii mei ca e bine sa faca pentru aceasta

atata scandal In Biserica, 8ocotind a fi o crima fapta mea de a fi
intrat In calugarism si de a ma fi straduit In toate Imprejurrile
vietii mele ca sa nu-mi calc juramantul 5i ss
necinstesc
cinul calugaresc In care am intrat?
Doctorul Frumuseanu nu ma pute sdcoti c sunt nebun;
a voit numai sa fac aluziune la iubirea mea de Dumnezeu nestramutat, la teofilia mea.
In altfel cum P cu putinta ca Sf. Sinod, In 1873, sa fi admis pe un nebun ca sa facd juramant de calugrie?
Cum e cu Dutinta ca In anul 1874, Ianuarie 6, sa fiu admis
In treaDta diaconiei dacd eram Debun?

Cum a lost posibil ca In anul 1878, Aprilie 16 (ziva de

Pasti) s se fi hirotonisit preot un nebun?
Cum este eu putinta ca un episcop sa cinsteasca pe un nebun cu rangul de protosinghel $i de arhimandrit, cum am Jost
cinstit eu?
Documente-Ap,Ivare.

-13

www.digibuc.ro

242

Cum a putut Statul s numeasc profesor si director de

SeminaL pe un nebun?
Cult s'a putut ca Facultatea de teologie din Atena s de,
In anul 1894, luna Iunie, titlul de licentiat unui nebun?
Cum de, In anul 1899, Sf. Sinod m'a ales Intre cei trei can-

didati de arhierie, dac eram nebun?

Cum este cu putina a se crede, cA In anul 1900 Mare le
Colegiu Electoral m'a ales si Majestatea Sa Regele m'a confirmat si lnvestit ca Episcop al Romanului, dac eram nebun?
Nebun am fost eu In anul 1909 cnd am vorbit In Senatul
frei improtiva proectului de lege sinodal?
Suntem cu totii aici adunati; am luat parte la toate sedintele din sesiunea actuald a Sf. Sinod; atitudinea mea este a unui
orn nebun, cnd md lupt pentru credint si moralitate?
Dacd, totusi, sunt unii, cari m acuzd Ca' sunt nebun, apoi
un nebun se dd In judecatd? De ce nu MA trimiteti la instantele
judecAtoresti comune spre a m'" pune sub interdictie?

Vedeti, dar, L P. S. Presedinte, a.' acuzarea de nebunie

ce mi se aduce este nedreapt 5i incalificabil, este chiar monstruoas.
P. S. Episcop al Husilor zice: Nu vezi c te faci de ris?"
P. S. Episcop al Romanului zice: M apAr cum pot. Dacd
voiti s'a" m ascultati, bine; dacA nu, cum voiti".
Apoi continud:

Citirea unison in biseric.

I. P. S. Mitropolit Primat b. D. Athanasie Mironescu, pentru a ilustr batjocura ce-mi face, m acuz de un ordin ce am
dat relativ la" citirea unison In bisericile din Eparhia mea, zicnd c trebui sA m fi multmit de a cl ordin ca sa se citeascA
In biserici ismaat si s." fi lsat la o parte rezoanele ce ati auzit
cnd ne-a citit aici acel ordin, pentruc rezoanele ce am dat ar
denot din parte-mi mints usoard.
Am Insotit ordinul, de rezoane, pentru c eu nu rinteleg s4
carmuesc cu asprim i tiranie, ci, dupre ImprejurAri, cu ordine,
cu rezoane, prin care s luminez sufletele, convingndu-le cu
lumina adevArului, spre a le Implinl toti cu sufletul linistit, cu
respect si cu dragoste.

www.digibuc.ro

*243

Muzica instrumental la iinmornifintAri.

Pentru acuzarea ca n'am permis s cnte muzica instruinental la InmormntAri, n'am de dat alt rspuns dect pe acela
pe care 1-am dat In Senatul Tdrei, In $edinta dela 18 Decembre
1909, astfel:
P. S. Sa citeste din discursul ce a tinut atunci, partea care Incepe cu
.cuvintele: Ma mai acuza d. Mlnistru, ca am oprit sa cnte muzica instrumentala la ingrorparea celor repausati..." pAna la cuvintele: Acurn vin, D-lor
Senatori, la chestiunea cununiilor". Aceasta parte din discurs este si in bro,sura de fata, pag. 100-102.

Dupa aceasta P. S. Episcop al Romariului a zis:

Actele ref eritoare sunt 5i la Sf. Sinod $i la Ministerele resp-ective, cum si la Sf. Episcopie a Romanului. Cercetarea lor va
Intdr1 afirmaliunile ce le fac.

,,Domnul Ministru zice: Nu pentru asta sunteti dat in judecat".

1D-sa uitase, probabil, ea In sedinta din 20 Maiu 1911 a Sftului Sinocl P. S. Arhiereu Teodosie Ploesteanu a citit actul de
acuzare, In care se cuprind abaterile canonice pentru cari s'a
cerut chemarea In judecata a P. S. Episcop al Romanului, act
semnat de dire P. P. S. S. Arhierei: Teodosie Ploesteanu, Nicodem Bacaoanul si Evghenie Pitesteanu" 1) Intre abateri este $i
aceea cd a oprit muzicile sei ante la inmormantarea militarilor
de grade superioare".
Insusi I. P. S. Atfianasie Mironescu a avuf In vedere si
aceasta abatere atunci cnd, in 5edinta de dimineat din 25 Maiu
1911 a Sf-tului Sinod, a zis: Sf. Sinod a revocat apoi cteva
dispozitiuni luate de P. S. Episcop al Romanului In eparhia sa"
(Monitorul Oficiar` No. 107 1911, pag. 5214, coloana III).

P. S. EpiscopalRomnului 1$i continua aprarea:

Nunti In post.

Pentru acazarea c n'am permis svrsirea nuntilor In

post, iarAsi, n'am de dat alt rAspuns deck tot cel pe care 1-a'm
1) Monitorul Oficial" No. 107 1911, pag. 5210, coloana II.

www.digibuc.ro

*244

dat In Senatul Trei, In 5edinta din 18 Decembre 1909, precum

urmeazd:
P. S. Sa citeste din discursul ce a tinut atunci, partea care incepe cu
cuvintele; Acum vin, D-lor Senatori, la chestiunea cununiilor..." pna la
inclusiv cuvintele: Ei 4i? Dispare un calugar. Nu se face gaura in Cer I
Dumnezeu nu dispare. El va face minuni, cum stie El sa faca
eu nu stiu,
nu Ind pricep
ca sa mantina curata Biserica Sa din toata lumea si cea de
aici". Aceasta iparte din discurs este si In brosura de fatd, pag. 102-104.

Nesupunere.

I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu a

-cdutat s md prezinte ca rzvrtitor, aducnd inainte faptul ea
in 1902 n'am voit s'a priisesc Eparhia mea si sa" m'a. InfAtisez
In Bucuresti, I. P. Sfintitului Mitropolit al Moldovei si Sucevei
D. D. Parthenie, spre a trat cu mine oarecari chestiuni administrative bisericesti, privitoare pe Eparhia mea. Aceast acuzatiune mi s'a adus $i In Senatul Trei de Care fostul rninistru
de atunci, d-1 Spiru Haret, si iat ce am rdspuns:
P. S. Sa citeste din discursul ce a rostit In Senatul Tarei, in $edinta
din 17 Decembre 1909, $i annme partea care incepe cu cuvintele: DI ministru ma acuza, dpoi, ca as fi avut neintelegerl cu Onor. Guvern si apoi cu
.membrii Sfntului Sinod..." si se sfarseste astfel: Asa sta chestiunea cu penitenciarul. Intelegeti nedreptatea care mi se face". Aceast parte din dis-

curs se gaseste si in brosura de fata dela pag. 90-92.

Apoi zice:

Am aici dosarul afacerei. N'aveti dect s controlati spre

a va convinge de adev'rul spuselor mele.

Aceastd chestiune, precum ati vbizut -din Insesi argrile

I. P. Sfintitului Athanasie Mironescu, a fost foarte bine cunoscut5.'

si I. P. S. Sale, care m'a aprobat In totul, iar acum md 1nvinovateste.

Nu este as. I. P. Sfintite?
WA ce rni-a scris I. P. S. Sa:
R.-Viilcea, 30 Martie 1902.

Prea Sfintite Stdpilne $i in Hristos iubite Frate,

Primind a dema scrisoare a Frdtiei Voastre nu mi-am putut
Indestul stpni mirarea ca sa nu zic altceva, pentru cele ce plmAdesc unii. Plamdesc altiatul necurbitiei, noi sA pdzim azimele
www.digibuc.ro

245

,,curdtiei. Din nou aduc Prea Sfintiei Voastre sincere laude pentru punctul de vedere ce aprati. Episcopul nu e dorobant spre
ea fi chemat sau trimis dupd plac de cineva, fie acel cineva chiar
Mitropolit. Consideratiile de delicatet Ina lid ce se datoresc
Episcopului, precum foarte bine ziceti, nu trebuesc perdute de
nimeni din vedere. Stiu Ca' le vine Indemnd s-si facd trebi In
,,Bucuresti, irnde au case de pomand, $i s cheme pe Episcopi,
care trebue sd-si plAteascd locuinta In Bucuresti, si apoi sd le
gdseascd nod In papurd ca au stat In Bucuresti 1a hotel In pos-

tul mare!...
Vedeti CA vor a ne ascunde curse In aceast cale. De a,ceea Incd o datd Vd laud pentru rdspunsul brbdlesc si cyanghelicesc ce ati dat si de astd dat.
Vd xnultumesc pentru cfeosebita Incredere cu care md
onorati, comunicndu-mi atari lucruri. E bine sd le cunoastem
mai multi, ca la timp sd ddm fiecdruia ce se cuvine.
,,Cu sdrutdr.i de mni si Imbrdtisdri In Domnul, irate iubitor
(s.) t ATHANAS1E

Prin urmare, aceea ce I. P. S. Athanasie Mironescu socote

altd datd Ca' este de laudd, bArbtesc $i evangelicesc, astdzi gdseste c. este I-Am-Mire si nedemnitate. Cnd a spus adevdrul
I. P. S. Sa? Atunci sau acum? Este destul de regretabild aceastd
duplicitate, de care a dat si d attea dovezi, pnd ai pe terenul
credintei crestine ortodoxe,
Sedinta se tidied.

XXXIX.
SEDINTA DELA 8 IUNIE 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial No. 109/1911, pag. 5303 $i 5304).

P. S. Episcop al Romanalui continund aprarea P. S.

Sale zice:
Imoralitatea i sacrilegiul.

Cu multe scrisori as pute raspunde 5i, eu la scrisorile neconcludente pe care I. P. S. Athanasie Mironescu le-a citit In Sf.
Sinod, creznd I. P. S. Sa CA imi vor fi spre Ingreuere. Eu deo- .
www.digibuc.ro

246

camdata Incep a ma referI la scrisorile ce le-am prezentat Sfan

tului Sinod, si, de va fi trebuinta, ma voiu referl si la altele.
In sedinta dela 20 Maiu, precum $i In cea dela 3 Iunie 1911
am depus In fotografie dou scrisori autografe ale I. P. S. Sales
una cu data din 3 August 1899 si alta cu data din 27 August acelas an. In ele este vorba de o suferinta a /. P. S. sale, care ne
cesit medicamente interne si externe, suferintd care-1 adusesePana la punctul de descurajare.
Ce suferinta sa fi lost aceea? 0 arata Insusi I. P. S. Sa Intrebuintand expresiunea Bru" ca medicament extern, de cafeavea trebuinta. M'am interesat si eu sa mi se dea cuvenita dez
legare a acestei enigrne, de oarece cel ce era In stare de a ne da
cuvenitele lamuriri a fost propus de mine ca martur, dar nu mi
s'a admis, si am aflat dezlegarea enigmei.
Eu sunt cel dintaiu care recunosc ca asemenea lucruri nu
se pot dezvaIuI In acest Sfant Coil) Judecatoresc, fard a ma simtl
jignit eu cel dintaiu, caci lucrul este absolut scandalos. De aceea
dad. scrisorile In cestiune au facut cuvenita dovada fard a fi
nevoe de alte explicafiuni, v'a$ ruga s m dispensati de a d
cuvenitele lamuriri, pe cari silit am fost s le iau dela medici
specialisti; iar daca Sf. Sinod porunceste sa le dau, va trebul
s m execut cu toata durerea de care sunt cuprins, pentru care
la vremea trebuincioasa am fcut cuvenita rugaminte, ca dureroasa criza bisericeasca sd se rezolve cu cat mai putit scandal,
dar n'am fost ascultat.
Pentru.aceea eu am si zis, ea daca Sf. Sinod tine cu mice
pret ca eu s m retrag din scaunul meu episcopal prin demisiune, spre a nu se mai (La In vileag atatea rusini, ce nu ma privesc, eu as merge Oda la sacrificiul de a renunta, sub cunoscutele conditiuni, la scaunul meu episcopal, cci mai presus de
orice, mai oresus chiar de vieata mea, tin la linistea $i cinstea
Bisericei. Si ziceam ca, pe baza acelor conditinui, dictate de
dreptatqa omeneasca $i dumnezeeasca, eu, cu multamirea sufleteasca de a fi putut, cu toata nevrednicia mea, sa contribuesc
la izbvirea Sf. noastre Biserici de erezie si de -imoralitatea concentrata In cea mai Malta expresiune a Episcopatului nostru,
m voiu retrage de bunavoe cu nadejdea c cei ce raman vor
trage Invattiiri sntoase din cele pana acum petrecute 5i vor
lupta, s avem Biserica neprihanit 5i arhierei vrednici.
Deci Intreb Inca o data' : Porunceste St. Sinod ca s dau
www.digibuc.ro

247

cuvenitele explicatiunj asupra suferinSei despre care este voTha

in scrisorile din 1899 ale I. P. Sfintitului D. D. Athanasie Mironscu?

D. Ministru zice: P. S. Voastrd aveti sa v apdrati cum

v dicteazd constiinta de Prelat crestin $1 simtimantul de romdn. E dureros Ms c vd apdrati In acest mod".
P. S. Episcop al Rdmnicului zice: Sf. Sinod a,. declarat c
aveti deplind libertate In apdrare".
S. Episcop al Romanului zice: Pd de o parte faceti apel
la mine sd md pdzesc de cuvinte, care ar fi nepotrivite In Sf. Sinod, lar -1)e de altd parte, la rugdciunea c vd fac de a mi se rdspunde, dacd mi se dd voe sau nu, s spun ce zic medicii, nu mi
se dd nid un rdspuns. Ce, eu sunt Dumnezeu sd $tiu cum voiti
s fac?"
,P. S. Episcop al Dundrei de jos zice: Puteti s cititi, dar
sd nu se publice".

Cu toate ea' Sf. Sinod, In 5edinta din 6 Iunie 1911, admisese, dupd cererea I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, cd. atdt I. P. S. Sa, cdt $1 P. S. Episcap al Romanului, pot
s aducd consultatiuni scrise (Monitorul Oficial" No. 108 1911,
pagina 5260, coloana II), lucru de care celui dintdi i-a si lost
permis sd se foloseascd In sedinta din 10 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod (Monitorul Oficial" No. 109 1911, pagina 5310, coloana I
si II), P. S. Episcop al Romanului s'a vdzut constrdns s renunte

la citirqa consultatiunei medicale ce .aved cu privire la Bru

(Brou) si la cazul de Intrebuintare a acestui medicament specific
in boale rusinoase 5i-'5i continia apdrarea astfel:
Intru sustinerea ardtdrilor mele, pe cari cu durerea In su-

flet am lost silit s le fac, rog pe Sf. Sinod sd binevoiased a

chemd ca medici experti pe oricine va voi. Din parte-mi propun
pe d-1 medic specialist d-nul profesor Petrini-Galati 5i pe d-1
dr. Mendonide, ambii din Bdcuresti.
Ce medicamente interne vor fi fost acelea de care I. P. S.
Sa aved trebuintd? Unul din marturii propusi de mine, dar refuzat, ar fi putut mrturisl sub jurmant c a fost Santal Midy".
In Revista Bisericeasc" s'a scris, c medicamentul Bru,
1) Vezi nota de pe pag. 248.

www.digibuc.ro

248

I. P. S. Sa 1-ar fi Intrebuintat spre a se vindecA de o board de

ochi 1). Dar aceast afirmatiune o infirm insusi I. P. S. Sa prin
urmtoarele cuvinte ce se citesc In epistola I. P. S. Sale din 3
August 1899: Lucrez regulat In fiecare zi Cate ceva la scrierile
ce pregtesc pentra tiparire". Si chiar atunci a si tiprit Morala pentru copii" pe care a plagiat-o.
In aceiasi scrisoare a I. P. S. Sale, se mai spune: Fratele
Flimen a fcut eri, Luni, excursiune la Stnisoara cu Vldica
Timus". I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. D. Pimen
Georgescu si P. S. Episcop al Argesului D. D. Gherasim Timus,
ddi dintre judecAtorii In procesul de fat, ar pute mrturisi
dac L P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu er
bolnav de ochi sau nu.
Aceiasi mrturisire ar pute s'o fac si persoanele citate
1) Ziarul Acfiunea", An. X, No. 2444 de Dumineca 12 Iunie 1911, pu-

blia urmatoarele:

Preparatul Brett".

Fata de nedninerirea ce exista asupra preparatului Bron" de and

Mitropolitul Primat,l-a popularizat, un distins medic isi i sarcina sa explice
cititorilor nostri in ce consta acest preparat:

Zilnic sunt intrebat, ce inseamn acest Brou" de care s'a facut si

se lace atta discutie in procesul dela Sinod.
Gata a satisface pe cei nedumeriti le voiu raspunde c e un medicament ce se intrebuinteaza sub form de injectii la unele
Se numeste astfel dela cel ce l-a foranulat si I-a comercializat.
E sub form de lichid galben si se compune din:
Opiu 0.05 centigrame.
Cateltu 0.05 centigrame.
Croci 1 gram.
Ap distilatii 200 grame.

Aretat de plumb 1.50 centigrame.

Sulf at zinc a gr.
Aceasta este injectia ,,Brou" care are una i singura intrebuintare, pe
care am arata-o mai sus.
Intr'un ziar din zilele trecute s'a vorbit de medicamentul: Bron".
Sub acest nume se gasesc In therapeutie doua alte preparate eu totul
diferite de acel dintRiu.
Astfel gasim: 1) Mixtura d'acid acetic cornpusa din acid acetic, sirop
simpla i and; se Intrebuinteaza contra scarlatinei la copii si se i ate 2-3
lingurite pe zi.
2) Mixturd de Lignirifie, compusa din Lignirifie, zahdr, vin antimonial,
and, gurnd pulverisata, spirt d'ether nitric, i se intrebuinteaza contra bronchitei la ceas ate o lingura".

www.digibuc.ro

249

de I. P. S. Sa In epistola dela 27 August 1899 si cari l'au Insotit

In vizitatio canonic ce a fcut In Do lj si la sfintirea Bisericei
din Turburea, judetul Gorj, carea, dupd declaratia marturului
Pr. Ilie Rosoga, s'a svrsit In ziva de 19 Septembre 1899, adic
la 23 de zile dup data epistOlei din 27 August 1899,prin care
I. P. S. Sa cere s i se repete medicamentele interne vr'o 4 flacoane, iar externe, Bru, ce-i trebuiau, cAci boala i se agravase,
precum insusi mrturiseste in acea epistol.
Medicii ne-ar pute O. lmuriri asupra timpului trebuincios pentru vindecarea suferintei despre care este vorba In epistolele I. P. S. Sale, fie c boala se trateaz sub priveghere medim% fie cd boala se trateaz. de Insusi pacientul prin intrebuintare de medicamente indicat si cerute de el, mai ales In Imprejurarea c pacientul, precam Insusi mrturiseste,.er silit s
plece dela Cozia la R.-Valcea spre a particip la priimirea congresului studentilor universitari, apoi In Doll, In vizitatie canonick si In Gorj, la sfintirea bisericei din Turbarea.
Deci jmoralitatea si -sacrilegiul sunt dovedite.

Preotul Niculescu a mrturisit'a. a auzit despre zvonul cd

d-na Olimpia Vasilescu s'a dezbfacat la Pitesti de costumul sdu
de :soil de caritate si s'a Imbrcat In costumul femeesc obisnuit
la oras, spre a se duce In strintate cu I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, addogand c nu s'ai puta dovedl acest lucru eu sine Insusi.

Imi sosesc din toate prtile scrisori si documente privitoare la acest nenorocit caz.
As d. I. Bdjescu-Oard, student In drept, strada Nisipari
No. 13, Bucuresti, imi scrie:

Prea Sfintite Peirinte,

,,VAzand e prin terorizare si nedreptate caut s. se Inbuse adev:Arul, pe care Imprejurrile mi-au permis s-1 =lose

si eu, va rog cu respect s binevoiti a tn cit si pe mine ca

martur In procesul dela Sf. Sinod. In ori-ce caz md simt dator
.,,fat de constiinta mea, s." v fac cunoscut urmtoarele lucruri,

despre cari sunt gata In orice moment a mrturisl In fata oricarui tribunal si sub prestarea oricrui jurMnt:
www.digibuc.ro

250

1, In fata mai multor persoane Inteuna din zilele lunei

Mai 1910, am auzit pe Pr. D. Lungulescu din Craiova, povestindu-ne la masa restaurantului Maioru Mura Ch" d-na Olimpia
Vasilescu s'a ludat cAtre sotia Sf. Sale, cd ar fi amanta Mitropolitului Pimat, ba Inc a addogat ch.' Se mndreste cu aceasta,
cAci nu oricine se poate tine Cu un Mitropolit. E de mirare dach.

o fi adevrat, ceeace am citit prin gazete, c sub jurmnt, P,.rintele tungulescu n'ar fi mrturiSit adevrul. De fat la Maioru Mara, pe cnd vorbeh Printele Lungulescu, er $i 136rintele Ilie Dumitrescu din Craiova.
2. Prin anul 1902, In timpul verei ducndu-md In viligiatur la CAlimnesti si fcnd dese plimbri la Brezoi, treceam
de multe ori i pe la mn4stirea Cozia,,unde mi se spusese (deo profesoar sau pedogoagA) cA locuege In timpul verei P. S.
ZPiscop Athanasie al Rmnicului. Cu acel prilej am aflat dela
antreprenorul lAptriei din Ostrov, c Episcopul Athanasie trdeste la Cozia cu o amantd a sa numit Olimpia. Acest zvon cir,cul pe vremea aceea prin foarte multe prti, comeritndu-se si
,,fchndu-se haz pe seama lui, chiar de chelnerii hotelului Statului unde eu aveam locuinta.
3. Vznd scena mai mult decht teatral i nespus de caraghioas ce s'a petrecut la Sfnta Mitropolie, cu prilejul ascultdrei marturului Tudoric Ionescu, sunt dator s v aduc,la cunostintd, c as pute dovedl ori-cnd, c Tudoricd Ionescu
nu numai c n'a fost pus la cale de Printele Vasilescu, ca s
deh cunoscuta declaratie publicatd In Apdrarea ortodoxiei",,
dar a fcut aceste declaratii, dup ce mai mult vreme i-ascris,
efr s-1 cunoasc, rugandu-1
deh Intlnire, ori
publicedeclaratiile.
Adevrul acesta Il pot cunoaste si mrturisl fiinde anul
trecut am locuit In Ploesti si am avut ocazie s cunosc de aproape lucrurile.
Acesta ffind adevrul Il aduc la cunostinta P. S. Voastre
rugndu-v eh, dacd credeti de cuviintd $i de nevoe, s flu citat si eu ca martur In proces. De altfel, lucrurile acestea eu
pot mrturisl nu numai sub jurmnt In fata lui Dumnezeu, dar
si In fata oamenilor, ash Incht, dacA nu sunt citat ca martur,
.vs puteti servl de scrisoarea mea, In fata Sfntului Sinod.
Pe autorul acestei scrisori eu 1-am $i propus ca martur,
In cererea mea dela 3 Iunie a. c., pe care am depus-o pe Biuroul Sf-lui Sinod.
www.digibuc.ro

*251

Dinteo altd scrisoare, ce mi-a fost trimis, citez urm-,

toarele rnduri, scrise din R.-Vlcea la 30 Mai 1911:

Anul trecut au sosit cu posta cloud sau trei scrisori cu a-

dresa: Printele Arhimandrit Pahomie Stoenescu, Arhim. de

scaun, pentru Doamna Olimpia Vasilestu, si cu titlul pe plic:
Cabinetul Mitropolitului Primat, scrisul Primatului. Aceste
scrisori au fost vzute In Cancelaria Sfintei Episcopii, aduse
fiind dela post de un domn arhivar C. Oldnescu, care mi le-a
artat si mie, fcnd aluziuni glumete.
Aceasta treacg-mearg, dar eu stiu Ina: si altceva mai
grozav, stiu lucruri confiate mie de cel mai bun amic al meu,
rposatul Preot C. Vasilescu, fostul sot al doamnei Olimpia
Vasilescu.
Eu eram pururi In casa lui, si pe cnd er greu bolnav In
pat, sotia lui concepe, nu se $tie cu cine, dar f apt este, c la Govora Primatul se duce foarte des, Intovrsit de diaconul Mkculescu ; iacd, el stie, s-1 Intrebi numai.

Pe cnd vorbeam cu Vasilescu $i sotia lui er dus6 sl

nasc copilul In Bucuresti, el er foarte an-I'M-at, si dup putin
ezitare mi-a spus, c copilul va fi err prul rosu, semnnd cu.

tatal su Barb-rosie (Primatul).

..
In tine copila nscut a murit din cauza unui ulcer si,filitic.

In momentele ultime cnd Vasilescu er pe moarte, mi-a

declarat cu vocea stins: Eu mor din pricina lui Barb-rosieIntrebat de mine ce Insemneazd aceste vorbe, mi-a rdspuns:
Mi-a rpit femeea, mi-a necinstit casa. Peste putin a murit.
Aceast scrisoare o semneaz Preotul Bnescu din R.Vlcea, pe care l'am propus ca rnartur in sedinta Sf. Sinod dela
3 Iunie a. c.
La Hotel Frascati, unde locuesc aici in Bucuresti, mi s'a
trimis, de cine nu still, aceast fotografie, care searnn a fi copie de- pe un registru, In care se citeste: Olimpia Vasilescu,
Vdduv. A fost cAstorit cu un preot, iar dupd moartea lui s'a
stabilit la Mndstirea Dintr'un Lemn, la monahia Anastasia
Stoenescu, nrtu$a ei. Data intrrii In institut: 1 Mai 1907. Facut practic la spitalul din Sinaia. Observatiuni: A fost admisd
far de actele cerute dupa regulament, fiind nepoata S. S. Episcop Atanasie de Rmnic". Pe aceast fotografie se vede semwww.digibuc.ro

*252

ntura: War lam, ceeace arat ch.' este vorba de tin act care provine dela Institutul surorilor de caritate din Bucuresti.
Si, totusi, d-na Olimpia Vasilescu a tAgAduit ,si acest lucru,
fAcndu-se vinovatA de pedeapsa ce se cuvine celor cari depun
jurAmnt mincinos, iar I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie
Mironescu fiind de Ltd la mArturia mincinoas ce a facut sub
jurAmnt d-na Olimpia Vasilescu, si nevrnd a mArturisl ade-

vhrul, s'a fAcut phrtas la imorala fapt a d-nei Olimpia Vasilescu, care a mArturisit neadevhruri.
Se impune, deci, ca Sf. Sinod sd sesizeze Parchetul spre a

se face deplinh luminh. In privinta celor mrturisite de d-na

Olimpia Vasilescu si de marturul Tudorich. Ionescu, ash precum
am cerut Sfntului Sinod prin actul meu dela 3 Iunie a. c.
Concluziunile celor mai de sus se impun dela sine.

I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu a recunoscut cA, corespondenta de pe. cuponul de mandat postal,
prezentat si depus de d-1 farmacist Sunda din Bucuresti, este a
I. P. S. Sale, declarnd In acelas timp, CA cei 60 de lei au fost
trimisi Ia Paris d-rei Maria Constantinescu.
Dack ave de fcut un acf de binefacere, penlru ce s'a sfiit
de a-si.semnk propriul nume? Ce relatiune este intre un asemenea act si aceste-expresiuni din corespondenta: Ai sters acum

orice amintire din trecut"? Pentru ce Insusi Pavel Faurar, interpusul, vorbeste despre o a treia persoana, care a cumparat
casuta d-rei Maria Constantinescu? In acea persoana s'a recunoscut pre sine, insusi I. P. S. Sa. Cuvintele din acea corespondenta: N'ai fost vrednica sa o ai (casuta) precum n'ai fost vrednica de cine ti-a dat-o", nu se referk deci la Insusi I P. S. Sa,
care a declarat ck a dat bani pentru bumprarea acelei casute ?
In aceasth privintA, sunt cunoscute din presa categoricele
mkturisiri ale d-rei Maria Constantinescu si ale d-lui C. Constantinescu, pe cari i-am cerut ca marturi prin actul meu prezentat Sfntului Sinod In sedinta dela 3 Iunie a. c.
I. P. S. Athanasie Mironescu aduce In scend pe un nepot

al I. R S. Sale, despre care a mArturisit ch ar fi murit. I. P. S.

Sa a marturisit In Sf. Sinod, ch sti de relatiunile amoroase din-k
tre nepot si d-ra Maria Constantinescu, chreia i-a cumparat cdvta si-i dada. ajutoare In numerar. Apoi daca este ash, cuin se
potrivesc nepotului mort aceste expresiuni din coresponelenth:
www.digibuc.ro

2b3

Ai sters acum orice amintire de trecut"? Cum este explicabil

aceast manifestare de sentiment a I. P. S. Sale, In locul decedatului nepot al I. P. S. Sale?
Chiar daca s'ar admite interpretarea ce o d I. P. S. Sa
acelei corespondente, cs ar fi ajutat, cu stiintd, pe nepotul I. R.
S. Sale s triasc In nelegiuire cu d-ra Maria Constantinescu,
I. 13., S. Sa nji si-a dat seama de cursa ce singur 5i-a Intins-o.
Caci iat ce porunceste canonul 86 al Sinodului al cinci-seaselea

icumenic: Cei-ce adun curve spre vtamarea sufletelor, si le

hranesc, de ar fi clerici, sa se aforiseasc si sa se cateriseasc
hotrIm; iar e ar fi mireni, s se aforiseascr. Si I. P. S. Sa a
hranit, cu stiint, precum singur a nfrturisit In Sf. Sinod, pe o
femee care tri in adulter cu nepotul I. P. S. Sale.
Prin urmare, $i din acest punct de vedere imoralitatea L
P. Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu este
pe deplip dovedit Si Ina." Inteun chip att de Infricosat.
Deci ma Intreb: Ce inima de pstor i ce fel de curaj a
avut I. P. S. Sa ca s aduc lucrurile 'Ana aici spre totala scandalizare a binecredinciosilor crestini si spre necinstea Sfintei
noastre Biserici? Nu eu sunt vinovat de toate acestea, cdci cu
durerea In suflet am fost silit sa procedez as pentru dovedirea
adevsrului de attea ori tagdduit de I. P. S. Sa, care er dator
s scuteascd biserica si neamul de aceast ne mai pomenit rusine. Constiinta demnittii mele de Episcop nu mi-a putut In7
gAdul s tac cnd asemenea rapte se concentreaz In persoana
celui mai Ina lt Ierarh al Bisericei noastre, Si care au fost $i sunt

trmLitate de atta vreme In toate prtile si In toate straturile

sociale 1).

Insistenta I. P. S. Sale de a st la judecat Intr'un asemenea proces, spre publica scandalizare, Il face de o mie de ori mai
vinovat de cum II fac chiar faptele imorale $i sacrilegiul pe cari
le-a svar$it.
Dutnnezeu i Sfntul Sinocl vaz $i judece!

P la
Probe le materiale pentru plagiat le-am produs, depunndu-le pe Biuroql Sfntului Sinod. Plagiatul comis de I. P. S. Mi1) Vezi Biserica Romnii" dela 15 Noembre, 1909, petifiile din 18
Martie, 5 si 8 Mai 1910 ale preotilor: Vaslescu, Paunescu si Draghici catr
Sf. Sinod, in Vinoviitia Mitropolituhli Athanasie", etc.

www.digibuc.ro

254

tropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu -este calificat de

-Sf-tul loan Gur de Aur, In Tratatul despre Preotie, cartea V,
paragraf 19, ca hotie, zicnd: and predicatorul amestec In
ale sale cuvntri gndiri date la lumin de cdtre altii, el sufere mai mare umilire dect cel din urna dintre tlhari. Numai
bnuiala c a plagiat este indeajuns spre a-1 trat ca pe un orn
prins In flagrant delict de furtisag".
Plagiatul Hind un furt literar, caponul 25 al Sfintilor Apostoli pedepseste pe clerical fptuitor cu depunerea sau cater--sirea, ca si pe cel prins In curvie si In clcare de jurmnt.
In anul 1905 I. P. S. Sa, In raportul Inregistrat de Sf. Sinod
la No. 171, acuza pe d. dr. C. Chiricescu, fostul Director al. Tipografiei artilor Bisericesti, ca a comis un furt literar" prin
faptul ea si-a pus pumele In vignetele dela sfrsitul cArtifor de
ritual, cernd Sfntului Sinod s distitue pe directorul de atunci
al Tipografiei artilor Bisericesti.
I. P. S. Sa, Intr'o sedintd mai de anii trecuti a Sf. Sinod, a
idcut energice protestri, cd licentiatul In teologie d. G. Bobicescu Muse si publicase o traducere, care mai fusese publicata
In romneste si altdat, si nu ave cuvinte Indeajuns ca s vestejeasc lucrul si s ceard pedepsirea, pe cnd I. P. S. Sa plagiase ',Mora la pentru copii" si o tiprise In 1899, dup, ce o asemenea carte mai fusese traclus si tipArit In romneste la 1856,
In Craiova, de G. Panaiotescu, sub titlul Moralul copiilor compus de Kampe amicul tinerimei".

Se vede, deci, el. L P. S. Sa cautd sd pedepseasc In altii

pcatele ce sunt cu prisosint In I. P. S. Sa.
In scrisoarea I. P. S. Sale ctre d. M. Theodorian-Carada,
pe care am depus-o eri pe biroul Sf. Sinod, cAutnd sd-si justifice plagiatul, Indrzneste s necinsteasc pe unii Sfinti P-drinti,
numindu-i plagiatori si declarnd c, desi plagiator, se gseste
In bun compank", ba inc declarnd, Ca' I. P. S. Sa nici mcar n'a plagiat ca dnsii".
Pe un ornl care a plagiat din cuvnt In cuvnt 2 opere
_streine si se exprima In felul acesta, Il las la aprecierea si judecata Sfntului Sinod.
,

P. S. Sa declar cd este foarte snit si obosit, roag a se

ridica sedinta, dacA se poate, dac nu, mcar de as mud, zice,

www.digibuc.ro

255

stau aici sa ma apar, pentruca nu voesc sa se zica, ca fug de

judecatd".
D. Ministru zice: Sei se corlsemneze in sumar, di P. S. Sa
a cerut ridicarea sedintei, fiind sleibit de oboseald".
I. P. S. Mitropolit Primat cere s rdspund . la acuzatiunile cari s'au citit.
Sf. Sinc:rd, delfberand, nu admite Intreruperea apararei si
ridica $edinta, care tinuse dela orele 9-11'2 dimineata.
In situatie identicd de slbire din cauza oboselei a fost si
I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, In decursul aprdrei sale, dar nimeni, nici mcar D-1 Ministru, n'a cerut sa se
consemneze In sumar ca. I. P. S. Sa a cerut ridicarea sedintei,
-Hind slbit de oboseald, si nici Sf. Sinod n'a deliberat ca sa-i aprobe sau sa-i refuze acemenea cerere.
Asa, In sedinta din 11 Iunie 1911 a Sf-tului Sinod I. P. S.
Nlitropolit Primat a rugat pe Sf. Sinod sa ridice sedinta, simtindu-se prea obosit", cu toate ca $edinta nu dur decal de cloud

ore. Sedinta se ridica si se decide sedinta viitoare pentru luni

13 Iunie curent, la orele 4 p. m." ( Monitorul Oficial" No. 109
1911, nag. 5314, coloana III).
Sau: In sedinta din 15 Iunie 1911, dupai cloud ore dela des-

chidere, I. P. S. Mitropolit Primat roaga pe Sf. Sinod s bine-voiascd a ridica sedinta, fiindca I. P. S. Sa se simte obosit sI nu
poate a mai continua apararea". raja' nici o deliberare sedinta
se ridica (Monitorul Dficial" No. 110 1911, pag. 5353, coJoana II) .
Sau: in $edinta din 17 Iunie 1911 I. P. S. Mitropolit Primat
Athanasie Mironescu a cerut ca Sf. Sinod sa aib sedinta preste

trei zile. Fr discutiune cererea i-a fost admisd ( Monitorul

Oficial" No. 111 1911, pag. 5386, coloana I).
Sau: In sedinta din 21 Iunie 1911 I. P. S. Mitropolit Priinat fiind obosit, roagal a se rislica sedinta". Sedinta se ridica
fara discutiune ( Monitorul Oficial" No. 111 1911, pag. 5391, coloana III).

Ziarul Adevdrul" No. 7810 din 9 Iunie 1911 a publicat In

iacsimile urmtoarea scrisoare a d-nei Olimpia Vasilescu, pe
care aceasta a adresat-o, Drip post, la 25 Martie stil nou 1908,

www.digibuc.ro

256

Prea Slintiei Sale

Prea Santitului Episcop
,,D. D. Dr. Athanasie

Str. Sapientei No. 5

Loco.
Acea scrisoare a transcris-o si foaia bisericeasc Romania Crestinii" No. 24-25 din 10-20 Iunie 1911, dnd $i lamuriri
asupra ei, precum urmeaz:
,,O scrisoare a Olimpiei Vasilescu ctre I. P. S. Athanasie
Mironescu.
Ziarul ,,Adevrul" la 9 lunie a. c., publicd urmdtoarea scri-

soare, cu caracter sentimental, adresat actualului Primat, cu

data po$tei 25 Martie 1908; de catre D-na Olimpia Vasilescu.
E scris in franjuzeVe. Pub Heft textul ei fr modificari de
ortografie:
Mon bien cher Mettre,

Jai recu votre chere lettre aussi le bon livre. Je vous re-,
mercie.

Je suis chagrin, puis que j't absente de la Maison.

f ai fait une promenade el la choss avec m'a Princesse.
Elle est tres contente auprs de moi... Mais pour moi aurait 06
mieux a rester tranquile.., la Maison...! Mais...
En fin! je- remerci au Bon, au tres Bon Dieu... pour tout".
Je crois pouvoir venir samdi ou Mardi.... Voiez vous que
fai eu raison quand vous dit?
Pardonez mpi... mais vous n'avez pas eu raison.
Je crois que vous n'etes pas facile contre moi...!
Alors, aurevoir... et avec mes richese.
Je vous bais les mains.
Adria.

Mardi soir l'heur lo, l 1 Marte.

Je vous suehete bon nuite. Je someille.
O.

iPrea SI. Sale

Prea Sfintitului Episcop
D. D. Dr. Athanassie
Str. Sapientei, No. 5
Loco".

Romania Crestinii" apoi, continud astfel:

www.digibuc.ro

257

Ddm ad traducerea acestei scrisori pentru.cititorii nostril care nu stiu frantuzeste:

Prea scumpul meu Patron,
Am primit scumpa voastrii scrisoare precum i frumoasa
carte.
Va Multumesc.

Sant mlznit cd am fost lipsd de acasd.

Am fcut o plimbare la sosea cu Princesa mea.
Ea e foarte multumit lama mine... Dar pentru mine mai
bine ar fi fost s finimas linistit... acasei...! Dar._ In fine! Mul.
tumesc bunului, prea bunului Dumnezeu... pentru tot".
Eu cred cd voiu puted vent Stimbtei sau Marti...
Vedeti cd am avut dreptate cdnd v'am spas?
Iertati-mi, dar n'ati avut dreptate.
Cred cd nu sunteti suparat pe mine...!
Atunci, la revedere... t cu gratiile mele,
va sdrut minile
Adria

Marti seara ora 10, 11 Martie.

V doresc noapte bund. Pic de somn.
O.

Notei explicative& La 12 Martie 1908 sora Olimpia Vasilescu

er detaptd de Institutul de caritate, la Sanatoriul Sf. Elisabeta

dela sosea i atasat pe lngd principesa Ghica, pe atunci In cdutare la acel Sanatoriu.
Ziarul Adevrul"
Autenticitatea scrisorei a fost doveditd cu facsimilul aftor
.scrisori ale D-nei Olimpia Vasilescu, semnate cu intreaga
turd' a a9esteia.

A se vede proba in ziarul Adeviirul" din 16 Iunie cu o

altd scrisoare a Olimpiei, semnatd, In Intregime, avand scrisul
identic cu a,l acesteia reprodusd de noi. A se vede $i facsimilul
din pUniversul" 18 Iunie, dupd o scrisoare trimisd acelui ziar,
de sora Olimpia Vasilescu, foarte de curnd.
Facsimilul acesta 5i cu cel clinainte fac autenticitatea ce-

lui din Adevrul" semnat Adria" si cu initiala numelui: 0".

Romilnia Crestind" termind astf el:
Acestea,.. le-am consemnat pentru ca sd se stie... dealungul timpulul".
Obeu41 qe-A orjrc.

www.digibuc.ro

'258

XL:
SEDINTA DELA 9 IUNIE 1911 A SF. SINOD.
(Monitoral Oficial" No. 109/1911, pag. 5305-5307).

Sf. Sinod admite sd se cheme,cate doi marturi de fiecare

parte si anume: preotul Filip Florescu i monahia Anastasia
Stoenescu, propusi de I. P. S. Mitropolit Primat si preotul Ba.nescu din R.-Valcea si studentul Bjescu din Bucuresti, din partea P. S. Episcop al Romanului". Marturii vor fi ascultati In Capela Lahovary de lng Sf. Sinod, la 13 Iunie 1911.
P. S. Episcop al Romanalui zice: Mai Inainte de a continua aprarea, tin s fac 6 declaratiune Sf-tulni Sinod cu privire
la cele zise eri In 8edint de ctre P. S. Episcop al Dunarii de

jos. P. S. Sa a zis: c daca eu atn stiut atatea vini ale I. P. S.

Mitropolit Primat, de ce flU le-am descoperit mai inainte de ale-

gerea I. P. S. Sale ca Mitropolit? Tin s fac aceast respectuoas declaratiune Sf-lui Sinod: c nu le-am 5tiut atunci si de
aceea nu le-am descoperit''
I. P. S. Mitropolit Primat aduand vorba c Sf. Sinod stie,
ca P S. Episcop al Romanului a fost pedepsit In anul 1895, pentrucd a criticat regulamentul costumului clerului fcut de Sf.
Sinod, P. S. Episcop al Romanului zice: Sf. Sinod mi-a ridicat
pedeapsa aceea dup Tecomandatia Episcopului meu 2), c m
1) Dupa sumarul sedintei din 8 Iunie 1911, iata, in adevar, expresiunile P. S. Episcotp al Dunarei de jos: Intreb pe P. S. Episcop al Romanului: ati stint toate acestea, care le spuneti acum, cnd s'a ales Mitropolit Primat, P. S. Episcop Athanasie al Ramnicului? De re nu le-ati spus
atunci? Daca le-ati stiut si nu le-ati dat la lumina atunci, sunteti vinovat...
Intreb asemenea i pe I. P. S. Alitrapolit Primat: cand ati alergat si-1 faceti
Episcap, stiati ca nu e roman si ea e teoman, de ce ati alergat sa-1 faceti
Episcop?" (Monitorul Oficial" No. 109/1911, pag. 5303, coloana II).
Dar P. S. Episeop Nifon al Dunarei de jos, In sedinta de dimineata
din 25 Maiu 1911 a Sf-lui Sinod, a marturisit ca vazuse, Inca din anul 1905,
la d-1 Chiricescu, una din scrisorile compromitatoare pentru I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, L,nu numai ca s'a facut vinovat caci
stand n'a dat la ltunina grelele vinovatii despre cari marturisea acea scrisoare autografa a I. P. S. Athanasie Mironescu, dar a rugat pe D-I Chiricescu sa rtu faca uz de ea" (Monitoral Oficial" No. 107/1911, pag. 5214,
coloana II).
2) Ghenadie Enaceanu.

www.digibuc.ro

2;59

cuno$tea, cA s'unt orn de treab. P. S. Sa continud apoi aprarea In privinta invinuirei de erezie".
Erezia si schisma. Traficarea cu credinta.

Venind acurn la cestiunea cu erezia, mA cred dator sA ci-

tesc Cuvntrile rostite de mine In Senatul Trei, In Martie

1909, cu privire la proectuf de lege- pentru modificarea legei sinodale din 1872 si pentru Infiintarea congistoriului superior bisericesc, dacd Sf. Sinod permite sA citesc aceea ce de toti este cu.noscut, de oarece acele cuvntAri ale mele s'au publicat nu numai in Desbaterile Senatului", ci s'au reprodus si In brosurd
1) Foaia bisericeasca Romania Crestind" No.20 din 20 Aprilie 1911,
publicA urmatoarele:

,,Ce zice Facultatea de Teologie din Cernauti in chestia bisericeascr.

Ce zIce Pofesorul Dr. E. Voiutchi.

Un preot venerabil, care se arat infiorat de cele ce se petrec in Biserica din Tara.... La intrebarile mele a binevoit a-mi cla urmatoarele rspunsuri:

Ce credeti despre legea sinodald?

Legea sinodal trebue numai decAt modificata

cad este

In

contradictie cu spiritul canoanelor. Ministerul de colte din Romania cernd

pe cale diplomatica avizul faculfatei de teologie din Cernauti sau al ori
carei alte facultati de teologie ortodoxa s'ar puteA convinge de aceasta.
P. S. Episcop de Roman a luerat canonic?
nActiunea Episcopului de Roman este canonica i, In ce priveste
legea, sunt de aceleasi convingeri.
Erd dator Sinodul sti se ocupe de toate cele spuse de P. S. Eplscop de Roman?
Toate cele spuse de P. S. Sa trebuesc lOate in seama in Sinod co-cea mai mare atentie i fAr intrziere.
Nu credeti cd, cam a procedat Episcopul de Roman va putea fi
tn curand caterisit?
Nu-i va puteA face nimeni nimic, caci sta. pe temeiul bisericesc
ortodox si este un calugr adevrat. Am dela P. S. Sa o scrisoar-e pe care
mi-a trimis-o cu prilejul lucrarei mele Recasatoria a doua a preofilor" in

care e de pArere cu mine, si din care reese ca e teolog In toata puterea

ouvntului..."

Interviev cu profesorul Dr. Vaslle Gheorghiu.

Profesorul Dr. Vasile Gheorghiu... a fost decan al Facultatii anul

www.digibuc.ro

260

I. P. S. Mitropolit al Moldovei, presedinte,

c pen-tru a nu se lu prea mult timp, crede c ar fi bine s citeasc
numai un rezumat".
P. S. Episcop at Romanului zice, Ca' sunt destul de rezumate pentruc P. S. Sa nu este orator".
D. Ministru zice: c ar fi bine sd se de cte o brosur
fiecruia din P. P. S. S. Membri".
Fata de criza bisericeasca din Regat..., am cerut urmatoarele lamuriri:

Erati decan anal trecut, ctind studenlii in reologie au trimes a

telegramd Episcopului de Roman, exprimiindu-si sentimentele lor de adpentru modal cam aptird canonicitatea Bisericei. Cum ati privit
manifestare a teologilor?
Am socotit-o, pentru. un moment, pripitg, de oarece imine noi
profesorii nu sham lmurit ce este cu Ilona lege sinodalg. ce se Totase.
Vati inieresat mai tdrziu?'
Da. Imediat am luat msuri, ca decan, sg se discute $1. sa se lgmureascg chestia, in conferintg profesorala. Profesorul de Drept canonic a.
studiat cu minutiozitate legea, cum am cfcut i toti ceilalti.
$i care a rest pilrerea exprimald in conferinta profesoralii?
Pgrerea =anima a fost cg legea coprinde parti anticanonice, lucru care de altfel a fost recunoscut si de Sf. Sinod din Bucuresti, iar mai
trziu am vazut cg insusi D-1 Haret a promis c o va modifica, convins de
sigur, de necanonicitatea ei.
In conferinta aceea ali inchelat proces-verbal asupra celor
desblitute?

Nu, cgci a fost o conferintg confidentialg, fgrg caracter of icial,

nevoind noi sa ne amestecgm in afacerile interne ale Bisericei din Regat,
-cgci avent convingerea cg orice amestec n'ar fi putut aduce dect con-.
Jlicte i greutgti, pggubitoare att pentru starea d-v., unde nu mpi nevoe
s se arunce untdelemn peste foc, ct $i pentru a noastrg.

Deci mai tdrziu ati aprobat atitudinea stadenfimei teologice?

Cu privire la punctul de vedere al canonicitatei am vgzut ca au_
dreptate, insg $i dela studenti cred necesard aceemi atitudine ce ni se imTune si noug profesorilor de a fi cu totul prudenti...
Prerile canonistului ay. Valerian Sesan.

Unul dintre clericii cei mai de valoare de care mi s'a vorbit imediat
ce am ajuns in Cernauti, este chipml diacon dr. Valerian Sesan (dr. in
feologie i drept utriusque) care 5i-a facut studiile In Ceraluti, Viena,
Praga, Athena, Moscova si Petersburg, unde a fost trimes anume, sore a
leveni profesor de drept canonic...
Cunoasteli impreiureirile prin care trece Biserica la noi?
Da, ca specialist in dreptul bisericesc am avut prilejul sa ma ocup

www.digibuc.ro

261

P S. Episcop al Romanului zice: SA caut sA vAd daa

mai am. In caz CA nu mai am, atunci v rog s-mi dati voe sa
citesc".

,,I. P. S. Mitroplit al Moldovei, presedinte zice: Sf. Sinod

i act cA nu voiti a face rezumat si cA yeti aduce brosura".
P. S. Episcop al Romanului:
qzle aproape cu noua organizatie bisericeasca care a dat foarte mult de
discutat.

Ce credefi despre aceast&noud organizare a consistoriului su-perior? Este ea contrard spiritului canoanetor?
Este contrar atat spiritului cat si literei canoanelor.
Dar atitudinea Episcopului de Roman si a celor trei preofi cart"
-au cerut judecarea Mitropolitului, aduand para., WM" oare In spiritul ca.noanelor?

Atitudinea acestora este perfect canonicii. In Biserica ortodoxa

arhiereii, preotii si laicii pot aduce pr, si pra trebuie cercetat in instant&

judeatoreasca hotrndu-se asupra ei.

,,De altf el cele mai multe procese ce se judec asupra preotilor, att
la noi cat si la d-v. sunt intentate de laid, Nu numai atat, dar canoanele ortodoxe pretind ca cei ce stiu pacate ale clericilor sa nu le tinuiascA, cci
tinuindu-le se consider ca partasi la ele. La catolici, e drept, nu pot aduce
laiii acuzatii si nu se poate face judecata ca la noi. Ins stii c acolo afar
pentru arhieren, cat si pentru orice cleric cnd isbucneste pr intemeiat.
rnutarea se face Inteo clipeala.
Asd dar Sinodul erd dator sd judece procesul intentat de cei fret'
preofi Mitruolitului Primat?
Canoniceste, de sigur, nu numal, erd dator, dar este tnen.
Poate afi auzit cd unul din cei trei preofi si-a retras acuzafille,
cerlindu-si ertare. Dacd oare si-ar retrage acuzafille att
doni preofi
cdt si Episcopal de Roman, s'ar pitted stinge pricina?
,,Teoreticeste, in unele cazuri, care privesc numai pe reclamanti,
stingerea unui proces ar pute s existe, daca reclamantii nu mai cer judecata. Sunt insa cauzb Re care Episcopul de Roman si cei trei preoti, nu
le pot ei ert. In judecata civil D-ta cunosti cazuri, care odata aflate de
Procuror, el se intereseaz de ele si le urmreste ex officio, indiferent clacA
mai exista ori nu reclamatie. Biserica ca i Procurorul, pentru interesele
-vitale ale Institutiei, e datoare s urmreasca si sk faca lumin. Recunos-

cand de neintemeiate motivele pdrei, att Episcopul de Roman, at si cei

trei preoti s'ar face ei responsabili In lata canoanelor.
Modifictindu-se legea anticanonicd a Consistoriului Superior,
autorul ei ar pitted scdpd de rdspundere?
Prin lege atingndu-se canonicitatea, fapta s'a savarsit. Dac cineva
atenteaza i cel lovit scapa, diii diferite imprejurari, s credem c a devenit
iara rspundere si atentatorul? Dreptul canonic nu poate deccnsider principiul acesta de drept comun.

www.digibuc.ro

962

MA cred dator sA citesc partea respectivd din Actul ce

am citit In Sf. Sinod, In sedinta dela 12 Octobre 1909.
P. S. Sa citeste din acel Act partea care Incepe cu cuvin- Csi trei preoti au fost acuzaii in Sinod fiindcd au comunicat.la
fatriarhia Constantinopolului procedarea ce U s'a aplicat. Ce credeti?
Procedarea e canonicA -si canonica ar fi lost de s'ar mai fi adresi celorlalte biserici ortodoxe, cari, orict de autocefale ar fi, nu sunt
cleat parti ale aceluia$ intreg: ale bisericii ortodoxe. Deci preotii n'au
fAcut nici o gresala,
Observ ca nimeni n'a l'arnurit bine pAn . acum chestiunea aceasta.
Insusi P. S. Episcopal de Roman aminteste ca Biserica din tail ar aveA legAturi cu Conslantinopalul i virtutea Tomosuluf. Aceasta este prea putinLegAturi existA cu toate Bisericile ortodoxe in virtutea canoanelor i in vtrtutea faptului biserica ortodoxa e una. E un mare ru si o gresala ca.
bisericile ortodoxe se considera intre ele mai streine de cum se considera
statele, c nu-si comunic si nu se ajuta tocmai in nevoile cele mai urgente. Un control si un ajutor reciproc ar fi si canonic 4i indispensabil. In
1907 luna Iunie, studiind la Athena, am vazut pe S. S. Ioaehim al III-lea
Patriarhal Constantinopolei cu care am discutat chestiunea aceasta a instrinrei 13isericilor ortodoxe una de alta. L-am intrebat daca s'ar pute
strnge azi incA un sinod ecumenic. Mi-a rdspuns, c dupa clatina sinoadelor
ecumenice, fiind ele convocate de hnpArat, care stapane. tot Imperiul,
acurn n'are cine sA-1 mai convoace.

AdevArul este InsA e Imparatul nu convoc de proprio jure, din

propria sa putere, ci indernnat de vr'un episcop, sau de trebuintele bisericei (vr'o erezie, etc.).
Dacl convocarea ar fi facut-o vr'un episcop, n'ar fi vgnit cei de opinie contrara, dar convocnd Imparatul nu pute sa lipseascA nimeni. Acorn nici un imparat ortodox ne mai avfind rolul Imparatilor Bizantini in
Bisericd, arhiereii n'ar putei rug pe nimeni s convoace Sinodul.
Acest drept de a convocA i 1-ar fpute exercit cu tot dreptul unul
din prirnatii onorifici ai Ortodoxiei, unul din Patriarhi.
Cu acest prilej Patriarhuil Ioachim III si-a expdmat parerea ca ar
fi rf oarte bine ca toate bisericile ortodoxe sa aiblr odatA la doi-trei ani, la
trebuinta si mai de graba, ate o adunare din reprezentantii fieoarei biserid', in care sa se discute toate nevoile de ordin general, care tree peste limitele unei hiserici particulare cum ar fi bunaoara casatria II-a a preotilor, legea Consistodului superior bisericesc si alte probleme. Relatille
sa nu fie numai scrisuale si fara vieatA intre biserici.
Aceast parere o gasesc foarte buna si o impartasessc intru totul.
De relatii, de control, de judecatA, de aplicarea canoanelor nu trebue sa se
fereasca si sa se furiseze nimenr; caci, furisndu-se, lucrurile -nu pot esi
deat anapoda.
- Imi dati voe sa public aceste lucruri pe care mi le-aii spus?
Corn nu. Acestea sunt convingeri capatate din studiul canoanelor si nu le pot ascunde ramanui.

www.digibuc.ro

263

Cu adnc. durere trebue sa." onstataim, Ins, c'd odat cu

Iegea din 1909..." Si sfrseste cu cuvintele: NIA rog lui Dumnezeu ca toti Inalt Prea Sfintitii i Prea Sfintitii mei Frati In
Lumina nu trebue push sub abroc i daca n'as spune eu lucrurile
acestea le-ar spune canoanele, iar eu asi di in contradictie cu ele si nu m'asi
putea numi pe drept canonist.

Ce zice profesorul de dogmatici Dr. Saghin.

Unul dintre profesorii reputati ai Facaltatii de Teologie din Cernauti, este si Dr. Saghin, care in tim01 studiului a dost caleg atat cu Mircpolitul Pimen cat si cu Athanasie.
Profesor de dogmatica, fire independent 5i lealk am tinut in deosebi sa-i cunosc punctul de vedere in privinta legei Consistoriului superior.
Brbat de o amabilitate 5i politeta distinsa, am putut sa ascult pe Dr.
Saghin 3 ore de-a randul.
,,Transcriu din conversatia avuta cateva randuri interesantel
Am fost student cu i an inaintea Mitropolitului Athanasie, ins
fiind eu prefect serninarial, am dat lanpreuna riguroasele. Foarte buni prietini

ne-am preparat impreunk venind cand el la mine, cand eu la el.

A fost un student nu numai excelent, dar model.
Imi dati voe s scriu aceasta?
Sunt dator cugetului meu sa spun ca a fost model nu numai in
privinta studiilor dar si a purtrilor. Mari sperante am pus in barbatul
acesta.

Legea, al arei raportor a fost, si pe care a sustinut-o, este anticanonicd?

Far4 indoiala. Se mai poate oare discuta?

Irpi dal voe Sd scpiu i aceasta?
Mt mimai anticanonicd, dar nu e in deplinh concordanta nici-cu
invtatura dogmaticd despre drepturiile, de origina divin, tale episcopulni.
De altfel lucrul acesta 1-am spus ambilor mitropoliti pe varh, cand
i-am vhzut la Buduresti si m'au intrebat ca de ce nu scriem ca sh lamurim.
Am rdspuns ca noi n'avem dreptul s ne amestecam in afaceride unei Biserici autocefale ca cea din Romania. Daca I. I. P. P. S. S. V. V. vroiti sa
stiti punctul de vedere academic cereti redatii oficiale... msa n'aveti nevoe
,chci acest punct de vedere I. I. P. P. S. S. V. V. v e cunoscut ca unii ce 1-ati
invatat ca 5i mine, si de altfel punctul acesta de vedere e si reprezentat aici
de Episcopul de Roman. Indiferent daca cineva aproba sau nu forma prin
acesta este insa punctul de
dare P. S. Episcap de Raman 11 reprezinta
vedere academic si nirneni n'ar putea spune altfel".

Terminand ma sirtrt dator sa spun ca n'am vazut un tparator mai

cald al vr'unui fost prieten, decat cum am vazut pe Dr. Saghin fata de
Athanasie Mironescu. Marturisesc ca am fost indulosat simtind cat de nefericit s'au risipit atatea frumoase sperante, care, de s'ar fi realizat, nu ar fi
ajuns in atata neagr nenorocire, atat omul cat si institutia,

www.digibuc.ro

264

liristos din aceast Sfnt Adunare s meara cu toat vrtutea si hotArIrea pe aceast cale si s moar pe acest drum, pazind $i apArnd cu toat ealdura, pan la,suflarea cea mai de
Intervlev cu Dr. Lazgr Gherman.

d,Alt cleric, care reprezint In Cernauti tot ce au Romanii mai de

viitor, mai idealist si mai vrednic de a fi ascultat este D-rrul Lazar Gherman,

care a fost trimes in str.einatate pentru studiul Istoriei Bisericesti, spre a

ocupa catedra pe care pang acum a ilustrat-o cel mai venerat profesor al
Bucovinei, scrupulosul savant, venerat ca un patriarh, Evsevie
Dorind a-i cunoaste parerile asupra legei sinodale mi-a raspuns:
r Eu ocupat mult cu ale mele, n'am studiat in amanunt degea canoniceste. Dar mi-am facia urmatoarea socoteala:
Un for consultativ de preoti este si necesar si folositor, reprezinta
un p7rogres netgaduit, aci arhiereii trebue sa sta. In contact cu preotimea
si s se bucure de ajutorul i informatiile ei. Dar Consistoriul superior bisericesc, ca for de jurisdictie, contrazice cu totul spiritul crestin, care
in fiinta sa e aristocrat si nu democrat. Iisus Christos din tlpi si pan In

crestet era rege. Nu exist nici o aparitie istoria care s se fi artat In

lume Inteo asa majestatic strlucire. Cu toat dragostea sa pentru cei sraci intre sine si ei era o mare deosebire si tot ash si intre sine si apostoli
era' o deosebire esentiall Ace lasi lucru se intalneste si la urmasii sai, apostodii. Nu era despotism, caci lubirea Impedica aceasta, dar cu tot altruismul, tot aristocratism rmane In biseria. Acest principiu de aristocratism nu se poate atinge, far a se atinge esential orestinismul.
Frrerlle canonistului Dr. Clement Popovici.

Profesorul de a carui autoritate nu se poate sa nu tiu seama in lmurirea adevarului despre legea Consistoriului Superior, este profesorul
de Drept Canonic, Dr. Clement Popovici, canonistul recunoscut al Mitropoliei din Cernauti.

Desi din convorbirile avute cu D-n profesori, avusesem deseori

prilejul s af lu cd atilt P. Cuviosul profesor cat i insusi I. P. S. Mitropolit
Vladimir de Repta considerd legea anticanonicii, totttsi i-am solicitat un
interview,

Prea Cuviosia Sa mi-a rspuns:

Fara Indoiala ek legea Consistoriului superior este anticanonia
si P. S. Episcop de Roman a aratat In ce sta.' necanonicitatea. E o anomalie
ca preotii sa majoreze episcopatul, chiar claca acea$a s'ar face si numai asupra unor chestiuni, cu acele hotriri ale Consistoriului Superior pe care
trebue s le ratifice Ministrul sau consiliul de ministrii. Ins prin leg& Consistoriului Superior Bisericesc se dau In competenta preotilor si diaconilor
drepturi prin care se impieteaz asupra drepturilor de ordin divin ale Episcopilor.

Asi dori ca legea s fie modificata, cred, cum spui si d-ta, c va fi

www.digibuc.ro

265

pe urmd, legile si hotarele bisericesti pe cari Domnul, iar na

omul le-a pus!" Aceast parte e reprodusA si In publicatia de
fat dela pag. 48-58.
modificata In acele dispozitiuni pe care le-a aratat P. S. Gerasirnu Saffirinu,
cred ca insusi I. P. S. Athanasie e convins c egea trebue modificata.
UP lucru Irma te rog: Noi profesorii dela facultatea de teologie din
Cernauti n'avem dreptul sa ne amestecam in afacerile Bisericei autocefale
romne $i cred c prudenta si dragostea de biserica noastrA stramoseasa
me irnpun datoria sfantA de a st in toata rezerva, nadajduind pin ajutorul
lui Dumnezeu vremuri mai bune",
Ce zice Decanul Facuitlei de Teologie din Cernuti.
Dela Prea Guy.. Dr. Clement Popovici, am trecut la Prea Cucernicul
Dr. Theodor Tarnavschi, Decanul Facultatii de Teologie, care att Intre studenti, cat si intre profesori se bucurA de =HA stimA, consideratie $i iubire.
Dupa multe alte discutiuni de ordin general, dorind a cunoaste convingerile
P. C. Sale In privinta degei, mi-a rAspuns cu un ton de adnck convingere
si hotarire:
Mai incape care Indoial i discutie c legea n'ar fi anticanonia?
Sunt sigur cA i la d-v. In Bucure$ti nu e nimeni care s'a nu vadA cA legea
este anticanonica. Cdci P. S. Episcop al Romanului a arAtat-o foarte luminos
toata lumea competenta e convinsA de dreptatea sustinerei P. S. Sale.
Ina dati voe sit' public peirerea P. C. Voastre?
Child acesta e adevArul $i punctul de vedere academic, asi pute
care sa-1 ascpnd?"...
Convingerea I. P. S. Mitropolit Vladimir de Repta despre legea sinodall
Cea mai de sea.ma personalitate din Biserica Bucovina este, In fata
tuturor romanilor $1 strAinilo; celor oe-1 cunosc bine, I. P. S. Sa Mitropolitul
Vdadimir de Repta
I:MI-bat de o cultura teologicl clasidi, de o prudentA neintrecutd, de
intelegere adnca a imprejurarilor In care traeste si pe care le conduce,
am avut fericirea sa-1 pot vedea atat In ziva de Pasti and a prima la mask'
pe vizitatori, profesori $i studenti, at $i In ziva de Vineri, 15 Aprilie, and
am fost prima In audienta In apartamentele I. P. S. Sale particulare.
Desi I. P. S. Sa a tinut sA-mi desfasoare mai ales situatia Bisericei
bucovinene 5i insumi eram convins de neutralitatea pe care trebue s'o pAstreze fata de Intamplarile din biserica autocefalA a Regatului, totusi am rAmas pe deplin convins din conversatia avutd cu, I. P. S., Sa, cd fatd de legea
Consistoriului Superior bisericesc are aceleasi convingeri ca i Facultatea
adIc5 o considera anticanonicfi.
Teologie

Ce zice br. Silvestru Octavian Isopescul.

Pe .deplin edificat asupra punctului de vedere academic, asa de pricu grabA, spre a luma andeam SA viu la Bucuresti
meiduit la noi
mina, cat mai curnd, opinia publicA. Cativa studenti insA mi-au atras aten-

www.digibuc.ro

266

M cred de asemenea dator sA citesc i partea respectivl

din Rspunsul mti dela 14 Decembre 1909.

P. S. Sa citeste din atel Rspuns partea care ncepe -cu

tia ca ar fi bine sa vid si pe Docentul de limbi orientale, Dr. Silvestru Octavian Isopescu, care se bucurA de foarte multa simpatie intre studenti, si
de o perfect reputatie
Fiind dus de vacanta la Suceava in familia parintilor sai, m'arn a-

batut din drumul spre Bucuroti spre a-I pute. vecla Ocupat cu traducerea in nemteste a minunatei nuvele Fefeleaga" de I. Aarbiceanu, Dr. Isopescul
intrerupt lucrul spre a-mi d, cu multa amabilitate, urmatoarele
raspunsuri:
Consistoriul superior este canonic?
Nici de cum. Este neauzit in Biserica ortodoxa ca presbiterii si
diaconii sa atbA acelas vot in adunare ca $i episcopii. Poate s'ar obiect
cA si archiepiscopul CernAutan are un consistoriu. Acesta insa n'are nici o
asemanare cu inovatiunea temerarA din Regat. Consistoriul nostru este Ct
corporatiune care sfatuote si sprijinote pe Arhiepiscop la lucrul. su, fArA.
ca Arhiepiscopul 6 fie oblige a se supune deciziunilor consistoriului, ci ramnnd pururea stApfin In biserica sa.
Ce credeti despre situatiunea- Mitro. politului Primat al Romaniei?

Am fost incntat and a ajuns Mitropolit i aveam foarte frumoase sperante, 4tiind cA si-a primit croterea teologica in CernAuti si se
bucur de increderea multora. De aceea m'a atins foarte dureros cnd I-am
vAzut abatndu-se dela ceeace a invAtat si a sustinut inainte de a ajunge
Mitropolit...

Dar despre Episcopal de Roman ce prere aveti?

Am avut, fericirea sa-1 cunosc personal in tren, in vara anului
1900, pe cnd ma intorceam dela o escurslune din Galati, iar P. S. merge
dela Mgrooti la Roman, insotit de actualul vicar general al Ungro-Vlahiei,
P. S. Theodosie Athanasiu. Mi s'a parut un orn blnd, nespus de bun, foarte
invatat, dar marturisesc ca nu 1-asi fi crezut capabil de atta energie. De
aceea cnd incepfr lupta contra Consistoriului superior, am avut putina nA-dejde ca o va duce departe. Abia in urma i-am cunoscut pe deplin spiritul
zelul apostolic $i alstazi trebue sa marturisesc ca P. S. Sa este unul din
cei mai mari episcopi ai bisericei ortodoxe si ferice de biserica unde este
activ un astf el de episcop. Aceasta parere o impartoote in unanlmitatea bar
si profesorii Facultatei de Teologie din Cernauti..."
(s.) C. Cernaianu.

Tot in Romania Crotine No. 28-30 din 1-30 Septembre 1911 citim:
Se cunosc de toata lumea intervievurile lurninoase sL categorice, pe
care in vacanta Sf. Pasti, profesorii dela Facultatea de Teologie din Cernauti le-au acordat primului nostru redactor D-1 C. Cernaianu.
Fjindca acele intervievuri dovedeau lamurit ca legea sinodalA este
anticanonica Si antidogmatica, i ca deci fostul mitrapolit Athanasie se
afla in pozitia omului care a sustinut rataciri eretice periculoase, traficnct

www.digibuc.ro

267

cuvintele: A crede si a propovedul cA Biseriga cea adevrata

lui Hristos este una, sf ntd, soborniceascei i apostoleascd..." si

sfarseste cu cuvintele: Totusi miticiunoInvttorii", cum Ii

numeste canonul, au svrsit la noi sf aceast crim bisericeasc4
cu invatatura Sfintei Biserici, Rvista Bisericeasca" a Parintelui Athanasie
a sustinut, ca insusi Pdrintele Athanasie in Sinod, ca intervievurile dela
Cernauti sant nascociri" si inventii" ale domnului C. Cernaianu, cum nascociri ar fi i acuzatiile de imoralitate.
La vremea cuvenita s'a aratat cu documente precise, cu facsimile in
regula, ct de intemeiate au fost acuzarile de imoralitate aduse Parintelut
Athanasie.

Scrisoarea proprie a Parintelui Athanasie cAtre Dioara Maria Constantinescu, scrisoarea Doamnei Olimpia Vasilescu catre Parintele Athanasie Mironescu, scrisoarea Prin care PArintele Athanasie Mironescu cera
leacuri pentru boale lumesti, in vreme ce se ocup cu sfintiri de biserici:
toate au do-vedit cu vrf si indesat si ip modul cel mal categoric posibil atAt
vinovatia ct $i cinismut fostului Mitropolit Primat Athanasie Mironescu.

Toate au dovedit ck noi nu umblam Cu nascociri" ci cu fapte reale, care

nu numai ca s'au IntAmplat, dar asupra cgrora nici mAcar nu se poate incercA o tgaduire.

Pentru buna reputatie a ziarului nostru Romnia Cre$tina" $i pentru

indepartarea oricarei urme de banuial, suntem gata sA inlaturm si de astAdata' bnfelile 5i calomniile cu documente sigure si neindoelnice.
Dupa ce au aprins lumina, si au pus-o in sfesnic Ina% ca s lumiprofesorii dela Cernduti nu puteau fi siliti de nici o condesneze tuturor
cendent de pe lume sa refuie marturisirea adeVarului.
. De aceea suntem azi In plticuta pozitie de a 1amuri pe cetitori cum

sta adevrul prin scrisorile D-lor Dr. Silvestru Octavian Isopescal si Dr.
Laziir Gherman, a cror autoritate stiintidia, a caror bunk' reputatie nu not
avem a le scoate la lumina, caci sunt cunoscute de toatd lumea.
Incepnd cu acesti4 promitem cetitorilor ca vom continu In numerile viitoare ca sa se vada de suntem au nu nascocitori", de sustinein au nu
adevarul $i dreptatea, de ne folosim au nu de mijloace cinstite.

Iata deci cuprinsul celor doua scrisori, dintre care pe cea dinthiu,
mai scurta, o dam In facsimile, iar asupra celei de a doua atragem cu deosebire atentia cetitorilor no$tri, caci zugrAveste nu numai Mama noastra
bisericeasca, dar sintetizeaz i solutia crizei bisericest.
Stimate Dommde Cernakmu!

La intrebarea D-Tale din scrisoarea cu data de 7 luli (20 full s. n.)

1911 vin s raspund, ca intervievul acoraat de mine cu ocazia intlnirif
noastre in Suceava corespunde ad verbum Intocmai tealitatii $i nici un cuvnt
nu este schimbat din el, de oarece 1-am scris eu cu mna mea proprie, apot

www.digibuc.ro

268

4dar vrednicul de osandd sunt eu, cel care am atras atentiunea

,4supra cAlcArei dogmelor i canoanelor si asupra nesocotirei
1-am dictat si mi-am pstrat originalul. De altcum, dac as fi vAzut ceva
neadevrat in interviev, as 41 desmintit la moment, ca numele meu s nu
induca lumea in eroare.

Cu salutare frteasa
(s.) Dr. S. O. Isopescal

Cernuti in 22 Iuli s. n. 1911.

"Onoratii Redattie,

Mite Cerndianu,
MA Intrebati dacA as putei confirm din nou ce am spus de Pasti
asupra Consistoriului Superior Bisericesc si doriti 4 stiti ce tin despre sta-Tea actuala a Bisericei din Regat.
Spiritul Crestinismului este aristocrat, pentru cA toat atitudinea
o6servat de liristos iii cursul vietei sale pmntesti, precum si organizatiunea ce a dat Bisericei sale, sunt de natura aristocrata. OrganizMiunea
actual a Bisericei ar trebul s rmn, prin hrmare, aristocrat, chiar si
atunci dacA, ceeace iis n'a aflat toe, canoanele, earl 51 ele sunt productul
complicatelor referinte ale timpurilor lor, ar cuprinde relativ la organizMia
Bisericei, trsturi de alt natur deck aristocratic.
Consistoriul Superior Bisericesc, dura cum este el conceput de fauritorii lui, cu preponderanta treptei diaconatului $i presbiteratului asupra
episcopatului este si rmne nn ce necrestin, oricAi de mare ostenealA si-ar
dA sofistii rafinati sA dovedeascA contrariul.
Cat va dAinul aoest consistoriu necrestin, cine o poate spune? flotrit

1ns a el numai pagubitor poate fi Bisericii i toate sufletele curate crestine s stie cA starea Bisericii din Romnia nu se poate schmb spre bine,
dect purtnd grija, Mai de toate, ca s existe elita aristoorat, ptruns
de spiritul crestin si in constiinta i Ih faptele ei. S stie toti ck alegerea
Sara grij a unui Arhiereu nevrednic este fat& de Biseric un pacat extraordinar, cu consecintele cele mai funeste. Aceste nenorocite consecinte,
nu numai cA nu se pot InlAturA punnd a pstori, in locul Arhiereilor nevrednici, pe cei ce n'au chemarea arhiereasc; dar prin aceasta, rul devine Inca mai complicat si mai distrugAtor pentru Biseria, cum e natural
sa se IntAmple cnd cauti sA inlocuesti intr'un organism menirea organelor
firesti prin a altor nefiresti.
Alegerea de Arhierei curati insufletiti de adevratul ideal crestin e
cea dintiu si singura rezolvare a problemei Bisericesti.
AsA dar, trebue sA se inteleagA odatA .pentru totdeadna, ca Biserica
Riamniei se ggseste In starea In care o aveti, nu pentruc /ear fi avut consistoare superioare, inovatii necunoscute in epoca clasicA a Bisericei, ci
SiindcA nu s'a purtat gria s aiba Arhierei vrednici, Arhierei adevrati, ptrunsi de duhul crestin in constiinta si in faptele lor; iar Indreptarea nu
poate veni prin nici un consistoriu si pan nici o altA inovatie, ci numai prin

www.digibuc.ro

269

Constitutiunei'$i Legei respective". Aceast parte e reprodusl

$i In brosura de fatd dela pag. 65-68.
cel chemati de Dumnezeu, prin Arhiereii apostoli, elit sufleteaScd aristocratick de care Biserica are cea
nevoe, ca pe urma sd i se ImpHneascd toafe celelalte nevoi.
Biserica lui Hristos pang la a doua venire a Domnului, dupa chiar
spusele acestuia are a avei rolul unei serve Impilate, si de ce sa faca si BiL
serica Rornniei exceptie? Crestinismul are ca proprietate a sa fiintiala suferinta si de ce n'ar suferl i crestinismul In Romania? Daca intre apostolt
s'a aflat un decazut, un tradator, de ce nu s'ar afl intre urmasii apostolilor
si mai multi trddtori si decdzuti?
Aflatus'au si la d-v. oameni cari, fie prin viclenie, fie prin neviednicie, au dat asalt asupra butucului de vita din via Domnului si l-au ciuntit.
Noroc insa ca vlaga lui nu se poate sa sece; iar ocrotitorul Bisericii, Bunul
Dumnezeu, va purtd grija de el ca sa i se vindece ciuntirea. Aceasta trebue
sd fie credinta crestinilor adevarati si ea are si reazem chiar in realitatea
istorica a prezentului Bisericei Domniilor Voastre. Nu e perduti samnta
bun a aderentilor absoluti ai lui Hristos In Romnia. Cfit vreme aveti Episcopi, fie si depusi, ca Gerasimu Saffirinu, i preoti, fie si caterisiti ca Stacu
Paunescu, Biserica Romniei st bine, foarte bine. De ce?
Cuvintele Episcopului Gerasimu Saffirinu si ale celorlalti cari sunt raiati In jurul lui, vor Hari ca scnteia sub spuzd un timp oarecare, mai indelungat sau mai scurt, i oare cndva, dupa credinta noastr nestrmtitata,
vor trebul sd aprind un mare foc, care va curti mantia de aur a Bisericii
lui Hristos de stropiturile murdare cu care a patat-o slabiciunea omeneascd.

J)e iubirea de jertt pentru adevar si curtla moral a unui om se

aprind j sufletele altora, cum se aprinde un' foc de altul. Surghiuneascd-i,
persecute-i, inroleze-i la oaste: _as e soarta crestinilor adevrati. Insd, sd
stie impilatorii c din sdngele martirilor rasar eroi noui la un popor cu fortele nedistruse; iar cei cari se cred chemati s sufere pentru Hristos si institutia lui, s sufere cu bucurie ca s se asetnene lui Hristos si marilor brbati
ai Bisericei din vremile trecute. Aceastd glorie cine e capabil s rvneasca
Ja ea, e cea mai Inalt glorie a crestinului adevrat.
Am canvingerea fermd, c rfortele poporului romn sunt Inca proaspete, sdnatoase, nedistruse. De aceea, cred cd atitudinea Episcopului Gerasimu Saffirinu al Romanuluf, va afld aprecierea cuvenit, va deveni un far

de concentrare a risipitelor suflete bune, va destept interesul adormit at

multora i astf el naia Bisericei romane va ajunge iarsi la lijnanul mantuirii.
Aceasta dorind-o i rugnd pe Dumnezeu de ajutor, rmn al d-voastre Irate:

Preot Dr. Lazr Gherman.

Din Cern
In aceeasi foaie bisericeasca Romeinia Crestind" No. 1-3 dela 1-31
Octobre 1911 se publica urmatoarele:
Cititorii stiu, din intervievurile ce am publicat, cd in Cernaufi cel mai

www.digibuc.ro

270

Nu mai putin m. cred dator s citesc MCA partea respectiv din Adresa mea cu No. 645 1910 ctre Sf, Sinod.
P. S. Sa citeste din acea Adresd partea, care incepe cu cucald aparator, cel mai de aproape prieten al fostului Mitropolit Athanasie
Mironescu era colegul sau de banca, cu care si-a pregtit Impreuria ultimele
examene, D-srul Stefan Saghin, profesor de Dogmatica, astazi Rector Magnific

.al Universitaiki din Cernduti. Fire. blnda $i caracter Mtegru, Profesorul

Saghin, pentru prietenia omului, n'a sacrificat marturisirea adevarului, declarndu-ne textual ca legea sinodald este nu mimai anticanonicti, dar nu e in
.deplind concordangi nici cu multi-aura dogmatical despre drepturile de oriLind divina ale episcopului".
Dintre toate declaratiunile facute de profesorii din Cernuti, aceasta
ave o deosebit importanta, caci prive nu numai canoavele, dar si dogma,
tar judecata o face Cel mai specialist in materie: profesorul de Dogmatia_
De aceea am tinut sa prezentam cititorilor garantie din partea D-niei
sale, ca noi n'am spus dect adevarul.
Profesorul Saghin ne-a confirmat intervievUl prin urmatoarele rnduri:

Pentru a se cunoaste adevairul de a carui stabilire ziarul Romania Cres_Una" are nevoe pentru buna sa reputatie
declar c intervievul in chestia
bisericeascd, publicat in No. 20, nu a fost o inventie, asa cum s'a scris in
,,unele foi, ci reprezintii, cu fidelitate, miezul unei conversafii pe care am
,,avut-o cu d. C. Cerndianu, primal redactor al ziarului".
Dr. Saghin.
lntervievul care a impresionat mai mult a lost al canonistului Dr. Va-

derian &salt, Fiindca pe at a fpst de santeetor pe att a fost $i de indraznet, punnd cu un curaj profetic degetul pe buba, cu deosebire despre acel
interviev se intrebau toti: oare adevarat sa fie? Un om care acum e pe pra_gul de a infra' la Universitate sa poata oare aveacurajul de a marturisi adevarul cu toata independenta, pe and la noi profesori cu situatii asigurate
-nu indrznesc nici macar sa se uite In fata adevarului?
Lumea dela noi $tia doara c cei mai multi dintre profesorii dela
-Teologie din Bucuresti sunt In stare sa spuna ca n'au certificate de moralilate, ori de spovedit, .numai sa nu spuna adevarul in fata unei judeati de
-care depinde insa$i soarta doctrinei pe care ei sunt chemati s'o propovaduiasca. Si fiinda stia lucrul acesta, nu-i de mirare daca lumea rmnea
-uimita $i Ititrebatoare.

Este deci, sau nu este adevarat intervievul ce ne-a acordat Dr. Valerian Sesan?
Ne va fi de ajuns s citam cteva pasagii din lucrarea sa de abili-tare ca profesor: Kirche und Staat" ck sa vada toti ca a.ceeace ne-a spus
nou, Dr. Valerian Senn, spune deschis, intr'o alt forma, in insa$i minunata D-sale lucrare.

lata ce zice D-sa:

Pe lng Sinodul compus din toti ierarhii Bisericei romne (2 mitroToliti, 6 episcopi si 8 horepiscopi), s'a infiintat acum doi ani un a$A numit

www.digibuc.ro

271

vintele: Grelele struncinri si dureroasele neajunsuri pricfnuite

Bisericei ,strrnosilor nostri..." si sfrseste cu cuvintele: CA a
Consistoriu superio( ')
alcatuit din toti sinodalii cum $i din 21 clerici inferiori2), cu o sfera de activitate ce paralizeaza pe aceea a Sinodului3). In
Intelesul art. 18 un episcop ar pute fi judecat de diaconi, pentruca, vorbind

exclus posibilitatea ca in Consistoriu s fie alesi numai

diaconi; mai departe iese la iveala o aparitie in cel mai inalt grad stranie:
Intr'o autoritate bisericeasc superioar, a carei majoritate absoluta (21
contra 16) e alcatuit din clerici inferiori,
cuvnttil adevaratilor representanti ai Bisericei, cuvntul urmasilor apostolilor, cuvntul acelor cari in
prima linie sunt raspunzatori de fericirea i suferintele Bisericei, inaintea
lui Dumnezeu, cuvntul acelora ce poseda cea mai inalta consacratiune, nu
are nici o insemnatate, fiindcl la deciziile luate prin votare, hotaritoare este
cantitatea, ci nu calitatea voturilor. E foarte legitima teama ea" autorii unei
asemenea institutiuni a Consistoriului superior
(in care ierarhii pot fi
tnajorati de catre clericii inferiori supusi vointei partidului dela guvern si
deci cu att mai flexibil),
vor ave grii ca votul majoritatii s fie in aacademic,

devar puternic".

*********

Impotriva unei asemenea institutii care contrazice nu numai legile

pozitive ale Bisericei
canoanele
dar care chiar este si incompatibil ea
caracterul unei autoritati superioare bisericesti, s'a ridicat tin Episcop,
Gherasim al Romanului. Numai un Episcop, indemnat de sentimentul datoriei fata de Biserica, pute dovedl ca da mai multa ascultare lui Dumnezeu
deck oamenilor.
Pentru a Inlatur violarea canoanelor ca 5i a intregei organizgri bi-.
serice$ti de pn aci, Episcopul Gherasim nu se tentii,
dupd ce zadarnic
incercase toate mijloacele dojanei fratesti
de a intrebuint mijlocul
trem: intr'o $edinta a Sinodului, el se adresd sinodalilor, si in special Mi-tropolitului Primat al Romniei, care s'a ostenit mult pentru introducerea
Consistoriului Superior bisericesc, din pricina urtei anumite recunostinte fat
de Ministrul cultelor, si le amintl intelesul primului $i celui de al-doilea canon al Sinodului al VII-lea icumetrie cum si pe acela al primului canon al
Sinodului din Trula, cu cuvintele: cine tine la aceasta nota antidogmaticA si
anticanonica institutiune
voteaz pentru ea, acela $i-ar pute atrage

1) Probabil imitatie dupa Consistoriul superior luteran?!

2) Un profesor de teologie cleric (in Romnia sunt si profesori de
Teo logic laici); un cleric, profesor de seminar; doi stareti $i 17 clerici mireni
preoti sau diaconi.
3) Caci hrticolul 18 al noui legi, prevede in chipul urmator, sfpra de activitate a acestui Corlsistor superior: Consistoriul superior Bisericesc va
statud asupra tuturor afacerilor disciplinare si de adhlinistatie eparhiala ale
Bisericei ortodoxe in coprinsul statului romn".
(Note le sunt ale autorului).

www.digibuc.ro

'272

propowluit incg. rtcita Invfdtur, ca eresurile se pot experimena, ba a mers pn acolo In ct a declarat (I. P. S. Mitropolit
Primat Athanasie Mironescu), ea' Inceputul eresului a putut fi
cat se poate de Imbucurtor".

Aceast parte din mentionata Adres e reprodusd si In

brosura de fat dela pag. 126 130.
sanctiunea citatelor canoane, care coprind anatema pentru rafcirea dela
adevrata credint.
Sinodul puse ad part aceast aforisanie fail a chema macar, pe Episcop, la raspundere, ceeace acesta ceruse formal, necum s introduc
contra lui actiune disciplinar pentru nesupunere.

Caracteristic pentru raportul nou, inaugurat intre Stat i Biserica

este rostirea Ministrului de culte pentru Intarirea canonicittii Consistoriuld
salt: necanonicitatea legii s'ar putea dovedi numai prin experiental
Cu prilejul acestei lupte a Episcopului Gherastm contra Consistoriului Superior Bisericesc cu sfera de activitate rezervata lui prin art. 18,
s'a desfasurat o Intreaga literatura si se poate spune ca parerea general,
exceptnd cteva apologii ale acestui Consistoriu Superior BisericesciL
st In intregime de partea Episcopului Oherasim, ceeace este foarte dela.
sine inteles.

Dac aceast pars minor pe care Episcopul Gerasimu o reprezinta,

si In cazul dat
fat. de majoritatea Sinodului, e socotit ca pars sanior,
atunci se poate vorb1 ca drept cuvant, In Romania, de o
trebue socotit,
adevrat Kulturkampf In plin bite leS al cuvntului. A cazut asa zisul minister ilberal, fost pan mai eri la drink' si ai caruia membrii adapati la
Paris cu sentimente dustnanoase contra Bisericei voiau sa le transplanteze
pe un sol cu totul riepotrivit; e de presuput ca la cderea acestui minister
au contribuit i .reformele bisericesti Intreprinse cu scopuri vrajmase Bisericei".

Dr. Valerian Sesan.

Iar sub titlul: Nationalismul fatd de Junta noastrd Neamul Ronainesc".

al D-lui N. lorga laudd pe teologii bucovineni cari au scris in Romania
Crestinr, se scriu urmtoarele in Romania Crestind" dela 1 Oct. 1911:
Socotim ca o cucerire a luptei ziarului nostru, faptul ca D-1 N. Iorga,
aduce prin Neamul Romanesc", foaia D-sale, care reprezinta punctul de
vedere al partidului nationalist, cele mai frumoase cuvinte de !attd la adresa
barbatilor bucovineni, cari au scris si si-au exprimat prin Romania Crestine, punctul de vedere asupra chestiei noastre bisericesti. De aceste elogii,
$i profesorii teologi Mihalcescu si Dobrescu t'au pronuntat pentru canonicitafea nouei legi; In urm insa, dup cum se vorbeste, recunoscdndu-si singuri rilteicirea si-au retras din vnzare si deci din publicitate
scrierile lor In chestiune".
(Notele sunt tot ale autorului).

www.digibuc.ro

973

Pe cnd P. S. Episcop al Romanului trat necanonicitatea

legei sinodale din 1909, P. S. Conon Episcopul Husilor 11 Infra-

rupe astfel: Exageratie. Ai batjocorit biserica".

P. S. Episcop al Romanului zice: Nu este al meu a spune,
dac judectorii au drept s" facA astfel de intreruperi si nu eu
i pot oprl. R S. Sa Intreabd dacA s mai urmeze sau nu?"
D. Ministra zice: Dac mai puteti s continuati, bine;
dac nu, veti continua mane".
pe -care D-1 NI Iorga, savantul Profesor universitar ni le-aduee indirect in
foaia D-sale, noi nu putem decdt s luam act cu satisfactiune.
Si pentru ca prin Insasi autoritatea D-lui N. lorga, sa astupam gura
adversarilor, cari zic ca nu trebuid s ne spunem curagiosi punctul nostru
de vedere, creditnfa noastrd dreapta si intemeiata, reproducem In 1ntregime
articolul publicat in Neamul Romnesc" No. 104, din 16 Septembre a. c.:

In apararea sa tiparita in mii de exemplare si 1mprastiata In toate

colturile tarii, fostul Mitropolit Athanasie declara, la pag. 66 ca legea sinodala, in care s'a Incurcat $i care i-a mncat capul, n'a fost combatuta in afar
de hotarele Regatului decat numai din niste afirmatii vagi din partea unui
cerc de teologi grupati In jurul Revistei Teologice", ce apare nu de mult
in Sibiu.
Dar dela persoane vrednice de credinl si
valoare teologica necontestat
zice Mitropolitul
n'au primit nici o adesiune adversarii legii,
ba din unele parti, de pildd, din partea Mitropoliei ortodoxe din Transilvania,
au fost desaprobati.

Mai Intdiu trebue s se stie ca la Mitropolitul Athanasie persoane

vrednice de credinta $i de valoare teologied necontestatd" erau numai cele

care ziceau ca Inalt Prea Sfintia Sa. S'a aratat in aceast publicatie (N.
R.", 19 August) CA la Mitropolitul Athanasie nu edptau laude si aprobari
dect acei ce serveau interesele sale si ponegreau mice ideie, orice fapt,
orice scriere, care nu-1 served personal. Aceasta e cauza pentru care in a-

pararea sa declara afirmatii vagr obiectii vigurose, drepte, temeinice si

inteligente.

Deci, scriitorii dela Revista Teologicd." nu erau persoane vrednice

de credint si de valoare teologica necontestata".
Dar, pe cnd Mitropolitul Athanasie 1$i rosted aprarea, se tipariser acum niste declaratii categorice ale profesorilor dela Facultatea de teologie din Cernauti, declaratii cuprinzand idei cu totul opuse celor ce sustine.
Mitropolitul Athanasie pentru a apar legea.

Erau si kestea afirmatii vagi"?

Mitropolitul n'a Indraznit sd o spue pentruca erau profesorii Facultatii la care Invtase si Inalt Prea Sfintia Sa. Dar zice ca interviewurile In
care erau cuprinse acele declaratii (aprute in Romnia Crestinr dela 20
April 1911) sunt numai pretinse interviewuri dela teologii romni ortodoxi
18

www.digibuc.ro

274

I. P. S. Mitropolit al Moldovei, presedinte zice: Te rog sA

stai jos".
P. S.-Episcop al Romanulai zice: Mai pot IncA, dar dacd
porunciti".

I. P. S. Mitropolit al Moldovei, presedinte zice: Poruncesc, fA ascultare i stai jos ca sA continuArn",

P. S. Episcop al Romanalui urmeazA astfel:

Rposatul intru fericire D. to. Melhisedec, Episcopul Ro,
manului, a fAcut un studiu desfIre Ierarhia i Institutiunea Sinode peste hotar", Inscenri, menite s aduca turburari in spirite" (Vezi Aprarea Mitropolitului Athanasie", Bucuresti, Iulie 1911, pag. 67).

Totusi, pe vremea cnd roste aceste cuvinte, trecuser ca la dou

dela aparitia lor, si nici o desmintire. Declaratii asi categorice erau
neasteptate si surprinztoare. Lamea se Intrebh: Sa fie ele adevrate? Fiecare isi zicea ca trebue s mai ste s vad daca nu vine vreo desmintire.
Dar desmintirea nu a venit; interviewurile erau adevrate!
mai mult: Fata cu afirmatia Mitropolitului din apararea sa, doi
din profesori vin si declara din nou ca, daca aceea ce s'a publicat despre
dnsii nu era adevrat, desminteau ei la vreme (Vezi Romnia Crestine
cu- data de 1-30 Septemb.rie 1911).
Dar nici despre organui Mitropoliei ortodoxe din Transilvania Telegraful Romn", cu care Mitropolitul Athanasie se lauda ca i-ar fi aparat le-

gpa sinodala, nu se poate sustine acest lucru, caci legea sinodala dela noi
cuprinde in sine fel de fel de aspecte, si, pronuntndu-te pentru unul ori
contra unuia, nu insemna c te-ai pronuntat pentru ori contra tuturor.
Cei din Sibiiu, dela Telegraful Raman", nu s'au impcat cu afurisenia episcopului Gherasirm al Romanului, dar nu s'au pronuntat pentru legea
sinodal, caci insusi Telegraful Romndeclara: Dacd In principiu prtenim
indreptatirea Bisericilor particulare de a-si regul in spiritul canoanelor afacerile bisericesti conform trebuintelor de astazi, de aici nu urmeaza c noi
am sustinei si am garant c legea adus pentru instituirea Consistoriului
superior bisericesc pentru Biserica ortodoxa din Romnia ar fi bunk si
doara cea mai bura".
Dar Mitropolitul Athanasie, -care a urmarit cu luare aminte Telegraful Romn", ca sa vada doar n'o spune ceva in apararea sa, nu pomeneste de niste artfcole aparute tot in acest organ prin luna Februarie 1910
aparute apoi i in brosura.
In acele articole, d-rul Balan, autorul lor, se prommt categoric in
contra legii sinodale patronate de Mitropolitul Athanasie. Si d-rul Man e
tocmai directorul Revistei Teologice", ale crei afirrrnatii fat. de legea sinodala Mitropolitul Athanasie le declar vagi".
E att de drept si att de bine spus ceeace scrie d-1 dr. Balan, ca ne
socotim datori sli facem o dare de seam asupra brosnrii d-sale intr'un articol special.

www.digibuc.ro

276

Kla la In Biserica Ortodoxd a Rasaritului In genere si despre Ie-

rarhia si Institutia sinodala In Biserica ortodoxd romand In

special, studiu citit si aprobat de Sf. Sinod al Bisericei noastre
In sedintele din 27 si 28 Octobre 1883.

La pag. 57 si 58 a acestui studiu

SA 5tie ori-cine, ca In Biserica ortodoxd Sinodul este autoritatea cea mai 'Malta, si ca Sinodul ortodox nu se poate cornpune, de cat din membri aratati In canoane si in practica seculara a ortodoxiei, adeca: din Mitropoliti, Episcopi si Arhierei. SA
Asa dar, privitor la teologii de peste hotar, atitudinea lor e categorica impotriva spiritului in care s'a facut la noi, in Romania, reforma bisericeasca. De data aceasta e limpede ea* racultatea de teologie. dela Cernauti
desaproba cu totul pozitia in care s'a pus Mitropolitul Athanasie. Deci nu
se mai poate zice acum ca adversarii legii n'au prima nici un sprijin dela
persoane vrednice de credint si de valoare teologica necontestata". Din
potriva, tocmai persoane vrednice de credinta $i teologi adevarati osndesc
opera funest pe care azutul Mitropolit a dat-o Bisericii.
Aceasta e o pedeapsa teribila pentru un orn care smite, cad tocmai
Facultatea care i-a dat diploma de invtat ii sta.' improtiva
declar ca a
lucre contra spiritului ortodox pe care Facultatea i l-a limpartasit.
Eu, adanc miscat sufletote, and m gndesc la Cate a avut de strabatut Biserica si la sprijinul moral primit dela teologii ortodooi de peste
hotar, ma simt dator s le aduc elogii publice si sa felicitez din toata inima
pe teologii patrun$i de adevaratul duh al ortodoxiei, cari au spus cuvntul
lor drept viguros, contribuind astf el la restabilirea ortodoxiei in tara
noastra.
Laudd se cuvine pdrintelui dr. Isopecul, pentrue, r nici un interes
fara a cluti in oohii nimanui, 15i arata atat de verde atitudinea ortodoxa,
care nu se poate impaci de loc cu spiritul &train de ortodoxie din reforma
loastra bisericeasca.
Laudd se cuvite pdrintelui dr. Lazar Gherman, care cu curajul crestinului spune cuvnt de lamurire i orientare pentru toti cei rataciti s nestiutori c duhul guvrnrii lut Hristos nu e dlihul guvernarei prin multime,
ci prin fortele cele mai alese i. prin capeteniile Bisericii. Aceasta e ce am
spus si noi, in alta forma: c puterile in Biserica nu pornesc dela popor, de
jos in sus, ci se coboara de sus, dela Hristos. MA bucur acum and \Tad ca
suntem stapniti de aceiasi conoeptie in ceeace privote spiritul de conducere
in Biserica cre$tina, si ca nu dela o ?acultate la care lucreuza asemenea teologi distinsi a putut culege fostul Mitropolit Athanasie spiritul rau a cdrui
unealta s'a facut.
Laudd se cuvine tuturor profesorilor de teologie dela Cernduji cari,
far a se uita la faptul c fostul Mitropolit a fost discipolul lor, au afiranat hotrit crezul lor crestinesc si $i-au pronuntat barbteste udecata lor

www.digibuc.ro

276

5tie ori-cine, c' atcnd aceste baze bisericesti, acela surp ortodoxia, devine schismatic 51 eretie, 5i este silit de forta lucrurilor a rtnnea afar dirt Biseriea Ortodoxd".
As a hotrt Sfntul nostru Sinod In anul 1883. Sfantul
nostru Sinod de astAzi este dator sa nu schimbe aceast hotfire, ci dimprotiv s'o Intreasc si s i cuvenitele msuri In
contra fptuitorului de erezie.
Am cu mine brosura intitulat: Respuns Gubernului 5i Sinodului Romnesc din 1865" de Arhiereuf Neofit Scriban, brosued pe care insusi I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie
Mironescu a studiat-o, a subliniat-o 5i a adnotat-o In vederea
combaterei proectului de lege pentru modificarea legei sinodale
din 1872, pe cnd I. P. S. Sa er Episcop al Ramnicului Noultif
Severin, precum afirmA repausatul Intru fericire fostul Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. D. Dr. Parthenie S. Clinceni, in
urmdtoarea scrisoare din 24 Octobre 1909, Intitulat:
Pltingere dullovniceasca a smeritului Arhiereu Parthenie
S. Clinceni tost Mitropolit al Moldovei i Sucevei ditre I. P. S..
Arhiepiscop si Mitropolit al Ungro-Vlahiei i Primal al Rom&
intr'o clipa cnd lumea se intreb: Care sunt adevaratele vederi ortodoxe
fn aceasta chestiune?
,,Da, scumpii mei ifrati si vrednici invatatori de carte ortodoxa, voua
vi se cuvine stima si recunostinta noastra, pentruc ati adus serviciu cauzei ortodoxe din tara noastra. Neputnd li bnuiti de vreun interes, ca acef

ce nu erati in mijlocul luptei dela noi, cuvntul vostru a lost cuvntul de

lniurire si orientare. Ll a cazut greu fn cntarul oamenilor politici, nedumeriti in mijlocul parerilor care se incructsau, cai au zis: Iata ce spunFacultatea de Teologie dela Cernauti".
Laudd se cuvine i vrednicului vostru ucenic, dr. Niplae Blan dela Sibiiu,
profesor la Seminariul Andrian" -si director al Revistel Teologice", c dela

Inceputul conflictului bisericesc a ardtat care e calea ortodoxiei, i Ong

astzi neOintit a stat cu cuvntul sau, desfsurnd argumente pretioase, Pecare nimenea, acolo unde se afl, nu a indrsnit sa le combat, chiar atunct
cnd nu erau bine primite, att erau de drepte, de adevrate si de ortodoxe.
Lucrarea sa, Chestiunea bisericeasc din Romnia $i autonomia Bisericit
noastre", e o contributie luminoasa la lamurirea celor neorientati in cearta
bisericeasca dela noi. Cititorii acestei publicatii vor trebui s'o cunoasca mar
de aproape, si credem ca vom Aute If in pozitie de a le lace acest serviciu..
Deci Inca o data laud si
pe toti acesti brbati cari au venii in
ajutorul cauzei noastre si le uret ca ortodoxia sa aita a inregistr printr'insii pagini stralucite ale istoriei ei".

www.digibuc.ro

277

iziei, Presedinte al Sfeintului Sinod Roman, D. D. Dr. Athanasie

Mironescu, pentru intampldrile ndpraznice venite, anul acesta,
osupra credintei Sfintei noastre Biserici Autocefale Ortodoxe
_Rome ine din Regat".

P. S. Episcop al Romanului citeste mai mult de jurratate

acea scrisoare
reprodus In Intregime In ziarul Dimineata"
No. 2611 $i 2612 din 12 $i 13 Iunie 1911, pe 13 coloane
dar
este oprit a citi mai departe, de$1 P. S. Arhiereu Callistrat Barlddeanu si alti P. P. S. S. Membri cer sei se citeasal toad scriso area" .

Sedinta se ridick imediat, dupd ce tinuse patru ceasuri si

lumatate (9-11/2), P. S. Episcop al Romanului apucnd a zice:
Prin urmare, si din ficeast epistold se constatd, cei I. P.
S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu nu nuniai at a
nitdcit in credintd, dar a si traficat cu credinta spre a ajunge
Mitropolit Primat.
XLI.
SEDINTA DELA 10 1UNIE 1911 A SF. SINOD.
(,,Monitorul Oficial" No. 109/1911, pag. 5307-5310).

P. S. Episcop al Romanului zice c a adus brosurile cari

.cuprind actele 5i cuvntrile P. S. Sale, pe care a fdaduit In
sedinta de eri cd are s le aducd spre a se ImprtI P. P. S. S.
Membri 5i pentru bibliotecd".

Acele Cuvantdri rostite de P. S. Sa In Senatul Trei, In

Martie 1909, cari fac parte integrant din apdrarea P. S. Sale,
sunt reproduse $i In bro$ura de fatd dela pag. 5-42.
Se decide ca epistola Printelui D. Bnescu $i a D-lui I.
Bajescu-Oard, pe cari P. S. Episcop al Romanului le-a citit In
$edinta din 8 Iunie 1911 sd le aduc chiar astdzi aci si sd. le Incredinteze directorului cancelariei Sf-lui Sinod". P. S. Sa zisese
cd le va depune, 5i clack' nu le-a depus Ina, este pentrucd are
trebuint de ele la Intrebdrile pe cari le va face marturilor citati".
T. P. S. Mitropolit Primat se Incearc de cloud ori ca sd re-

cuze pe marturul adjescu, dar nu este luat In seamd, cdci acel

martur se admisese de Sf. Sinod.
.P. S. Episcop al Dundrei de jos zice cd P. S. Episcop al
www.digibuc.ro

278

:Romanului a citit in $edinta de eri o scrisoare a decedatului Mi

tropolit Parthenie $i Intreabd dacd Sf. Sinod voeste s continuecitirea acelei scrisori pentrued nu s'a citit intreag".
I. P. S. Presedinte d lmuriri Ca' Sf. Sinod a oprit citirea
acelei scrisori si nu se mai poate continu citirea ei".
P. S. Episcop al Dundrei de jos zice: Totodat este o co
pie '), iar nu scrisoarea originalr.

P. S. Episcop al Romanului zice: Exist i originalul..

Sunt tinut s rspund. Eu m aflu In aprare. Am fcut Invi
nuiri $i trebue s le dovedesc. A afirm nu e a dovedl. Am fcut
Invinuiri c Mitropolitul Primat a luat scaunul de Mitropolit cu
ajutorul boerilor lumeni. Trebue s probez aceast Invinuire si
alt probA n'am, decal scrisoarea In chestiune. Dac mi se refuz proba pe care o am, atunci nu m lsati s m apr. Dac
sunt cuvinte jignitoare pentru unele persoane, acestea nu sunt
ale mele".

P., S. Episcop al flus5ilor zice: Este o copie, nu e originalul".

P. S. Episcop al Romanului zice: am declarat c exist

si originalul. Dac voiti poruncifi sd se cheme d. Dragomir Demetrescu, s-1 aducr.

I. P, S. Mitropolit al Moldovei, pre$edinte zice: Prea

Sfintite, trebue s fim seriosi. Ati venit cu o copie ( scrisa de
un membru al Sf-lui Sinod ), si dac vi se cere originalul ne
spuneti ea noi s poruncim sa-1 -aducA. Sf. Sinod nu-1 cere dela
alte persoane, II cere dela P. S. Voastr. Copia de pe care ati citit nu e adeverit de nimeni".
P. S. Episcop al Romanului zice: Pe rspunderea mea am
declarat, c e intocmai cu originalul. Dupd ce s'a citit mai mult

de jumtate, acum refuzati de a o mai citl".

Se decide ca P. S. Sa sd-si procure $i s aducd scrisoarea
In original.

P. S. Episcop al Roinanului, continu aprarea P. S..

Sale":
Documentul ce am citit In sedinta de eri este infiordtor. In
1) Acea cOpie er scrisa toata ie mana P. S. Arhiereu Callistrat Bar
ladeanu.

www.digibuc.ro

279

el vorbeste glasul autorizat al unui Arhieru, care astki zace In

mormnt. Scrisoarea fostului Mitropolit D. D. Parthenie, nu
numai e este de o important capital, In ceeace priveste cunoasterea nenorocitei atitudini a I. P. Sfintitului Athanasie Mironescu, dar ea cuprinde si prevestirea de cumplite nefericiri ce
vor venl asupra Sfintei noastre Biserici, ceeace din nenorocire
s'a realizat, numai si numai din cauza vinovtiei duplicitti a
actualului Mitropolit Primat. Atat de Infiorat er adormitul Intru fericire autor al acelei epistole, In ct I5i dore s6 moar mai
curand, ca s nu apuce vremurile negre pentru Sfnta noastr
Bisericd, vremuri pe cari din nefericire noi astzi le vedem.
Si aceastd cumplit stare de lucruri n'o putem dator nimdnui altuia, dect I. P. Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu.

I. P. S. Sa a fcut schisma sau dezbinarea In BisericA, In

privinta cAreia, Intr'unul din actele mele anterioare am reprodus
urmAloarele cuvinte: zice MO dumnezeescul Hrisostom (in a 11
voroavti cdtrd-Efeseni) cum di au zis un om sf tlnt, cd nici Angele muceniei poate a spiild pticatul osebirei si a desprtirei Bisericei. Si a dezbind cineva Biserica este rul cel mai cumplit
decilt a Wed in eres. Scrie Insusi Dionisie al Alexandriei Mirturisitorul, in epistolia cea cdtre Navat Episcopul, ca se cuvine
a ptitimii cineva ori si ce rtiu ar fi, numai a nu dezbind Biserica

si cd este mai sldvit mucenic, ce ar suferi cineva pentru a nu

dezbind Biserica, dealt mucenia ce o ar 'Odd pentru a nu shill
idolilor; fiindcd in mucenia cea pentru a nu stall idolilor, mdrturiseste pentru folosul sufletului" sdu, iar intru cea pentru a nu
dezbind Biserica, rntirturiseste pentru folosul si unirea a toat
Biserica".
I. P. S. Athanasie Mironescu n'a tinut seam6 nici de aceasta, cki a sAvrsit la noi 5i aceast crimd bisericeascd!
RAzvrfitirea.

Prin aprarea de ptf acum am dovedit, c pe nedrept

sunt acuzat Ca' a5 fi rzvrtitor, cci n'am fcut altceva dect,
urmnd poruncii sfintelor canoane, A. m improtivesc, precum
sunt dator, ca Episcop si Membru al Sf. Sinod, Improtiva actelor
www.digibuc.ro

280

de necredintd si de imoralitate ale I. P. Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu.

Razvrtire este actul aceluia care nu se supune legilor si

Indeamna poporul ca prin masuri extra-legale sa turbure ordinea legald In Stat. Rzvratirea este un delict politic si ca atare
Episcopul razvratitor trebue judecat de Inalta Curte de Casatie
si de Justitie, precum a marturisit Intr'una din sedintele din sesiunea actual a Sf. Sinod, d-1 Ministru al Cultelor si Instruc-tiunei Pub lice, declarand In acelas timp c ash.- ar fi facut dac

ar fi avut convingerea Ca' eu sunt rzvratitor.

Eu nu pot fi acuzat de razvratire, fiindc In nici un act de
ale mele nu se vede ca as fi cautat s turbur ordinea In Stat, din
contra, In actul meu, bunioara, dela 12 Octobre 1909, pe care
1-am citit si depus pe Biuroul Sf. Sinod, ziceam si mantin si astazi: Plec de aici cerand reasezarea Bisericei Regatului Romaniei pe bazele dogmatice si canonice icumenice ale Bisericei
Crestine Ortodoxe de Rasdrit. Aceasta cerere a mea o formulez
nu numai pe baza strvechiului, apostolescului si imutabilului
asezdmant al Sfintei Biserici careia slujesc, ci si pe baza Constitutiunei Trei mele si pe baza legei respective, la ale carei Indatoriri m'am supus, ma supun si ma voiu supune, Intru atata Insa Intru cat aceasta lege pamanteasca nu-mi va cere s nesocotesc legea cereascd, adeca dumnezeestile dogme si sfintele canoane icumenice ale Bisericei, la cari ma obliga si art. 9 al ei, adeca al legei sinodale din 1909, si pe care mi le impune nu numai constiinta, ci si demnitatea episcopal pe care din mila lui Dumnezeu o

am In Biserica dominanta a Statului roman, adeca In Biserica

Crestind Ortodoxa de Rsarit".
Insusi I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu In Manualul de Teologie moral alcatuit cu binecuvantarea halt Prea
Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Ghenadie" (Petrescu), pe
care 1-a publicat In anul 1895, cu cheltuiala P. S. Episcop al
Argesului D. D. Gherasim Timus" Zice la pag. 106: Legea dumnezeiasca trebue preferit legei omenesti... Datoriile ce obliga
neconditional prevaleazd asupra datoriilor ce obliga conditional.
Pentru aceasta crestinii pe and erau prigoniti de Impratii
romani, voiau mai bine sa piarda tot ce aveau, chiar vieata, deck s se faca vinovati de o blasfemie sau s se lepde de credin% In Hristos, cad a-si pune vieata si averea in primejdie este
www.digibuc.ro

*281

oprit numai conditional, iar a hull pe Dumnezeu si a fi infidel

adevrului este oprit neconditional".

Prin urmare $i I. P. S. Sa este perfect de vederile mele,

caci nici nu se poate altfel, cu toate cA 2titudinea I. P. S. Sale
este contrar principiilor ce sustine. altd dat.
Si acestea nu sunt vederile melel ci ale Stpnului nostru
Iisus Hristos, care ne-a poruncit prin Sf-tii Si Apostoli, c trebue s ne supunem. mai knult lui Dumnezeu deck oamenilor.
Eu n'am facut nimic Improtiva legei sinodale din 1909; din
contr, am lsat s se aplice aceast lege In Eparhia mea, Ingduind unor preoti care nu erau din Eparhia mea, s intre In ea
$i s. prezideze Intrunirile preotilor Eparhiei Romanului pentru
alegerea delegatilor la Consistoriul Superior Bisericesc.
Mai mult: pe preotii numiti de Inaltul Guvern ca membri
ai Consistoriului Snperior Bisericesc, nu i-am oprit de a ha parte la lucrrile acelui Consistoriu, desl-dup arkata teorie a I. P.
Sfintitului Athanasie Mironescu, chiar dac as fi oprit pe acei
preoti de a se duce la Consistoriul Superior Bisericesc, n'a$ fi
comis act de rAzvedtire Ended in cele bisericesti nimeni nu poate legiul Improtiva dumneztestilor dogme si sfintelor canoane.
In altfel s'ar pute ajunge la aceea ca un parlament compus, la
un moment dat, In majoritate, din necrestini, s impund Bisericei o lege protivnic caracterului ei.
, E destul acest exemplu spre a se- vede c eu In chestia
legei Consistoriului Superior Bisericesc, n'arn fost absolut de
Ioc rzvrtitor, cki refuzul de a ven1 acolo nu mi se poate imput
ca o rzvrtire, fiindcd, duP Sfintele canoane, Episcopii nu sunt
datori a pArAs1 Eparhiile lor, dect spre a lu parte la lucrAtile
celor dou Sinoade de peste an.
Un episcop nu este rkvrtitor, din punct cte vedere bise-

-ricesc, deck atunci cnd nu se supune Sinodului canoniceste

-constituit, care II cheam
d seama de faptele sale.
Sfintle Canoane ant drept Episcopului s cheme la Judecata Arhiereasc pe vr'un arhiereu nevrednic si de a scoate
dela Imprtdsire pe eretici, Sf. Sinod nu poate s pofunceasc
unui asemenea Episcop ca s-si retrag6 acuzatiunea, ci trebue s'o

cerceteze; iar dac, o aseste neintemeiat, pedepseste pe acuzatoli, nu ca pre un rkvrtitor, ci ca pre unul.ce a adus Invinuiri
nedrepte Improtiva fratelui sAu.
Enciclicile nu suht ordine. Ele sunt sfaturi sau comunicAri
www.digibuc.ro

*282

ctre poporul cel credincios. Ele trebue s contin6 numai adevruri, cdci altfel devin articole de polemic si silesc pe cei atinsi prin acele polemici, s'd Se apere.

In cazul nostru, Enciclica din Maiu anul trecut, a Sf. Sinod, contine afirmatiunea, Intre altele, cd eu as fi sau as fi fost
prihnit, ceeace nu este In conformitate cu adevrul; precum
de asemenea si cd m'as fi fcut unealtd si c servesc interesele
celor ce caut. s ne Instrdineze de lege strmoseasc, sau O.

as arunca. Invinuiri Mil temei Improtiva Pre$edintelui Sfntului Sinod, ceeace de asemenea nu cadreaz cu adevrul.

Prin rspunsul meu la acea Enciclica n'am cutat deck

s restabilesc adevrul In fata fiilor mei duhovnicesti din Eparhia ce-mi este dat spre pstorire, si S5. cer de urgent convocarea Sf. Sind spre a face judecatd, cAci eu nu puteam sufer
sd fiu prihnit si phnuit pe nedrept In fata clerului si tuturor
binecredinciosilor crestini din Intreaga Tail, deci si In fata fiilor
mei duhovnicesti din Eparhia Romanului.
. Cu aceasta eu n'am fcut act de rdzirrtire, ci am luat la,
extraprudent msur de aprare pentru a salv marele principiu, c Sf. Sinod e tinut s cerceteze acuzrile fcute de un Episcop, si c nu se poate viol acest principiu prin afirmatiuni ne-,

cercetate $i nejudecate. Ad nu este rzvrtire, ci apkare a

dreptului episcopal.

Sd fie oare rzvrtire faptul c am declarat nule si de nul

efect deciziunile ce s'ar lu Improtiva mea de ctre Sf. Sinod
sub presedentia I. P. Sfintitului Athanasie Mironescu, pus de mine i de altii sub prihnire? Sfintele Canoane poruncesc ca Epis-/
copul s nu-5i judece pricina sa, si totusi L P. S. Sa cu ne mai
pomenit Indrzneal de doi ani de zile prezideazA si judec pre
acuzatorii si, iar St Sinod terorizat, precum as pute face dovada materiald cu o epistol ce am priimit dela unul din membrii
acestui Sf. Sinod, nu pute s se ridice Improtiva acestei tiranii.
Din respectal pentru acel p. S. membrd al Sf. Sinod, chemat a
m judeck $i pentru a nu mai IndsprI lucrurile, m abtin de astdald de a produce acea dovad.

Zic si aici ce am zis In petitiunea ce mi-am permis a o

adres Majesttei Sale Regelui: Daa-prin acuzdrile mele aduc
turburare, apoi aceasta nu e cu putintd deck In cazul cnd ele
ar fi neadevtate, si atunci pedepsirea mea se impune, ca si
achitarea L P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu,
www.digibuc.ro

283

dac la judecatd se va dovedi e eu am adus Mitropolitului Primat al Romdniei acuzatiuni nedrepte. Altfel nu sunt turburtor
precum nu sunt turburdtori Sfintii Pdrinti, cari, In trecut, au.
fcut acuzatiuni unor arhierei petosi, fie aceia Episcopi, Mi-

tropoliti ori chiar Patrhiarhi, acuzatiuni si procese de care e

plind Istoria Bisericeascd, si cari nici o dat nu au adus turburdri, decdt atunci cdnd eel acuzat a IndrAznit, prin ftdrnicie, a
se sustrage dela porunea Sfintelor Canoane".
Nu un Episcop sau un Mitropolit, ci un arhimandrit, Theodor Studitul, staretul monastirei Studion, s'a despdrtit cu ea"lugdrii sdi de Patriarhul Tarasie pe chestia tole/11-H cdstoriei nepermise a Impratului Constantin VI, iar nu pe chestie
de credint si organizare bisericeascd apostolied, si totusi n'a
fost considerat ca rzvedtitor sau turburdtor de ordine bisericeased; dimprotivd, pomenirea lui a rdmas vesnied, fiind trecut
pentru aceasta, In catalogul Sfintilor.

Este adevdrat c eu ca Episcop am Intrerupt legdturile

canonice tu I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. D. Pica si cu I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mimen,
ronescu si cu P. S. Episcop al Husilor D. D. Conon Ardmescudela 12 Octobre 1909 pdnd la 13 Ianuarie 1910, In care
Donici,
timp nici nu 1-am pomenit la Sfintele slujbe, iar aceasta, nu ca
o rzvrdtire, ci ca o Indatorire impusd de canonul 15 al Sinodului III dela Constantinopol, care nu numai cd nu pedepsestepre cei ce se despart pre sinesi de Imprtdsirea cea cdtre Intdiul
seztor al kw, si nu-i pomenesc numele In dumnezeestile Slujbe,
din cauza vre-unui eres osndit de Sfintele Sinoade sau de Sfintii Printi, dar porunceste ca unii ca aceia s se Invredniceascd
de cinstea cea -euvenit celor drept slvitori.
Aceasta nu este deci rzvetire, cilmplinire de datorie.
Dela 13 Ianurie 1910 cnd Sf. Sinod in unanimitate a hotar% dupre cererea mea, imediata intervenire la Onar. Guvern
pentru a modified legea sinodal, eu am reluat legdturile canonice cu acei trei Ierarhi mai sus pomeniti, si de atunci tatdeuna
pomenesc la slujbele bisericesti pe I. P. S. Pimen Mitropolitul
fneu canonic.
Dela 3 Februarie 1910, de cdnd I. P. S. Mitropolit Primat
D. D. Athanasie Mironescu s'a opus In Senatul Trei la Modificarea legei sinodale, eu am Intrerupt legturile canonice numai
cu I. P. S. Sa, situatiune In care md aflu si azi, fdrd Insd a mi:
www.digibuc.ro

284

se putea zice ca sunt In razvratire, precum mai sus aratai, ci

in canopica datorie de a ma purt ash, $i WA a mi se putea imputh ca as fi dat vre o pilda rea cuiva; cui Isi face datoria si numai datoria nu i se poate face vre o invinovtire din ash ceva.
Din contra acesta este un semn bun c mai multi se intereseaza
de cinstea si bunul nume al Bisericei.
Si sa nu se piarda din vedere ca, In sedinta Sf. Sino cl dela
13 Ianuarie 1910, pe adresa mea cu No. 36 prin care ceream
moclificarea legei, am adaus chiar dup cererea I. P. S. Athanaise Mironescu cuvintele: revin asupra epitimiei de aforisanie
si anathema cuprinsa In actele mele de mai Inainte", caci Sf.
Sinod aprobase cererea mea de a se modifich legea sinodala din
1909, ash ea Insusi Sf. Sinod recunoscuse toat atitudinea mea
.anterioara, care, prin urmare, numai ca razvratire nu puteh si
nu poate fi calificat.
Alte invinovfitiri.

Din capetele de invinuire cuprinse In actul de acuzare fcut Improtiva mea de P. P. S. S. Arhierei: Teodosie Ploesteanul, Nicodem Bacauanul si Evghenie Pitesteanu.1 mi-a ramas
s mai rdspund, la urmatoarele:
1. Pe lnga cestiunea penitenciarului din Thigu-Ocna, la
care am raspuns, mi se pune In sarcina si cestiunea Bisericei
Profetul Samuil din Focsani. La aceasta n'am de dat alt raspuns
cleat cel pe care 1-am dat In Senatul Trei, In sedinta dela 17
Decembre 1909, si anume:

P. S. Sa citeste din acel discurs partea care Incepe cu cu-

vintele: Vin acum la cazul dela Focsani, diva care va urmh

cazul dela Precista-Mare din Roman..." si sfrseste cu cuvin-tele: Vedeti de cat folos mi-ar fi fost dosarele, dacd as fi avut
-timpul trebuincios s mi le pot procure (vezi brosura de fata
Dag. 92-95).
Apoi a adus:
Acum am aici dosarul cu lucrarile In cestiune, pe care Sf.
Sinod cercetndu-le se poate convinge de adevrul spuselor
mele.
2. Mi se zice c am lost pedepsit pentruca am facut o episIola deschisa prin care ma Improtiveam la.un Regulamenk al Sf.
Sinod privitor la costumul preotilor. Si in aceasta privinta iata
www.digibuc.ro

285

ce am rspuns In Senatul Trei, In sedinta dela 17 Decembre 1909:

P. S. Sa citeste din discursul tinut atunci, partea care Incepe cu cuvintele: D-1 ministru mh lnvinueste ch am comSinod relativ la costumul preobtut la 1895 regulamentul
tilor" i sfrseste cu cuvintele: Ei bine, d. ministru mi-a fcut .

si din aceasta o acuzatiune, zicnclu-mi ch am mania de a mh.

Improtivl, de a st In protiva tuturor" (vezi brosura de fath pag..

89-90).
Si urmeazh astfel:

Azi mai adaug urmtoarele: Pentru acea convingere a

mea, de care, dac nu mh Insel, er rhposatul Intru fericire Iosif
Naniescu Mitropolit al Moldovei si Sucevei, si altii lntre cari sr
se pot controlh dezbateP. S. Arhiereu Valerian Rmniceanu
rile de pe atunci ale Sf. Sinodeu am fost pedepsit o dat. Voiti
sh Ind pedepsiti a doua o'ard pentru aceeasi faptd? Eu atunciream fcut nici cel mai mic protest, nici rughminte de a fi iertat
ci insusi Sf. Sinod dela sine mi-a ridicat pedeapsa, care n'a constat nici mcar In oprire de slujbh, si m'a propus sh fiu confirmat ca arhiereu, ceeace s'a si fhcut In anul 1899.
3. Afirmatiunea acuzatorilor mei ch. Sinodul din timpul
Domnitorului Cuza, compus din Arhierei, preoti i laici, ar ff
fost canonic, toath lumea stie c este un neadevr.
4. De asemenea este neadevrat si afirmatiunea acuzatorilor mei, c preotii si diaconii ar pute sh fie la un loc cu arhiereii, bine inteles avnd voturi deliberative, chci P. P. S. S..
Lor recunoscl In actul de acuzare, ch preotii si diaconiiluau parte la Sinoade ori ca ajuthtori ai Episcopilor, ori ca delegati ai lor,
ceeace este adevrat. Ash am sustinut si eu In cuvnthrile ceam rostit In Senatul Threi In luna Martie, angl 1909.

5. Contradictiunea In care P P. S. S. mei acuzatori vor

sh m pund pe cestiunea arhiereilor titulari si a horepiscopilor
este neintemeiath, chci iath ce am zis In Senatul Threi, In discursul ce am tinut in sedinta din 5 Martie 1909:
P. S. Sa citeste din acel discurs partea care Incepe cu cuvintele: Chci sh bhghm bine de seamh, d-lor senatori, c mai
este la mijloc si ideea desfiinthrei Arhiereilor Titulari, cari sunt,
dupd phrerea mea, necanonici" i sfrseste cu cuvintele: NAdAjduesc c veti revenl, d-le ministru, si ash v rog respectuos.
pe toti,
senatori, ca sh Incethm cu starea de necanonicitate
www.digibuc.ro

286

-a Arhiereilor nostri Titularr (vezi brosura de fat pag. 12-17).

P. S. Episcop al Romanului urmeaz dup aceea astfel:
6. Alte contradictiuni ce mi se imput Ca' ar fi In cuvntrile mele rostite In Senatul Trii, nu sunt contradictiuni. Ele
_sunt prezentate ca atari din cauz c citatiunile sunt Mute In

mod trunchiat 0 citire a expunerii Intregi a ideilor din discursurile mele, tinndu-se seam si de legkura dintre ele, va
pune usor In evident nu numai lipsa de contradictiuni, ci si un
spirit clisciplinat $i un sistem bine determinat si exact In toate
-expunerile ce am fcut.
7. Mi se aduce invinuirea e am caterisit deodat 4 preoti,
vpind prin aceasta, acuzatorii mei, s dovedeascd, cd as administr eau Eparhia mea. In actast privint, fr a tn referl la
legea si regulamentul respectiv, m refer la cuvintele unuia dintre judeckorii mei, adecd ale P. S. Episcop al Argesului D. D.
-Gherasim Timus, car; In sedinta Sf. Sinod dela 13 Maiu 1898,

zdecd acum 13 ani, zice: M gndeam s resping sentinta

Consistoriului, dar nu puteam face aceasta, cdci atunci m erigeam In judecdtor, ceeace nu este In competenta noastrd, 5i
dreptul de judeckori nu-1 au deck membrii din Consistoriu...
In lege se zice ea. Episcopul aprobd sentinta, dar nu se zice si
-cazul cnd Episcopul poate cere reformarea sentintei".
Acum zic eu: Puteam sd infirm o sentintd data' In conformitate cu Sfintele Canoane si cu legile 5i regulamentele Trei?
Sentinta de caterisire, pronuntat de Consistoriu, nefiind definitiv, cei 4 preoti au fcut apel la Sf. Sinod. I. P. S. Presedinte
al Sf. Sinod mi-a trimis adresa cu No. 93 din 12 Maiu 1904 prin
care mi se comunicA, a acei 4 preoti caterisiti de spiritualul
Consistoriu al acelei de Dumnezeu pzite Eparhii, a aprobat a
se cas sentintele de caterisire, frd trimitere la alt Consistoriu,
dar s li se facd de ctre P. S. Voastr, numitilor preoti, cuvenita dojan, pentruc nu au cerut aprobarea P. S. Voastre spre
-a pute svars1 cununiile pe care le-au svrsit, In grade de
rudenie oprite de Bisericd".
Oare numai In Eparltia Romanului s'au fcut caterisiri?
Nu. S'au fcut 5i In alte Eparhii. Sumarele sedintelor Sf. Sinod
cuprind cazuri de caterisiri In toate Eparhiile. Chiar anul trecut
in Eparhia Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei s'au fcut cteva caterisiri de preoti. Prin urmare se vede seriozitatea acuzatiunei
-.ce mi se aduce.

www.digibuc.ro

287

8. Se tgddueste de cdtre acuzatorii mei afirmatiunea ce

am facut in actul meu dela 12 Octobre 1909 ( pag. 32) cd I. I. P.
P. S. S. Mitropoliti ai Tdrei au Inclemnat cu strdjnicie pe Preoti
si Diaconi ca sd pund i ei In lucrare necanonicitatea formulatd
de I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu prin
legea sinodald din 1909. Pentru vestejirea acestei afirmatuni,
rog a se cercet colectiunea ziarului Universul" si a altor ziare
$i reviste aparute Inainte de epoca alegerilor pentru Consistoriul Superior Bisericesc.
9. Acuzatorii mei, In scopul de a IndrumA. pe Sf. Sinod la pedepsirea mea, aduc Inainte caterisirea de cdtre Sinodul general
din 1867 a unui preot care si-a permis sa prezinte Sinodului un
memoriu, In care critich legea Infiintdrei acelui Sinod general,
suspendarea rdposatului Mitropolit al Moldovei si Sucevei Calinic Miclescu, In anul 1873, si oprirea de slujbd, in 1883, a P. S.
Arhiereu Callistrat Bdrlddeanu.
Dar P. P. S. S. acuzatori ai mei Wt cA cei cari au caterisit
pe preotul ce se ridicase Improtiva ereticescului Sinod general,
au trebuit sd-si ceard ertare dela cei In drept pentru necanonica
lor situatiune; uitd cd Mitropolitul Oalinic Miclescu nu voi sd
recunoascd autoritatea legald si canonicA a Primatului Romdniei 5i cA er vorba de unitatea nationald a Bisericei, iar nu de
erezie, nici de imoralitatea cuiva.
De cazul P. S. Arhiereu Callistrat BarlAdeanu nu mA ocup
pentrucA P. S. Sa este de fatA si n'as voi sd se zicd, cd influentez
In vreun fel oare-care pe vreunul din judecdtorii mei.

Incheere.
Cu aceasta am terminat apdrarea mea de Invinuirile ce mi
s'au adus, apdrare pe care am Intdrit-o prin dovedirea acuza-

tiunilor ce am fAcut I. P. Sfintitului Mitropolit Primat D. D.

Athanasie Mironescu.
Am dovedit cA toate acuzatiunile ce mi s'au adus sunt pe
At de nedrepte pe atat 5i de neintemeiate.
Din aceste acuzatiuni unele mi le-au adus, P. P. S. S.. mei

acuzatori si am dovedit cd nu poate sd fie vorba de prihdnirea

mea; cd este o mare nedreptaie ce mi s'a fAcut, aducdndu-mi-se
acuzatiunea cd as fi cuprins de nebunie religioasd, pe cand eu,
In toate manifestArile vietii mele, n'am cAutardecat sd nu-mi
www.digibuc.ro

288

calc juramntul si s nu necinstesc cinul calugresc In care am

fntrat; CA actele mele de administratie eparhiala sunt In concor-

dantd cu oerintele Sfintelor Canoane, cu legile si regulamentele Tarii si cu dispozitiunile Sf. Sinod, si Oa nu se poate Inchipul o nedreptate mai mare oa aceea ce mi se 'face de catre acuzatorii mei, CA sunt rzvratitor, pe cnd eu mi-am pus In joc .
toata fiinta mea spre a tine sus prestigiul Sfintei noastre Biserid, curatia credintei si demnitatea mea de Episcop.
Alte acuzatiuni mi s'au adus de catre I. P. S. Athanasie
Mironescu si am dovedit OA Indrazneata afirmatiune ca n'as
fi Roman, e o caloannie; ca Invinovalirea de a fi fost eu In rzvratire cu adormitul intru fericire Mitropolit Parthenie, este un
act de duplicitate, caci I. P. S. Athanasie Mironescu gseste
acum ca este razvratire si nedemnitate, ceeace alta data socota
ca este de lauda, barbatesc si evangelicesc, precum am dovedit
prin o scrisoare a I. P. S. Sale; CA Invinovtirea cal as fi unealta
catolicilor, este absolut neadevrata, pe cnd I. P. S. Sa a stat
In corespondenta cu ei, i-a atatat improtiva Ierarhilor Sf, noastre Biserici, cu ajutor dela ei s'a aies Mitropolit si sub protectia
lor A scapat de un proces pentru plagiat.

In acelas timp am dovedit cu scrisori autografe ale I. P..

S. Sale, cu scrisori ale altora _si cu o fotografie, Ca este vinovat de imoralitate si sacrilegiu; am dovedit cu probe materiale
ca s'au fAcut vinovat de plagiat; apoi ca a fost raportorul unei
legi necanonice si nedogmatice, pe care nu numai OA a sustinut-o dar s'a si opus la modificarea ei, perzistnd In ideea CA
necanonicitatile prevzute In ea se pot experimenta, si In fine,
Ca nu numai a ratacit In credinta, dar a si traficat cu ea spre a
ajunge Mitropolit Primat.
In vederea tuturor acestora Tog pe Sf. Sinod s" salveze
einstea Sf. noastre Biserfci si sa scape pre binecredinciosul popor roman de Infricostorul scandal, dnd meritata pedeapsa
celui vinovat.
,
Am convingerea ca hotarIrea ce o va O. Sf. Sinod nu va fi

cu nimic patat si ea' ea va cuprinde dreapta $i adevarata solutiune fatd cu vinovatia pe care am dovedit-o din destul.
Mai am convingerea CA Sf. Sinod, fata" de acuzatiunile nedrepte si neIntemeiate ce mi s'au adus, ma va apara de orice pedeaps, ca'ci nu este cu putinta a se rdsplatl cu vre-o pedeaps
rvna de care am dat atatea dovezi, pentru binele si propasirea
www.digibuc.ro

289

Sf. noastre Biserici si pentru mAntinerea Ei In locul ce i se cuvine In concertul celorlalte biserici crestine autocefale ortodoxe de Rasarit.
Acestea imi permit a le cere cu zmerenie Sf-tului Sinod,
pe deplin Incredintat fiind de dreptatea si sfintenia cauzei ce
apNr.

Ultima rugare ce fac Sf-tului Sinod este aceasta: Staruiti

din rAsputeri sd se reaseze Sf. noastr Biseric CrestinA Autocefald OrtodoxA Romn pe bazele dogmatice 5i canonice ale
unei, sfinte, soborniceasc6 5i apostoleasc Biserica Crestina Ortodox a Rasritului, curAtiti-o de relele cari o bntue 5i faceti,
astfel, ca s inceteze acest scandal public la care I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironeseu ne face sa asistam.
t GERASIMU Episcop al Romano lul.
*

Mai sus fiind vorba de o epistol pe care P. S. Episcop al

Rompnului a priimit-o dela unul din Membrii Sf-lui Sinod, dar
pentru a nu mai Ingsprl lucrurile, se abtine de ast data de a
o produce", P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu roag pe P.
, S. Episcop al Romanului a arda scrisogrea acelui Membru din
Sf. Sinod, despre care a amintit, pentru ca s nu se creada c

e a P. S. Sale".
In sumarul sedintei
Sinod din acea zi, adeca 10 Iunie
1911, In care P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu a fcut rtata
rugare, ne fiind Insemnat vre un rspuns (vezi Monitorul Oficial" No. 109 1911, pag. 5308, cologna III), spre a nu se crede
ea' e vorba de P. S. Sa, se aratd mai jos cum sta.' lucrul, In inte-

resul adevArului, acum cnd atta timp a trecut dela pronuntarea sentintelor sinodale din 24 Iunie 1911:

De anul nou 1911 P. S. Gerasimu Saffirinu priimeste din

Curtea-de-Arges un plic purtnd .aceast adres:

P. S. Sale
Episcopului Gherasim

Roman.
In plic s'a g6sit aceast c,art de vizit;
Gherasim
Episcopul Argoului
Cu freiteascd dragoste V urez sdniitate la multi ani".
La 5 Ianuarie 1911 P, S. Episcop al Romanului a rspuns:
Docurnente-Apirare.

19

www.digibuc.ro

290

Cdtnele, alungat de skiff-Mal On, nu indreizneste s viie

inapoi si .36 se mai gudure dectit numai dupti ce-1 chiamet acela.
S'f. Sinod, prin Enciclica din anul expirat, m'au fcut sd fug de

o parte pnd dual judecata ce am cerut, and: ori voiu fi desvdrsit alungat, dacd voiu fi gsit vinovat; ori voiu fi chidmat
. cu regula cuvenitei, dadi voiu fi nevinovat.
,,Pnei atunci, P. S. Voastrei, imi dati atentiune, prin carta
de vizitel prin care m felicitati. Acum ieau si eu curajul a V
respunde. Multdmesc alduros si rog pre Dumnezeu set- V delruiascit seingtate intru multi ani. .9i, s m judecati mai cureind,
ca s stiu cum skim.
La aceast scrisoare P. S. Gherasim Timus Episcopul Argesului a rAspuns prin cea priimit In Roman la 23 Ianuarie stil
nou 1911 astfel:

,,P. S. Sale
Episcopului Gerasimu

Roman.
P. S. Skip-tine si in Hristos iubit frate!
Pe ctit m'a bucurat scrisoarea trimisd, pe attita m'a si intristat, ctici din cuprinsul ei m'am lncredintat, a esti Manit asupra mea, pentru cele zise in enciclicei. Aveti mare dreptate.

Dar anditi-Vei la starea noastrei de atuhci, and toate spiritele erau WI de agitate, trebuid A' se adua oare care lmuriri asupra situatiunei... Ce s'a zis in enciclicii altd ceva deceit,
cd singur ati constatat, at de dureros este sit fit acuzat pe nedreptul de un fapt pe care nu l'ai stivtirsit?... Nu erd oare mai
bine sit fi rtimas intre noi, si cum Dumnezeu V'a inzestrat cu
-,darul vorbirei, ati fi indreptat multe lucruri? Ce a mai reimas
,astdzi din Consistoritil superior bisericesc? Ei singuri, prin
propunerea lor, au recunoscut, cd aceast institutie se reduce
,,la un sf at preotesc pus la indmtina Sf. Sinod si intrebuintat,

pentru cercetarea artilor de cuprins religios, pentru judecarea apelurilor trimise de Sf. Sinod si altenuiruntisuri. Credem
cd in cureind rolul sciu va fi foarte redus, iar membrii'Sf. Sinod
nu vor mai lud parte. Nu nid indoesc, cd dadi cumva guvernul
va puted sci se mentie va veni cu un proect de lege modificeitor
al legei sinodale. Atunci vom chibzul cum ar fi mai bine de fdcut. Eu cred, precum ati sustinut si P. S.-Voastrd, cd'Arhiereii
titulari n'ar mai trebui sd existe. Rtiposatul Melhisedec erd an-

gajat ca set ded o organizatie bisericei noastre ca si cea ditil

www.digibuc.ro

291

Acolo insd dud' imprejurari si vointa Tarului s'a introdas inovatiuni, care nu se potrivesc cu organizarea v.eche a bisericei. La noi ar trebui sa fie cel putin 12 eparhii, iar arhiereii
titulari desfiintati.., Prin modificdrile acestea sperdm a se dd o

organizare solidd bisericei, potrivit cu menirea sa, de la fi

conducdtoare pe calea mantuirei. A primi ajutoare dela preoti
_salt dela femei pentru conducerea trebilor bisericesti este o
Dacd ar fi fost cu putintd, s'ar fi feicut judecata de ceind
ai cerut-o... S'ar fi dorit ca sd te judeciim pentrucd mereu ne ne-

cdjesti cu adrese insultdtoare, dar nimenea nu te acuzei. De

aceea ca sd nu facem voia diavolului care 'si bate joc de noi,
bine ar fi sd ne impdcdm, si precum te-ai zmerit, fdcandu-ta
,,cdne

iar noi de cei netrebnici, ca al nu

facem voia D-lui Corp, s faci o declaratie...
duldu voinic de oi

In ziarul Adevdrul No. 7812 din 11 Iunie 1911 citim:

Sinodul, Ministrul i scrisoarea Olimpiei Vasilescu

In sedinta de eri a Sinodului episcopal de Husi, ocuptindu-se de scrisoarea Olimpiei Vasilescu publicatd de noi in faCsimile,
a geisit cd publicarea acelei scrisori constitue un adevdrdt scan-

dal. lar d. ministru Anion asociindu-se la observatiunea prelatului dela Husi, a addugat cd, dupd pdrerea d-sale acea scrisoare
nu crede s fi fost adresaki mitropolitului primat.
Observatiunea eptscopului de flusi e cel putin curioasd si
dovedeste o mentalitate speciald in judecarea lucrurilor si a situatiunilor. Onorabilul prelat gdseste scandalos faptul de a publicd
o asemenea scrisoare, care poate servi drept document Sinodu-

lui in luminarea unei cauze, in loc sad gdseascd scandaloasd

scrisoarea insdsi.
Sd aprecieze inainte de toate episcopal dela Husi scrisoarea Olimpiei Vasilescu adresatd Mitropolitului, i apoi sid discute
atitudinea noastrd, care, in ziar impartial, reproducem, in interesul lumindrei cauzei insi, orice document care ni se comunicd.

In ce priveste bdnuiala d-lui ministru Arion, socotim cd asupra acestei chestiuni nu mai incape discutiune. Odatd cu scrisoarea Olimpiei Vasilescu am publicat i facsimilul adresei,
ori adresa e aceia a Mitropolitului
acare poart sigiliul postei;

Primat.
www.digibuc.ro

292

De altfel, am spus'o $i o repetdm cd suntem gata sd facenr

dovada moteriaki a autenticikitei aceleLscrisori, care vine dekt
Olimpia Vasilescu: si chiar dacd alta ar fi fost autoarea scrisoarei, tot o femee e aceia care a scris'o ceeace, ni se pare ar ft
si mai rciu pentru Mitropolit.
Ca sii se stie.

XLII.
SEDINTA DELA 11 1UNIE .1911 A SF. S1NOD.
(Monitoral Oficial" No, 109/1911, pag. 5310-5314).

P. S. Episoop al Romanului citeste urmatoarea Adres." pe

care apoi o clepune pe Biuroul Sf-lui Sinod:

I. P. S. Presedinte,
UrmAtor porucei Sfntului Sinod, mi-am procurat $i am
adus cu mine scrisoarea originald din 24 Octobre 1909, intitu-

lat: Plngere duhovniceased a smeritului Arhiereu Parthenie S. Clinceni fost Mitropolit al Moldovei si Sucevei catre I. P..
S. Arhiepiscop $i Mitropolit al Ungro-Vlahiei si Primat al Ro-,
mniei, Pre$edinte al Sifntului Sinod romn D. D. Dr. Athanasie
Mironescu, pentru intmplArile nApraznice venite, anul dcesta,.
asupra credintei Sfintei noa'stre Biserici Autocefale OrtoaoxeRomne din Regat".
Potrivit hotrlrei Sfntului Sinod am s" citesc din ea partea privitoare la dovedirea laptului, Ca." I. P. S. Athanasie Mironescu a traficat cu credinta spre a ajunge Mitropolit Primat.

Dac'd aceast Plngere" trebueste Sfntului Sinod, eu o,

depun, cu respectuoasa rugare de a mi se restitul, pentru ca s'o
inapoiez d-lui profesor universitar dr. Dragomir Demetrescu,.
care mi-a pus-o la dispozitiune numai cu aceastd conditiune.
Tot acum, potrivit aceleiasi porunci depun cele cloud scrisori origiiiale: una dela d-1 I. BAjescu Oard $i alta dela preotul D. Bdnescu.
Profit de aceast ocaziune spre a face Sfntului Sinod ur-

mtoarea cerere:
Fatg cu declaratiunile ziarului Adevdrul" de Smbt 11
Iunie a. c., cd este gata a face dovada material, a. epistola In,
faesimil, publicat In aoela$ zjar la 9 Itmie a. c. este a d-nei 0limpia Vasilescu ctre I. P. S. Athanasie Mironescu, rog cu inwww.digibuc.ro

293

sistentd pe Sf. Sinod ca sA citeze de urgent pe d-1 Alexandru

Mavrodi, ca reprezentant al numitului ziar, spre a face cuvenita dovadd.
De asemenea rog cu insistentA pe St Sinod ca sd citeze
ca martur $i pe d-I C. Constantinescu bijutier In Ca lea Victorid, Bucuresti, care, In nenumArate rnduri a dedarak a stl, c5.
d-ra Maria Constantinescn a trdit In relatiuni condamnabile cu
I. P. S. Athanasie Mironescu.
Numai admitnlu-ise ace$ti marturi se poate face lumina'
desAvarsit.
t GERASIMU Episcop al Romano lul.

Bucuresti, 11 lunie 1911.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei, pre$edinte zice: cA P. S.

Episcop al Romanului sA depund deocamdatd acea scrisoare la
.biurou $i acum trebue s continue aprarea sa I. P. S. Mitropolit

Primat".
,,P. S. Episcop al Romanului zice: CA. dupg. hotdrIrea luat
de Sf. Sinod, P. S. Sa a Inte les c5. a fost obligat s aducA scrisoarea original si s. citeascA din ea prtile In care crede, ed. se
zfl probe pentru dovedirea acuzatiunei adusA de P. S. Sa Ina lt
Prea Sfintitului Mitropolit Primat".
Crede CA este drept a i se permite sA citeascd acum acele
prti, cari fac parte din aprarea P. S. Sale, intru ct apArarea
P. S. Sale a fost cea dinti 5i trebue sA. si-o completeze".
D. Ministru zice: cred cg. se poate a se satisface cererea
P. S. Episcop al Romanului, ca s-'si termine cu aceasta apd-

rarea P. S. Sale".
P. S. Episcop 'al Duneirei de jos zice: trebue sA vedem
dacA e scrisA de decedatul Mitropolit Parthenie".

P. S. Episcop al Romanului zice: E olografA, scris de

mdna I. P. S. Sale".
AratA scrisoarea P. P. S. S. Membri, eari observA cd nu
e semnat de decedatul Mitropolit Parthenie".
D. Ministru zice: 0 scrisoare, care nu e-semnatA, nu se
poate zice cA e a sa".
Mai multi P. P. S. S. Membri recunosc cA scrisul este al
,decedatului Mitropolit Parthenie".
E de observat, di scrisoarea in cestiune, ca $i Epistolele
Sfintilor Apostoli, are numele autorului la inceputul ei, care inwww.digibuc.ro

294

ceput, ca $i intreg cuprinsul, e scris tor de in.311$i adormitul lntru-

fericire Mitropolit Parthenie.

Totusi I. P S. Mitropolit Primat zice: In ce priveste scri

soarea fostului Mitropolit Parthenie, ne fiind semnat nu poate
constitui 1.4n act al procesului, iar scrisul trebue a fi verificat de
experti1).
I. P. S. Sa cere ca marturul I. adjescu-Oard s fie recuzat. I. P. S. Presedinte aminteste ea' a fost admis de Sf. Sinod..
D-1 Ministru zice c'd dac P. S. Episcop al Romanului voestesil-'1 retragA pe Bdjescu, atunci n'are ce cdute.
P. S. Episcop al Romanului zice: Nu pot s'l retrag pen7'
truc am o scrisoare dela el".
D. Ministru zic'e: Dac marturul acesta are o moralitate
dubioas, Il rog pe P. S. Episcop al Romanului WI retrag 2).
1) Pentru ce a mai cerut experti? Nu-i cunoste scrisul? I-'l cunosta.
si Ina prea bine. In insasi scrisoarea in testiune adormitul intru fericire Mitropolit Parthenie spune c 'i scrisese chiar in acel an 1909, lunie 16 la
Iiqtel grosser Monarch, Aachen
Aix-la-Chapelle".
Ii convenea s ceara experti, in aceast Imprejurare, dar fiind vorba
de plagiatul I. P .S. Sale, iar D-I Ministru C. C. Arion zicand, in sedinta Sf.
Sinod (lela 13 Iunie 1911: E wor a se face dovada: s se mind alaturi sr
cartea I. P. S. Voastre si a lui Cathrein" (Monitorul Oficial" No. 110/1911,
pag. 5347, coloana II), I. P. S. Athanasie tMironescu a fugit cat 'a putut de
experti si a reusit ca s i se faca pe plac.
2) Ziarul Adevdrur No. 7814 dela 13 Iunie 1911 publica urmatoarea
scrisoare:
Mull stimate d-le Director,
Va rog s binevoiti a da ospitalitate, ili valorosul $i Tspanditul d-v.
ziar Adevdrul" randurilor mete, ca o lamurire a opiniei publice, si ca o demascare a miseilor si calomniatorilor de tot felul.
In ziarul Viitorul", organ de lamentatie al mitropolitului primat, a aparut aseara, odata cu darea de seama a dezbaterilor dela Sf. Sinod, si o informatie asupra mea, prin care sunt calomniat si jusultat in mod gray, si aceasta pentru a se forma in contra-mi un curent ostil, stiut fiind ca Luni, 13
Iunie, sunt chemat la Sf. Sinod, pentru a depune depozitiile mele in contra
mitropolitului Athanasle.

Printre altele sunt acuzat ca n'as fi studiat la drept, ea am fost exmatriculat si 'eh' sunt un escroc, de oare ce am anuntat o reprezentatie teatrala
in orasul Ploesti, reprezentatie ce n'a mai avut loc.
Acum iata adevrul: In anul 1908 m'am Inscris ca student la facultatea
de drept din Bucuresti; in 1909, am trecut primul examen, si de atunci arrk
parsit facultatea, pentru a rn dedich. unei alte cariere, in care mi s'au recunoscut aptitudinile de toate ziarele care apar la noi, fiind liber ca sa urmez
ori si and, stiinta dreptului, stiintele oculte ori limbile sanscrite....

www.digibuc.ro

295

P. S. Episcop al Romanului zice: D-1 Ministru a spus

Intr'o alta $edinta, ea si un criminal poate fi martur. Stirn CI
Domnul Hristos a fost rastignit pe cruce intre doi talhari si,unul
din ei a marturisit adevarul".
I. P. S. Presedinte declar incidentul Inchis", apoi zice:
Acum P. S. Episcop al Romanului va citi acele prti din scrisoarea fostului Mitropolit Parthenie, din care crede ca va scoate
probe pentru apArarea sa".
I. P. S. Sa Mitropolitul Prima cere sa se constate CA pentru

a doua oara este intrerupt In apararea sa".

I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedinte
zice: St Sinod a Incuviintat dej sa, se citeasca acele parti".
Sf. Sinod a Incuviintat dej SA.' se citeasca acele parti".

,;P. S. Episcop al Argesulut zice: hotarIrea s'a luat mai

dinainte".

J. P. S. Presedinte pune la vot dacd Sf. Sinod admite sg_

se citeasca".
I. P. S. Mitropolit Primat zice: Nu e majoritate".
.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedinte;

pune din nou la contravot, daca Sf. Sinod nu admite s se citeasca. Un singur vot. Deci Sf. Sinod a admis sa se citeasca".
P. S. Episcop al Romanului citeste urmiitoarele cuvinte din

scrisoarea autografd a fostului Mitropolit Parthenie catre I. P.

S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu:
...Vedeti dar, Ina lt Prea Sfintite, ca s'au svar$it multe
foarte multe
P$iri din canoane, cu votarea acestei legi
zice-se
organica a Sfantului Sinod si regulamentelor sale
de aplicare, Zed sa se fi gasit in Senat de cat un singur chiriIn toamna anului 1910, anuntnd o reprezentatie teatral in orasur
Ploesti, unde imi aveam domiciliul, m'am gsit in imposibilitate de a mai da,
de oare-ce cu doua zile inainte de data anuntata, am cAzut bolnav de apendicita, fiind operat chiar in Bucuresti de d. docbor Iacobovici dela spitalur
Coltea. Dupa doua luni de suferinta, am inapoiat unele sume persoanelorcari s'au prezentat in acest scop, si pentru rest, fata de elita orasului Ploesti,

de care sunt foarte bne cuncrscut, 'am angajat, ca sa organizez u reprezentatie ori si cnd aceasta imi va fi in putIntd.
Am raspuns la hisinuatiile Viitorului" numai pentru ca sa se stie, ca
de acl In colo nu ma va putea intimid nimenea, dupa cum au incercat sa
faca cu eroul dela Mitropolie, Tudorica Ionescu.
Multumindu-va pentru buna vointa d-voastra, v rog sa primiti stimate
d-le Director asigurarea respectului meu.
loan Beilescu-Oardii.

www.digibuc.ro

296

arh Prea Sfintitul Episcop al Romanului D. D. Gherasim Safpentrucs pe cei mai multi din fratii i colegii si Ii cufirin;
izvorlt, de sigur, din neImpliniprinsese cutremur si spaim5.

rea datoriilor lor chiriarhice, sau esirea din drepturi; iar Ina It
Prea Sfintia Voastr si cu colegul Ina It Prea Sfintiei Voastre de
la Moldova, cari puteati s v opuneti hotdritor, la atingerea
canonicittii administrative a Sfintei noastre Biserici Romne
Ortodoxe, nu ati voit s o faceti si nu ati voit, Ina It Prea Sfintite,

pentruc nu ati voit s Impiedecati implinirea dorintei, cei intime a d-lui ministru S. Haret, ca s de organizatiune nou ca
aceasta Sfntului nostru Sinod roman.
Vina dar cea mare, pentru stricarea i Inlturarea ornduelilor apostolice, canonice si icumenice, ce au existat In Biserica noastr Ortodox, de mii de ani, se datoreste, precum vedeti, absolut numai I. I. P. P. S. S. Voastre Mitropolitii Trei,
ca s nu zic mai
care pentru consideratiuni cu totul lumene
neprihnitd,
fr
mult
ati convenit, frg. gndire adnc6 i
mustrare de cuget 5i zdrobire de inim, pentru ca sd se sfrme
legea din 1872
cea canonic
s se Inlocuiasc cu aceasta
noua
mai aproape identic cu aceea a Domnitorului Alexandru Joan Cuza, de care am vorbit mai sus.
Atitudinea aceasta a I. I. P. P. S. S. V. V. m'a miihnit mult
cu at& mai mult, cu ct vd aduceti foarte bine aminte, cd v'am
imprumutat cloud brosuri ale Arhiereului Neofit Scriban, ca sd
cititi in ele argwnentele ce invocd aCest arhiereu, invdtat, consilent i zelos de drepturile episcopatului Sfintei noastre Biserici
Ortodoxe din Tara romneascd.
La aducerea inapoi a numitelor cdrticele, mi-ati ardtat si
m'a(i rugat s nu md supdr, cd fdcuserdti, in ele
pe ici, pe
colea
mai multe notite ce voiati sd le folositi si sd le citati la
desbaterile i votarea proectului deld anuntat, and ziceati cd
aveti sd-1 combateti cu hotdrire; pentrucd este dezastruos organizatiunei de piind acum a Sf dntului Sinod al Sfintei noastre Bisend Autocef ale Ortodoxe romiine de Rdsdrit.
Dar fiinded la votarea proectului in cestiune, Inalt Prea
Sfinfia Voastrd, vet aleseserti delft Mitropolit Primat, nu numai
cd nu afi mai fdcut uz de acele notite, ci afi primit sd fiti ales pentru votarea legei, chiar raportar al ei i sd susfineti cu vehementd
inddriire proectul ministerial; cu toate cd eu i cu alti prieteni

adevdrati, ce stiti cd v eram, v'am skituit, cu dinadinsul, sd

www.digibuc.ro

297

vii lepeidati de cinstea de raportor al legei aeesteia, pentrucei ajunge zilei rdutatea ei; si apoi nu sade bine nici guvernului, nici
Mitropolitului, fie chiar Primat, ca sd se facci acest lucru. N'citi
voit MO sel mii ascultati; $i n'ati voit pentrucd, precum imi spaneati, asci vd fusese invoiala la trateirile pentru alegerile de Mitropoliti; $i refuzeind acum de a Rai face pe raportorul, ar fi sei
dis dela inceput
intre guvern si
se provoace un conflict
Ina lt Prea Sfintia Voastrd, ceind ati fi obligat sei demisionati din
sarcina si cinstea de Mitropolit Primat ceeace spuneati, cd nu
sunteti hotdrit sci faceti cu Ma un chip.
Eu am ascultat in tdcere cele ce mi-ati spus si mi-am primit cdrtile inapoi, dar meihnirea m'a .euprins de atunci cu totul
qi tare mi-apasd inima si sufletul.
Acesta fiind adevrul lucrurilor, Ina lt Prea Sfintia Voastra, puteti vedea, ca In oglincla, In ce teribil pericol si In ce mare
necanonicitate
ca sa nu. zic nenorocire
ati aruncat chiar de

pe acum Sfanta noastr Biserica de Rasarit.

Pentru dovedirea necanonicitatei acestei legi, nu va mai
citez canoanele ce ati calcat, pentruca le cunoasteti si Ina lt Prea
Sfintia Voastra destul de bine. Pentru inlesnirea Ins si mai cu
seama, pentru luminare desvarsit, este mare trebuinta sa Va.'
aduceti aminte
si cu clinaclinsul
de- cuvantarea din Senat,
a Fratelui meu In Christos
Domnul
prea evlaviosul si prea
ortodoxul Episcop al Romanului D. D. Gherasim Saffirin, care
a vorbit ca un mare si priceput canonist, ca un mare si ravnitor
pastor sufletesc, care, dupa pilda Mantuitorului Christos, Isi
pune sufletul sat' pentru oi (Ioan X, v. M.
Dar, precum foarte bine stiti, glasul sau arhieresc, duios

$i curat, n'a fost ascultat, nici urmat; pentruca In Senat, ca si

'in pustiile Iordanului, cand este furtuna si -ant mare, nu se mai
poate auzi nimic ori cat de tare ar striga; asa si vorbele si striatele oratorilor se perd In zadar chiar dacd ele ar fi ale Siantului prooroc si Inainte mergator Joan Botezatorul.
Din aceast. pricin
de altfel temeinica
I. I. P. P.
S. S. V. V., impreun cu ceilalti P. P. S. S. Episcopi din Senat
ati ramas, cu totii, precum va' Ifiteleseserti, mai inainte, de partea Onor. Guvernului, care tinea, mortis, sa se voteze, cu grab,
proectul propus , chiar dupa cele ease modificni ce se fcuse,
pentru ca sa scoatd Episcopatul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe de pe temeiul Canonic si Sfant, spre a'l Indrum catre rewww.digibuc.ro

293

forme noi, care 'I va duce la viat noud, precum cu Ingmfare si

lipsa de gndire brbteascA si dreapt, se pretinde de cei interesati.
In realitate Ins, legea aceastd noud, as cum s'a votat ii

sanctionat, nu este dect un ghid Inseldtor, carele are s rtaceascd Sfnta noastrd Biseria. Ortodox, In cmpiile numeroase ale presbiterianismului cutezdtor si neinfrnat, care, neavnd In sine acea putere de unire si unitate, precum nici o conducere dreapt $i nesovitoare
fje In Consistoriul Superior
Bisricesc, fie In regula si vieata pastoral de toate zilele va
face pe preoti s alerge, cnd la dreapta, cnd la stnga, cnd
Inainte, cnd Inapoi, dup indemnurile ministrilor si politicianilor vremii, pn ce vor cde, mai toti, dac cumva n'au cAzut
inc pn acum: In turburarea constiinfri si in politica pdtinzasei
tot mai jos
de partid, care, vor aduce, de sigur, Injosirea
a Epjscopatului nostru
si mai mult
a prestigiului preotesc,
ce mai aveau pn acum, acesti slujitori ai altarului Domnului,
in societate.

Perturbatiunea aceasta, aruncat In inima si constiinta

clerului nostru, In genere, va atuce dup ea, Ina lt Prea Sfintite,

Intunecarea dreptei judeati; va aduce neIntelegeri si certe de

In
tot felul; imperechieri dusmnoase si zavistii diavolesti
ficare zi. Toate acestea vor fi urmate, In curnd, cu iutime ametitoare, de neincrederea In sine, In ai sdi si In aproapele. Toate
acestea vor scAdea, fireste, tot mai mult, sentimentul religios si
adevrata credint a crestinilor, In cele ale Sfintei Biserici. Desnkljduirea va IncununA opera fdptuit si va Inmult1 sinuciderile, dej prea zilnice 5i prea dureroase pentru oamenii de inima!
Oh! Dumnezeule Bune si Indurate! scurteaz-mi zilele,
ca sd nu vkl urmrile teribile ale acestei legi...

Crez dar, Ina lt Prea Sfintite, cA mai mare ru deck a

cesta, nu se poate face dreptei noastre credinte ortodoxe; dar
nici serviciu mai periculos si mai dezastros scumpei noastre
tdri, cea pn mai anii trecuti pasnic6 pn la dezinteresare criticabild de romnii, care vAd adevrul lucrurilor.
De aceea, v rog struitor, s luati aminte, si Ina lt Prea
Sfintia Voastr, ce stare de lucruri Infricosat s'a preatit si amenint cu furie Sfnta noastr Biseric Ortodox a Romanilor, si prin ea, si pe scumpa noastra Tail romneascd.
IPA rog din inima, s cercetati din nou cele fcute si sunt
www.digibuc.ro

299

acum cel putin.

sigur, cd yeti vedeh si va yeti Incredinta ca
alcdtuirea, mdestritd, a legei celei noui a Skintului Sinod, dar
mai cu seam, izeascultarea din Senat de glasul Pastorului de '
suflete, a adus dupd sine protestarea, din sedinta Sfantului Sinod, din 12 Octombrie a. c., ce a facut P. S. Gherasim Saffirin Episcopul Romanului sii pe care v'a citit-o, In fata d-lui ministru,
S. Haret si in auzul tuturor, cu glas puterniC si cu convingerea
pstoreasca., ca sa arunce, cum v'a aruncat: Anatema, caterisire

si afurisire, impreund cu certeirile (epitemiile) acolo coprinse.

Toate aceste blesteme arhieresti sunt foarte mari, grele
si Infricostoare, pentru tot cres.tinul credincios, dar mai ea
seamd pentru I. I. P P S. S. V. V. si pentru P P. S. S. Episcopi
si Arhierei, membrii cu totii ai Sfantului Sinod Roman.
Aceast protestare, sau mai bine zis, aceasta pdrare ortodoxd, puternicd si de vieatd ddidtoare a sfintei noastre biserici si credinte drept maritoare, fa% de episcopatul nostru roman, care a primit legea In cestiune si o urmeazd, eu am cetit-o
cu toata luarea aminte si am gAsit-o foarte documentata si
foarte demnd de Insemndtatea cauzei ce apara; de aceia o aprob cu totul 5i In toate prtile ei, felicit calduros 5i din toat
Celui In.
inima pe P. S. ei autor-si dau slava lui Dumnezeu
Treime Inchinat
Ca' s'a gsit, In sfarsit 5i la noi, In Sfanta
noastra Biserica Ortodoxa rornana, un Episcop vrednic 5i credincios, ca In timpurile-primare ale crestinismului (in crestere si
dezvoltare), and Impdratii pagani ai Romani lor, goneau cu tur"bare fioroasa Sfanta Biserica a lui Christos 5i trimete, dupA
plac si vointa, la munca. Infioratoare si Infricostoare, sute si
mii de crestini, precum sti-ti foarte bine, Ina lt Prea Sfintite, pentruca nu voiau pentru nimic Ir. lume
s se lepede de Sfanta
Tor credint in Stpanul si Dumnezeul lor ceresc
al tuturor
crestinilor, care este Domnul nostru Iisus Christos, a carui
slava se slavosloveste 5i de jngeri si de oameni 5i a cdrui impiird(ie nu va fi sliirsit..."

D. Ministru zice: I. P. S. Mitropolit Primat a cerut s aduceti originalul scrisorei d-lui Chiricescu 5i originalul cuponu-

lui primit dela Sunda. VA rog sa declarati daca puteti s le aduceti".

P. S. Episcop al Romanului zice: cuponul original al mandatului Il pot depune chiar acum".
www.digibuc.ro

300

I. P. S. Mitropolit Primat zice: rog WI depunh precum 5i

scrisorile d-lui .Chiricescu".

P. S. Episcop al Romanului depune la biurou cuponul

mandatului, apoi zice: CM priveste scrisorile, a chror fotografie
am depus-o, daca Sf. Sinod doreste s le ailA. In original, mh
voiu adresh din nou d-lui Chiricescu; nu stiu ce are sh. fac
-(1-sa; Inie Imi place sh cred Ca' mi le va de.

r" .

, I P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedinte,

zice: Aici nu e vorba de plcere, sunteti obligat sh le depuneti
In original. Dach nu le depuneti, atunci Sf. Sinod nu e tinut s le
a In consideratie ca acte ale procesului. Trebue sh tineti sow-teal de sgomotul produs In lume".
,,P. S. Episcop al Romanului zice: Tin socoteald de toate.
Cred ch mi le va de.
P. S. Episcop al Dundrei de jos zice: De orice act care
mu e origianl nu se tine socoteale.
D. Ministru zice: SA se constate, ch P. S. Sa a declarat,
ch le va cere 5i le va aduce".

In ziarul Adeveirul" No, 7813 din 12 Iunie 1911 (aprut

In ziva de 11 Iunie) citim:
Mitropolitul Primat incepe azi, inaintea Sinodului, apei-

area sa.
Dreptul de apdrare este sf &it si nu se poate lud nici unui
criminal.

Dar opinia publia este pe deplin edificatd asupea scandalului bisericesc si ori-care ar fi apdrarea primatului... scripta
inanent.
Prea multe chitanje a dat Mitropolitul Primat: a dat chi-

lanjd and a fost bolnav, a dat chitan(ei and a inzestrat pe o

prietend a lui, a dat clzitanjel chiar and a 'intervenit la streini
pentru a i se lud apeirarea; a dat, in fine, chitanjei cat si-a schimbat peirerile in chestiuni bisercesti pentru a se puted menjine in
scaun.

Ceind cineva are un asd dosar, in zadar mai inceara sd

reimeinei pe scaunul de primat.
Aceasta nu mai este posibil.

Prin urmare foarte rein a procedat Mitropolitul Primat

and s' a luat dupti politicianii cari l' au sfeituit sei nu demisioneze.

www.digibuc.ro

301

Cea mai favorabild solutie pentru acest prelat -ar fi fost,.

de sigur, demisiunea.
Acum insei situatia Primatului e asd de agravatd in ceit demisiunea lui din scaun ar fi cea tuai usoarei pedeapser.

In dimineata zilei de 13 Iunie 1911 au fost ascultati tref

marturi Intre cari si Printele D. Bnescu din R.-Vlcea. Acesta
a depus In mnile comisiunei o scrisoare dela sora Olimpia Vasilescu, prin care aceasta din urrn II roag" sa nu spund ce stie'
(Dimineata" dela 15 Iunie 1911).
Ace las ziar mai public urmatoarele:

Tin sei spun di s'au Matt interventii pe

Pr. Bdnescu.
kluge" mine, sd indulcesc situatia, ceirora le-am rdspuns cd nu
voiu spune dect adeveirul curat. In acest senz s'au feicut interventii pe ltingli mine de d-na Olimpia Vasilescu, a ceirei scrisoare
o depun Onor. Comisiuni, spre a se vedeet din ea cd eu eram cet
mai bun prieten al lor. Scrisoarea mi-a fost datei prin un copil at
meu, de ceitre peirintele arhimandrit Grigore Stoenescu, care.
vened dela meincistirea Dintrun Lemn".
Scrisoarea d-nei Olimpia Vasilescu".
had cevet din continutul scrisoarei d-nei Olimpia Vasilescu.,
Scrisoarea ocupei patru pagini:

Stimate Peirinte,
Lucruri
grozave la auzit, mi-a spus unchiul meu Grigore,
.
auzttt din gura Sf. Voastre. Md mir cum y'ati gdsit tocmai SI_
Voastrci sei le dati pe fat&

Sf. Voastrei $titi cd mi-ati fost ca frate si ati fost cel mat
intim prieten $i mai mult dec.& frate cu sotul meu.
Leisati pe altii sei arunce cu noroiu in mini, did stiti Celtam suferit cu el. Cred cd chiar dacd ati vdzut cevet cu ochii, nit
trebuid Sf. Voastr sei le areitati. Nu stiti ce zbucium este in sufletul meu. Las la Dumnezeu sei aleagd. Scu.zati cd v'am scris,
prea aspru.
(s.) Sor Olympia Vasilescu
Preotul anescu a declarat apoi cd.dup spusa cumnatului
&Au, Nicolae Chiriac, elev al Conservatorului, este chiar scrisuL
d-nei Olimpia Vasilescu.

Cu aceast ocazie, preotul Bnescu a declarat cd n'are sd_

se plng de Mitropolitul Primat, iar ct priveste pe Episcopui
www.digibuc.ro

302

de Roman, azi pentru Intaia oara l'a vazut In vieata si azi i-a
auzit Intaia oara glasul.
Eu nu am declarat decat adevarul, Intru cat altceva n'ayearn interes a spune" a Incheiat preotul Banescu si cere sa fie
iertat si de Comisiune si de Primat si de Sinod, Ca' a fost nevoit
sa reproduca Intocmai spusele decedatului preot Vasilescu, care
ar fi poate jignitoare pentru Mitropolitul Primat, ca de exemplu
calificativele In privinta prului copilului, etc.".

XLIIL
SEDINTA -DIN 13 IUNIE 1911 A SF. SINOD
(Monitorul Oficiar No. 110/1911, pag, 5345-5347).

Se citesc depozitiile marturilor ascultati azi dela orele 9

dimineata pana la 2 dup amiazi si anume depozitiile monahiei
Atanasia Stoenescu, ieromonahului Filip Florescu si preotului D.
Banescu, care pe lang depozitia ce a fcut, a depus si o scrisoare sernnata Olimpia Vasilescu, cu data de 10 Iunie 1911,
din monastirea Dintr'un Lemn".
P S. Episcop al Romanului citeste urmatoarea hartie pe
care ami o depune pe Biuroul Sf-lui Sinod o data cu anexele ei:

lnalt Prea Sfintite Proedinte,

Urmator poruncei Sf-tului Sinod, m'am Incercat si am pu-tut reusi sa-mi procur si am adus cu mine scrisorile originale
din 3 si 27 August 1899 ale I. P. S. Mitropolit Primat a D. A-thanasie Mironescu, pe atunci Episcop al Ramnicului Noului
Severin, adresate D-lui Dr. Const. Chiricescu de ctre I. P. S.

-S 9.
1) Iata scrisoarea P. S. Sale catre D-1 Chiricescu:
Chiricescule,
Sf. Sinod neputnd pune baze pe, documente fotografiate, ci numai,,pe documente originale, in procesul canonic ce se pertrateaza, fi bun 1
,,pune-mi la dispozitiune scrisorile originale dela 3 $i 27 August 1899 ale
I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, pe atunci Episcop
al Rdmnicului Noului Severin, scrisori adresate D-Tale de ctre I. P. S. Sa,
obligndu-ma a Ti le restitul.
Cu arhiereasca binecuvntare

t GERASIMU al Romanului
12 lunie 1911, Bucuresti.
Originalul acestei scrisori a fost depus pe biuroul comisiunei de jude.cat a corpului didactic secundar $1 superor, de ctre D-1 Dr. C. Chiricescu.

www.digibuc.ro

303

Le depun odata cu aceasta, respectuos rugandu-vd sa mi

se restitue spre a le Inapoia D-lui Chiricescu, care mi le-a pus
la dispozitiune numai cu aceast conditiune.
Profit cle aceastd ocaziune ca sa rog pe Sf. Sinod sd binevoiascd a tine seamd de rugdmintea mea de a se face lumind,
prin Parchet, asupra mrturisirilor fcute, sub jurmnt, de
marturii: Tudoricd Ionescu 5i Olimnia Vasilescu.
Nu md indoesc ca Sf. Sinod va binevol a satisface si cererea facutd de mine ca sd fie chemati ca marturi: D-1 Alexandru Mavrodi, ca reprezentant al ziarului Adevdrul", spre a face
cu_venita dovadd materiald In privinta autenticittei epistolei
publicat In facsimil In No. dela 9 Iunie a. c., al numitului ziar,
cum 5i D-1 C. Constantinescu, care In nenumrate rnduri a
declarat a 5t1, cd Domnisoara Maria Constantinescu a trdit In
reltiuni condamnabile cu I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu.

Cuponul original al mandatului postal, cupon dat mie de

D-1 farmacist Sunda, In fata Onor. Comisiuni a Sf-lui Sinod,
I-am depus pe Biuroul Sf-lui Sinod, In 59dinta dela 11 Iunie a.c.
13 lunie 1911, Bucuroti.
t GERASIMU Episcop al Romanului

Cererea se refuz 5i de astd data', cu formula adoptatd

ad-hoc.

I. P.2S. Mitropolit Primat declard, cd primeste hotrlrea

Sf-lui Sinod" si-si continud apdrarea 1).
1) Sub titlul In aiunul sentintei.
Primatul nu reusote sa se apere",
ziarul Adevarul" din 15 Iunie 1911, publicA urmtoarele:
Inainte ca mitropolitul primat sa-si fi continuat apararea, dimineata

de eri a fost rezervata ascultarei unor noui marturi, propusi in cauzl de

catre Episcopul de Roman.

Unul dintre acesti marturi, preotul Bnescu, a factit o importanta

marturie, depunnd, in acetals timp, pe biuroul Sinodului un foarte pretios
document. E vorba de o alta scrisoare a Olimpiei Vasilescu, prin care aceasta apel la numitul preot sd nu divulge tot ce stie asupra legaturilor dintre
aceastl soil- de caritate si mitropolitul primat.
Dac autenticitatea acestei scrisori se dovedeste, nu e greu de preSupus cat de mult vor cnt5r1 In cumpana dovezile materiale, aduse improtiva primatului. Cu toate bunele volute din lume, scrisorei acesteia pe de-a

www.digibuc.ro

304

XLIV.
SEDINTA DELA 14 IUNIE 1911 A SF, SINOD.
(Monitoral Oficial" No. 110 1911, pag. 5347-5350).

Se comunicA dela Biurou suplica D-lui Dr. I. Cornoiu,

profesor la facultatea de teologie, prin care roag a se dispune
sa se Ind cea mai Intins cercetare spre a se (loved de unde
a iesit declaratiunea ce o face d. Chifu, I. P. Sfintitului Mitroo surna
polit Primat, cA ar fi luat dela d-sa (si dela altii
intregul semnata de catre Olimpia Vasilescu, nu i se poate da alta interpretare, de cat aceea care reese din cuprinsul lamurit al scrisorei inssi. Or,
din Intreg cuprinsul, reese clar, pentru toti cei cari vor sa vada, ca relatiunile dintre primat 5i Olimpia Vasilescu nu au fost tocrnai de natura duhovniceasca.

De altfel, In apararea, sa, mitropolitul cu o abilitate care nu ne surprinde, ocoleste, prin cat mai =He vorbe 5i mai multe haze, chestiunea documentelor produse Impotriva sa. Si, cu toate acestea, documente, unele
mai compromitatoare de cat altele, chitante de tot felul, ni se pare ca nu an
lipsit din dezbaterile procesului sinodal.
Dar, ceeace e si mai ciudat Inca, e cealalta parte din sistemul de aparare al primatului.
Neavand ce sa opuna tuturor chitantelor 5i documentelor, cari i-au
facut situatiunea imposibila, mitropolitul, facand un apel deghizat la bunele
sentimente ale adunarei sinodale, invoaca In acelas timp prescriptia pentru
faptele de cari e azi formal acuzat cu dovezi materiale indiscutabile.

Pentru ce ma acuzati azi, Intreaba primatul, de fapte ce as fi saN4rsit acum 12 aini? Si dupa ce adauga ca atunci nu era mitropolit, cere sa
i se dovedeasca un singur fapt in sarcina sa de and i s'a Incredintat demnitatea de primat.
E cel putin curios sistemul acesta de aparare, pentru ca, daca faptuI

a fost savarsit, vina e aceiasi, indiferent de timpul care a trecut intre savarsirea si descoperirea faptului incriminat. Un criminal care a savarsit o
crima, tot criminal ramane o vieata intreaga, indiferent daca si-a priimit
sau nu pedeapsa la vreme.

Si, apoi, In materie de canoane si de morala religioasa, nu se cunoaste prescriptie pentru cel care a pacatuit. Ash fiind, faptele dovedite In
sarcina mitropolitului, nu scad cu nimic din vinovatia celui care le-a savarsit, daca au fost denuntate de abia azi. Ceeace intereseaa In speta, e
ca primatul s'a facut vinovat de asemenea fapte dupa ce fusese hirotonisit
arhiereu, care este cea mai Malta' treapta bisericeasca. Prin urmare, astazi,
ca si atunci, e pasibil de judecata arhiereasa-a carei severitate nu are s
fie co nimic redus, pentruca faptele azi In judecata au fost savarsite cu
ani In urm.
Invocnd prescriptia sub o forma sau alta, mitropolitul primat nu

www.digibuc.ro

305

oarecare pentru a tipri o brosurd doveditoare de plagiat, de

oarece d-sa nu stie s fi dat d-lui Chifu nici o sum; ceqace de
altfel se vede c singur dezminte declaratia ce a dat".
Se va ave In vedere, punndu-se 5i aceasta la acte".
1. P. S. Mitropolit Prinzat zice, cu privire la cererea d-lui
profesor Dr, I. Cornoiu, eh' I. P. S. Sa poate sa dovedeascd cu
acte, de oarece declaratia de care 4 vorbit In aprarea L P. S.
'Sale nu i s'a fcut de acel domn, singur, c mai er de fat Inc o persoan, care poate s mrturiseasc spre a se verifia
adevrul celor afirmate de I. P. S. Se.
Se poate dovedI, c prima declaratiune a d-lui Chifu a fost

smuls prin Inselkiune 5i coruptiune, de fat fiind la I. P. S.

Sa, d. Diculescu, la care se ref er I. P. S. Sa frd a-1 numb cki
nu-i dede mna.

Autoritarismul 1. P. S. Sale era atta de covrsitor In at

1. P. S. Mitropolit al Moldovei i Sueevei, proedinte, frd a con-

sult pe Sf. Sinod, zice: Sf. Sinod i act de declaratia I. P. S.

S. Mitropolitului Prjmat". Nimeni n'a fcut vre o obiectiune!
fate dect sa se acuze singur, de oarece isi recunoaste indirect si vinovatia
si autenticitatea documentelor, pe cari ocoleste sa le discute serios.
Mai este, insk si o alta parte caracterdstica apararea primatului.
Pnt in prezent nu a incfraznit sa formuleze o singura, acuzare precisa improtiva episcopului de Roman, care si-a motivat ash de bine, cu declaratiunile fostu1u i actualuluf ministru, la cari se adaug hotarirea Sinodultti,
actul 1e razvratire improtiva legei sinodale. Guvernul i adunarea sinodala
recurcoscnd necanonicitatea legei, gestul prelatului dela Roman a lost de
mai inainte justificat.
Dar daca nu a cutezat sA acuze direct, primatul a facut in schmb
insinuari si aluziuni rautacioase, tocmai pentruca nu pute veni cu nici o
dovada materiall improtiva episcopului.
Situatiunea unuia si a celunalt e, grin urmare, vadit deosebita. Pe
and improtiva episcopului de Roman nu a ramas un singur cap de acuzare,
in contra Primatului stau neclintite toate invinuirile ce i s'au adus, far sa fi
gasit pna acum mijlocul de aparare. Nu eSte admisibil ca un Inalt prelat,
caruia i s'au adus asemenea grave invinuiri, s4 fac apel, drept unit mijloc
de aparare, sau la prescriptie sau, in ultim instantk la mila celor din tribunalul bisericesc.

Fapte de asemenea natura nu pot fi judecate cu mul, fiindc6 in jot

nu mai esfe persoana mitropolitului primat, ci demnitatea 5i prestigiul bise
ricei, care nu mai poate admte in fruntea sa un asemenea conduator...
(s.) Alex. Mavrodi
Documente-Apgrare.

20

www.digibuc.ro

306

I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, care, In

sedinta Sf-lui Sinod dela 7 Iunie 1911, zicek referitor la deciziunea In privinta conexrei proceselor: cu mirare vdd, cd deciziunea ludic- de Sf. Sinod este semnatd de toji membrir) Sfntului Sinod, a avut grija neadormit ca s-si tot strng rndurile, venind In de aproape contact cu acei cari 11 judecau.
Proba ne-a dat-o P. S: Episcop al 1-1u$ilor, In sedinta dela
14 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod, mrturisind a In dimineata acelei
zile a avut o Intrevedere misatoare cu I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, si cere sb." se treacd In sumar"
(Monitorul Oficial" No. 110 1911, pag. 5348, coloana III).
I. P. S. Mitropolit Primat a rugat pe Sf. Sinod s6 facd lumin cu privire la chestia de ce boal a murit copilul sotilor
Vasilescu 2)..., s" se cerceteze ct mai neIntrziat la Spitalul Filantropia..., Sf. Sinod s" delibereze singur asupra acestei cereri

a mea, fAr asistenta d-lui ministru al cultelor, care nu poate

1u parte la deliberdrile judecAtoresti, dupd canoane".
Dupd ce P. S. Episcop al Dundrei de jos zice, ca I. P. S.
Mitropolit Primat merge din zi In zi contrazicndu-se, c poate'aceasta se datoreste stdrei sufletesti de enervare In care se
afl, ca trebui ss crute Biserica de acest scandal ne mai pomenit, CA aceasta se datoreste firei combatante a I. P. S. Sale,
cd nu trebui. s ajung lucrurile pna aici

Impdcati-v si s."

1) Monitorul Oficial" No. 109/1911, pagina 5300, coloana

2) Ziarul Diminea(a" dela 15 Iunie 1911 raporteaza astfel o parte din
interogatoriul marturului Preot D. Banescu:
Primatul.
De imde Vie cucernicui =trier, sau ce medic expert i-a
corm:deaf cd pruncul neiscut din nelegiuire... pardon (V aci Primatal se indreaptil) din pdrin(ii Vasilescu, a murit de boala pe care o spune marturul in
scrisoarea dela 31 Mai?
Pr. Bnescu.
Adic unica scrisoare: Raspund: mi-a spus preotul
Vasilescu dupd Viinta ce aver) dela sotia sa din Bucuroti, wide neiscuse".

In Monitorul Oficial" No. 110/1911, pagina 5348, coloana III citinu-

I. P. S. Mitropolit Primat spune cum a observat, ca reporterii dela ziare

ascultau dela o fereastra depozitiile pe cari le fceau marturii (sedinta din
14 Iunie 1911 a Sfntului Sinod).
31 D-1 Ministru C. C. Arion a zis, in sedinta Sf-lui Sinod din 14 Iunie
1911, relativ de I. P. S. Mitropolit Primat): I. P. S. Sa priveste astfel lucrurile din calizA c se afl Intr'o stare de excitatie, de enervare" (MonitorulOficial No. 110 1911, pag. 5348, col. II). Iar in edinta din 15 Iunie 1911 a

www.digibuc.ro

307

isprvim o datd.' cu acest scandal public", Sf. Sinod decide ca

D-I Ministru s asiste le deliberdri si cd numai d-sa poate s fac, prin politie, cefcetare la spital.
. D. Mjnistru zice: rog a mi se art in depozitiuni anume
'de ce spital s'a vorbit si In ce conditiuni sa nscut si a murit
acel copil".
P. S. Episcop de Roman zice, c ar fi bine s se citeascA
depozitiunea").

P. S. Sa Arhiereu Calist citeste depozitiunea $i se Onstatii cd In acea depozitiune nu este vorba nici de spitalul Filaniropia, nici de vre un alt spitat Sedinta se ridic".
De unde va fi scos I. P. S. Athanasie Mironescu vorba de
,,Spitalul Filantropia"!?
In sedinta din 15 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod, I. P. S. Mitro-

polit Primat Athanasie Mironescu s'a ocupat de pretinsele uneltiri" ale D-lui Dr. C. Chiricescu In contra I. P. S. Sale. I. P.
S. Sa azuse In vultoare si Wed intocmai ca omul prins in un
vtirtej; acel om nu se aga(d el $i de un pai, de fried sd nu s
'nnece, fdrd/a-'$i &I seama ce neidelde poate aveci intr'un sprijin
atilt de slab?"1). De aceea D-1 Ministru C. C. Anion a trebuit s

intervin si s zie: VA rog I. P. Sfintite s v aprati In contra documentelor care s'au adus"; iar I. P. S. Mitropolit Primat

Athanasie Mironescu a rspuns: M apr cum m pricep"

(Monitorul Oficial" No. 110/1911, pag. 5351, coloana III).

Ziarul Adevdrul" No. 7817 dela 16 Iunie 1911 produce

,,dovada materiald a scrisoarei d-nei Olimpia Vasilescu" sub

titlul: Ce a$ fi spas la Sinod. Un nou document", astfel:
In numrul ziarului nostru dela 9 Iunie am publicat, In
lacsimil, o scrisoare a d-nei Olimpia Vasilescu adresat Mitropolitului Primat Athanasie. Scrisoarea aceia, prin cuprinsul ei,
Sf-lui Sinod, D-sa a zis: In momentele dureroase prin care trecem, I. P S.
Mitropolit Primat a dep$it cte odata limita" (Monitoral Oficial No. 110/
1911, pag. 5350, col. II).

1) Aceste cuvinte subliniate sunt proprii ale I. P. S. Sale. Ele se ci-tesc in Raportul pe care I. P. S. So_ 1-a fcut in anul 1905 In contra D-lui
Dr. C. Chiricescu $i pe care Sf. Sinod 1-a inregistrat la No. 171/1905, Raport
_De care I. P. S. Sa a trebuit sd-I retragli in urma raspunsului oficial cu No.
102/1905 dat de D-1 Chiricescu.

www.digibuc.ro

308

face marturie vaclita In ceeace priveste natura relatiunilor dintre Primat si aceasta doamna.

Publicnd scrisoarea, ne luasem In acelas timp angajamentul s facem dovada materiala a autenticittii scrisorii d-nei
Olimpia Vasilescu, dac, din imprudenta, s'ar pune la Indoiala.
aceasta autenticitate..

De si scrisoarea In chestiune erh adresata Primatului,

lucru fr Indoiald dovedit cu sigiliul postei de pe plicul scrisoarii,
In Sinod s'au facut oarecari rezerve chiar si asupra
destinatiunei scrisorii publicate de noi.
Pentru Inlaturarea ori-carei Indoeli, episcopul de Roman
a crezut nimerit sa propuna Sinodului citarea ca martur a subsemnatului, pentru ca In numele ziarului sa fac dovada materiala
la care ne angajasem.

Sinodul, Insa, a respins cererea Episcopului de Roman,

pentru motive cari privesc, de sigur, tribunalul bisericesc. Cum
nu dela noi a pornit ideia de a fi citati la Sinod, cleciziunea aceasta ne este indiferent. Dar, nu putem privi cu aceiasi indilerenta Indoiala care s'a pus In ceeace priveste autenticitatea
scrisorii d-nei Olimpia Vasilescu.

Aceasta e o chestiune care ne priveste si pe care datori

suntem s'o lamurim opiniei publice, fr ca pentru aceasta
gsim necesare garanfiile omoforului" dela Mitropolie; dim
potriva. Avem obiceiul, care displace unora s dovedim afirmatiunile noastre si, In aceast chestiune ca In toate celelalte, ne
grabim s o facem.
Fac-similele alaturate, prin comparatie, socotim CA nu
mai lasa umbra de Indoiala Ca' scrisul de pe plicul scrisorii adresata. Mitropolitului Primat si scrisul din carta postaid, semnata
In Intregime Olimpia Vasilescu", e nelndoelnic unul si acelas.
Expertiza grafica, pe care am avut grija sa o facem Inainte de publicarea documentului, confirma aceasta;
de altfel,.
lucrul e vizibil pentru oricine si-ar da osteneala s compare forma literilor din carta postal, cu aceia a literilor de pe, adresa
Primatului.
Carta postala, pe care o dam ad. In fac-simile, a fost adresata de catre d-na Olimpia Vasilescu unei croitorese, ale
crei nume si adresa sunt foarte vizibile. De altfel, mania cuvintelor franceze, se observ si In acest document, In care semnatara se intereseaza dacd taiorul" a esit bine.
www.digibuc.ro

309

si mai poseCu publicarea acestui singur document,

dAm si altele
credern cA dovada materiald a autenticittei
scrisorii d-nei Olimpia Vasilescu e, de data aceasta, pe deplin
facuta. In tot cazul opinia publicd va ave s judece asemanarea scrisului si, din comparatia ce se va face, suntem siguri cA,
dac Indoiald a fost, e azi de deplin Inlaturatd.
De altfel, tocmai pentru a Inlesnl comparatia, am reprodus din nou, alturi de carta postald, si adresa primei scrisori.
Acestea le-as fi spus la Sinod si aceasta e dovada mate-

riald pe care aveam s'o fat. Si, cu aceasta, in ajunul sentintei

tribunalului bisericesc, socotim chestiunea In totul lAmurit.
(s.) Alex. Mavrodi.

Ace las ziar cu No. 7818 din 17 Iunie 1911 publicA urmAtoarele:
SE ACUZA SINGUR

Prin gesturi deplasate, primatul si-a fcut o situatie imposibil

Sentinta In procesul sinodal, care era asteptatd pentru

azi sau maine cel mai trziu, a fost din nou ainnatd, din cauza
atitudinei Mitropolitului Primat, care n ultimele doug zile, a adoptat tactica de a pune In Intrziere lucrAtile Sinodului.
Drept ori-ce apdrare, Primatul a ales calta incidentelor
deplasate, In aprecierea cArora tribunalul bisericesc e silit s-si
piardA zilnic o bunA parte din vreme.
Ultimul incident si cel mai deplasat al Mitropolitului, a
lost acela nrin care cerea, nici mai mult nici mai putin, ca miMstrul cultelor sA nu mai aziste la dezbaterile procesului sinodal. Unei asemenea absurditAti, i s'a fAcut, bine Inteles, primirea
cuvenit si de cAtre Sinod si de cdtre ministru. De altfel, d. C. C.
Arion a avut si grija sA punA In vedtrea Mitropolitului CA, din is-

toria bisericeasca si din canoane, reese lmurit cA statul a fost

totdeauna reprezentat In Sinod. Si, adevArul este cA. nici nu ar
pute fi altfel, catA vreme biserica e la noi institutie de stat, care
functioneazA sub controlul direct al ministrului cultelor.
N

In fond, Insd, incidentul ridicat de Primat a fAcut mai

mult impresia unei sicane, la care recurg de obiceiu micii avocati dela judecdtoriile de ocol, cari pledeaz cauze de mai Inainte perdute. CA aceasta e impresiunea pe care a facut-o chiar
si asupra judecAtorilor din adunarea sinodal, dovada e In Inwww.digibuc.ro

310

sasi atitudinea Episcopului Nifon. Acesta, do prieten aI Mitropolitului, a protestat In contra atitudinei Primatului, ameninrand cu demisia In cazul In care ar cdntinta sistemul sdu de aprare. Si Episcopul Dunrei de jos si-a executat amenintarea,
prsind 5edinta, pentru a nu reven1 decat dupd multe inzistente.

Gesturile acestea deplasate, cari fac dovad de Mutate,

au indispus 5i mai mult Sinodul Impotrivd-i, judecdtorii bisericesti neIntelegand s fie terorizati de ctre Primat.

Cu toate acestea, Mitropolitul si-a continuat eri aprarea, recurgand la acelas sistem, care -nu face decat s-1 acuze si
mai mult, Intrind dovezile Episcopului de Roman.
Scrisoarea d-lui Chiricescu, pe care am publicat-o si noi
In fac-simile, a fcut obiectul discutiunei din aprarea de eri a
s fi Incercat cel puPrimatului. Dar, In loc sd o fi justificat,
Mitropolitul nu a fcut deck s'o confirme
Iin o justificare,

mai mult, atunci cand, drept ori-ce aprare, a discutat dacd a

lost cinstit sau nu gestul d-lui Chiricescu, divulgand scrisoarea
intim ce-i adresase cu ani In urmd. Sufleful d-lui. Chiriceseu,
prietenia d-sale, caracterul profesorului dela teologie, au fost
rand pe rand discutate si criticafe de cdtre Primat. Si pe msurd.
ce a discutat mai mult gestul d-lui Chiricescu, In aceiasi msufd.

Primatul confirma prin chiar spusele sale, intreg cuprinsul

scrisorii.

Cu un cuvant, Intreaga aprare de eri, nu numai cd nu a

servit Primatului, dar i-a Ingreuiat si mai mult situatiunea, care
de altfel, nici Inainte nu era de invidiat. Incercand sd se apere,
prin vorbe si fraze mestemite, prin ocolirea voitd a adevrului si documentelor produse In Sinod, Primatul s'a acuzat singur, motivand astf el si mai bine o sentintd de mai Mainte condamnatoare. Si, aceasta, pentru cuvantul mult prea simplu c,
dacd ar fi
ori cat de reprobabil ar fi gestul d-lui Chiricescu,
si
Incd
aceasta
nu ar
sd se admit prerea Mitropolitului,
scdea cu nimic din gravitatea vinovdtiei Primatului
(s.) Alex. Mavrodi.
Pe pagina a. treia a aceluias ziar 'citim urmtoarele cu privire la cele petrecute In sedinta din 16 Iunie 1911 A Sf-lui Sinod:
...Primatul.
Mentin in totul acuzatia adusii arhimandritalui Scriban, care de altfel seamnd in totul cu Neofit Scriban,

care nici acela n'aved caracter.

www.digibuc.ro

311

Ace la a murit si mortii nu pot fi acuzati.

Episcopul Nifon intervenind in discutie intreabti pe
Mitropolitul Primat: Dacti aveati ascl parent de arhimandritul
Scriban de ce raft mentinut in directoratul seminariuhfi?
D. Ar.ion.

Primatul: Nu intrd in deprinderea mea st schimb astfel directorii de scoli.

Si adrestindu-se Episcoputui Nifon, l'a apostrofat cu urmdtoarele cuvinte:

Vat ttigdduesc dreptul sit' vorbiti, cdci si P. S. Voastrd

sunteti in intelegere cu catolicii si cu dusmanii ceilalti oi bisericei.

Episcopul Nifon: Dacd voiu spune tot ce stiu si tot ce pot

sii spun de I. P. S. Voastrd, se va veded greutatea piicatelor ce vd apasd.

Primatul: Dacti P. S. S. Episcopul Nifon, se poartd

aStfel, atunci va veded ce pot face $i eu.

D. Arion: Protestez in contra acuzatiilor ce se aduc

unui Episcop al Ttirei in Sinod, cd ar fi in intelegere cu cotolicii
$i cu dusmanii bisericei noastre. Rog pe I. P. S. S. Mitropolitut
Primat sei se calmeze si sti nu aducd asemenea acuzatiuni cari
constitue o insultd pentru intreaga bisericd.
Amintesc I. P. S. Sale, cd atunci cand P. S. 'Episcopal' de
Roman a Idsat sti se inteleagti cd I. P. S. Sa ar fi prietert cu d.
M. Teodorian si ca atare ar fi in legdturd cu catolicii, de asemenea am protestat.

Am spus cd nu se poate cd un Mitropolit sd fie prieten

cu dusmanii bisericei noastre.
Rog pe I. P. S. Sa sd retragd cuvintele pe cari le-a pronuntat.

Primatul: Wu retrag nimica.

Se naste un mare tumult. Ina ltii prelati intervin pe Idngd
Mitropolit sd retragti cuvintele adresate Episcopului Nifon.
Mitropolitul Pimen : Nu pot permite sti se aducii astf et
de acuzatie unui Episcop si ca atare suspend sedinta.
Aceleasi hIcruri le relateazA si ziarul Minerva" No. 897
din 18 Iunie 1911, cum si alte ziare ce au aprut atunci.
De-al de acestea nu s'au trecut nimic In sumarele sedintelor
Sf-lui Sinod, Cci asa s'a convenit. De altfel acele sumare sunt
prtinitoare, cci pe cnd as numita aprare" a I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu este reprodusA din quvnt In
www.digibuc.ro

312

cuvnt, as cum a fost citit, apsrarea P. S. Gerasimu Saffirinu

Episcop al Romanului este foarte palid si foarte incomplet reprodus. In sedinta Sf-lui Sindd din 15 Iunie 1911 s'a si remarcat lucrul acesta; iar In cea dela 16 Iunie 1911 s'a decis ca aprrile s se publice aparte in extenso" (Monitorul Oficial No.
110 1911, pag. 5353, col. JII), ceeace nu s'a adus la Indeplinire,
cu toate c P. S. E p is cop al Romanului si-a depus toat aprarea In scris, In sedinta din 22 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod.

Ziarul Adeveirul" din 17 Iunie 1911 d urmtoarea inf ormatiune privitoare la marturul Tudoric Ionescu, care, dup ce
mrturisise a revenit asupra depozitiunei fcute:
D. Seirdteanu, procuror general al Curtei de apel din Capitald, a continuat astdzi anclzeta in chestiunea marturului Tudoricd lonescu.

Acesta a fost adus dela Ploesti si intrebat de cdtre procurorul general de ce a revenit asupra declaratiunilor ce feicuse
inaintea Comisiunei Sinodale; el a areitat di revenise asupra declaratiunilor sale, hind speriat de ameninteirile Primatului.

Tudoricd lonescu a scris si predat procurorului general

o declaratiune formalei prin care mentine in intregime cele cuprinse in declaratiunea ce o Meuse preotului C. D. Vasilescu,
ca si cele sustinute inaintea Comisiunei Sinodale.
Dupe's ce a dat aceastei declaratie, Tudoricei lonescu a plecat la Ploesti.
Acelas ziar, cu data din 20 Iunie 1911, publicd, In fac-simile, o parte din declaratiunea lui Tudoric'd Ionescu, vizat de
D-I Procuror General Srleanu la 14 Iunie 1911, Insotind-o de
urmtoarele rndurl:
Am vorbit pe larg de anchefa fcut de Procurorul General al Curtei de Apel din Bucuresti, in chestiuna depozitiunilor Matte de Tudoric Ionescu Inaintea comisiunei sinodale.
Tudoried lonescu a mentinut Ia Parchetul General declaratiunea fcut Inaintea Comisiunei Sinodale si care e identic
cu acea fcutl de dnsul in fata preotului C. V. Vasilescu si pe
care acesta din urm a prezintat'o de asemenea Procurorului
General.

Iatd, in facsimile, o parte din declaratia lui Tudoric

Ionescu.

IDeclaratia sun astfel:

www.digibuc.ro

313

Declaratiune,
Eu sub-iemnatul fost frate de obste in mandstirea Cozia
din judgul Villcea, intre anii 1900 $i 1902 declar cele ce urmeazd: in vara anului 1901, venind P. S. Episcop Athanasie Mironescu ca sd se curariseascd prin Mile dela Ctilimtinoti si Govora $i stabilindu-se cu domiciliul in monastirea Cozia, unde imi
faceam asaultare, ma pomenesc intr'una din zile cu fratele Petre
N. Bobe$, actualmente fecior in casil la Mitropolitul Athanasie,
cd-mi zice: Frate Tudoricti, du-te de serveste la masii asttizi c4
eu am treabei la buctitrie. La aceast vorbd am intrebat de ce

sa servesc eu la mas. El mi-a rtispuns cd: P. S. Episcopul aWind plcere cum servesti te chiarnd pe freitia ta.

De atunci i-am fost de aproape slujitor la tot ce privid

serviciul din nduntrul casei, asa cd II puteam cunoa$te mai mult
ca un pdrinte taate secretele vigil sale.

Chiar de aid l'amvcizut in ochi, l'am vdzut vesnic insotit de o darnd care se numid Olimpia Vasilescu si pe care P. S. o
recomandase in mandstire ca nepoata sa. Cu dansa petreced adesea ori, veneau amtindoulinsotiti cede odatti la masd de staretu Damaschin Popescu II, ii serveam si le umpleam cupele cu
vin cam dese ori. Ba Inca, uneori dupti nitel chef aveau pleicerea
de a cant ingerasul a strigat. Cu aceia$i darnel pleca in trdsurd
spre Bane Ctilimnesti si Govora. Se mai duceau impreund la

plimbare pe =Nil Cozta din fata mndstiril Turnu la punctul

numit Isvoru, uncle fdceau baie.

Intr'una din zile nu mi-aduc aminte bine ziva, dar $tiu

cd er o zi de yard, cand P. S.-se stabiled act la Cozia, de unde
plecci la Mile sus zise am numeirat dupa ordinul P. S. Athanasie
rufele sale, cu scop s le (led la spdlat...
De acl incolo, Tudoricti lonescu dic o sumti de amdhunte
asupra boalei de care suf ere Primatul, ameinunte imposibile de
reprodus. De altfel, cum am mai zis, textul acestei declaratii e
identic cu acela predat Procurorului general in ziva de 15 lunie
cor., si care fiind Inainiat Sinodului, d. C. C. Anion, ministrul
cultelor a cerut ca s nu figureze nici in dosarele Sinodului, din
cauza grozdviilor ce coprinde.
Declaratiunea se termina cu aceste cuvinte:
Atatea avnd de zis si nimic dealt adevtir, rog pe bunul
Dumnezeu de a-mi ingddui f ericirea ca ell maw pe St. Cruce si
www.digibuc.ro

314

rninile pe piept s jur si set declar toate acestea pe care le subscriu i pe cari chiar le trimit preotului C. D. Vasilescu care
dupd jurnale am vdzut cd vred Sd scape Sf. noastrei Bisericd de
desfrdnati cii Athanasie Mironescu; i sei se foloseascd ii dam
dreptul de aceasta a mea declaratie scrisd, cu gndul sei md pue
pe mine ca martur aleiturea de toti ceilalti.
22 Aprilie 1910.
(s.) Tudoricd Ionescu.

In aprarea" pe care $i-o fce I. P. S. Athanasie Mironescu In sedinta din 20 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod, zice: anul
trecut cnd a venit chestiunea dacA apelul In contra sentintelor
de caterisire trebue s se fac direct In Consistoriul Superior
sau la Sf. Sinod, s'a decis pe baza art. 30 din lege si pe baza
Sfintelor Canoane, c1 trebue a se face la Sf. Sinod".
P. S. Episcop at Romanului zice: Nu suntem noi In drept s
interpretm legile Statului, ci suntem datori s le aplicm". I. P.
S. Mitropolit Primat aducnd aminte legturile de alt dat
dintre amndoi, P. S. Episcop al Romanului zice: Prietenia e
prietenie, si dogma e dogmd. Prieten 'mi-e omul, dar mai prieten mi este adevrul Domnului" (Monitorul Oficial" No. 111/
1911, pag. 5388, col. Il).

In sedinta din 21 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod, P. S. Episcop

al Romanului a vorbit, dupre Monitorul Oficial") de trei ori,
zicnd:

1) ProbA Ca' este as, cum zice P. S. Episcop al liusilor,

este Ca' am zis la urm atunci: Plec de aici rugAnd pe Sf. Sinod,
a face s se pund Sfnta noastr Biseric pe bazele canonice $i

dogmatice. Pe ciiie as mai fi rugat, dacd as fi rostit anatema

asupra tuturor membrilor Sf. Sinod? Cum as fi putut pe de o
parte s le arunc anatema, iar pe de alta
rog a pune Biserica pe bazele canonice si dogmatice?"

2) Vdd cd la Inceputul sumarului se zice, c I. P. S Mitropolit Primat a multumit Sf-lui Sinod Ca' a Incuviintat prea intelepteste, ca prima invinuire s" fie considerat chestia de erezie.

Dar P. S. Sa $tie, c -nu s'a hoffit de Sf. Sinod aceasta; ea' P.

S. Sa a cerut s se i In ordinea-cum au fost puse In prile fcute
1) No. 111 1911/, pag. 5389.

www.digibuc.ro

315

de 13. S. Sa, 6.'6 ash porunceste canonul 139/134 cartagineanIn sumar se zice, c i s'a dat cuvntull. P. S. Sale sh-'si continue al:di-area, e prea larg si acopefit, trebue a fi precizat, ch nu
s'a hothrIt de Sf. Sinod cu ce chestie sh Inceaph si regulat este
sh se urmeze ordinea prilor as. CHM au lost puse de P. S. Sa"..
3) S'a zis ch I. P. S. Mitropolit Primat poate sh Inceap
apkarea cum ya vol, dar Sf. Sinod nu s'a pronuntat cu care sh
Inceaph, Ca sh se limpezeasch chestiunea, v aduceti aminte, ch
Inti am fcut acuzare de erezie; dupd aceasta a urmat $edinta
din 13 Ianuarie, cnd Sf. Sinod a hofrIt sh se modifice legea_
Atunci s'a fcut pacea si bine ar fi fost sh rmnem In ea. Duph
aceasta cine deschide rana la 3 Februarie 1910? 0 deschide I.
P. S. Mitropolit Primat. Atunci 'am tinut si eu din nou sh merg
lnainte. Atunci an aflat, ch mai sunt si alte vini, $i la 14 Mai am
deschis pail nouh $i am depus-o pe Biuroul Sf. Sinod. In pra
cea nouh care urmh sh se a In conslderatie, pentruch cea veche
sh Inchises.e prin Imphcarea fcuth, nu era cea dinti vina de
erezie. De atunci deci trbue socotith ordinea prilor. Ash e pe
fiinth de adevr, ca sh fim luminati".
.

XLV.
SEDINTA DELA 22 1UNIE 1911 A SF. SINOD.
(Moniforal Oficial" No. 111/1911, pag. 5391-5396).

P. S. Episcop al Romanului: Eri am zis, chip. S. Episcop

al liusilor are dreptate, lntru Cat eu n'am aruncat anatema asupra Intrg Sf-lui Sinod si am artat $i cuvntul pentru ce nu
puteam sh fac una ca aceasta, amintind cuvintele pe care le-am_
zis atunci, ch rog pe Sf. Sinod sh se punh biserica pe"bazele canonice $i dogmatice".
P. S. Arhiereu Teodosie Ploesteanu chutnd sh deh alth interpretare andirei exprimate, P. S. Episcop al Romanului fa'spunde: Dach sunt provocat, e nevoe sh Ind explic. Trebui P.
S. Arhiereu Teodosie Ploesteanu sh citeasch dela pag. 35 din
brosur '), pentru a se WA Intelesul drept al cuvintelor mele, iar
a nu se lu lucrurile trunchiate".

'

1) E vorba de Actul citit de P. S. Sa, in Sf. Sinod, la 12 Octobre 1909..

www.digibuc.ro

316

I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei, presedinte, nu

permite a se discutk
In aceast5. sedint Sf. Sinod a luat urm'toarea Deciziune:
Sf. Sinod al Sfintei Biserici autocef ale ortodoxe romne,
aseulttind apdreirile atilt ale I. P. S. Sale Mitropolitului Primat
D. D. Athanasie Mironescu si ale 13; S. Episcop al Romanului
D. D. Gerasimu Saffirinu, Sf. Sinod declard cd este luminat si
ordond inchiderea dezbaterilor.
Avnd in vedere, cd intrarea in cercetare a capetelor de
acuzatie ar fi jignitoare pentru ambele peirti si at' zgudui si mai
mult biserica noastrd atilt de miihnitd, perzistei in deciziunea dela
20 Maiu 1911 si cere dela ambii Ina lti lerarhi sd se demitd din
scaunele lor.
Aceastd propunere li se va face in plin Sinod si li se va
d timp de gndire pnd la 24 lunie 1911, poimne Vineri.
Datei azi 22 Iunie 1911.

J. P. S. Mitropolit Primat a declarat c." nu o priiMeste si

a iesit din 5edinf.
P. S. Episcop al Romanului: Des astept judecata Sf-lui
Sinod, dar ca respect cdtre Sf. Sinod, md supun dorintei Sf-lui
Sinod de a m andl, si Vineri voiu rspunde definitiv".

Fiindcd Sf. Sinod mi-a cerut sA depun apArarea mea

scrisk am adus-o si o depun la Biuroul Sf-lui Sinod cu aceasa
hrtie:
Ina lt Prea Sfintite Presedinte,
Depun, cu aceasta, apArarea mea scris, tinutd inaintea Sf.
Sinod.

Actiunea ce am pornit improtiva I. R Sfintitului Mitropolit

Primat D. D. Athanasie Mironescu, nu numai cd este Ingduitk
dar este poruncit de cdtr5. Sf. Canoane, icumenice ale Sf. noastre Biserici Crestine Orthodoxe de Rdsdrit, bazate pe invttura Domnului nostru Iisus Hristos, a Sfintilor Apostoli si a urmasilor Lor, luminati -de Duhul Sfnt.

De aceea In tot ceea ce am sustinut, n'am stat dect pe

baza dumnezeestilor dogme si sfintelor canoane, 51 tot ceeace
am imputat I. P. S. Sale ca Arhiereu, n'am sustinut cleat sprijinit pe aceeasi baz.
www.digibuc.ro

317

Pe acest teren am asteptat s fiu combtut si s mi se dovedeascd ca sunt gresit, drept care am ascultat cu mare luare aminte si cu toat linistea al:al-area I. P. Sfintitului Mitropolit
Primat D. D. Athanasie Mironescu.
Cu durere am vdzut, Ins, a. In loc s se apere de gravele
.Invinuiri ce i-am adus, I. P. S. Sa a cutat sd ponegreasc persoane cari nu sunt amestecate Iri proces si cari cu nimic n'au
contribuit la cumplitele fapte svrsite de I. P. S. Sa, dect
doar c, urmnd unui Inalt principiu de crestineasc moralitate, le-au denuntat, mergnd atta de qeparte I. P. S. Sa Inct
n'a lsat neatinl "nici memoria celor repausati, nici tarna lor_
Am mai vazut, cu durere, el. I. P. S. Sa s'a svrcolit In
toate chipurile, atacnd pre firestii nostri judectori si chiar pre

Domnul Ministru, reprezentantul Inaltului Guvern, care formeaza trstura de unire intre puterea duhovniceasca si cea 1upreasc.
Improtiva dovezilor de vinovtie pe cari eu le-am adus, L
P. S. Sa n'a produs nimic In descArcare si a ramas cu totul neputincios In fata depozitiunilor marturilor, In fata luminei fcut_

prin pres si In fata cercetrilor fAcute de Parchet, care a Inchiaiat acte bazate pe realitate, dar de as. natur Inca Domnul
Ministru a fost silit sd declate c, fiind cu totul rusinoase nu se
pot citl In Sf. Sinod; ele sunt, totusi, In sprijinul acuzatiunilor
aduse de mine.
Din probele materiale si testimoniale ce eu,am produs, rezult absoluta vinovtie a I. P. S. Sale, pe care nu numai c6 n'a

drimat-o, dar modul cum j. P. S. Sa s'a apArat, este, fata ca

trista realitate a lucrurilor, cea mai dureroas dovad despre
vinovtia I. P. S. Sale.
Fatd cu aceast stare de jale In care I. P. S. Sa se gseste,
eu, mntinnd tot ce am expus si clovedit'si tot ce s'a constatat
pn azi, cred de prisos a mai aduce I. P. S. Sale vre-o acuzatiune si a-'l mai lovi, cnd si faptele si apdrarea I. P. S. Sale arat, CAI aceast stare de lucruri nu mai poate fi tolerat. Consider a fi un pcat de moarte a rriai lovI pe cel care Insusi s'a lovit mortal.
Dacd dup toate cele esite la iveal Sf. Sinod crede Ca' Sf..
noastr Bisericd mai poate ave In capul Ei un astfel de Ierarh,
care sd 0 reprezinte cu cinste si cu vrednicie, si daca Sf. Sinod.
crede c e spre folosul Sfintei-noastre Biserici mntinerea unui
www.digibuc.ro

318

asemenea Ierarh In capul Ei, atunci sd md osndeascd pre mine,

cel doritor de curtire si intrupare a principiilor orestine In

vieata pstoritilor si cu deosebire In vieata noastr a pstorilor,
ash cum ne porunceste mai marele pstorilor, Domnul nostru
Iisus Hristos, cdruia fie slavd In veci! Amin.
t GERASIMU Episcop al Romanulul

22 lunie 1911, Bucuroti.

Apoi P. S. Sa a oitit o petitie prin cane cere ca s nu figureze Intre judecdtorii P. S. Sale, potrivit canonului 1181112 cariaginean, acuzatorii Arhierei Teodsie Ploesteanu si Nicodim
Bacuanu, pe care dej i-a recuzat, cAci numai astfel se poate
rice, c sla dat o hotrIre Mil pat. P. S. Sa ias din sedint".
lath' textul acelei petitiuni:

Ina lt Prea Sfinate Proedinte,

Sf. Sinod avnd a infr in deliberare spre a d sentinta

In procesul canonic ce se judec, cu zmerenie II rog s binevoiasc a tine seamd de principiul determniat prin canonul
118/112 cartaginean, care porunceste ca episcopul s nu judece
propria sa cauz, principiu care nu poate suferl vre o contrazicere.
In consecint I! rog respectuos s nu admit intre judecAtorii mei, pe ai mei acuzatori, cel putin pe P. P. S. S. Arhierei
Teodosie Ploesteanu si Nicodim BicAuanu, pe cari eu i-am recuzat_de a fi acuzatori.
Numai ash s'ar pute vorb1 de o sentint fail path' pe care
ar da-o Sf. Sinod.
T

t GERASIMU Episcop al Romanului

Bucuroti, 22 lunie 1911.

Ziarul Minerva" No. 90:1 din 25 Iunie 1911, aprut In diinineata zilei de 24 lunie, scrie:
Dupei lungi desbateri, procesul dela Sinod ,s'a terminat.
Membrii acestui inalt corp bisericesv au ideliberat $1 au adus holeirirea ca I. P. S. Mitropolit Primat $i P. S. Episcop al Romapului sei demisioneze. fiotrirea aceasta e la fel cu cea dela 20
www.digibuc.ro

319

Astclzi cei doi Pre lati trebue s ded raspunsul la invitatia Sinodului. I. P. S. Mitropolit Primat a declarat in Sf. Sinod
cci n'are nici o demisie de dat si asteaptei altei Izokirire a Sinodului. Ne expliccim c I. P. S. Sa a fost in momente de surescitare si ameireiciune and a kicut acea declaratie si ne astepteim
ca azi sei se satisfacei vointa Sinodului. Cci e u$or de priceput
cA nu poate fi vorba de schitare and Sinodul cere demisia. De
ce sd fie siliti membrii Sinodului s deh hotrlri mai aspre?"
Maiu

XLVL
SEDINTA DIN 24 IUNIE 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial" No. 111/1911, pag. 5396 5) 5397).

I. P. S. Mitropolit al Moldovei, presedinte, Intreab pe

I. P. S. Mitropolit Primat si pe P.. S_Episcop al Romanului ce
au de rdspuns asupra deciziunei Sf. Sinod, care li s'a fcut cunoscut In sedinta dela 22 ale curentei".
I. P. S. Mitropolit Primat rspunde: Ce am zis In sedinta
precedent mentin si azi", adec.: nu priimeste Deciziunea Sf-lui
Sinod de a demisiona.
P. S. Episcop al Romanului, drept rspuns citeste o petitiune In care arat In ce conditiuni ar puteh s-si de. demisiunea".
Iat acea petitiune:

Ina lt Prea Sfintite Presedinte,

lii sedinta dela 22 lunie a. c., mi-ati cerut, In numele Sf.

Sinod, s m demit din demnitatea de Episcop al Romanului. Tot
as s'a cerut si I. P S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu.
La o astfel de cerere eu am rdspuns o dat artnd si conditiunile sub cari as puteh merge pand la sacrificiul de a renunt
la scaunul meu episcopal.
Primul meu rspuns la cererea de demisiune a avut la baz i consideratiunea de a nu se d In vileag attea rusini ce nu
ni privesc, scutind astfel pe binecredinciosul popor de un scandal atat de Infiordtor, iar pe Sfnta noastr Bisericd de o necin-

ste ca aceasta.
www.digibuc.ro

320

Acum procesul fiind terminat, Sfntul Sinod este In mhsued de a stl, care din ns oi doi este 'eel vinovat si sh deh sentinta
ash cum o pretinde gradul de vinovAtie si cum poruncesc sfintele canoane.
Dad. I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu
-s'a ghsit nevinovat de acuzatiunile ce i-am adus, urmeazh ca Sf.

Sinod sh-mi aplice mie certhrile tcandnice, iar nu sh se multhmeasch numai cu a-mi cere demisiunea.

Faptul ch mi se cere demisiunea implich In sine constatarea eh' eu nu sunt vrednic de a fi pedepsit.
In adevr, chiar dela Inceputul procesului, I. P. S. Sa a alergat la subterfugii spre a induce lumea In eroare. Ash, a chutat
sh Ma' recuze ca acuzator pe motivul, Intre altele, ch nu poate
fi acuzat numai de unul, ci de trei membri ai Sf. Sinod. Acesta
este un neadevhr, de oarece dup canonul 9 al lui Teofil al Alexandriei, si an singur prilihnitor vrednic de credinth ajunge spre
prihnire (Pidalion, pag. 456).

Cu nimic n'a sfarImat acuzarea de erezie, care In pra

mea este cea din urmh dintre acuzdri, din protivh, duph ce la 3
Februarie 1910 s'a Improtivit, In Senatul Thrii, votului unanim
al Sf. Sinod de a se modifich legea sinodald, In sedinta aceluias
Sf. Sinod dela 28 Octobre 1910, recunoaste ch In acea lege sunt
unele phrti ce vor trebul Ihmurite si unele asperithti Ice vor trebui indulcite"; recunoaste chiar In aphrare, cu privire la majorarea membrilor Sf. Sinod de chtre membrii alesi ai Consistoriului superior bisericesc, ch In aceasta consisth mai ales defectul legei".

Prin urmare singur recunoaste c legea are defecte" si

totusi s'a lmprotivit la inlturarea lor, dupd ce linistea se restabilise In Biserich, In urma votului Sf. Sinod dela 13 Ianuarie 1910..

I. P. S. Sa singur recunoaste unele defecte" ale legii, iar pe

altele Inadins le trece sub thcere, chci ash Ii convine. Dach un
cuvnt ar fi ne la locul lui In legea sinodal, precum este a stalud
(art. 18 al. 1), Intrebuintat si fath de membrii alesi ai Consistoriului superior bisericesc, dndu-le putere deliberativh, iar nu
consultativh, In carmuirea bisericeasch, aceasta ar fi de ajuns
cnd ne gndim ch 5i la Sinodul I ecumenic card insemntate
A avut cuvntul omousios In restabilirea adevhratei doctrine a_
Bisericei.

Consnitatia d-lui C,G. Dissescu pe care I. P. S. Sa o i. In

www.digibuc.ro

321

sprijin nu-i este favorabil, pe de o parte pentru Ca d-sa gaseste ca legea este anticonstitutionala, de oarece Constitutiunea
prevede o singura autoritate centrala sinodal, iar nu doua, iar
pe de alta parte d-sa declara, in privinta canonicitqtii legii, ea

nu simte In mintea sa o puternic argumentare 5i Indestulatoare cunostint a teologiei dogmatice".

Se constata, deci, ca pe terenul pe care d. Dissescu este
la sine acas, ca un bun cunosctor de legi si eminent jurisconsuit, d-sa recunoaste ca prin legea sinodala s'a format si a doua
autoritate bisericeasca centrald cu putere diriguitoare, ceea ce
este contrar guvernamantului episcopal al, Bisericii.
lar cat pentru partea necanonica 5i nedogmatica a legii sinodale, In privinta careea d. Dissescu Isi declina competinta, Sf.
Sinod este dator, In urma votului dela 13 Ianuarie 1910, sa aplice
I. P. Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Athanasie MironesCu

hotarIrea Sf-lui nostru Sinod luata In sedintele dela 27 $i 28

Gctobre 1883, adeca de a-1 trat ca pe un schismatic $i eretic,
pentruca a facut sa carmuiasca Sf, noastra Biserica o Inalta
autoritate bisericeasca, care nu e compusa numai din Mitropoliti, Episcopi $i Arhierei, precum porunceSc Sfintele canoane
universale si datina seculard a Sfintei noastre Biserici, si, ceea
ce este mai mult, legea sinodala din 1909 da preotilor $i diaconilor din consistoriul superior bisericesc, dreptul de a se rostl

asupra administratiunilor eparhiale, fard ca, in unele cazuri,

Sf. Sinod s 5tie ceva de acest fel (Art. 21 din Jegea sinodala).
Mai departe: I. P. S. Sa n'a adus nimic In contra acuzatiunei c' a traficat cu credinta spre a ajunge Mitropolit Primat.
Scrisoarea aciormitului Infra fericire Mitropolit Parthenie si
cartea pe care I. P. S. Athanasie Mironescu a studiat-o pentru
ca sa combata legea sinodala, sunt probe materiale pe cari nici
mcar n'a putut sa le atingd necum sa le drIme. Mrturisirea
d-lui p'rofesor dr. Joan Cornoiu, pe aceast chestiune, a ramas
In piciodre.

In ce priveste plagiatul, I. Pe S. Sa n'a putut rsturn probele materiale ce am depus pe biuroul Sf. Sinod, cu privire la
Etica evolutionistd" si Mora la pentru copii", S'a marginit sd
spue ea acele crti sunt o imitatiune" sau prelucrare". Ce imitatiune sau prtlucrare poate fi aceia In care schimbi numele
Gottlieb In Mos Cosma, si Incolo te tii cuvant dup cuvant de
Documente-Aparare.

21

www.digibuc.ro

.322

autorul pe care II plagiezi fard a-i spane-numele? Dacd ar fi

vorba de imitatiune" sau preluerare", I. P. S. Sa trebui sa
spue aceasta la inceputul sau In corpul artilor, iar nu sd declare pe coperta lor cd continutul anartine I.P. S. Sale ca autor.
I. P. S. Sa declard cd aceste lucrari sut din cele mai putin lnsemnate ce a publicat", dar In acelas tint declard ca apreciind importanta operei germane"
a lui Cathrein
prelucrat-o"; iar d. C. G. Dissescu In consultatia pe care a utilizat-o I. P. S. Sa se exprimd despre aceastd carte ca a citit-o
cu interes si an de admiratie pentru profunzimea studiului si

a argumentdrii. Am venit s vd vdd si sd yd. felicit, recunoscand

o mentalitate puternicd si o argumentatie oarecum sdrobitoare
a doctrinei evolutioniste. V'am spus atunci: suateti In Mora Id
ce a fost Agassiz In creatiunea tipurilor".

De prelucrare nu poate fi vorba Intni cat I. P. S. Sa n'a

spus aceasta, si din confruntarea textelor rezultd plagiatul, adecd furtul literar, condamnat de Bisericd, precum am. artat. Iar
cdt pentru lnsemndtatea acelor cArti, pe care o datd o declard si
altd datd o tgddueste, aceasta dovedeste chipul de a fi al I. P.
S. Sale.
Plagiatul rmdrie plagiat si I. P. S. Sa nu poate sd-1 acopere cu numirea ca membru de onoare la Academia Romdnd,
in care, din cdte stiu, a fost vorba sd fife membru ordinar, dar
nu s'a nutut tocmai din cauza cd savantul Corp nu puted sa ded
o asd distinctiune unui plagiator. Numirea I. P. S. Sale ca membru de onoare al Academiei Romane, nu Insemneazd altceva decat legdtura dintre Academie si Biserick reprezentat prin Mitropolitul Primat al Ei.

In ce priveste imoralitatea si sacrilegiul L P. S. Sa n'a

putut opune decdt conjecturi si ponegriri, f Ard sd fi fost in stare

sd opund ceva serios probelor 'materiale, precum: scrisorilor

I. P. S. Sale din 1899, cuponului de niandat postal purtnd corespondenta scrisd cu maim I. P. S. Sale cdtre d-ra Maria Constantinescu, fotografiei din care se constatd, contrar afirmatiunilor fdcute sub jurdmnt si In fata I. P. S. Sale, cd d-na Olimpia
Vasilescu a fost admisd In Institutul surorilor de caritate, numai
dupre recomandarea I. P. S. Sale Ca' Ii este nepoatd, si scrisorii
d-nei Olimpia Vasilescu cdtre I. P. S. Sa, pe care Acrisoare ziarul
Adevdrul" a publicat-o In facsirftil, fcdnd si proba cd nu poate
fi vorba despre o scrisoare neadevdratd.
www.digibuc.ro

323

De altfel Dentru ce hu ma 13:eke urnia I. P. S. Sa pe calea

de a se admite medici experti pentru a se stl la ce se Intrebuinteaz niedicamentul extern Bru si perrtru a se cloyed), In chipul
acesta, felul boalei de care suferea?
Preotul Rosoga a fost chemat ca s determine ziun In care
;'a sfintit biserica din Turburea, iar I. P. S. Sa 11 i ca marturie
ca utunci eia sntos, aducand ca dovadd c era sanatos, $i calatoriile fcute cu cateva zile Inainte. Acesta In adevar este un
cinism; expresiunea este a I. P. S. Sale. Crede I. P. S. Sa ca,
cu astfel de afirmatiuni poate nimici propria meturisire din
epistolele I. P. S. Sale, Ca era bolnav?
I. P. S. Sa merge cu curagiul pand acolo Incat tinde s se

dezvinovateasca zicand: Mai trebue s adaug consideratiunea, foarte importanta, Ca eu numai din anul 1895
adecd numai de 16 ani
am intrat In monahism. Inainte am lost preot
laic, insurat si avand copil". Ce insemneazd aceasta? Vrea cu
aceasta sa ISi legitimeze vieata cu totul neconforma cu mi slujitar
al Altarului2
I. P. S. Sa merge Insa si mai departe invocand prescriptia,
zicand: Trebue s relevez, de altfel, ca 5i aceasta invinuire de
imoralitate ca si toate celelalte, as fi putut sa refuz de a le discuta pe molivul CA, dupa regulile aplicate in dreptul nostru bisericesc, asemenea Invinuiri nu pot fi ridicate deck In ten-Tien
de doi ani sau cel mult cinci ani (dupai gravitatea lor), termene
call In cazul de fata au trecut". I. P. S. Sa se bazeazd pe Compendiul de Drept canonic campus de Andrei Baron de Saguna,
care se bazeazA pe o legiuire politiceasca onsemnatA In Manualul de Drept civil compus In secolul al XIV-lea de Constantin
Armeanopul, nomofilax 5i judecator suPrem In Tesalonic; dar
np vrea s spund, cA tot fericitul Andrei Saguna zice la pagina

7 a aceleiasi carti, ea oranduirile stpanirei civile au valoare

intrii cat nu vatdm canoanele si institutiunile Bisericei.
I. P. S. Sa se face a uita cal, precum cred, In contra delictului de adulteriu legiuirile Statului nostru nu dau voie s se in-voace prescrintia. Fapta se pedepseste orick de tarziu s'ar doNedl. I. P. S. Sa.trebue sa. 5tie, ca. dupa Invatatura Bisericei noastre pacatul nu se prescrie, ckse iartd, dupA Indeplinirea tuturor
cerintelor canonice In aceastA privinta.

In loc cd I. P. S. Sa s fi luat in ajutor pe Armenopul trebui sa deschida Pidalionul la pag. 456 unde -$e gaseste canonul
www.digibuc.ro

324

9 al lui Teofil al Alexandriei, In cuprinderea urmdtoare:

ed Ierax, pail pre oarecarele, oarecum In pdcat de curvie, zicand
Ca' nu ar fi de cuviintd a se afla In clericat, iar episcopul Apo Ion
au Improtivit cu_ vdrba, c atuncia pici un pails asupra lui nu
au venit In mijloc, s se cerceteze si aceasta. Si de se va ardtd
vre un prihdnitor vrednic de credintd, si se va dovedl vinovdtia,
aducandu-se marturi vrednici de credintd, sd se scoatd din Bi-

sericd. Iar de este vrednic de clericat si se va mrturisl intru

intreaga Intelepciune, rdmae Intru aceasta". Talcuire : Ierax acesta prihnea pre oarecarele cleric, cd'au curvit si cd se
cuvine a nu fi In clericat. Iard episcopul Apolon, carele au fost
hirotonisit pre cleric, adeverea c, intru acea vreme (poate fi hirotniei) nici Pn prihdnitor s'au ardtat. Drept aceea randueste
canonul, sd se cerceteze, si de se va afla prihdnitorul vrednic
de credintld si de se va dovedl clevetirea adevdrata prin marturi
vrednici de- credint, sd se scoatd din Bisericd (adecd din treapta sa). lard de se va mrturisI cd este lntreg lntelept si vrednic

de cleriat, sa rdmae Intru el".

Prin urmare invocarea prescriptiunei n'are nici un temel
canonic. Daed cel Intinat, Inainte de hirotonie, cade din treapta
sa, cu cat mai mult, cel ce se Intineazd dupd ce priimeste asuprd-si darul preotiel prin hirotonie! In astd privintd am si citat
canonul 25 al Sfintilor Apostoli, care pedepseste cu caterisirea
pre clericul dovedit cal 1 curvit.

In apdrarea I. P. S. Sale, prin care mai mult s'a acuzat

decat s'a dezvinovdtit, I. P. S. Sa n'a perdut din vedere sd. spue
neadevruri, precum sunt acelea: cd ia cerut d-lui dr. C. Chiricescu un vot pentru nepotul I. P. S. Sale; cd 1-ar fi fdcut autor
de cdrti; cA d-sa ar fi fdcut uz Inca' din 1903 de o scrisoare cornpromittoare a I. R. S. Sale, si altele pe cari d. dr. C. Chiricescu
le-a spulberat cu dovezi materiale Inaintea Comisiunei de judocatd a corpului didactic secundar si superior 1).
1) In Cap. XXXI din publicatiunea de fata a fost vorba de procesut
paralel dela Universitatea din Bucuresti, proces intentat D-lui Profesor Universitar Dr. Const. Chiricescu, de catre D-1 C. C. Arign ministrul cultelor
$i instructiumei publice.

Acel proces revarsnd luming $i asupra procesului sinodal despre carp

e vorba aid, se reproduce apararea D-lui Dr. C. Chiricescu inaintea Comisiunei de judecata a corpului didactic secundar si superior, precum urmeazg:

www.digibuc.ro

325

Prin urmare iat, si din acest punct de vedere, msura

dupre care trebue s'd judecati cele cuprinse In apgrarea I. P. S.
Sale.
Onoratd Comisiune de udecatd,
Domnul ministru al cultelor $i instructiunei publice,.prin deciziunea
cu No. 36570 din 27 Maiu 1911, comunicata mie de cAtre kl. presedinte al acestei Onor. Comisiuni, prin adresa cu No. 131 din 28 Maiu 1911, m trimite
inaintea D-voastre spre a fi judecat, conform legei pentruc;
I. Am dat in vileag, publicand prin jurnale, in facsimil fotografiat, o
scrisoare trimis mie de I. P. S. Mitropolit Primat, ca unui prieten, cel mai

de aproape al su.
2. Aceast publicare constitue nu numai o grea incorectitudine *reprobabil, dar a produs un adevarat scandal destinat s turbure pacea bisericei.
3. Scrisoarea am pstrat-o timp indelungat fr a face uz de ea, dar
in acelas timp se punei in circulatie, in public $i prin jurnale, zvonul ca 43 po-

sed $i c o voiu produce dac nu se vor satisface unele preri sau cerinte,
cautand sa se exercite astfel o presiune inadmisibil.
4. Sunt acuzat CA prin petitiunea dat Sf-lui Sinod imi iau rspunderea publicatiunei scrisorei, dar am declarat c originalul nu-I pot incredina
Sf-lui Sinod, cAci m tern s nu fie distrus.
5. Aceast declaratiune este o insult, care' se aduce unui Ina lt Corp
constituit al Statului.
Aceste acte si procedeuri, zice d. ministru, sunt de natur a atinge
caracterul $t demnitatea de profesor.
Cu chipul acesta din martur, cum eram propus, dar recuzat, in procesul canonic ce se judec de Sf. Sinod, m vad dat in judecat.
Raspunsul meu la invinuirile ce mi se aduc ar putea fi foarte scurt,
Mai ales c intre judecatorii mei se afl doi domni profesori, cari, timp de
10 ani, ct eu am fost decan al faculttei de teologie, au lucrat cu mine in
Senatul Universitar $i pot d mrturie asupra corectitudinei mele, $i, deci,
a$ pute fi crezut pe cuvnt, afirmnd, cl nu eu am publicat prin jurnale, in
facsimil fotografiat, scrisoarea ce mi-a fost trimis de I. P. S. Mitropolit Primat al Romania Athanasie Mironescu; ca nu eu sunt vinovat de scandalul
destinat Sa turbure pacea Bisericei; ea' n'am facut nici o presiune cu acea
epistola, spre a se satisface unele pare0 sau cerinte; c prin petitia inaintat
-Sf-lui Sinod nu mi-am luat raspunderea publicatiunei acelei scrisori ; cl n'am
declarat, ca originalul scrisorei nu-I pot incredint Sf-lui Sinod, de teama sa
nu fie distrus, $i in fine, ca n'am adus nici o insulta unui Ina It Corp constituit
al Statului.

Dar, fiind vorba de judecat, aceasta simpl afirmatiune nefiind stlficienta, ma simt dator, pentru demnitatea mea, sa o dovedesc, precum urmeaz.

Declar si aid ceeace am declarat prin pefitiunea mea dela 23 Maiu

a. c. Sf-lui Sinod, de pe care petittune, prin tererea trimisa Sf-lui Sinod in pli-

www.digibuc.ro

326

In timpul cnd I. P. S. Sa s'a Incercat sA se apere de grelele Invinuiri pe cari i le-am adus, eram cuprins de compAtimir&
cul recomandat cu No. 376 al oficiului postal Bucuresti-Domenii, la 1 (14) Iu-

nie a. c., am ctrut sa mi se elibereze o intocmai copie, dar mi s'a refuzat,

Si anume: Eram cel mai siricer $i devotat prieten al I. P. S. Sale. Prin nici
o imprejurare nu i-am dezmintit prietenia mea sincera $i deVotata"1). Lucrul acesta II pot dovedi cu bogata corespondenta dintre mine $i I. P. S. Sa,
$i pe care o pot arata, la nevoie, $i acestei Onor. Comisiuni de judecata,
caci o am cu mine, nutrindu-ma cu speranta ca din aceasta nu mi se va face
un nou cap de acuzare, aflndu-m in dreptul de legitima aparare.
In epistola dela 2 Aprilie 1898 I. P. S. Sa imi scria: Iubite Chiricescule, am primit cntrile ce te-am rugat sa-mi trimiti $i Inca scrise de mnuta ta. Multumesc dragostei tale din tot sufletul... Am inceput sa ma deprind
In incntatoarea solitudine dela Rmnie
nu de mult se instalase acolo ca
episcop.
Am In fiecare zi. comnicare cu iubitul tau parinte duhovnicesc
parintele Safirin"
actualul episcop al Romanului
si Imi face aceasta
mare placere, cdci bun cum este, m face pare ca pe nesimtite s uit ca sunt
departe de voi, dragif mei, cu cari mi-am facut in Teologie cei mai frumosi
ani din vieata mea...".

La 29 Martie 1902 imi scria: ...Trimit aici alturat articolul ce am

pregtit pentru numrul festiv al Revistei $i pe care deja ti ram citit in
brulion"...

La 26 Aprilie 1902 imi sera: ...Iti multumesc pentru osteneala si

pentru placuta surpriza ce mi-ai fcut. Eu chiar uitasem; insa tu, vad ca nu
uiti ce fgdduesti, $i pentru aceasta inc odata iti multumesc..."
La Z Februarie 1904 imi scria: Cred Ca' n'ai dat Inca la gazet articolul stiut. Eu te-as ruga s-1 mai revezi, sau s treci pe la mine s-1 revedem impreun, caci e nevoie s-1 modificam in cdteva locuri. Asa de exemproiectul de lege prezentat in actuala sesiune parplu se zice, intr'un loc
lamentara"
ministrul Insa n'a prezentat acest proiect. Asa $i In alte locuri.
De aceea m'am grabil a-ti scrie aceste rnduri si mi-ar pare bine sa nu lie
prea trziu".
La 14 Martie 1904 imi scria: Treci astasear pe la mine, avnd ane sfatui asupra unei chestiuni si adu-mi Biserica Ortodox" pe Decembrie
1892. Te astept Mainte de 7. Cartea o poti da chiar aductorului".
La 21 Ianuarie 1905, anul in care I. P. S. Sa a rupt prietenia cu mine
si a devenit furios In contra mea, eu fiMd si administrator al Casei Bisericei,
imi scria: Chiricescule, treci te rog azi dupa masa pe la mine, ca am sa-ti
comunic ceva. Sunt mai bine. Te agept".
La 2 Februarie 1905, imi scria: Chiricescule, raspund scrisorei tale
recamandate dela 27 lanuarie a. c., ca $i fra o atare interventie, ca si fara
o alta din partea prelectilor de Romanati $i lalcea, preotul avea sa fie liberat acasa, indata dupa sosirea mea, cum a si fost. Inca de Duminica 30
1) Aceasta petitiune este reprodusa in publicatia de fata dela pag.
176-179.

www.digibuc.ro

327

si consideram a fi un pacat de moarte a mai lovi pe cel care insusi s'a lovit tnortal.
Ianuarie l'am liberat. Acum e rndul meu sa te rog a face tot posibilul, ca sa
se acorde episcopiei un supliment de lemne, pentru suma de 200 lei, cum s'a
si trimis a dresa aname. Te rog inca O. iei masuri pentru facerea cel putin
a cteva clisee de proba, din cele De cari ti le-am incredintat Inainte de Crdun. Att pentru asta data si .fii binecuvntat".

La 14 Februarie 1905, imi scri: Am primit scrisoarea ta si astept

cu nerabdare sa-mi spui, data catre fata, toate cele de cari pornene$ti in ea.
Deocamdatd, te rog, a rasfYunde cdt mai de grab In chestia hirotoniei, ce
am adus la cunostinta ministerului ca e necesar a se face la Caracal. Eu rdmn la candidatul recomandat. A$ doll ca pna Vineri sa am raspunsul, ca
Smbata $i Durninicd sa-1 hirotonisesc, de oarece pe Luni sper sd plec spre
Bucuresti, a$A ca Marti 22 a. c., ne putem veded. De nu primesc acel raspuns
pnaVirieri, eu tot il voiu hirotoni, de oare ce cred ca a a4teptat destul, iar
in timpul cdt va face practica preotiei la epjscopie, vor veni 5i formele de
consimtire dela minister. Eu sunt acum sanatos $i doresc asemenea si tie
famliei. Fii binecuvntat".
La 1 Martie 1905 imi scrid: Chiricescule, sunt In Rmnic de Durnineed seara. Au venit aici toti cei trei candidati adica: Diaconul Chiriacescu,
Joan Florescu si Bardan. A5tept acum a-mi trimite consimtimntul dela minister, ca pe Vineri, Smbata 4i Duminica sa-i hirotonisesc. Ai deci grije
ei-mi trimite consimtimntul ce 1-am cerut, e mai bine de o sAptamna. Trimite asemeni $i recunomterea lui C. Stamate ca cntret al II-lea al Sf. Episca sd poat hid omul jumdtatea de salar
copii
p ziva de 1 Februarie
ce-i vine pe acea luna. Eu voiu veni la Bucuresti Luni seara, as cd pe Marti
ne-am puted veded. Aud pe unii vorbind despre modificdrile ce se proiecteaza la legea clerului; luati sama sa na mergeti pe urmele lui Haret; e de
mirare, cd nu mi-ai spus nimic in aceasta privinta. Nu cred cd ati vroi salucrati prin surprindere. Eu Iti spun de mai nainte c fatd de guvernul actual
voiu fi $i mai exigent. Imbrati$ari prietene4ti 5i binecucntari arhiere$ti".

Pentru un moment intrerup aici reproducerea de scrisori ce-mi trimited I. P. S. Sa spre a arat aprecierile oficiale ale I. P. S. Sale, ca membru
al Sf. Sinod, asupra activitatei mele ca director al tipografiei cArtilor biserice$ti, aprecieri f acute dela 1897 'Ana la 1903, cdnd acea tipografie a trecut
sub controlul material al Casei Bisericei.
Spicuesc cteva date din Raportul oficlal cu No. 102, pe care 1-am
tiparit ksi pe care 1-arn trimis Sf. Sinod la 15 (28) Septembre 1905.

Un exemplar din acest raport tiparit am onoare a-1 degune pe biuroul acestei onor. comisiuni de judecata, cu rugarea ca, in caz de Indoiala
asupra veracitatii celor In el aratate, sa binevoiasc a-ei procurd de la autoritatile respective dosarele pe cari se bazeaza acel raport al meu..
I. P. S. Sa, ca raportor al Comisiunei pentruAuarea socotelilor Revistei Biserica Ortodoxa Romna" 5i tipografiei cartilor biserice4ti, unde
eu eram director, mid Sf-lui Sinod in Maiu 1898: ...Veniturile precum $i

www.digibuc.ro

328

Dar cum Sf. Sinod i-a artat destul Inaduint, dndu-i

prilejul de a scp din impasul In care se gseste, prin demisiucheltuelile sunt Inscrise regulat In condici. Cheltuelile s'au fcut n marginile
budgetului si ale creditelor acordate ulterior.... Tabloul de gestiune ce ni s'a
prezentat este ea o oglind, unde oricine poate vedea, cu inlesnire, toate operatiunile tipografiei. Chiar in tinerea comptabilittii s'au introdus mai multe
ameliorri... Din soldul de 30.852 lei, 77 bani, aflatori In cas la 1 Aprilie_1898
si realizat aproape in intregul &Au de actualul director"
adecI de mine
cad la 10 Noembe 1897"
data intrrei mele acolo ca director, in locul
P. S. Arhiereu Valerian Rmniceanu
se afli In numerar In cass 2484
lei, 95 bani, comisiunea a eat la 9 Maiu a. c., 26.460 lei in numerar i efecte.
Diferenta In minus provine din efectuarea de comande de material pentru
tipografie, cum se vede din piesele justificative ce s'au prezentat" (Raportul
102, pag. 31).
Cu privire la Proectul de budget al tipografiei pe exercitiul 1898-99,
1. P. S. Sa zicea, la adresa mea: ...Comisiunea a constatat c proiectul de
budget este intocmit fin conditiuni corespunztoare dorintei Sf. Sinod de a
se cumpni bine cheltuelile tipografiei si pe at posibil a se infrina. Ceva
mai mult: in acest proect aflm o nimerit inovatiune: veniturile sunt evaluate cu mult cumpnire... Asa proectul de budget prezentat ast toamna
de dire P. S. Arhiereu Valerian Rmniceanu, lost director, avel la venituri

din qnzarea icoanelor 10.000 lei, s'au realizat ins pe exercitiul 1897-98
numai 3.087 lei. Din contra proectul de fat are -ca venituri din acest articol
numai 2000 lei. Deci lesne se poate vedea c venitul acesta se va realiza de
sigur in plus... Tot asa sunt &valuate i veniturile dela celelalte articole...
Proectul infatiseaza si venituri, ce nu figurau pn . acum in budgetul
Cheltuelile sunt cumpnite ca si veniturile" (Raportul 102, pag. 30
si 31).

Tot in Maiu 1898, I. [P. S. Sa scria Sf. Sinod: ...Una din cauzele cele
mai de apetenie ce a adus tipografia in o stare financiarl nesatisfcatpare
a fost si lipsa unui control regulat al depozitului de carti si de hrtie din tipografie... Comisiunea a gsit ca e justificat propunerea directiunei"
adec
a mea
de a se infiinta la tipografie un post de conservator... Fostul director incas'a dela legator o remiz. Pretul fixat in tarifa tipografiei pentru

legatul ertilor era mai tot al legatorului, care ava tipografia ca un debuseu al sau. Noul director a luat indat dispozitia, ca suma ce se cuvine legatorului s fie inscris Intreaga la cheltueli, iar suma ce se incaseaza duPa
tarifa din vnzarea crtilor legate, sa fie inscris intreag la venituri. Tipografia prin aceasta dispozitie realizeaza un beneficiu zu mult mai mare. De
data venirei mele ca director
la acea tipografie
beneficiul lipografiei din legatul cartilor e de 216 lei,.
In ultimele tinci luni este de 900 lei... In tarifa tipografiei se prevede costul
transportului cartilor. El priveste pe cumparator. Ins costul acesta nu se
inscria in trecut la venituri, desi nu s.e cheltuia pentru transport atta, cat e
prevAzut in tarif, iar oe se cheltuia, se ilia une-or chiar din banii tipografiei.
Acum insa costul transportului se trece, dupa tarif, intreg la venituri, iar cosunde dela Aprilie pna la 10 Noembre 1897"

www.digibuc.ro

329

nea de bun voe, iar I. P. S. Sa n'a Inteles ; 5i cum eu m vd pus

In aceeasi situatiune, des1 am dovedit acuzrile ce am adus, cu
tul efectiv al transportului cartilor

dupa chitanta postei

se trece la

cheltueli..." (Raport 102, pag. 32).

In Octobre 1900 L P. S. Sa sera Sf. Sinod: ..Acest calcul In minus

se impunek data fiMd actuala criza, $i directia tipografiei a dovedit $i de
asta data o prevedere, vrednica de laudk In alcatuirea budgetului ce priveste veniturile..." (Raportul 102, pag. 34-35).
Onor. comisiune de judecata poate gasi si alte laude la adresa mea
din partea I. P. S. Sale in raportul ce avui onoare a va prezentk
Aceleasi.aprecieri elogioise am avut si din partea administratiei Casei Bisericei. A$A, intr'un referat al d-lui administrator de attmci, P. GArboviceanu, Inregistrat la No. 13594 din 5 Junie 1903, cititn: Se dovedeste... o
grija mai presus de toata lauda, a d-sale"
adecA a mea
pentru buna
conducere a institutiunii ce i s'a incredintat, o solicitudine ca pentru lucrul
sau, spre sustinerea onoarei comerciale a institutiunei si a interesului moral
ce e menita sa inspire" (Raport 102, pag. 46).

In tot timpul cat am fost director al tipografiei cartilor bisericesti

mi s'au Mitt astfel de aprecieri.

Astfel erau relatiunile intre mine $i I. P. S. Sa pang in anuI 1905.

In anul 1904 devine vacanta. catedra de procedura civila dela facultatea de drept din Bucuresti. In $edinta dela 24 Main acel an a Senatului
universitar, unit ca colegiul profesoral al Facultatei respective, se alege o
comisiune de referat compusa. din d-nii profesori: C. G. Dissescu, N. Cratunescu $i Valerian Urseanu, care sa cerceteze lucrarile candidatilor: I. M.
CezArescu, Dem. Negulescu si G. G. Mironescu, cari se inscrisese pentru
ocuparea acelei catedre. La acea $edinta am luat parte $j eu. Printre membri erau fatal $i d-nii E. A. Pangrati $i a Onciul.
Candidatul G. G. Mironescu este nepot al I. P. S. Mitropolit Primat
Athanasie Mironescu, care, impreuna cu nepotul I. P. S. Sale, candidat, mi-au
cerut sa dau votul meu favorabil d-lui G. G. Mironescu, in Senatul univer-

sitar. Lucrul acesta II pot dovedi cu marturi, printre cari este I. P. S. Sa $i

insusi candidatul G. G. Mironescu.
Dupa mai multe convocari, Senatul unit cu colegiut profesoral al
facultatei de drept, s'a rostit asupra tacrarilor celor trei candidati, in $edinta
dela 14 Martie 1905, la care am asistat si eu, votnd cu majoritatea, care a
gasit, ca este lot a se publicA concurs de agregatie pentru ocuparea mentionatei catedre. Aceasta am facut-o cu atAt mai rnult, cu cat, fiindu-mi sotia
bolnava, am font chemat acasA de urgentk precum pot marturisl cei cari
au luat parte la acea $edinta. Din aceasta cauza neputand ju parte la discutiunea ce s'a urmat, and m'am inapoiat am votat cu majoritatea, la acest
lucru fiind indemnat $i de catre d. Dissescii, specialist in materie.
Cred ca nu ma Inset, daca afirm, ea s'a tinut un concurs intre d-nii
Dem. Negulescu si G. G. Mironescu, cel dintiu esind invingator, ceeace a
justificat In deajuns chipul corect cum eu am votat la 14 Martie 1905.

www.digibuc.ro

330

probele trebuincioase, si m'am apdrat de toate Invinuirile ce mi

s'au adus dp cAtre Prea Sfintitii mei acuzatori, am lost silit sa
Procesul verbal in care s'a notat, felul cum am votat eu, la 14 Martie
1905, se gaseste anexat la adresa cu No. 212 din 18 Maiu 1905 a onor. rectorat catre d. ministru al cultelor si instructiunei publice.
Indata ce I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, pe atunci
episcop al Ramnicurui Noului Severin, a aflat ca ream dat votul meu nepotului I. P. S. Sale, a pornit in contra mea o violenta prigonire, spre a lovl
cu inversunare in onoarea si existenta mea si a familiei mele, ceeace face
si Nina astazi, cu toate ca am avut prilejul sa-i explic, ca in Imprejurarile in
cari eram nu puteam sa Votez deck asa cum-am votat, fara ca aaduc vre-o
jignire nepotului I. P. S. Sale, caci votul meu -nu 1-am dat in-favoarea nici
unui candidat, votand tinere de concurs, ca si majoritatea profesorilor specialisti dela facultatea de drept.
De Sf, Pasti, in anul 1905, care au cazut in ziva de 17 Aprilie, am fe- %
licitat telegrafic pe I. P. S. Sa, care mi-a raspuns pe o carte de vizita: Hristos a inviat; iar cei ce pzesc desertaciunile si minciunile mila sa si-au parasit". Imi zice ca iubesc desertaciunile, pentru ca mi se facuse distinsa onoare

de a fi chemat in postul de administrator al Casei Bisericei; imi zice ca iubesc minciunile, fiindca n'am votat pe nepotul I. P. S. Sale.
La inceputul lunei Maiu 1905, se deschide sesiunea de primavara a
Sf. Sinod, la care a venit 5i I. P. S. Sa. Am cautat sa-1 vad, dar nu mi-a fost
cu putinta. I-am scris, dar mi-a refuzat acea scrNoare, seriind pe plic: refuz" si semnnd.
Spunand la unii $i altif, ca are sa poarte razboiu cu mine si ca are
sa ma acuze in Sf. Sinod si pe tema ea' am lipsit dela tipografie fara concedii, si ca va cere Sf-lui Sinod destituirea mea din postuj de director al tipografiej, am aflat si eu de lucrul acesta.
Am dat crezamnt informatiunilor ce-mi veneau, cu atat mai mult .
cu cat, dui:4 aceea am priimit la Tipografia Cartilor Bisericesti un aviz cu
data de 6 Maiu 1905, semnat si de I. P. S. Sa, prin care eram amenintat ca
voiu fi chemat la raspundere inaintea Sf. Sinod, din cauza ca pun la sfarsitul tipariturilor bisericesti insemnarea, c eu am revizuit textul (Raportul
102, pagina 20).

Cum intmplarea facuse ca sa dau atunci intre scrisorile mele, pe

cari le colectez de pecnd eram mic copil, si peste o scrisoare, prin care
I. P. S. Sa ma chemase la Cozia, sprer a-i duce anumite medicamente, In anul
1899, j-am trimis-o in copie, facndu-I sa inteleaga cat e de nedrept sa ma
acuze ca am lipsit dela tipografie, cnd insusi ma chemase la Cozia. Adresa
pe plicul in care i-am scris si i-am trimis Si acea copie a fost facut de alt
mana, spre a nu-mi cunoaste "scrisul meu si sa-m refuze. scrisoarea si a doua
oara.

De asta data, I. P. S. Sa desf ace plicul, dar imi inapoiaza copia trimisa, vizand-o, scriind pe ea cuvinte insultatoare la adresa mea. Tot atunci
si I. P. S. Sa mi-a trimis o copie de pe o epistola a mea dela 17 Iulle 1903,

www.digibuc.ro

331

precizez aici din nou starea del fapt spre a se vede c eii n'anr
nici o vind si ca 1. P. S. Sa este cel care se gseste sub toat
ceeace dovedeste ca si J. P. S. Sa tineA sa pastreze epistolele ce-i veneau
dela intimul sau prieten de alta data. Slim adeverirea acestora va prezint
dovacia materiala spre a o vedea.

La 13 Maiu 1905, I. P. S. Sa a citit si depus in Sf. Sinod raportut

No. 171, raport fulgerator si plin de,neadevaruri si calomnii la adresa mea,
mergnd cu razbunarea Ana acolo in at sa ceara Sf-lui Sinod destituirea
mea din postul de director' al tipografiei cartilor bisericesti, pe motivul, infra
altele, ea as fi lipsit dela post fara concediu, cerdndu-mi prin Sf. Sinod, copie
de pe ordinele pentru aprobarea concediilor (Raport 102, pag. 78).
Prin raportul meu tiparit, purtnd No. 102 din 1905, trebuind sa raspund
la toate neadevgrurile $i calomniile ce le revarsase asupra mea cu prisosinta,
prin citatul raport al I. P. S. Sale, am fost silit sa." rspund si In chestiunea
concediilor dela tipografie, aratnd Ca' desl In anul 1899 n'am avut concediu, clan:. in luna August 1899 am fost rugat in scris -de tnsu.si prea sfintitul raportor doctor Athanasie Mironescu, episcopul Rmnictdui Noului Severin, ca sa ma duc la P. S. Sa la Sf. manastire Cozia, unde era stabilit, ca
in toate verile. M'am dus de doua ori. Recunosc, ca pentru aceasta nu pot
produce copie de pe vre-un ordin, dar dacd va fi trebuintd, pot publicd scrisaarea, prin care P. S. Sa m'a chemat" (Pag. 22 si 23).
Deci raportul calomnios ce Meuse I. P. S. Sa contra mea, a provocat, din nenorocire, cunoasterea acelor scrisori, cci eu am lost suit, in acele
grele imprdurri, in cari s'a atntat la onoarea mea, nu numai ca orn, dar
si ca slujbas al Statului, s'a vorbesc de ale% vinovatul intru aceasta fiind
numai I. P. S. Sa.
Mai in urtna am dat si de a doua epistola, prin care I. P. S. Sa m'a
cherra la Cozia sh.-i aduc rnedicamente pentru boala de care sufera Acesta
aste cuvntul pentru care in raportul meu cu No. 102 am vorbit numai de
o scrisoare.

Nu m'as fi gndit nici o data sa dau la lumina zilei acele scrisori,

dar, cum ele au ramas cunoscute, din cauza imprejurdrilor expuse, unii si
altii au tot vorbit de ele, fail ca eu sa pot (la vre o dezmintire, caci as fk
spus neadevr.
Nici nu le puteam distruge, cAci s'ar fi putut intmpli sa fiu chemat
la raspundere si tratat ca un calomniator.
Acum fiind la ordinea zilei procesul canonic dela Sf. Sinod si acele
scrisori fiindu-mi cerute de-catre P. S. Episcop al Romanului Gerasimu Saf(firinu, cu att mai mult am fost obligat sa nu le dosesc.
L P. S. Athanasie Mironescu prin rapcirtul inregistrat de Sf. Sinod
la No. 171 din 13 Maiu 1905, mi-a adus si alte multe acuzatiuni si pe toate
le-am redus la justa lor valoare prin raportul No. 102 pe care vi I-am pre
zentat.

1) VW nota 1 de pe pag. 258 a brosurei de fata.

www.digibuc.ro

332

greutate invinuirilor. Deci, punerea mea pe aceiasi linie cu L

P. S. Sa este o nedreptate stri6toare la Cer, fie aceasta chir

sub forma de cerere de demisiune.
Anume, m'a acuzat cg n'am prezentat la vreme comptul de gestiune
al tipografiei pe 1904-905, iar eu am dovedit ea acel compt a fost inaintat
/a vreme Sf. Sinod.
M'a acuzat ca afacerile tipografiei sunt aproape lsate in pgrsire

aci:

a) Lucrarea lui Teofilact" nu s'a terminat incg; dar am dovedit cg,

cu regularitatea cu care s'a predat tipografiei rnaterialul, cu aceeasi regularitate s'a si imprimat.
b) Cg. Noul Testament" nici nu s'a inceput; am dovedit CI I. P. S.
Sa a fost cauza intarzierei si totusi tiprirea Noului Testament" se inceDuse in luna Aprilie 1905.

c) A mers pan acolo, ca sa. ma invinuiascg, in Sf. Sinod, ca am

terminat de imprimat Psaltirea".
.
d) M'a acuzat cg n'am reimprimat Mineele"; eu am dovedit cg onor.
Administratia Casei Bisericei a oprit tipgrirea lor, findca nu e incg momentul.

M'a acuzat cg ocup functiuni multiple, incompatibile, dar am dovedit,

ca si In anul 1899, fiind numit director al Cultelor, voiam sg mg retrag dela
directiunea tipografiei cartilor bisericesti. Ins I. P. S. Sa a zis in Sf. Sinod:
,,Sunt de pgrere, c postul de director al tipografiei cgrtilor bisericesti nu
este de loc incompatibil cu postul de director al -Cultelor. Din contra as crede, cg ne putem mndri, c persoana cgreia noi am incredintat directia tipografiei se bucurg si de increderea onor. guvern: De aceea eu rog pe Sf.
Sinod, ca luandu-se act despre aceasta, s se treacg la ordinea zilei". Acestea

le zisese I. P. S. Sa dupg ce fcuse urmtoarea constatare: Eu crd cg instiintarea ce ne face, prin acest ropart, directorul tipografiei Sf. Sinod, provine mai mult din scrupulozitatea caracterului sgu".
A incercat sd pun o pat de incorectitudine pe onestitatea mea, singura mo5tenire ce got ls copiilor mei (Raport 102, pag. 30), dar am dovedit, cu probe materiale, cg nici unul din actele ce exista nu Invedereaza nici
pe departe invinuirea de incorectitudine ce mi se aducea.
M'a acuzat c numal de forma am cautat sa obtin dela Sf. Sinod au-

torizarea de a tiparl cat mai multe carti bisericesti de ritual, ca sa-mi dau
aparenta de om activ; dar am dovedit ca. aratarile I. P. S. Sale n'au nici aparenta de adevar.
M'a acuzat, ch" in timpul crizei din 1904, fara vre-o autorizare, am indoit leafa secretarului conservator. Eu am dovedit cu acte, budgete si confull de gestiune, ca afirmarea I. P. S. Sale este un neadevar.
M'a acuzat, ca n'am instiintat pe Sf. Sinod, Ca d. mirristru de culte
si instruztiune publicg din guvernul trecut, n'a controlat, ci a administrat tipografia; am dovedit ca aceasta invinuire este la fel cu aceea, ca fara stirea
Sf. Sinod as fi indoit leafa secretarului conservator in timpuri de criza.

www.digibuc.ro

333

Dar dac, cum ziceam In una din hrtiiie mele depuse pe

biuroul Sf. Sinod In ziva de 22 Iunie a. c., dup toate cele esite
M'a invinovatit, ca comptul de gestiune al tipografiei este stereotip;
i-am dovedit, ca despre a$A. cevi este imposibil sa poata fi vorba.

M'a acuzat, ca tinand corespondenta cu Sf. Sinod, prin minister, in

toate chestiunile, dau a intelege, ca am lncetat de a mai fi la ordinele Sf. Sinod. Eu am dovedit, cg J. P. S. Sa a voit sa induca in eroare pe Sf. Sinod,
sucind si rasucind adevarata realitate.

M'a acuzat, ea voesc sa figurez printre membrii comisiunii pentra

revizuirea cartilor biserice$ti, fara sa fi fost ales si fara sa am autorizatiune.
Cu toate ca n'am delegatiune Thici pricepere, zicea I. P. S. Sa, imi atribui
meritul de a fi revizuit textul cartilor bisericesti, insemnand aceasta la sfarsitul cartilor. Faptul acesta, adaoga I. P. S.-Sa, constitue un furt literar $i un
abuz de incredere. A mers 'Yana acolo in cat sa mai zica in raportul calomados, ce a prezentat Sf-lui Sinod, contra mea, ca ar putea aduce dovezi despre
predilectia mea de a specula munca altora $i de a ma fall cu lucrari strgine,
insotind aceasta acuzatiune cu o nota In ziarul I. P. 8. Sale, uvantul adevarului", anul al IV-lea, No. 4, dela t Iunie 1905, In care se precizeaza cg.
este vorba despre eartea: ,Vieata lui Iisus liristos de Didon", pe care a tradus-o adormitul intru fericire Mitropolit Primat Iosif Gheorghian, dar ant
publicat-o 4tib numele meu.

Am dovedit, ca aveam dreptul $i datoria de a fi in comisiunea pentru revizuirea cartilor bisericesti, pentru care fusesem ales si aveam $i autorizatiune $i delegatiune. Am dovedit, ca nu-mi atribui meritul de a fi revizuit
textul cartilor bisericesti, 'cad acel merit .11 am cu tot dinadinsul si ma pot
lauda cu el, adannd In acela$ timp, pe baza de probe indiscutabile, ca la
cele mai ntulte carti bisericesti ce s'au tiparit, in timpul cat am fost director
al tipografiei crtilor bisericesti, a trebuit s pun cu nedrept insemnarea, c
$i altii s'au ostenit cu revederea i corectarea acelor carti, des1 la multe din
ele nu s'au ostenit, intre cari se numra si I. P. S. Mitropolit Primat D. D.
Athanasie Mironescu, care, in privinta corectrei Sf. Evanghelii, ce se zice
la Vecernie in ziva de Pasti, imi sera din Sf. Monastire Cozia, la 13 August
1903: Inapoiez corectura ce ai gsit cu cale sa-mi trimiti spre corectare.
Am incercat a corecta putin, Insa dand peste lucruri pe eari nu le cunosc,
nu pot sa-mi leu asupra-mi raspunderea moralg pentru corectitudinea textului". Am cu mine acea scrisoare si acea corectur In care acea Evanghelie
este numai in limba rpm-aria, greaca $i lating. Deci n'am lost nepriceput, n'am
comis un furt literar 5i n'am savarsit nici un abuz de increderee.
Cu atat mai putin nu mi se poate atribul, ca am comis un furt literar
pe chestiunea operei: Vieata lui Iisus Iiristos de Didon", caci iata declaratiunea scrisa si subscrisa de adormitul intru fericire Mitropolit Iosif Gheorghian, In aceasta privinta:
In unele reviste i alte publicatii s'a niiscut discutie asupra autorilor
traducerei romdneste a cdrtii R. P. Didon intilulat lisus liristps", si in aceastii discutie s'au amestecat si numele uneu. Este adevdrat, c eu am tradus
citata carte, dar, din oarecare iunpreiurdri traducerea unea a ramas pand

www.digibuc.ro

334

la ivea1 Sf. Sinod ,crede c Sf. noastra Biserid mai poate ave.

In capul Ei. un Ierarh ca I. P. S. Athanasie Mironescu, care sa

astzi manuscris. lnstircintindu-se insci i d. Doctor C. Chiricescu $i S. Su

,Economul C. .111azarie cu asemenea traducer, d-lor 'au publicat in ele doua
volume aparute in anii 1900-1901 o traducere, care, Hind altfel redactatd de

cdt manuscrisul meit, ii priveVe exclusiv pe d-lor".

Va infatisez origipalul acestei declaratiuni spre a-1 vedeA.
Astfel ma trat inaintea Sf. Sinod, cea mai inalt institutiune kisericeasca, pretinsul meu prieten, I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, pe mine director al tipografiei crtilor bisericesti, profesor si decan
Facultatei de Teologie, Administratorul Casei Bisericei.
Neadevarurile cuprinse i raportul I. P. S. Sale au fost recunoscute
atari si de catre Onor. minister al cultefor i instructiunii publice, care
prin adresa No. 18031/1905 a scris urmatoarele L P. Sfintitului presedinte al

Sf. Sinod: Cu privire la adresa I. P. S: Voastre No. 96 a. c., inaintnd un

exemplar din raportul No. 102 al d-lui director al tipografiei cartilor bisericesti catre I. P. S. Voastra, avem onoare a raspunde, ca noi, cercetnd acest
raport, ne-am fncredintat, ca d-sa a lucrat constiintios si cu buna credinta
la tipografia cartilor bisericesti, aducnd-i servicii insemnate, supunndu-se
respectuos si ordinelor ce a primit dela Sf. Sinod fn diferite imprejurari.
Noi, dar, negasind nimic in sarcina d-lui director al tlpografiei artilor bisericesti, care sa-i compromita calitatea de director al acelai institutiuni, If
-consideram justificat si aparat".
Aceast adresa se poate citl si in comunicatul No. 25656 din 27 Octobre 1905, publicat in Monitorul Oficial" No. 158 1905, comunicat in
care se mai citesc si urmtoarele: Pentru desavrsita restabilire a adevarului, mai adaogni, cA in sedinta Sf. Sinod dela 19 Octombrie 1905, P. S.
Athanasie Mironescu, Episcopul Rmnicului Noului Severin, a declarat ca
isi retrage raportul contra d-lui Chiricescu, director al tipografiei cartilor bisericesti, iar Sf. Sinod -a luat act cu multumire, in unanimitate, de acea declaratiune".

D. ministru al cultelot si instructiunei publict, de pe atunci, in urma

-cercetarii raportului meu cu No. 102, in care este vorba si de una din scrisorile din 1899, publicata, in facsimil, mai zilele trecute, in ziarul Adevarul",
a declarat Sf-lui Sinod c mk considera jugtificat i aparat, fra a ma fi dat
in judecata pentru acea compromitatoare scrisoare.
Si cu drept -cuvnt, pentruca in materie de scrisori niisive, in juris-prudenta tuturor tarilor civilizate, nu ramne loc de controversa, ck proprietatea scrisorilor este a priimitorului (Jurisprudence Generale Dalloz, 1906.
Tabla de materii, coloana 294; A. Tissier, La proprit et finviolabilit du
secret des lettres missives, pag. 40'; Pandectes franalses, opera juridic de
-cea mai mare valoare $i in care vezi Lettres missives" Paragr. No. 17, 19,
20, 22, 23, 24, 26, 130, etc.).
Aceasta este a$A de adevrat si de recunoscut inct a mai strul cu

www.digibuc.ro

*335

.0 reprezintA cu cinste si cu vrednicie, si dacA Sf. Sinod ctede

cA este spre folosul Sfintei noastre Biserici mAntinerea unui aseexemple $i dovezi, e tot una cu a te straclui sa produci documente spre a dovedi, ca exista un lucru, pe care nimeni nu-I tagadueste. Inalta Curte de Justitie din Englitera In 27 Noembre 1897, tinnd seama $i consacrand dreptul

de proprietate al priimitorului, i-a dat o asa de mare sfera, alcatprin sentinta ei tagadueste tribunalelor dreptul de a interzice priimitorului sa divulge
sedretul scrisorilor ce are in stapnire (Pandectes Francaises, Lettres missives" No. 154). Apoi jurisprildenta franceza admite ca priimitorul poate sa

intenteze o urmarire criminala contra celui ce-i fura scrisoarea pe care a

priimit-o, chiar daca acel hot ar fi Insusi trimitatorul scrisorii (Pandectes
francaises, Lettrei missives" NeS. 22).
Din definitiunea, ce se cla scrisorii confidentiale, reese clar, ca secretul intim al unei scrisori este identic .pu secretul intim al unei convorbiri
sau al unui fapt oare-care, cad o scriSoare conlidentiala este expresia unor
gndiri pe care o convorbire verbala le-ar fi tinut secrete intre autor si destinatar" (A. Tissier, op. cit.), si o confidenta"
mice fel de confidenta
este un secret, $i un secret nu poate fi dat in vileag"
deci concluzia
!impede e, ca nid o confidentif nu poate fi data in vieag; aceasta In principiu.
Do$1 proprietar al scrisorilor ce priimeste, priimitorul nu are drept s
divulge secretul lor confidential; in codurile noastrZ nu este trecuta aceasta
dispozitiune, dar eu admit aceasta nepertnitere si priimesc teoriile cele mai
defavorabile mie, spre a dovedl, ca nici macar dupa ele nu sunt vinovat cu
nimic.

Jurisprudenta desi admite inviolabiitatea secretului, In principiu, totusi, spre a ma exprima cu cuvinte din Jurisprudenta generala"e lui Dalloz,
tot ea vine $i zice: Ori cat de sfant ar fi acest secret, sunt cazuri cand se
admit eXceptiuni". Gasesd chiar de cuviinta sa citez aici un caz descris de
Appert: Nimeni nu refuza omului atacat In vieata sa, dreptul de. a pune
mna pe armele pe cari, prealabil, protivnicul sau i le-a pus la indemna;
pentru ce care omul atacat in onoarea sa, n'ar caufa in corespondenta agresorultd sau prdba, etc., etc."? Acest autor admite mai departe producerea
In justitie, de catre priimitor, a scrisorior confidentiale, in contra autorului
lor, mai ales and acesta, prin procedarea sa forteaza pe priimitor s solicite
interventia justitiei spre a'$i astiga cauza so" (Pandectes Francaises, Lettres missives No. 308, opiniune sustinuta de Aubry et Rau, Larombiere,
Laurent, btc.).

-Sa incepem acum discutiunea juridica obiectivh si sa lamurim atat

inviolabilitatea secretului confidential, cat $i exceptiunile In cari acel secret
poate deveni violabilt Jurisprudenta universala, In aoeasta materie, se poate
rezurna In urmatoarele cuvinte scoase din iPandectele franceze, Lettres Missives No. 142: Inviolabilitatea secretului scrisorilor se sprijineste nu numai
pe contractul tacit (de nedivulgare) format lntre expeditor $i destinatar, ci si
pe un principiu de Malta moralitate care intereseaKd esential ordinea publica" (vezi $i A. Tissier, op. cit., pag. 41).

www.digibuc.ro

*336

rnenea Ierarh In capul m, atunci s'd m osaideasc pre mine,

cel doritor de curtire i Intrupare a principiilor cre$tine In vieata
Prin urmare, in afara de temelia unui principiu de morala, mai exist
la baza, inviolabilittii secretului $i tin principiu juridic (vezi Pandectes fran.caises, Lettres Missives, la numeroasele puncte notate in pag. 1, nota 1, cum
si altele tenotate. Vezi si op. cit. al lui A. Tissier), care consta i aceea, ca
autorul, trimitand scrisoarea confidentiall destinatarului, intre acesti doi s'a
Incheiat un pact tacit, ca destinatarul s mi poata divulga secretul Pella ce

autorul nui da consimtimntul, sau rupe pactul. E natural ins ca de Indata ce acest pact, rezultand din confidenta intim 5i mutuala, se rupe prin
vointa sau faptele expeditorului, atunci nu, mai rmane ici o pedica destinatarului de a divulga aceea ce fusese secret Rana in acel moment, caci divul-

garea, In acest caz, nu calcl pactul de nedivulgare, acesta fiind zdrobit $i

desfiintat din cauza autorului scrisorei, Controversa nu incape.
al pacS cercetm acum, cazul meu la lumina principiului juridic
tului tacit de nedivulgare si a principiului de morala, pentru a nu mai ramnea urm de indoial In privinta adevdrului.
OCalcat-am eu oare principiul juridic ce sta la temelia inviolabilitatii
secretului confidential? Sau, cu alte cuvinte: jignit-am eu pactul tacit ce se
Inchelase Intre mine $i I, P. S. Mitropc.lit Primat D. D. Athanasie Mironescu,
de a nu divulga seceetul mutual? Nu! N'am calcat principiul, n'am jignit pac-M. de oarece In momentul divulgrii scrisorilor acel pact tacit 11 transformase in neant, In nimic L P. S Sa; acel pact 'nu mai exista si nu poti calch

ceeace nu exista. Desfid pe orice jurisconsult s-mi dovedeasca, ca dela

1905 incoace mai exista !litre mine $i !rare ff. P. S. Sa un pact pe care, de
tapt, I. P. S. Sa 11 prefcuse, iremediabil, In cenusa, prin raportul4No. 171
din 13 Maiu 1905 pe care l'a inaintat Sf-lui Sinod In contra mea.
In adeyAr, intre mine $i Intro I. P. S. Sa se formase In August 1899
'un pact tacit de nedivulgare, ce consta pentru mine In scrisorile dela 3 si 27
stiut numai de
August 1899, iar pentru I. P. S. Sa In faptul men material
de a'i fi dus la Cozia (fara sa am concediu) medicamente spre
I. P. S. Sa
a'l scpa de grele suferinte.
Acest secret intim 5i mutual era de nedivulgat din partea amndurora.
In earl de sinceritatea si
Intre noi doi, prietenii de atunci, se formase
si run pact tacit &A nu divulgam acel secret ocrotit de
discretia prieteniei
im principiu juridic si de unul moral.

Nu putea s-mi treacl prin minte ca s trdez acel secret. Dar I.

P. S. Sa, in 1905, fail consimtimintul meu, a calcat secretul confidential,
ilivulgand faptul ducerei mele la Cozia, fr concediu, cu medicamente, $i
-a cerut, pentru aceasta, cu o vehement. rar, destituirea mea.
sl. P. S. Sa a clcat, cu chipul acesta, nu numai cel mai elementar prin-

cipiu de moral, voind a m ucide c divulgarea binefacerei prietenesti ce

cu jertfa i-am facut, dar a clcat si principiul juridic al pactului tacit de nedivulgare, caci far consimtimantul meu a alcat contractul tacit dintre noi,
in momentul cand acest contract era viguros, valid si indiscutabil. AceL
pact, nscut prin vointa prezumata i tacita a amandurora, a fost violat de

www.digibuc.ro

g37

pastoritilor 5i cu deosebire Iu vieata noastr a pstorilor, as

cum ne porunceste mai marele pstorilior, Domnul nostru Iisus
Hristos, cruia fie slav In veci!
I. P. S. Sa, care s'a facut vinovat, in 1905, tocmai de pacatul pentru care
pe nedrept sunt chemat aici.
, Juridiceste vorbind, din momentul acelei violari de doted` ori vinovata
$i condamnabila, eu nu mai eram legat de pactul nedivulgarei, cu att mai
mult cu cat, precum mai sus am aratat, 11 prevenisem sa nu rupa pactul.
Adaug incg: L P. S. Sa a rupt $i distrus acel pact juridic in na fel In cat
nu numai cg m'a deslegat pe mine de obligatiunea de a tine secrete confidentele, dar m'a silit, m'a obligat, mi-a impus sa vorbesc, caci a venit cu
raport oficial la Si-tul Sinod si a zis: d. Chiricescu sg dea numai decdt copie de pe actele justificative de concedii, fiind ca d-sa lipseste pentru afaceri strAine tipografiei $i farg concediu. Dacg nu prezinta i acele copii, rog
pe Sf. Sinod sd destitue pe acel director, care farg concediu lipseste si calatore$te de plgcere.
Puneti-vg, vg rog, un moment in locul meu din 1905 $i presupuneti,
ca un prieten nesincer ar vrea sg va distruga onoarea, servindu-se de odioasa violare a secretului unei binefaceri pe care i-ati facut-o $i pe care
v'a implorat-ol Si spuneti daca, sub imperiul legitimei revolte sufletesti si
al legitimei aprri ce-mi datoram mie si familiei mele n'am lost de un calm
$i rezerva aproape inexplicabila? VA rog sg va puneti in situatia mea si sg

reflectati!

As dar principiul fundamental juridic al inviolabilitatei secrtului

scrisorilor nu mimai ca nu I-am cgIcat,
aceastg acuzare avnd o tarie
egalg aceleea, bunioarg, cg
fi cglcat un contract, s zicem de inchiriere,
care a expirat de sease ani i pe care nimic nu I-a reinviat
dar e cert c
dintr'o mare declicatetg, nid n'am uzat de toate drepturile ce mi le dedeau
acel principiu de drept si procedarea incalificabilg a I. P. S. Sale $i din pri:
cina .careea a fi putut chiar sd divulg secretul confidential, precum spune
Appert, bazdndu-se pe Larombire, Aubry, Laurent si altii.
Nu mai puteam insg divulga secretul prietenesc, ne mai existand, cad
secretul $i prietenia erau rupte de I. P. S. Sa $i deci nu mai existau.
In toate caturile; deci, nu sunt vinovat de nici o incorectitudine, fie
cat de micg, cat de neinsemnatg!

Evident, din punctul de vedere al moralei si al echitgtei este blamabil in cel mai inalt grad faptul de a divula secretul unei scrisori confidentiale, cgci insemneazg a aduce -turburare in acest gen de raporturi si
a cauza uneori prejuditii ireparabile", zice Albert Tissier (op. cit pag. 41),
vorbind de principiul moral al inviolabilittei secretului confidential, primcipiu despre care $i in Pandecte cairn: Inviolabilitatea secretului scrisotilor mai tine si de un principiu de Ina lt moralitate, care intereseaz esentialmente ordinea publicA".
Aceasta este sigur. Dar in cazul meu nu este vorba de divulgare a
22

Documente-Apdrare.

www.digibuc.ro

338

Aceasta este rspunsul meu pe care cu smerenie II supun

Sfntului Sinod.
secretului prietenesc. Am aratat in precedentele argumentri cl, id gall de
faptul mentionrii numitelor scrisori in raportul No. 102 publicat, pactul juridic si obligatiunea morall ale nedivulgrii s'au stins in 1905, numai si numai gratie vointei, procedrei si somatiunei II. P. S. Sale. $i ce secret eri
sa mai divulg, dad secret nu mai existi?
Prin distrugerea prieteniei si a pactului juridic si moral, de ctre L
P. S. Sa, ceia ce fusese secret s'a transformat din 1905 in nesecret. Geeace
di confidentei caracterul de secret eri tocmai contractul mutual de nedesVluire, obligatia moral de a pastr ascuns secretul si, cnd acestea au fost
distruse, confidenta secret si-a perdut conditiile si ansusirile ei de secret.
Al inteleg ca I. P. S. Sa s fi pstrat prietenia si sacrul secret prietenesc, atunci da! publicnd eu scrisorile, divulgam, In chip odios, un secret
arnica], dlcind principii !mite, dar in cazul meu real n'am divulgat nici tut
secret, ba inc am fost supus imperiului unor rare scrupule de Malta' delicatet!
Dar s merg mai departe si s admit pentru un moment, ed. I. P.
S. Sa n'ar fi rupt prietenia, n'ar fi divulgat secretul si d In aceste conditii
i-as fi divulgat, In 1911, scrisorile intime. A$ fi clcat eu atunci oare un inalt
principiu de moral?

Cred c nu! $i de ce?

Fiindd principiul de moralitate In chestiune, urmrind numai aducere de servicii ordinei publice, divulgarea mea s'ar fi impus tocmai In
interesul ordinei publice. Eri la ordinea zilei un scandal public al drui sfrsit real, nu aparent, cere ca conditiune indispensabil tocmai dovedirea adevarului pe care ll lrnureau acele scrisori. Nedivulgnd
socotesc tot ipoteza cea ireal
calcam un mare principiu de moral, contribuind la osindirea unui episcop si a unor oameni nevinovati, cari stiau de adevrul scrisorilor mete, cum stii atta lume, dup ce vorbisem In raport tiPirit despre
si inzist puternic aici,
li se refuzau toate
ele, dar carora li se refuzau
mijloacele legale de a face 'aceast dovad; as fi contribuit astfel, nu intereseazi dac direct sau indirect, dar as fi contribuit la dosirea adevrului,
lucru contrar moralei crestine, si la osindirea unor nevinovati, care osndire
ar fi slbit increderea general/ in justitia si dreptatea bisericeasc, ba poate
indirect as fi contribuit si la grave turburri, ceeace este imoral, eici este
contra dreptatei, contra bisericei, contra patriei, contra ordinei publice!
Si dad pn si In Guatemala si in Ecuator (din America de Sud $i
Central), divulgarea scrisorilor confidentiale este permis Inteo polemic/
angajat in scop de a apri religia, morala sau patria, nri pentru a salvi
onoarea destinatarului" (legea Oitpublicei Ecuator din 3 August 1887)

$i a-

ceasta din pricina celui mai inalt principiu de moralitate

de ce nu mi-ar
li fost si mie permis, In Romnia, divulgnrea scrisorilor confidentiale, mai
ales cnd nici un text de lege nu m opreste de a face acest serviciu ordinei
publice si moralei?!
Cel mai inalt dintre toate principiile de moralitate m'ar fi obligat la

www.digibuc.ro

339

Lumin desvrsit s'a fcut asupra purtdrii mele, in aprarea adevrului si drepttii, si acum nu urmeaz4 dect s se
a atare divulgare, cAci dreptatea trebue s primeze in toate, dar repet: nu
am fost nici o dat in cazul -acestacci ceeace am dat eu la iveal nu era
nici secret, I' i nici nu eram supus juriditeste vre-unui pact, aceste arnndouN
Thud distruse de I. P. S. Sa si eu contribuind la aceasta, tot as de putin, ca
si Domniele-Voastre.

,,Pe teren juridic punndu-mk n'am uzat deci de toate drepturile ce

aveam; pe terenul moral stand, mi-am facut datoria si numai datoria care
adevar, dreptate si ordinea publick datorie la care as fi fost supus, chiar
sa divulg,
ceeace n'a fast cazul men,
Iat concluziile ce scoate obiectivitatea, examinind cazul meu prin
prizma principiilor juridice si morale. Ele sunt asa si nu pot fi altfel!
Aceast teorie aplicat este bazat nu numai pe autori celebri in
aceast materie, pe care i-am citat, ci si pe confirmarea a mai multor bit-bati jurisconsulti celebrr dela noi.
In aceast privint iat si teoriile sustinute de insusi I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, in Manualul de teologie moralk
publicat de I. P. S. Sa in arml 1895:
Cnd cinstea noastra ar putea s ramn ptat si de acl ar urma
si o dispretuire a institutiunei publice in care servim si suntem membri, atunci nu numai ne putem aprk ci chiar suntem datori a face aceasta... Un
exernplu de aprarea cinstei atacate cu nedrept, ne d'a. Apostolul Pavel (II
Cor. 11, 5 s.) cnd se apgra contra celor ce atacase servirea sa apostolick..
_Mntuitorul fnsusi se apr improtiva iudeilor, cari voiau sa-1 ucid cu pietri
(loan 10, 32). Ar fi o umilint falsei a nu ne apra in asemenea imprejurari"
.(pag. 575). Comparg si pag. 484.
Este o lips vinovat a dragostei ctre sine- Insusi a nu pune nici'un

pret pe cinste si respect inaintea oamenilor" (pag. 576).

Prin urmare eram dator s ma apr.

Se naste intrebarea: puteam sa m apr, divuland secretul unor

SCT isori?

Raspunsul if d'a itisusi L P. S. Sa precum urmeaz:

Comunicarea adevrnlui este restrns In particular prin indatorirea
,de a pzi secretele... Datoria discretiunet se bazeazk adese pe deosebite molive pozitive... Aceastii indatorire nu mai are tiirie, dac interese mai Matte
ale celui ce a dat informatii, sau ale celui ce impreun le stie, sau ale altei
persoane, sau ale societtii in genere, cer necesar a descoperl informatiile primite" (op. cit. pag. 693 si 694).

Am arkat, in cele precedente, ate fnedreptati, striatoare la cer,

111i-a facut I. P. S. Mitropolit PrimAt D. D. Athanasie Mironescu prin raportul 171 din 1905 ctre Sf. Sinod.
Nu s'a multumit numai cu att, ci mi-a* fcut si cele ce se cuprind In
Daportul meu oficial cu No. 142 pe care, ca. director al tipografiei crtilor
bisericesti, l'arn trimis d-lui ministru de culte 4i instructiune publica la 25 (8)-

www.digibuc.ro

curte Biserica de tot ce poate s'0 Intunece si s'0 Intineze, pedepsind pre cel vinovat, adec'd pre cel care a fost dela Inceput
Noembre 1905, In cuprinderea urmatoare: Pe langa ordinul cu No. 194 din
24 Octobre 1905, am priimit dela Sf. Sinod algturata In copie propunere f A.cute de P. P. S. S. Arhierei Callistrat BArladeann $i Ca list Batosaneanu,
propunere adoptatd de Sf. Sinod, prin care se da dreptul comisiunei 1:infra cercetarea cgrtilor de riutal, ca sg feel vizite inopinate la revistg si tipografie, si acea comisiune se Investeste cu puteri discretionare, In ceeace
priveste mersul acestor institutiuni. 1ncg de atunci eram hotarit sg mg retrag
din acasta cauzg, din postul de director al acestei tipografii.

Insg, stiind cg intr'o targ constitutionala ca a noastra, in afara de

cazul declargrii starii de asediu, nimeni nu poate fi investit cu puteri discretionare de at doarg In sensul de a se supravegheh asupra bunei si exactei
aplicari a legilor sioregulamentelor ce guverneaza ramura in care puterea
discretionarg a fost conferitg, frg s se fi conferit si dreptul de a se viol.
legile $i regulamentele in vigoare, n'am demisionat, pe de o parte stint fiind

de cgtre Sf. Sinod si de cgtre d-voastrg, cg totdeuna am aplicat legile si

regulamentele In chip riguros, constiintios si onest, iar pe de alta parte spre
a vedeg ce indrumare se dg mersului acestei tipografii, hi serviciul cgreia de
opt ani trecuti depun toatg dragostea mea de bine si toatg rgyna mea pentru
bunul mers moral $i material al ei, ash cg, pAng si protivnicii mei personali
sunt constrnsi sg recunoasca, ca cei 8 ani din urmg de activitate la aceasta
tipografie, constitue un period Insemnat in vieata ei de pAng acum.
Dar Spre marea mea mhnire, vti cg, odatg cu inceperea lucrarilor
comisiunei numite, a Inceput la aceasta tipografie starea de incurcaturg $i
de neorAnduiala.

Dela 14 Noembre $i One azi comisiunea Sf. Sinod a tinut cinci sedinte, consemnAnd aceea ..e a fcut, In anumite procese verbale, pe care le
anexez aid In copie.

Din acste procese verbale se constatg c, comisionea, prin putere

discretionark nu intelege supravegherea pentru buna si exacta aplicare,
a legilor $i regulamentelor orivitoare la aceastg
ceeace nq erg nevoe
institutiune, ci intelege violarea acelor legi 5i regulamente, caci amestecg atributiunile materiale cu cele morale $i produce domnia bunului plac.
',Am luat cunostint de procesul verbal No. 1 din care rezultg, cg numita comisiune, In lipsa mea, a inspectat depozitul de carti.
?, Am avut rgbdarea sg asist si O. iau not de hotgrirea comisiunei
de a se face o stampil cu cuvintele dezaprobatg pentru slujba bisericeasca", care sd fie aplicatg pe fiecare exemplar din Psaltirea editia III-a, In
trei anumite locuri, $i $g se numeroteze, frg ca acestea sg figureze in ordinul cu No. 200 din 28 Octobre 1905 al Sf. Sinod...

Am asistat, cu mirare, la revocarea textului Noului Testament ...ce

fusese revgzut In 1904 de P. P. S. S. Athanasie Mironescti si Oherasim Timils, membri si In comisiunea de acum,si In vederea cgrui text corectat s'au
tipgrit primele cinci coale, a$A cg, precum rezultg din procesul verbal No. 4
al comisiunei, se poate intAmplA ca aceast tipografie sa fie pusg In sane-

www.digibuc.ro

341

si este cauza turburarii In Biserica, atat prin credinta sa, cu care

a traficat, cat si prin imoralitatea vietii sale.

tiunea de a suporta cheltueli zadarnice, cum s'a intamplat cu Psaltirea editia
a III-a, desi ea s'a tiparit in conformitate cu Drdinul No. 113 din 14 Maiu
1903 al Sf. Sinod, atat in ce priveste revizuirea, cat si formatul.
Am Ingaduit s mi se cear relatiuni de caracter material si anume
cu privire la costul Psaltirei editia II1-a, la exemplarele tiparite si desfacute,

la costul cu care s'a vandut fiecare exemplar, etc...

Am asistat la incercarea cDmisiunei de a se ocupa de cestiunea cu
revizuirea Psaltirei editia III-a din 1904, fara ca ea sa aiba mandatul de a se
ocupa de cele auprinse in raportul meu cu No. 102 din 15 (28) Septembre
1905 adresat Sf. Sinod si referitor la invinuirile ce mi se adusesera de catre
comisiunea din care faceau parte si P. P. S. S. Athanasie Mironescu si Gherasim Timus, afacere dej rezolvata de Sf. Sinod.
.
Insa, avand in vedere ca azi, doi dintre P. P. S. S. membri din comisiune, si anume: P, 5. Athanasie Mironescu, Episcopul Ramnicului Noului
Severin si P. S. Arhiereu Valerian Ramniceanu, s'au introdus In Iocuinta ce
este pusa la dispozitia mea si a familiei mele; ca s'au instalat in salon, cu
toate ca li s'a comunicat, ca eu nu sunt acasa, poruncind P. S. Athanasie
Mironescu bonei dela cospii sa cheme din tipografie, mai intai, pe printele se-

cretar conservator, $i acesta Bind la biserica, i-a poruncit, din nou, s. cheme pe d. sef de ateliere si Ocestea In dispretul legii, care garanteaza inviolabilitatea domicilialui, lucru te care P. S. Episcop al Argesului Gherasim
Timus 1,,i-a dat seama, caci in loc de a veld in loceinta mea si a familiei mele
s'a dus In cancelaria tipogralied, ceeace mai in urma au facut si ceilalti doi
membri numiti din comisiune; am fost silit de aceasta imprejurare, pe care
4 'o pot considera deck ca Ix o grav ofens adusa mie si famildei mele, sa
trimit comisiunei adresa cu No. 140 de azi, pe care o anexez aici In copie.
Din toate acestea rezultand ca, noua faza in care intr aceast tipografie este pagubitoare bunulusi ei mers; c legile si regulamentele se violeaz, caci nu se tine seadna de faptul, ca controlul material asupra acestei
tipografii este al d-voastre, si numai cel moral este al Sf. Sinod; ca prin
asemeaea procedare s'a dntrodus si se infroduce reoranduial la aceast tipografie; c prin modul de procedare al comisiunei Sf. Sinod se struncina
autoritatea si prestigiul meu, fat de subalternii mei; si !,.1 fine ca, n'am asigurata nici, inviolabilitatea domiciliului meu familiar, garantata de constitutiune pana si celui din urma cettean, NI supun cunostintei, ca ma retrag
din postul de director al acestei tipografii, la care sent numit prin inalt decret regal...".
Acest raport al meu se gseste In arhiva tipografiel cartilor bisericesti si In arhiva administratiunei Casei Bisericei.
Viularea domiciliului meu familiar o pot dovedl si cu marturi. Daca
Onor. Comisiune de judecat imi va admite, pot dovedl lucruri ce s'ati. !titan-plat si cari se puteau intampla, dar pe care nu le-am ;putitt expune intr'un raport oficial, anume: ca era s mi se arda conilul cel mic de o soba
din antreu, cad bona era trimis de I. P. S. So, precum mal sus al-Mai; ,ca

www.digibuc.ro

342

Dar clack totusi, Sf. Sinod tine si de ast datk cu orice

pret, ca eu, cel ce mi-am pus In cumpn tot ce am mai scump
sotia mea era sal bat, dacA o sorA a ei nu intervenea s o retina.' cu forta;
cA sotia mea din cauza unei asemenea ofense adus familiei mele, atat de
emotionat incat a cAzut boinav la pat.

Indat ce s'a aflat despre aceast retragere motivata a enea dela ti

pografia cArtilor bisericesti, Cuvantul adevrului", revistA bisericeascl a.
I. P. S, Mitropolit Prang D. D. Athanasie Mironescu, in No. 16 dela 1 Decembre 1905, adecii dup cinci zile dela data raportului meu de mai sus a
si anuntat, cu satisfactie, acea retragere, declarandu-se cA mul,Imirea va fi
depling numai atunci and eu a fi inlturat din allele demnitAti pe care le
ocupam.

In adevr, I. P. S. Sa impreunA cu ceilalti doi membri din comisiune

a cerut Sf. Sinod, in Decembre 1905; indeprtarea mea imediat dela tipografie $i intervenirea la Onor. Minister spre a mi se aplica, ca profesor la
tJniversitate, pedeapsA disciplinark dn cauz c m'am plans celor in drept
de nedrepttile ce mi se faceau.
I. P. S. Sa a intervenit ca sA fiu 1ndeprtat $i din postul de administratoL al Casei Bisericei.
Inainte de anal 1905 in Cuvantul adevArului" mi se impleteau cununi
de laudA, fiind numit: Patriarhul dela tipografie", iar dup ce n'am votat pe
nepotul I. P. S. Sale $i dup ce I. P. S. Sa alcitit in SI. Sinod, la 13 Maiu
1905, raportul calomnios in contra mea, numita revist, organ oficiis al I.
P. S. Sale, m'a atacat in chipul cel mai neomenos. Spre incredintare, se pot
cercet numerile 4, 7, 9, 10, 12, 13, 15 din anul al IV-lea al numitel reviste,
incepand dela 1 Iunie 1905.
Trecand peste alte felurite $icane ce mi-a fAcut, ba in Par lament, ba
in Sf. Sinod, aduc la cunoginta, ca chiar anul acesta I. P. S. Sa a cerut
Onor. Epitropii a Seminariului Nifon din Bucuresti, unde eu sunt profesor
definitiv, ca s mi se ia catedra de acolo. Aceasta o pot dovedi cu marturi.
N'a pierdut 4i nu pierde nici o ocaziune ce-i cade la indeman ca sa
nu-mi trimita sgeti inveninate. Ca dovada se poate citi ziarul Minerva"
anul II No. 458 de Joi. 25 Martie 1910 precum si diferitele \whirl ce le face
in Sf. Sinod dela 13 Maiu a. c. incoace.

In fata tuturor acestora ori cine se poate mira de rabdarea ce ara

avut, ca sa nu-mi caut satisfactia cuvenit, pe caile legale, si ori cine poate
intelege, cA aveam 4i am dreptul s fac aceasta, cu atat mai mult oil cat legAtura de prietenie i pactul tacit de nedivulgarea secretelor din epistolele
confidentiale, insusi I. P. S. Sa le desfiintase incA din anul 1905.

Prin urmare, mai poate oar., ii vorba de vre-un santaj din partea
mea si de tendinta de a se satisface unele preri sau cerinte", precum mi
se zice in deciziunea de dare in judecat? SA mi se dovedeascl aceasta,
cacksimplele afirmatiuni nu pot face dovad.
J2Cu tot neintreruptul $ir de nedriptti si de prigoniri ce am avut din
partea I .P. S. Sale, I. P. S. Sa n'a crutat nimic, spre a putea pune maim. pe

www.digibuc.ro

343

numai si numai spre a-mi face datoria, s m retrag din scaunul episcopal prin demisiune, cad acesta ar fi singurul mijloc
cele doua scrisori compremittoare, din anul 1899, care erau in stapanirea
mea. Aceasta o pot dovedi ou acte oficiale si eu rnartud. Scrlsorile nu le
puteam d, fiindca vorbisem de ele intr'un raport oficial si clack' le-as fi desiiintat tn puteam astepta la tot convoiul de neajunsuri, ce puteau rezulta
din aceasta, culminnd in pedepsirea mea ca un calomniator.
Prin deciziunea ministeriala de dare in judecata mi se zice, ca am dat
in vileag, publicand prin jurnale in facsimil fotograliat, o scrisoare trimisa
mie de I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu. SI se dovedeasca
lucrul acesta. Prezentarea ziarului in care s'a publicat acea scrisoare, in facsimil fotografiat, si simpla afirmatiune, ca eu a fi dat la ziar acea fotografie, nu poate face dovada acuzatiunii ce mi se aduce. Eu fac dovada contrail prin prezentarea acestei declaratiuni, in care se vede, el mt eu, ci P S.
Gerasimu Saffirinu, episcopul Rormanulai, a dat ziarului Adevarul" facsimilul
in cestiune. Aceasta declaratiune a P. S. Episcop al Romanului o confirma,
pe insusi textul acelei declaratiuni, d. Al. Mavrodi redactor la Adevarul".

Prin urmare toata broderia din deciziunea ministeriala care se bazeaza pe aratatul punct de acuzare, nu-Isi mai are fiinta.
'Sunt acuzat apoi, c prin petitiunea dat Sf-lui Sinod imi iau raspunderea publicatiunii scrisorii, dar am declarat, ca originalul nu-1 pot Meredinta Sf-lui Sinod, cad m tem sa nu fie distrus; si mi se mai zice c aceasta
declaratiune este o insulta, care se aduce unui Malt corp constituit al statului.
Sa mi se dovedeasc i aceasta, cci repet, simpla afirmatiune nu
poate face dovad. Eu, urmator cererei inscris, pe care v'o prezint, dela 18
Mai a. c. a P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu, care m
soma sa-i dau .cunoscuteld documente, facndu-m atent, c pot fi taxat de
calamniator, in caz de refuz, i-am satisfcut cererea, clndu-i fotografia
u9eia din acele epistole, iar nu si originalul. Singurul care ar fi avut motiv
sa se indispunii, ea' nu i-am incredintat originalul, era P. S. Sa, iar nu Sf.
Sinod, care nu mi-1 ceruse si nici panal azi nu mi l'a cerut mie personal.
In petitiunea mea, la care se refera deciziunea ministerial, am scris
urmatoarele I. P. Sfintitului Proedinte al Sf. Sinod: ...Cu originalul
adeca al scrisorii in chestiune am venit si ma aflii in preajma pretoriului
Sf. Sinod, spre a-1 arata P. P. S. S. judecatorit cad pentru motivele mai sus
expuse, nu ma pot lipsl de el, mai ales ca, nu o dat s'a tins la desfiintarea
unor asemenea scrisori, ca s pot fi, apoi, tratat ca un calomniator".
Insusi d-I Ministru de culte si instructiune publica, d. C. C. Arion,
m'a vazut ca eram, in adevar, in preajma pretoriului Sf. Sinod, asteptnd.
Prin urmare, i aceste acuzatiuni ce mi se aduc sunt fara baze, caci
insulta ar fi fost atunci, cnd Sf. Sinod mi-ar fi cerut scrisorile mie personal, ceeace n'a fcut, si nu le-as fi dat.
Dar chiar daca lucrul ar fi adevarat, ceeace nu este, santajul 5i of ensarea unui Inalt Corp constituit al Statului, sunt niste delicte caracterizate
5i pedepsite de codul penal.

www.digibuc.ro

344

de a se aduce liniste deplinA In BisericA si de a nu mai fi In zadar

turburaf sfnta credinta" stedmoseasc, sunt gata sd merg panA
"D-voastre n'ati putea sa ma pedepsiti pentru aceste fapte, liindc,a nu
aveti calitatea -de a caracteriza si de a/pedeps1 astfel de delicte. D-voastre
nu m'ati putea pedepsl, deck atunci cnd ar fi o hortarlre definitiva judecatoreasca, prin care as fi pedepsit pentru santaj $i ofens adusa unui corp
constituit, ca Sf. Sinod.

In vederea tuturor acestora, eu am ferma convingere, ea* Onor. Comislune de judecata va O.' un verdict de achitare. Insa daca Onor.Coimisiune,

din cele ce am afirmat si din actele ce am prezentat, nu si-a format Inca

deplina convingere despre a mea nevinovatie, atunci o rog sa binevoiasc a'mi

admite proba cu marturi si prezentarea tuturor actelor oficiale de care am

trebuinta, In descarcare, in care scop va voiu prezent o cerere speciala.
Si in cazul intai, si In cazul al doilea, sunt ferm convins cal Onor.
Comisiune de judecata, tinnd seama de apararea mea $i de serviciile reale
ce am adus Tarii ori unde am lost chemat, pentru care autorittile in drept
mi-au adus multamiri, Intre cari si actualul ministru, d-1 C. C. Arion, tinnd
seama de cinstea, onestitatea $i corectitudinea ou care m'am achitat si ma
achit in toate indatoririle mete publice si in relatiunile mele sociale $i particulare, va cla un verdict de achitare, pentru ca sa nu se sfarme, pe nedrept,
o situatie agonisit prin muna de 25 ani si o familie, careia nu-i pot ls alt
mostenire deck cinstea si corectitudinea de care am dat dovad 'Ana' azi,
Nu pot tennina Inainte de a-mi exprirra nadejdea, ca. Onor. gomisiune cle.judecata nu ma va osndi pentru chestiuni de cari nu sunt vinovat
si cari nu sunt in strns legatura cu calitatea de profesor, cci cu aceasta
s'ar stabill un precedent ale cdrui urinal-1 pentru autonomia universitara $1
a stabilitatet profesorilor universitari, nu se pot, deocamdata, calcul.
Dr. C. Chiricescu.
14 Janie 1911.

Anexa la aparare.
Onoratd Comisinne de Judecata,
Aceasta imi este aprarea pe oare o aveam gata de eri1), inainte de a
cunoaste chipul cum d-1 Delegat al Onoratului Xinister de Culte $1 Instructiune Publica lave a sustine cele cuprinse In deciziunea ministeriala de darea mea In judecata. Dupa ce acum.cunosc si acea sustinere, va rog sa-mi
dati voe ca sa raspund si la acele puncte de acuzatiune pe care nu le-am
putut prevedek cAci desi in adresa prin care am fost chemat In judecatti
mi se spune, ca pot lua cunostinta de dosarul procesului in Cancelaria Secretariatului Universitatei din Bucuresti, uncle se afl depus In pastrarea
d-lui secretar al Comisiunei de judecata, totusi, un asemenea dosar n'a existat
1) In sedinta din 14 Tunic 1911 d-1 Chiricescu n'a putut rostl dect jumatate din apararea sa, caci ora hind mai mult de 1, dupa miezul noptei, d-1
presedinte a ridicat sedinta.

www.digibuc.ro

345

la sacrificiul de a renunta la scaunul episcopal, cAci mai presus

de orice, mai presus chiar de vieata mea, tin la linistea si cinstea
Bisericii.
si nici nu exista, precum insusi d-1 Delegat al Onoratului Minister a declarat.
D-1 Delegat a sustinut acuzarea in contra mea, fail acte doveditoire,
ba s'a servit de raportul meu oficial cu No. 102 din anul 1905 scotnd din el
aprecieri absolut in favoarea mea.

A adus-cu sine o brosura intitulata: Omagiu unui Malt Prelat", despre care a declarat ca ar fi scrisa In contra fostului Episcop de Rmnic, actualul Mitropolit Primat, dar n'a putut afirma ca acea brosura este coinpusa de mine, si si-a presupus ca ar fi inspirata de mine.

In vremea and a aparut acea brosura si mi s'a atribuit mie si parintelui profesor universitar Economul C. Nazarie, fara ca cineva sa-si ia
raspunderea acelei afirmatiuni, amndoi am fcut la timp cuvenita dezmintire, precum se poate vedea din cercetarea colectiunei ziaruIui Secolul"
de pe acel timp.
In ceeaa ce priveste afirmarea d-lui Delegat ca eu as fi fost inspiratorul celor cuprinse in acea brosura, d-sa presupune, dar nu dovedeste cu
nimic.

Pe chestia prieteniei dintre mine si Ina lt Prea Sfintitul IMitropolit

Primat Athanasie Mironescu, d-1 Delegat a adus in contra mea mai multe
citate din cartea tradusa, prelucrata si alcatuita de mine si Parintele Econom
C. Nazarie si intitulata: Clauza Predicatorului", si anume din titlul Prietenia, dela pag. 234 si 235, dar n'a binevoit s spue D-lotr Voastre ca tot acolo se zice ca prietenia nu trebue a fi tinuta cu omul iute la imanie", ca

vorbirea de rau nimiceste prietenia", ca prietenia mincinoas cleveteste", etc.

Relativ la aoeasta, In afara de cele ce am avut onoare sa expun, in
apararea mea, tin sa reproduc aici urmatorele rnduri din (Manua lul de Teologie Mora la publicat de Ina lt Prea Sfintitul Mitropolit Primat Athanasie
Mironescu: Un paoat strigator le cer este si lovirea cu nedrept in onoarea
aproapelui, oa o ucidere morala a lui" (pagina 314). Toate aceste pacate"

cele strigatoare la cer sunt de o greutate particulara caci ele nu se

savrsesc din aprinderea patimilor, ci cii sange rece si precugetare. Ele deci

nu sunt nici de cum pacate din slbiciune, ci din o vadit rutate a voiei
omului, cela ce li si atrage dreapta izbndire dumnezeiasca si omeneasca"
(pag. 316). $i totusi d-1 Delegat a pierdut din vedere sa arate corn I. P. S.
Mitropolit Primat Athanasie IMironescu Intelege prietenia, mergand pana a-

colo, precum s'a aratat in Sf. Sinod, ca s ma batjocureasca nu numai pe

mine, ci si pe actualul Mitropolit al Moldovei, prietenul I. P. S. Sale, cum si
pe prietenul si binefaatorul sau P. S. Gherasim Timus, prin articole de gazeta in privinta arora insusi d-I Mariu Theodorian-Carada, trecut la unire,

s'a exprimat ca sunt asa de scandalcrase, in cat nu se pot publia.

D-1 Delegat mi-a zis: pentru ce am aratat recunostinta numai P. S.

www.digibuc.ro

346

Dar pentru aceasta se cere de dreptatea dumnezeiasc si

de dreptatea omeneasc: s premearg luarea mgsurilor treEpiscop al Romanului, clAndu-i epistolele compromittoare $i n'am tinut sea-

ma $i de a$A numita recunotint cu care a$ fi dator I. P. S. Mitropolit Primal? Dar d-sa a perdut din vedere ca, precum m'am exprimat in petitiunea
mea catre Sf. Sinod, nu m'am condus numai de aceste consideratiuni, ci 4i
pentru ca s viu in ajutor unui Ierarh In lupta pentru apararea unei cauze
de o exceptional gravitate. Aceasta nu Insemneaz a aduce dezbinare in
biseria, nici scandal, caci contribuirea pentru cunoasterea adevarului $i
drepttii, care intereseaz biserica si tare, nu e nici dezbinare bisericeasc,
nici scandal bisericesc.

Imi pare rau c5. d-1 Delegat, citind nige hrtii dela Decanatul Facultiltii de teologie, n'a citit ce am scris eu d-lui Ministru de Culte, nici
scrisoarea mea publioat In ziarul Minerva" dela 11 Apri lie 1910, In privinta corespondentei mele particulare, cci numai a$A se puteA servi
adevrul.

D-1 Delegat mi-a facut atuzare c as fi trimis la bisericile omodoxe

una din scrisorile cele compromitatoare. Dec lar ca n'am fcut una ca aceasta. Tin Ins, ca d-1 Delogat sa faca cuvenita proba.
Sunk sigur CA. d-sa nu va puteA produce nici aceast proba; de aceea
la Inceputul desvolfarei acuzatiunilor in contra mea a declarat e privege
pe onorabila Comisiune de judecat nu ca atare, ci ca pe un juriu de onoare,
care are s judece si s. se Konunte, indiferent dad.' se aduc sau nu acte
sprijinitoare, care are s judece pe convingerea intima, iar nu pe baza de
acte. Ei bine, cum este cu putint s condamne cineva, pe baza de convingere
intima, In lipsa de dovezi, pentru Fantagiu si insulta adus unui Ina It Corp
constituit al Statului?
Eu am fost In$tiintat sa m prezint inaintea unei Comisiuni de judecat, care isi are fiinta legalk dar nu inaintea unui Juriu de onoare, sau
Tribunal de onoare, sau Consiliu de onoare. Nici in lege, nici In regulament
n'am dat peste nici un cuvnt care s-mi spun e. aceast. Comisiune de judecat ar fi juriu de onoare; din contr In lege $i regulament e vorba de judecatil de fapte, iar nu apreciere de chestuni de onctare, fiindca Onorata
Comisiune de judecata poate face supliment de anchet, iar eu sunt chemat sa viu eu actele si dovezile ce am.
.
A$A stnd lucrurile v Intreb: ce a voit s inteleaga d-1 Delegat, care
a voit ceve? D-sa este un prea bun $i priceput jurisconsult si aceea ce a spus
d-sa nu e lipsit de insemngtate.

De sigur prin aceasta d-sa, desi a cerut destituirea mea, a %at s

se inteleaga ea neputndu-se produce dovezi de culpabilitate, nu poate sa
fie vorba de osndirea mea.
Deci si din acest punct de vedere, Imi permit a rugA pe Onorabila
Ccimisiune de judecat sa aprecieze $i s-mi faea dreptate, dndu-mi verdict de achitare, caci nu ma gasesc inaintea unui juriu de onoart, care nu-si

www.digibuc.ro

347

buincioase Improtiva I. P S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie

Mirones9, care s'a dovedit vinovat de toate faptele ce i-am

are fiint 1ega, ci inaintea unei Comisiuni de judecat, in fata creea am
produs destule dovezi despre nevinovtia mea i, repet, voi mai produce,
dac Domniile-Voastre nu v'ati format inc deplina convingere despre a
mea nevinovtie.
15 lunie 1911.

Dr. C. Chiricescu.

Replica.
Onoratd Comisiune de ludecatti,

Am edus in descarcare, fata cu cele cuprinse in deciziunea Onor.

Minister pentru darea mea ip judecat, dovezi scrise, absolut suficiente pentru dovedirea nevinovtiei mele.

Constat acum, in replic, ca si in aparare, c d-1 Delegat al Onor.

Minister n'a adus nici o prob in sprijinul acuzatiunilor ce mi se aduc, nici
cu ocaziunea sustinerei acuzarei, nici In replia, desi eu am cerut aceasta.

In schmb, ins, d. Delegat in replica d-sale s'a mrginit a afirm

din nou lucruri pe cari eu le-am spulberat, cu do.vezi, dar pe cari d-sa a voit
s le intemeieze pe simple conjecturi, ca i in dezvoltarea acuzatiunilor ce
mi s'au adus.
Asa, d. Delegat a afirmat ck proprietatea unei scrisori este a aceluia
care o trimite. Aceast opiniune nu o mai imprtseste nimeni, cci trimitatorul scrisorei nu poate revendici nici un drept asupra ei, si ce proprietar
poate fi acela, care n'are nici un drept de proprietate?! Proprietar este nu-

mai priimitorul scrisorei, precum se dovedeste din citatiunile pe cari, de

data aceasta, le depun, cu atat mai muli, cu ct d. delegat a contestat exactitatea lor (Anexa A) 1).
D. iDelegat a sustinut c eu a fi numai depozitarul scrisorei ce mi
s'a trimis. Teoria aceasta, insa, nu e conform cu adevarul, de oarece ar
urma ca depozitarul sa fie obligat a restitui scrisoarea, lucru pe care nu-1
admite de loc jurisprudenta; in aceast privina opun d-lui Delegat sentin% Curtei din Toulouse, citat fn anexa A, sentinta care nu admite nici
teoria copropriettei, ca fiind irational.
D. Delegat a afirmat, c n'am facut citari complete din Dalloz, c
am amintit numai principii generale fr a le aplia la spet. Raspund: am
citat din Dalloz dovedind proprietatea destinatarului 5i tot din el, spre a
stabill teoria acelei coovention formelle ou tacite" rie nedivulgare (vezi
prima citatie din anexa A), si apol, la lutmina acestor principii generale am
studiat cazul meu particular. Aceasta este adevrul.
Este aici locul de a {face rectificarea unei afirmatiuni a d-lui Delegat:
Pactul nedivulgrei e, cum spune Dalloz, ori formal, ori tacit (Anexa A). Eu,
1) Anexa A, precum si cele cu literile: B, C si D, sunt la finele acestei
Replice".

www.digibuc.ro

348

imputat, i sA fiu absolvit de toate Invinuirile nedrepte ce mi s'au

adus, pe cari le-am dovedit c' sunt nentemeiate, dandu-se In

favoarea mea cuvenita sentinf de neculpabilitate.
vorbind de pact sau invoiala, am inteles invoiala ce st a. la baza oricarei scrisori confidentiale, o Invoiala tacita, iar nici de cum n'am inteles ca ar fi
vorba de o invoiala formala. Cuvantul pact valkl 1-am Intrebuintat pentru

a arat ca I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie a rupt pactul tacit atunci,

and el era In vigoare, adeca neatacat de nimeni si ca, deci, L P. S. Sa a
distrus invoiala, nepastrand secretul confidential.

Eu am luat teoria indisutabila cal proprietar este priimitorul, dar

am admis si cea mai defavorabila opiniune, anume ea dot proprietar, tot
nu pot divulga o scrisoare confidential, conform pactului expres sau tacit
Nu puteam admite ceva mai defavoreil mie; si c teoria pactului e adevarata, se poate vede win citatiuhile originale reproduse In Anexa B.
Puteam sa nu viu cu aceasta teorie 5i tot ma disculpam prin argumentul legitimei aparari. Nimeni nu mi-ar fi putut tagadul acest drept, precum se vede din citatiunile originale reprocluse In anexa C.
Nimeni nu poate contesta, ca, I. P. S. Sa, in 1905 nu numai ca m'a
dezlegat de orice obligatiune de nedivulgare, dar mi-a dat drept de legitima aparare si m'a somat sa vorbesc de scrisori, sa divulg continutul lor.
N'am, deci, absolut nici o vina In chestia divulgarei, pe teren juridic. Toate
afirmatiunile mele sunt exacte. Tot as. si citatiunile.
In chestiunea principiului moral, recunoscut de lurisprudenta, cum am

aratat, este drept ca de-asupra inviolabilitatei secretului stau interese mai

lnalte de morala. Tagaduirea adevarului, condamnarea pe nedrept a mior
oameni nevinovati este o crim, si interesul moral si public cere cu fade
sa nu se faca aceasta inteo tail civilizata. Aceasta am avut-o in vedere
potrivit si cuvintelor devenite principiu: Amicus Plato, sed magis amica ve-.
ritas.

Aceste lucruri le admite jurisprudenta, si ca proba ca e asg, am adus

faptul, ca acolo unde s'a Mfaptuit legiferari, ele sunt inspirate de acest principiu. In dovedire am citat legiuirile Ecuatorului, amintind si de ale Cluatemalei; contesdndu-se veracitatea lor, am adus aici ci,tatiuni originale, pe cari
le depun, indicand precis izvoarele, pentru a va convinge ca d. Delegat nu
trebui sa conteste adevarul afirmatiunilor mele (sa se van. anexa D).
Transcriu aici, In traducere, legea Ecuatorului din 3 August 1887:
Scrisorile schimbate intre particulari nu pot fi publicate decat cu asentimentul autorului lor, afar de cazul and aceasta publicare este de trebuinta
pentru a sustine o polemica angaiata in scopul de a apar religiunea, morala, sau patria, sau pentru a ocroti cinstea destinatarului" (Pandectes franaises, T. 37, pag. CPO).

Afirmatiunilor d-lui Delegat, ca n'a existat pact titre mine si I. P.

S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu , fiindca nu se poate presupune
un pact tacit neprevzut de lege, In afara de cat cu citatiunile Iurisconsultilor, mai raspund: daca e vorba de lege pozitiva, nu gasiti nici un text, care
sa condamne divulgarea secretului. Ar urrna atunci ca nu exista secret, fiindca

www.digibuc.ro

349

Dupa realizarea acestora, declar ca m voiu retrage de

buna voe din demnitatea de Episcop, cu nestramutata credinta
inviolabilitatea lui nu e prevAzut de lege? Pactul de care am vorbit exista
in jurisprudenta, nu I-am nascocit eu, precum tot In jurisprudent exista
si inviolabilitatea confidentelor. Dac domniele-voastre nu admiteti pactul,
pe motiv ch nu e prevAzut de lege, atunci rational e sa nu admiteti nici inviolabilitatea secretului, cad nici ea nu e In lege. Vedeti unde ajungem!

Pe Ing acestea mai putem antra.:

1. N'avem nici un text pozitiv de lege In materia secretului scrisorilor.
Deci, n'am alcat nici un text pozitiv (Curierul judiciar, N. 82 din 1901, pag.
690. ObserVatiunea d-lui D. Alexandrescu, profesor de drept civil la Universitatea din Iasi).

2. N'avem nici doctrina unanima, caci chestiile acestea sunt pro-,

fund controversate (Ibid.), Irish' In aceast controversa, opiniunile cele mai
generale sunt cu totul In favoarea mea. Eu nu sunt om de legi, nici jurisconsult, si acum Imi pare ru, ch" n'am adus cu mine un aparator, care puteh
sa stei de vorbA cu d. delegaf in altfel de cum pot st eu. Nefiind orn de
legi, nici jurisconsult, eu, in ourtia sufletului meu, am pus Inainte toate ipotezele, chiar si cele mai defavorabile, si examinnd cazul meu prin prizma
lor, am dovedit ch.* nu sunt vinovat, si am convingerea eh, modul cum am
utilizat eu teoria inviolabilittei secretului scrisorilor si min am aplicat-D
la cazul meu, este i cel firesc si cel consacrat de jufrisprudent.
3. Chiar in prerea acelei prti a doctrinei, care nu admite divulgarea
scrisorilor, se vad exceptii ca acele expuse de mine. Un autor romn, d. profesor D. Alexandrescu dela Universitatea din Iasi, se exprima: Destinatarut
nu este proprietarul scrisorei decht sub conditia de a tespecti secretul ei,

afar de cazul and ea ar formi pentru dnsul un titlu de creant sau de

liberatiune (Art. 46, c. cont.), sau and ar contina in favoarea lui o marturisire sau un mijloc de justificare; In care caz el poate face uz de ea"
(Curier Judjciar, 1901, No. 82, pag. 689).

In acest sens am artat si doctrina moralei crestine, cuprins si In

manualul de Teologie moral publicat de I. P. S. Athanasie Mironescu.

Deci, din nici'un punct de vedere n'am alcat nici vre-o lege scrigt
5i nici vre-o doctrina formala. Cum, .dar, e posibil s fiu condamnat cnd
nu m'am fcut vinovat de nici o alcare de lege sau doctrin, aci este evident cg in afiar de aceste &Mari, nimeni nu poate fi gsit vinovat?
Si cu toate acestea, j. P. S. Athanasie, Mironescu m'a acuzat In sedinta Sf. Sinod din 15 Iunie a. c., ca am comis o fapt nedemn, publicnd
scriscarea unui fost prieten, fr s tie seana ch insusi I. 13, S. Sa numai
de and se apar la Sf. Sinod a divulgat tel de fel de corespondente confidentiale, ba Ma* a mers pn. acolo In cht se dezvlue confidentele unui nepot mort, ceeace constitue nu numai o proprie vinovtie, dar si o mare impietate, ash cum, constitue si faptul c a atacat memoria adormitului intru
fericire arhiereu Neofit Scriban, pe care Il luase in alutor a combate legea
sinodal al trui raportor a fost.
L P. S. Sa numeste neadevar afirmatia mea, c mi-ar fi cerut sA votez

www.digibuc.ro

350

i speranta ca, Inaltul Guvern va aduce la Indeplinire cat mai

neintarziat angajamentul luat de a modifica legea sinodala, alpe nepotul I. P. S. Sale in Senatul Universitar. N'a lost de ajuns ea pe aaceast chestiune d. G. G. Mironescu m'a facut mincinos prin o scrisoare
publicata prin pres invitand pe toata lumea s nu-mi mai intind mina,
ci acum vine si unchiul d-sale si confirma in Sf. Sinod acelas neadevar.
Ei bine, in sedinta dela 15 Iunie a. c., eu v'am artat in chip confidential dovada anateriala despre nedreptatea ce mi se face. Din cauza 1.
P. S. Sale sunt silit sa produc acea dovada in mod oficial, depunand scrisoarea ce mi s'a trianis de Care d. G. G. Mironesou, si al arid caprins e utmatorul:
Vaslui, Durninecii 23 Maiu 1904.

Jubite Dotnnule Chiricescu,

Verdt aici pentru treburi si trebuind sd plec deaici la Iasi, unde am

md reamintesc buna vointei matale prietenesti, si te rog
loarte mult ca, la intrunirea Senatului Universitar, care va aved loc mine

zm proces mane,

Luni (24 Mai), sd ai bandtate a lud mntelegere cu d-1 Bogdan, decanul faculttei de litere, pentru ceea ce este de Meat in intersul cauzei mele. Vii tnul4umiri si afectuoase imbrdtisdri".
.
(s.) G. G. Mlronescu 9.

Cu date oulese din arhiva Cancelariei rectoratului acestei UniversiCali v'am dovedit, Onor. Comisiune de judecata, ca sedinta dela 24 Mai 1904

a Senatului Universitar unit cu colegial profesoral al feculttei de drept

s'a tinut in vederea ocupairei catedrei de procedura civila la care candidi
d-1 G. G. Mironestu.

I. P. S. Sa pretinde ca. mi-a cerut socoteala, ca am lipsit dela tipografie in 1904 si ca nu era nevoe sa-mi iustific absentele din 1899. Dar, prin

1) Si, totusi, acest d-n nu s'a sf iit

clack e de ajuns a zice numai
sa publice urmatoarea scrisoare In ziarul politic Viitorul" dela 26
Mai 1911, si in alte ziare:
Doinnule Director,

atat

S'a publicat in ziare o petitiune catre Sf. Sinod semnata. C. Chiri,,cescu, in care se pomeneste si numele meu.
Precum e usor de trite les, acea petitie este o tesatura de minciuni.
Omul acela a comis o infamie fail seaman si acum ingaimeaza explicatiuni spre a se justifica.

Zadarnic incearca aceasta.

EI va ramane infierat De vecie pentru miselia lui Ma pereche 5i nici

,,un orn cinstit nu-i mai poate intinde mana.

Primiti, etc.

Bucuresti, 24 Mai 1911.

(s.) G. G. Mironescu.
avocat.

Acest domn nu e numai avocat, ci e si deputat. Mai profeseazg ceva

si la Universitatea din Bucuresti, cu pretentia de a fduri caractere si de a
.servi adevrul ni dreptatea!!

www.digibuc.ro

351

cAtuind-o pe bazele dogmatice 5i canonice ale Sfintei noastre Biserici Crestine Ortodoxe de ITs"rit, as cum am aftat In diferitele mele discursuri si Intampindri.
raportul meu cu No. 102 din 1905 Care Sf. Sinod (pag. 21-27), am aratat
el In tot timput cAt am lipsit dela tipografie am avut concedii In regul,
afara de anul 1899 and I. P. S. Sa m'a chemat la Cozia, iar In lista publicat in acel raport la pag. 68, I. P. S. Sa imi cerea shi justific desele absentari dela tipografie, WA a precizh anul, a$ eh eu am fost silit sh art concediile in tot timpul cAt am fost director pana in anul 1905. Acum spune ch
Imi cereh socoteal pentru 1904; perde lush.' din vedere, c cererea justificarii lipselor mele dela tipografie o fAca. In Maiu 1905, MA a di vre-o *indicate oarecare c. e vorba de absenthrile mele Intr'un anumit an.

I. P. S. Sa afirm un neadevr cnd zice cA am fcut uz de o scrisoare_coinprom.itAtoare a I. P. S. Sale Inch din anul 1903, cnd pretinde

ca m'a facut autor de art $i cnd afirm ch dela acea lmprejurare as fi

cautat sa exercit presiuni nepermise asupra ff. P. S. Sale.
Eu v'am dovedit. cu citirea corespondentei ce am dela I. P. S. Sa
ca am fost in cele mai brine relatiuni pang dup 14 Martie 1905, zi in care eu
n'am putut s. dau votut pentru nepptul I. P. S. Sale. Nu ar fi fost p4., dac
divulgarea scrisorii ar fi fost injanul 1903, in care, cu data de 18 Septembre
una
J. P. S. Sa imi scri: Iubite prietene, am priimit Introducerea",

din cartile cu care se laucl CA m'a fcut autor. Multumesc. E o lucrare

de tot frumu$ie, usoar de citit $i de studiat $i In acelas timp destul de
bogarth pentru seminaristi. Te felicit, iubite, si It doresc o briliant izbAnda
in cariera de autor, ca si in cea de profesor..." Depun aceast. scrisoare.
Cum e de admis sh feliciti pe cineva pentru cartea ce tu pretinzi acum
ca ai compus-o? Cum e apoi de admis ca I. P. S. Sa sh fi permis cuiva s-rsi
punA numele de autor pe o tucrare strain, cand insusl I. P. S. Sa n'a ezitat
de a afirmk marele neadevr, ch eu am pblicat sub numele mett Vieata lui
lisus liristos" dup Didon, tradus de altul?!
,,I. P. S. Sa mA acuz cA as fi scris in ziarul Actiunea" din 3 August
1903 un articul din care ar rezult eh* eu am divulgat scrisorile in, 1903. Si
aceasta este un neadevr. Nici o data n'am scris mcar un rnd In numitul
ziar. Cel interesat era dator s produc dovada.
I. P. S. Sa s'a exprimat in SI. Sinod ch este o inventiune spusa mea
cA mi-ar fi *violat domiciliul conjugal. Lucrul acesta l'arn tratat Inaintea
D-voastre spunnd, intre altele, cA, cu ocaziunea acelei violAri, producgtoare
de ofensh adus familiei meld, In lipsa mea de acash, sotia mea a czut bolmay la pat; pentru dovedirek acestui lucru v depun certificatul medical
legalizat sub No. 13967 din 30 Noembre 1905 de Comisariatul Circ. VI Bucure$ti, In cuprinderea urmAtoare:
CERT1FICAT MEDICAL

Subsemnatul, dr. in medicind si chirurgie, certifk cd Vineri 25 I. c., la

ora 1 p. m. (unu) am lost chemat de urgentd in strada, Principatele-Unite

www.digibuc.ro

352

M voiu retrage de bun voe, cu multmirea sufleteasc

de a fi putut, cu toat nevrednicia mea, s contribuesc la isbNo. 60, wide am glisit pe d-na Eufrosina C. Chiricescu, sotia d-lui dr. C.
Chiricescu, bolnavii, sulerind de surescitare nervonsd au palpitaguni cardiace
violente 4 turburdri gastro-intestinale grave, survenite din cauzd de grave emotinui $i sdruncindri morale. Din aceastei cauzd d-na Chiricescu a lost nevoitd sd sted in pat tiMp de 3 zile si are nevoie ca in viitor sd urmeze o cura

serioasd, ca pe de o parte sd se restabileascd complet, iar pe de altd parte

sii fie feritii de consecintele ce i-ar puted ramdne in mina acestor saferinle".
1905 Noenzbrie 29, BucureVi.
(s.) Dr. Spineanu.
Str. Cdrapineanu, 49.
As pute sa rspund tot asa de temeinic si altor neadevaru0, pe care
L P. S. Sa le-a rostit in contra mea in Sf. Sinod, dar socotesc ca nu este
bine sa va rapesc timpul cu dovedirea unor inexactitati tot asa de evidente
si de vinovate ca si_cele de mai sus.
D. delegat mi-a zis in replica ca am ergotat" asupra expresiunilor
din deciziunea ministeriala, ca eu am d.at la Adevdrul facsimilul uneea din
scrisori. Nu despre aceasta era vorba, ci d. delegat era dator sa dovedeasc
ca eu nu eram in drept sa divulg scrisoarea In 1905, sa vie si la cunostinta
P. S. Episcop al Romanului, Gerasimu Saffirinu, care acum mi-a cerut-o si
nu i-o puteam refuza, precum am aratat, si care, odatA fiind In stapanirea
ei, a dispus de ea.
.
Despre ergotare In privinta scrisorilor ce le-as fl refuzat Sf-lui Sinod
si acum afirm, a Sf. Sinod nu mi le-a cerut mie personal, iar d. delegat n'a
putut dovedl contrariul.
Mi-a zis d. delegat ca n'am dezmintit santagiul. Nu 1-am dezmintit
Mi-a zis d. delegat ca n-am dezmintit santagiul. Nu I-am dezmintit
fiindca n'am facut nici un santagiu, far d-sa nu a dovedit cu nici o proba ca.
eu as fi pretins vre-o favoare dela I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu,
care, din contra, izbindu-ma cat a putut, In tot timpul dela 1905 incoace, dela
sine se intelege ca nu puteam s-i cer vre-o favoare.
De altfel 4antagiu1 si presiunea nu sunt tlelicte ce pot fi judecate pe
convingere intimA, cum zice d. delegat, ci dovedite cu fapte. Aceste delicte
sunt de domeniul legii pozitive, si d-sa era dator s vie cu probe nu cu afirmatia convingerei intime. N'a facut acest lucru, si se explic de ce: fiindca
n'a existat si nu exista santagiu. De aici se explica pentru ce d-sa a repetat
si In replica, ea ma aflu 1naintea unui juriu de onoare, neprevazut de lege,
iar nu inaintea unei comisiuni de iudecat, care Isi are fiinta numai pe baza
de lege.
Ce sa mai zic de repetata afirmare a d-lui delegat, cA prin trimiterea
scrisorei compromitatoare la bisericile omodoxe am voit sa exercitez presiune? Nu zic decal ceeace am zis si in apArare, cu care ocaziune onor. comisiune de judecat stie ce sanctiune am pus and s'ar dovedi cele ce, pe
baza de informatiuni din ziare, afirma d. delegat.

www.digibuc.ro

353

virea Sf. noastre Biserici de erezie si de imoralitatea concentrat In cea mai inalt expresiune a Episcopatului nostru, 41 cu
D-sa ma acuza ca, predand epistolele, am comis un act de razbunare.

Nu poate sa. fie vorba de rzbunare and marturisirea atlevrului iti este
impusa de morala crestin, de Impreiurari exceptionale i and esti amenintat eu darea in judecat In caz de refuz.
In sfarsit d. Delegat a mai binevoit si ma acuze c, producand un act
prin care, alta data, d. ministru C. C. Arion imi aducei multmiri pentru
seryiciile facia de mine ca director al cultelor, cu aceasta as fi avut de gand
sa acuz pe d. ministru de inconsecuenta, cci atunci ma Murcia, iar acum mA
cla In judecata.
A$ ruga pe d. delegat sa nu punk In umbra' sentimentele mele de recunotint fag de d. Arion, cruia i-am fost sfetnic intim in calitate de au&
rector al cultelor. Eu cred cA d. ministru Anion m'a trimis in iudecata d-lor
voastre tocmai pentru ca sa am ocaziune de a di' dovezi chiar vrasmasilor
mei, ca am fost si am lucrat corect si cinstit in vieata mea i astfel sa

raman nici o pat ve fruntea acelui care a avut onoarea s fie sfetnicul
fd-sale, pe fruntea unui profesor universitar.

Fata cu toate cele expuse de mine si fata cu dovezile ce v'am adus,

am convingerea ca onor. comisiune de iudecata este pedeplin luminat in privinta nevinovatiel mele. Repet $i azi, Insa, ea dac dv. aveti Inca vre-o umbra de indoiala asupra nevinovtiei mele, sunt gata s v produc $i probe cu
morturi si alte acte oficiale.
Dr. C. ChirIcescu.
17 lunie 1911.

Anexa A.
PROPRIETATEA PRIMITORULUI
1) Bien que, par le fait de leur reception, les lettres missives a,partien-

nent au destinataire, celui-ci ne peut pas prtendre sur elles un droit de

proprit sans reserve;
Ainsi, lorsque la correspondence contient des renseignements confidentiels, le destinataire est tenu, par l'effet d'une convention formelle on tacite, d'en respecter le secret, et il n'est fond en faire usage dans un dbat
public qu'avec le consentement de l'expediteur" (Da lloz, Jurisprudence generale, Rcueil priodique et critique, etc. pe anul 1906, volum ce se afla in Biblioteca Faculttei de drept in dulapul Repertorii si Dictionare", Deuxime
partie, pag. 63, sentinta Curtei din Rouen 7 Mai 1904).

2) Le droit de proprit que nous reconnaissons au destinataire est

un droit de proprit ordinaire, s'exerant d'aprs les rgles du droit commun. Nous ne saurions accepter les restrictions que certains auteurs veulent
apporter notre thorie en disant qu'il y a de distinguer entre le droit et
l'exercice du droit" (La proprit et l'inviolabilit du secret des lettres missives, par Albert Tissier, carte incatalogata la No. 2829 in Biblioteca Facultatei Juridice din Bucure$ti. Vezi de altfel intreaga carte, In care abunda
cita(ii in acest sens).
Documente-Apdrare.

25

www.digibuc.ro

354

ndejdea o'd cei ce I-Alma vor trage InvTturi sAntoaSe din cele

pan6 acum petrecute si Vor lupt sa avem Biserica neprihdnit'd

si Arhierei vrednici.
-1* GERAS1MU Episcop al Romanului

Bucuroti, 24 lunie 1911,

3) Citatii din opera Pandectes Franyaises, nouvbau repertoire de
doctrine, de legislation et de jurisprudence commence sous la direction de

M. Rivire, conseiller A. la Cour de Cassation, continue sous la direction de M.

Andre Weiss professeur de droit civil A. l'universit de Paris, par. H. Frennelet, avocat A. la Cour d'appel de Paris, redacteut en chef, avec la collaboration de M. M.:
Accarias, conseiller A. la Cour de Cassatian;
Autran, directeur de la revue de droit maritime;
Ballot Beaupr, premier prsklent A' la Cour de Cassation:
Baudoin, procureur general -A la Cour de Cassation;
Beauchet, professeur A la Facult de droit de Nancy;
Bernard, president a la Cour de Cassation;
Berton, conseiller i la Cour d'appel d'Orleans;
Boutmy, membre de l'Institut, directeur de l'Ecole libre des sciences
politique, $i inca 34 celebritati in materie juridica, pe tare cred obositor a
le cit.
Tomul 37 anul 1902 (volum incatalogat in Biblioteca facultatei Juridice la No. 278), Lettres missives, pag. 581-703.
Respectiv voio cit numai paragrafele corespunzatoare si pagina.
4) On est d'accord pour decider qu'en principe, la proprit d'une lettre appartient ei son destinataire" paragraf 13, pag. 583.
5) La jurisprudence est galement conforme A la thorie qui reconnait
le droit de proprite au destinataire. Les motifs en sont parfaitement donns
par la Cour de Toulouse: Attendu que la remise ou l'envoi d'une lettre par
celui qui l'a crite, en transmet la proprit au destinataire, lorsque l'auteur,
de la letire n'exige pas qu'elle lui soit renvoye et n'impose pas au destinataire robligtation de la dtruire aprs l'avoir lue; qu'en l'absence de oette condition ou reserve, la possesion matrielle de la lettre est la preuve et le titre
de la proprit que l'envoi pur et simple d'une lettre et la souscription qui la
couvre, manifestent la volont de l'auteur de la lettre d'en transmettre au destinataire la possession irrevocable animo donandi: qu'on ne saurait trouver
dans ces faits les elements d'un contrat de dept; que le dpositaire s'ablige
A. restituer au dposant la chose qu'il a reue en dpt; que lors de la reception d'une lettre, le 4estinataire ne s'oblige pas a la rendre; qu'il n'est pas
exact non plus qu'une fettre soft la coproprit de l'auteur et du destinataire,
puis qu'il est constant que l'envoi d'une lettre opre la transmission de pro'prit de cette lettre, et que le destinataire est saisi par la reception de cette lettre, d'un droit sur un obiet indivisible de sa nature" (Toulouse, 6 Julie, 1880:
Sirey, 1881. 2.115. In acest sens, Casatia 12 lulie 1823, 1881 $i apoi urmeaza
o intermivabil serie de sentinte in senzul aratat).
6) lata ce citesc in coldctia Sirey 1881, in ouvntarea d-lui avocat general:
Une lettre missive est la proprit de celui a qui elle est adressee.
Elle n'est pas sim,plement en- dpt chez le destinataire. Elle n'est pas l'objet
d'une proprit commune entre l'auteur et le destinataire. Elle appartient A' ce
dernier.

Le destinataire n'est pas tenu de restituer la letfre qu'il a reue. Il a

meme les droits d'une personne vole, si elle est soustraite. L'autteur de la
lettre qui aurait commis la soustraction peut lui mme tre poursuivi comme
voleur" (citeaaa sentinte $i autori).

www.digibuc.ro

3.55

Sedinta se suspend 5i Sf. Sinod intr In deliberare, dup5.

ce Inainte de deschiderea 5edintei toti P. P. S. S. Judeciltori lua.

Le destinataire peut ou detruire ou conserver les lettres qui lui ont

t adresses. 11 peut s'en servir pour tablir ses droits, pour proteger son
honneur" (Voir Cassation 26 Ju Wet 1864).

Je tiens que la lettre meme confidentielle est transmissible aux liedtiers (Recueil general des lois et des arrets 1881, deuxime partie pag. 116).
7) 11 a t juge par application et comme consequence de la solution
gnnalement admise que la lettre missive tant la proprit de celui 4 qui
elle &Mt adresse si le destinataire en est dessaisi trialgre lni, il y a violation
de cette proprit" (Cassation 4 Avril 1821, Cassation Rome 4 Dec. 1840).
(Pandectes franaises, tom. 37, pag. 584, paragr. 17).
8) Q'une lettre missive, tant de la proprit du destinataire, ne saurait etre restitue A. oelui qui l'a crite, que du consentement et en la presence du destinataire (Pand. fr. paragr. 19, pag. 584, toln. 37).
9) II rsulte bien de cette jurisprudence que le destinatarie de la lettre
a, en principe, le droit d'en disposer it son gre, qu'il est libre de la conserver

ou dtruire, gull pout en faire l'usage qu'il lui plait sauf les reserves qui

rsultent du caractre confidentiel de la lettre" (Pand. fr. par. 22, pag. 584).
10)

tz. 23, 24, 25 .si altele in acelas sens. Idem multe decizii ,s1 sentinte

in colectiile Da lloz si Sirey, pe care, fiind ash de numeroase, ma dispensez

a le mai cit.
Vezi si Curierul Judiciar" No. 82, din 1901, pag. 689, observatia d-lui
D. Alexandrescu.

Anexa B.
PACTUL NEDIVULGARII.

1) On justifie la regle de l'inviolabilit, d'une fawn plus exacte et plus

juridique en disant qu'elle est la condition tacite, mais bien certaine, bien vi'
dente de la transmission de la lettre au destinataire"...

...ce qu'il faut dire surtout, c'est que dans l'intention des parties les
confidences que les lettres renferment ne peuvent etre rvles que par le
consentement de l'auteur et du destinataire, le lien resultant de la confidence
intime et mutuelle ne pouvant etre rompu que par la volont de ceux qui Font
forme" (Albert Tissier, L'inviolabilit du secret, pag. 42, carte catalogata in
Biblioteca Facult. Juridice la No. 2829).

2) Il se forme, en effet, entre les deux parties, un contrat tacite, qui

est celui de ne pas reveler le secret des lettres" (Pandectes franaise, Tom

37, pag. 593, paragr. 132. Vezi 5i parag. 1,31, care conform unor sentinte date,

admite chiar ca orice scrisoare ce nu poarta mentiune expresd de nedivulgare, e in completti ,proprietate a priimitoralui; combin acest paragraf cu
paragraful 132).
,,Il en rsulte (de ce contra qu'aucun des deux ne peut disposer des
confidences qu'elle contient, ...sans le consentement de Pautre", par. 133, pagina 593.

Anexa C.
LEGITIMA APARARE.

Au nom de l'intret general, aucun lgislateur ne peut prohiber la legitime defense. On ne peut soutenir d'autre part, que le destinataire s'est engage tacitement a respecter le secret des lettres manes d'un individu qui

www.digibuc.ro

356

ser4 parte, in Cape la Lahovary de lana localul Sf-lui Sinod

(strada Sapientei No.. 5), ia un serviciu religios ,,pentru ca sd
emploie contre lui les procds de la calomnie et du mensonge" (Pandectes
Franaises tome 37 pag. 592, parag. 122).
Personne ne refuse a l'homme attaqu dans sa vie, le droIt de saisir,
pour se defendre, l'arme que lui a prealablement pretee son adversaire; pourquoi l'homme attaque dans son honneur ne rechercherait-il pas, clans la
correspondence de son agresseur la preuve etc.?..."
On pent dire que c'est l'auteur de la lettre qui, par ses agissements,
force le plus souvent son adversaire..." (paragr. 308, pag. 605, tom. 37. Pandectes fr.).
(Vezi si cuvntarea avocatului general la Curtea din Toulouse, transcris in primele citatii).

Anexa D.
LEGIFERARI IN SENSUL CA SECRETUL CONFIDENTIAL POATE FI
DIVULGAT CAND INTERESE MARI, MORALE, 0 CER.

Les lettres panticulires ne peuvent etre publies sans le consentement des deux personnes entre lesquelles elles ont ete changes ou de
leurs hritiers, a moins que cette publication ne soit necsaire pour etablir ou pour soutenir un droit quelconque ou que l'interet public ou le progrs des sciences ne l'exige".
(Decret dat de prezidentul Republicei Guatemala I. Rufino Barrios,
purtnd No. 244. Vezi Lois franaise et etrangeres sur la proprit littrake et artistique par Ch. Lyon-Cahen et Paul Delalain, tome II, pag. 117,
art. III; cartea e catalogat in Biblioteca Faculttei de Drept la No. 618).
D'aprs le co-de civil de Mexique, sanctionne le 20 Decembre 1870
et revise le 31 Mars 1884, les lettres missives ne peuvent tre publies sans
le consentement des deux correspondents ou de leurs hritiers, satuf le cas
o la publication en deviendrait ncessaire, soit pour la preuve ou la defense
d'un droit, soit pour satisfaire l'interet public ou faciliter le progres des
sciences (Pandect. fr., 'tome 37, pag. 684, No. 1370).
Les lettres changees entre particuliers ne peuvent etre publies qu'avec l'assentiment de leur auteur, A. moins que cette publication ne soit necessake pour soutenir une polmique engagee dans le but de defendre la reli-

gion, la morale, la patrie, ou pour sauvegarder l'honneur du destinataire".

Legea ecuatorolui din 3 August 1887 (Pandectes franaises, tome 37, pag.
680, No. 1303).
*

In sedinta din17 Iunie 1911 d-1 presedinte al Comisiunei a declarat

dezbaterile inchise si a anuntat cif sentinta se va pronuntit a doua zi, seara,
adeca la 18 Iunie 1911.

Iatil ce se citeste in procesul-verbal No. 3 al sedintei comisiunei de

judecat dela 17 Iunie 1911: ...In urmci d-1 Proedinte intreabd pe inculpat
deed mai are ceva de addogat la cele ce a spas pentru luminarea Comisiunei.

Acuzatul rdspunde cd socoteste a-si fi dovedit nevinovdtia prin cele

ce a spas; dacd Comisiunea nu e complect.ldmuria ar mai puteci dovedi at
marturi si acte ofkiale cele ce a sustinut in instant&
D-1 Inspector I. Peretz declard cd n'are nimic de obiectat asapra fap-

www.digibuc.ro

357

ded hotdrirea cu Izarul lui Dumnezeu 1 cu comtiinta curate

(Monitorul Oficial" No. 111/1911, pag. 5395, coloana III).
telor expuse de acuzat, dar cd se deosebote de D-sa numoi in ce privote
interpretarea lor.
Nefiind nici o contestare din parted d-lui Inspector Peretz in ce privote faptele expuse, D-1 Dr. C. Chiricescu declard cd nu mai are nevoe de
tnarturi i acte oficiale.
Dupd aceasta se suspendei $edinfa si Camisiunea se retrage spre a
deliberd dacd mal este nevoe de vr'o aka ltimurire afard de cele date.
La redeschklerea sedintei s'au pus d-lui Acuzat urmdtoarele innOrele fiind inaintate, in conformitate cu art. 21 al. 2 din Regulamentul
Comisiunei de judecatii, se amtind pronunfarea sentinfei pe mane 18 lunie
c., la orele 9 seara, iar Oentru aceeoi zi la rele 10 dimineafa Comisiunea
se va intruni spre a deliberti".

Ziarul Dimineafa" dela 20 Iunie 1911 (aparut la 14 Iunie) public urmatoarele:

Asear la orele 9 si jumatate a continuat la Universitate procesul

d-lui Profesor dr. C. Chiricescu.
Dup ce secretarul comisiunei de judecata d citire procesului verbal respectiv
proces care urma s atrag numai dect dupg el darea sentintei $i d-1 prof. dr. Chiricescu cere oarecari modificri, comisiunea gseste
de cuviint a cere amnarea sentintei pentru seara de 30 Iune c.
cnd
urmeaza sa fie citat si episcopul de Roman. Des1 desbaterile au fost inchise
$i in chestiunea martorilor au rmas toti de acond ca nu este nevoe d'a fi
totu$i comisiunea de judecat a hotarit s amne sentinta $i s
citati
cheme ca martor pe episcopul de Roman pentru a declar dac S. Sa a dat
intru publicare scrisoarea.

Cum vedem lucrurile iau o intorsatur cu totul ciudat si pare ca

darea sentintei, in procesul d-lui profesor dr. Chiricescu, st in legatur cu
mersul conflictului sinodal.

La sfarsit d. prof. dr. Chiricescu a cerut ca. S. Sa Episcopul de Roman, daca este vorba a.' fie chemat ca martor, apoi acest lacru s se fac
d-1 profesor avnd de examinat
dupa o zi sau dou, iar nu la 80 lunie
studentii; avnd 1ml/cm de lini$te si neputnd lungi asteptarea sentintei pna
la 30 lunie.

Comisiunea ins nu a admis acesf lucru cu nici un chip $i a rmas

definitiv hotrit ca sentinta s fie dat in seara de 30 Iunie cor., cnd va fi
,citat ca martor si S. Sa Episcopul de Roman".
Ziarul Adevdrul" dela 23 Iunie 1911 publica urmatoarele Reflexiuni
asupra procesului d-lui profesor Dr. C. Chiricescu":
Publicul de peste o luna de zile, este spectatorul neincetat dar interesat,
al scandalului dela Sinod. Acest scandal cuprinde doua procese: unul al color
doi prelati, pe cari Ii judeca Sf. Sinod, altul procesul d-lui dr. Chiricescu,

www.digibuc.ro

358

La redeschiderea sedintei, I. P. S. Presedinte citeste, In

fata I. P. S. Mitropolit Prirnat, urmtoarea hotArIred
pe care II judeca colegii sai dela Universitate. Personal, am urmarit cu un
viu interes ambele aceste dou procese, dar m'am abtinut dela orice fel de
manifestare, de -simpatie sau antipatie, pentru unul sau pentru altul, am asteptat In liniste O. vad sentintele celor doted tribunale judecAtoresti. Ele nu
s'au dat pn In prezent, dar se vor (IA, de aceea nu yoi anticipa nimic asupra lor, dar voi reflect asupra celor petreeute 'Ana scum, mg. voi ocup
de procesul d-lui dr. Chiricescu.
Motivul darei in judecard a d-lui ChiCauza reald a procesului.
ricescu, este publicarea In facsimil a scrisoarei priimit dela un prieten (scrisaarea Mitropoltului Priimat, prin care se Vede cd Hind bolnav de boale himoll a qfin(it o bisericii). Acesta este un motiv de forma, invocat de d-1
ministru, 'nu este lush' motivul real. Daca acesta ar fi motivul real, atunci
ar fi trebuit ca parchetul s de in judecata pe d-1 Maria Theodorian, care
a publicat o scrisoare la fel, tprimita tot dela Mitropolitul Primat; ar fi trebuit s dea tot parchetul In judecat pe d-soara Constantinescu, care a publicat cuponul; ar fi trebuit ca tot d-1 ministru Arion sa de in judecata pe
Pr. Banescu, care a publicat scrisoarea d-nei Olimpia Vasilescu ; in fine ar
fi trebuit tot d-1 Arion s de in judecat pe Mitropolitul Primat, care a citit
si publicat attea scrisori, primite dela diferiti prieteni. prin urmare ar trebill sa avem o serie de procese, la fel cu al d-lui Chiricescu, dar noi vedem
ca nimeni nu s'a mai dat in judecat, afar de d-1 Chiricescu. Ma intreb:
pentru ce?! Vina, daca se poate numl vin, este egal la toti. Foarte bine este
ca nu s'a dat In judecat nimeni. Publicarea unei scrisori particulare, nu
poate fi consideratii ca Idivulgare de secret, infra Mt ea nu este in legliturd
at exercifiul unei profesiuni: d. e. un medic publicl scrisoarea unui client
al sail, prin care destinueste lucruri secrete. Medical este culpabil de indiscretie profesionald. Un preot divulgA ceeace un credincios i-a mrturisit in
timpul spovedaniei; el este culgabil, In fata canoanelor bisericesti, de indiscretia profesional. Dar un particular n'are nici o raspundere and public
o scrisoare particulara. Daca publicarea nu convine celui interesat, el personal poate sa se satisfaca cum va vol. Niel o lege n'are nici un fel de amestec in publicarea corespondenlei dintre particulari. Scrisoarea d-lui Chiricescu este o scrisoare cu totul particulara; d-sa nu este nici medic, nici preot,
prin urmare nu este la mijloc o indiscretie profesionala.
In
Darea in iudecatd a d-lui Chiricescu este de altfel i ilegald.
adevar un profesor se trimite inaintea Comisiunei de judecata, pentru greseli de ordine didactica si pentru greseli de ordine social. De exemplu bataia d-lui N. Iorga la Universitate este o greseala didactica, pe care trebui
s u judece comisiunea de judecata a corpului didactic, ceeace s'e si facut.
Gresalele de ordin social trebue mai intiu s le judece tribunalele corectionale, sa condamne pe profesor 5i atunei comisiunea de judecata il 'MY&
tura ca ne mai fiind demn de a ramne In mijlocul colegilor sai. De exemplu _un profesor se face culpabil de crima sau escrocherie; tribunalul corectional condamna si atunci ministrul instructiunei publice in baza hotarirei

www.digibuc.ro

359

Avnd In vedere Ca' I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu a cerut s fie judecat de Cdtre Sf. Sinod pentru
tribunalului corectional, 11 trimite inaintea tornisiunei de judecata, care 11
destitue. D-1 Chiricescu n'a fost judecat, necum condamnat, de Ind un tribunal corectional. Un jurisconsult ca d-1 Arion stie acest lucru. Prin urmare
WA al doilea motiv prin care se constat a d-1 Chiricescu n'a fost dat judecatei pentru publicarea scrisoarei.
In apgrarea so d-1 Chiricescu a dovedit, a nu d-sa, ci P. S. S. Et/iscopul de Roman a publicat scrisoarea, pentru a convinge publicul de dreptatea cauzei ce sustine. Deci ic1-1- Chiricesou nu este nici autordl publicarei

scrisoarei. Prin urmare n'are nici o vina; este o npasta cazuta asupra
d-sale.

Iat dar cg, cauza reala a claret In judecata a d-lui Chiricescu nu

este publicarea scrisoarei, ci este alta.
Cauza adevdratti, cauza reala a darei in judecatii a d-lui Chiricescu,
este dorinta d-lui ministru Anion de a curmet cat mai repede si at proportii
cat mai mici, scandalul bisericesc. D-1 ministru Arion stie at de ingreunata
de pacate ea atmosfera Mitropolitului Primat si pentru a pune o barier
torentului de denuntri contra Mitropolitului Primat, a inscenat procesul
d-lui Chiricescu, de oarece d-sa era marturul cel mai puternic atat prin probele ce posed, at si prin situatia sa sociala. Prin aceast g. inscenare multi
au lost intimidati si numai aceia cari au fost prea decisi, prea curagiosi,
numai acestia si-au luat raspundered marturiei lor. Scopul d-lui Arion n'a
fost musamalizarea scandalului, ci a fost dovedirea adevgrului, de care erg
sigur, prin proportiuni at se poate cle reduse, pentru prestigluI si demnitatea bisericei si a Statului romn".
In ziarul Adevarul" dela 25 Iunie 1911 citim:
Aflsn un fapt de o extra-ordinara gravitate: demisia Mitropolitului
a fost obtinut numai dupg ce guvernul a luat angajamentul formal ca Si-

nodul sa achite pe Primat, iar comisia de judecat care a cercetat eazul

profesorului Chiricescu sa pronunte destituirea d-lui Chiricescu.
Acest fapt 1-a afirmat azi un fost ministru liberal, declarnd a partidul liberal a dat acest sf at Mitropolitului Primat de a oferi demisiunea numai in schimbul acestor angajamente cari constituesc pentru Primat o cornplecta satisfactiune morala".

Oricat de extraordinar de gray ar fi faptul acesta, care mai In urma

s'a adeverit, el fusese anuntat de insusi Mitropolitul Primat Athanasie Miro-

nescu in sedinta din 15 Iunie 1911 a Sf-lui Sinod, and a declarat ca ar fi

spus D-lui Chiricescu s continue a face uz de scrisorile compromitatOare
pentru I. P. S. Sa dar va suport consecintele" (Monitorul Oficial" No.
110 din 19 August 1911, pag. 5353, coloana I).

Acest fapt extraordinar de gray II anuntase ina dela 24 Maiu 1911

deputatul guvernamental G. O. Mironescu, nepotul demisionatului Mitropolit

www.digibuc.ro

no
acuzatiunile ce s'au rklicat In contra I. P. S. Sale Mai ales de
catre P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu;
Atanasie Mironescu, prin scrisoarea reprodus si in publicatiunea de fatri,
pe vagina 350.

De aceea, in ziarul Adevdrul" dela 26 lunie 1911 citim: Intre profesorii de Universitate domneste o vie indignare impotriva faptului di mitropollen! a pus ca una din condifiile demisiei sale condamnarea d-lui dr. Chillcescu de cdtre comisia inaintea cdreia a fost dat judecilfer.
*

La 30 Iunie seara 1911 s'a continuat, la Universitatea din Bucuresti,

procesul D-lui Profesor universitar Dr. C. Chiricescu.
P. S. Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu, citat ca martur,
a fost chemat in sedint.
P. S. Sa a cerut D-lui Presedinte al Comisunei de judecat sa-i arate
scrisorile P, S. Sale catre D-1 Dr. Chiricescu, a cdror autenticitate et-A pus
la indoiala de ctre membrii Comisiunei de judecat.
Dup ce le-a vAzut, P. S. Sa a citit $i a depus pe Biuroul Comisiunei
urmatoarea declaratiune:
Onoratil Comisiune de iudecatd,
Rdspunzand chemdrei ce mi-afi fdcut, am venit inaintea Damnielor-

Voastre, si fiind informat de ditre D-nid Profesor Dr. C. Chiricescu, cd

Domniele-Voastre nu afi fi mind siguranfa In privinfa autenticitd(ei actelor
mele dela 18 si 24 Maiu 1911, pe cari D-sa Vi le-a prezentat9, declar cd
sunt ale mele, scrise si subscrise de mine si cd mdnfin tot ce am scni4 in ele,
asd fiind curatul adevdr, cu adausul cd D-1 Profesor Chiricescu nici n'a
stiut al am sd public in facsimil lotografiat scrisoarea in cestlune si nici nu
1-am consultat.

Alta' declara(iune nu am de faun

t GERASIMU
30 Innie 1911.

D-1 Presedinte al Comisiunei de judecata, apoi, a facut P. S. Sale urmatoarele cinci intrebari, ruands-1 sA faispund, de oarece se obisnueste
a se d raspunsuri orale:
1. Cnd ei luait tunostinta de scrisoarea pe care D-I Profesor Chiricescu a priimit-o dela fostul Mitropolit Primat Athanasie Mironescu pe
and acesta ell Episcdp el Rmnicului Noul Severin?
2. Ati luat acea scrisoare cu scopul de a V. apAr la Sf. Sinod sau
a o publica?
1) Acele scte sunt reproduse si in brosura de fata pe pag. 178 si 182.

www.digibuc.ro

361

Avnd In vedere desbaterile urmate, sustinerile P. S. Episcop al Romanulgi, depozitiile martorilor, diferitele acte proLa ambele intrebari P. S. Sa a raspuns: N'am alt declaratie de iicut de cat aceea pe care V'am dat-o in scris. De attfel lucrurite acestea
ma privesc pre mine, si cunoasteti c eu rispund de actele mete Inaintea altor
instante, far nu aid inaintea Domnielor-Voastre.

3.Cand ati luat scrisoarea dela D-1 Profesor Chiricescu, stia D-sa
ca aveti s'o publicati?
P. S. Sa a rspuns: Nu!!
4. Cand ati dat facsimilul scrisorei la ziarul Adevrul" n'a avut cunostinta D-I Profesor Chiricescu de acest lucru?
P. S. Sa a taspuns: Nu!!
5. Cand V'a dat D-1 Profesor Chiricescu scrisoarea original?
P. S. Sa a rspuns: In decursul procesului.

S'a demonstrat si s'a documentat c, P. S. Sa a cerut D-lui Chiricescu scrisoarea originala la 12 Junie 1911, lar P. S. Sa a depus-o pe Biuroul Sf-lui Sinod a doua zi, adeca In ajunul Inceperei procesului D-lui Dr. C.
Chiricescu.

Scrisoarea din 12 Iunie 1911 prin care P. S. Episcop al Romanului a

cerut D-lui Chiricescu scrisorile orignale ce avea defa I. P. S. Athanasie Mironescu, a rmas la Comisiunea de judecat. Acea scrisoare e reprodusa in
nota de pe pagina 302 a brosurei de fat.

D-I Profesor Dr. C. Chiricescu a rostit Inaintea Comisiunei de judecata urmtorul ultitn cuvdnt de aparare:
Onoratd Comisiwie de judecatd,
Mi-ati fagaduit, in sedinta dela 18 Iunie a, c., ca, dup ce va fi ascultat ca martur Prea Sfintitul Episcop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu,
eu voiu ave ultimul cuvant. Profit de aceasta ocaziune spre a-mi spune ultimul cuvnt, cu eat mai mult, cu cat raspunsurile ce am dat la lungul interogatoriu ce mi s'a luat, In sedinta din 17 Iunie a. c., nu s'au reprodus in
toat Intregimea, precum la vreme m'am exprimat.
Fiind-c din chipul cum mi-au fost puse intrebarile, reese ca anumite
puncte pare a au ramas nelamurite pentru Onor. Comisiune de judecata, ma
vad obligat &A insist asupra lamuririlor date, cu toate c punctele asupra
carora trebue sa dau explicatiuni, nefiind cuprinse in decizia ministerial de
darea mea in judecata, m'as simtl dispensat de a strul asupra lor, mai ales
ca d-I Delegat al Onor. Minister nu numai asupra lor, dar nici asupra tuturor
celor cuprinse In acuzare, n'a produs vre o dovada.

S'ar pute zice: pentruce D-I Chiricescu a pastrat scrisorile compromitatoare ale I. P. S. Athanasie Mironescu?

Raspund: 0 asemenea intrebare n'ar avea nici o noima, cad eu am

pastrat corespondenta, precum o pstreaza toti cei cari voesc sa aiba ran-

www.digibuc.ro

362

duse si depuse pe biuroul Sf. Sinod, cum 5i explicatiunile si do-

vezile produse de I. P S. Mitropolit Primat;

duialA in afacerile lor publice si particulare. Intre alte multe exemple de
acest fel, pe care le-as puta cia, cunosc faptul ca adormitul intru fericire
Melhisedec Episcopul Romanului, a colectat nu numai scrisorile ce a priimit,

dar a pastrat apii si dup orice a scris. Corespondenta sa, astfel formatA,
se poate veda la fundatiunea Melhisedec" din Roman. De altfel, astf el de
intrebare, repet, nu-si are noima, nici locul, and nici o dispozitie legala sau
uzualA nu interzice pAstrarea scrisorilor. A$A am facut eu si a$A a facut,
bunioark si I. P. S. Athanasie Mironescu, cu o scrisoare a mea din 17 lulie
1903, pAstratA de L P. S. Sa, care mi-a trimis-o In apie, in Mai 1905, si pe
care v'am aratat-o in sedinta dela 14 Iunie a. c. De alte divulgri de scrisori confidentiale ale I. P. S. Sale, facute cu ocazia procesului la Sf. Sinod,
nu mai amintesc, aci de toatA lumea sunt cunoscute si despre ele am vorbit si eu inteo sedinta anterioara inaintea D-Voastre. Ba, in sedinta dela 20
lunie a. c., a St. Sinod, I.-P. S. Sa a divulgat si o convorbire confidentiald ce
a avut ca D-1 Ministru C. C. Anion. D-sa dot a rilmas surpritzs, cdci nu trebuid sii se stie de nimeni acea convorbire confidentiald, totusi s'a vdzut constrzins sa dad si D-Sa pe MN acea convorbire si s'o completeze (Universul" dela 22 lunie 1911). Prin urmare, si D-1 Ministru Arion, fara sa fi fost
in imprejurArile In care am fost eu, s'a vdzut silit sA cornpleteze o convorbire care trebui sa rAmAe secretA si pe care I. P. S. Athanasie Mironescu a
divulgat-o sau, precum se exprima D-1 Ministru Arion, a denuntat-o". S'ar
puta care sa fie tras la raspundere D-1 Anion Inaintea vre-unei judecati
pentru faptul de a fi divulgat, silit fiind, o convorbire confidentialaZ Daa
nu, pentruce sunt dat eu in judecata, cazul identic fiind, in ultima analia?

Mi s'ar puta zice: Pentruct D-1 Chiricescu a vorbit de corespondenta confidentiald din 1899, tocmai in 1905?
"Raspund: Am tinut secretul ce trebuiA tinut si l'as fi tinut si pAnA
azi, dar In 1905 am fost provocat sa-1 dau pe fata, si am fost provocat In
asA f el, ca nu puteam sa tac. Neputnd d nepotului I. P. S. Sale votul ce mi

l'a cerut, precum am arAtat, I. P. S. Sa a pornit prigoniri In contar mea,

cerAndu-mi destituirea din postul de Director al Tipografiei Cartilor Bisericesti, pe motivul, intre altele, ca am lipsit dela post far concedith

I. P. S. Sa a pretins a mi-a cerut, in 1905, socoteala pentru lipsa

dela Tipografie In 1904, iar nu In 1899, and mi-a trimis scrisorile compromitatoare siesi. Aceasta nu este exact pentruca I. P. S. Sa mi-a cerut s."
justific pretinsele dese absentari dela Tipografie, fAra a indica anul, ceeace
insemneaza ca trebui sa justific concediile ce am avut in tot timpul gestiunei mele ca Director al Tipografici Cartilor Bisericesti. Ca dovada despre.aceasta serveste insasi lista pe care I. P. S. Sa mi-a trimis-o, prin Sf.
Sinod, in 1905, prin care imi cera sa peoduc si actul de autorizare pentru
facerea pisaniilor", nu pentru 1904, ci pe 1ntreaga mea gestiune (Raportul
102, pag. 78). Precum am trebuit sa arat clrestiunea pisaniilor" dela prima
carte tiparita sub directoratul meu (1898) si pAna la zi, tot astfel a trebuit

www.digibuc.ro

363

Considernd c, in ce priveste acuzatiunea de erezie adus contra I. P. S. Mitropolit Primat, ea nu se poate sprijin pe
sa procedez $i cu justificarea concediilor ce am avut dela Tipografie. A
trebui sa inteleagg ori $i care om cu judecata.
De altfel gestiunea anului financiar 1904-1905 fiind lichidatg la 1 Aprilie 1905, iar I. P. S. Sa faand raportul in contra mea in 13 Mai 1905, nu
erg in drept sg-mi ceara socoteala de concediile din 1904. Prin urmare I. P.

S. Sa vand a-mi di lovitura de gratie pentrua nu i-am votat nepotul in

1905, a tinut sa i in privire intreaga mea gestiune, uitnd, in furia ce-1 cuprinsese, cg mai inainte imi adusese mail elogii pentru manoasa mea activitate la Tipografie.
Din Raportul meu cu No. 102 din 15/28 Septembre 1905, pag. 21-27,
se vede ca in intreaga mea gestiune am lipsit dela Tipografie cu concedii
ix. regulg, afarg de 1899, cnd am fost chemat de I. P. S. Sa de doua ori la
Cozia.

La interogatoriul ce mi s'a luat, am raspuns cg fiecare ducere a mea

la Cozia necesit 4-5 zile, si am aratat $i motivele pentru ce intrziam att
de mult pe acolo, data fiind starea de disperare in care se ggsa. I. P. S. Sa,
pe care insu$i o marturiseste in scrisorile comprornitatoare din acel an. Dar
aceste lucruri nu s'au notat in procesul-verbal al acestei Onor. Comisiuni.
Trebue incg sa adaug, cg am ramas uimit, and, la interogatoriul ce
mi s'a luat, mi s'a pus intrebarea: daa numai in 1899 am lipsit fail' concediu, $i in ce f el I. P. S. Sa a provocat divulgarea scrisorilor
cgci eu in
apararea mea am explicat aceste lucruri .a.$ de amdnuntit, inct aveam credinta ca nu mai e nevoe sa insist de loc asupra lor. Tot asg m'au pus in uimire doua intrebari din interogator, referitoare la pretinsa rupere a relatiunilor, in 1903, dintre mine .5i I. P. S. Athanasie Mironescu, pe cnd eu am do-

vedit inaintea D-v., cu corespondenta ce V'am prezentat, a eu am fost in

cele mai bune relatiuni rprietenesti cu I. P. S. Sa 5i in 1903 5i in 1904 si Ong la
14 Martie 1905, ca deci I. P. S. Sa a rostit un neadevgr in Sf. Sinod, in Iunie
1911, cu privire la pretinsa rupere a relatiunilor in 1903, iar nu in 1905, precum am dovedit.

Prin urmare, in 1905 I. P. S. Sa a savrsit asupra vietei mele morale, asupra onestittei mele de om si slujitor al Statului, un atentat criminal, cornis cu arma divulggrei unei bine-faceri prietenesti. A$ fi fost vinovat
peste masurg, dupg toate normele de drept $i dictatele moralei cre$tine, daca
nu raspundeam acestei incercari criminale, cu o legitima aparare pe care o
datoram mie, familiei male $i Statului, al carui slujitor integru eram, precum insu$i D-1 Delegat al Onor. Minister a recunoscut.
Mi s'ar mai puta zice: Pentruce ai fotografiat acele scrisori compromittoare?

Raspund, precum am rgspuns si la interogator: In ziva de 6 Iunie

1910, adeca atunci and, in calitatea mea de Decan al facultatei de teologie,
am platit I. P. S. Atanasie Mironescu onorariul cuvenit pentrucg servise la
parastasul din Joia Mosilor pentru odihna sufletului raposatului intru fericire Episcop al Buzaului Inochentie Kitulescu, I. P. S. Sa mi-a pretins sa rup

www.digibuc.ro

364

nimic, neexistnd nici o erezie In legea pentru Infiintarea Consistoriului superior bisericesc, dui:4' cum a recunoscut Sf. Sinod
in mai multe rnduri;
,,zapisul pgcatelor", adecg scrisorile compromitatoare, promitndu-tni cg-dni
va al tel de fel de avantagii. La o asemenea ttlrguialii nu m'am _paint pretd.
Distrugerea scrisorilor sau instreinarea lor mi s'a mai cerut si prin persoa=le notate in procesul-verbal No. 3. Mi eau mai cerut si de alte persoane eu
total sus puse, ale edror nume imi este imposibil a le dd.

In vederea acestar tentative de a se distruge scrisorile, si temndu-ma s nu mi se sustragg in vre un chip oarecare, ca apoi sii fiu reclamat
si tratat ca un calomniator, a trebuit s iau toate msurile pentru pstrarea
lor, $1, in consecintg, le-am fotografiat in trei exemplare, In ziva de 10 Iunie
1910. Ce am fcut cu acele exemplare, V'am explicat atunci and mi-ati luat
interogatoriul.
.
Fotografiind scrlsorile, n'am avut nici o intentie sg le divulg, precum
se constalt din factura fotografului, pe care v'o prezint. Din ea
se vede, cg cele dote scrisori campromittoare din 3 si 27 August 1899, semmate ,,Athanasie", s'au reprodus in cliseele necesare, de pe cari s'au fcut
trei cdpii din fiecare scrisoare, ca operatia s'a fcut in mod absolut discret,
in prezenta mea, $i cg cliseele s'au distrus imediat.
Pe plicul in care am incredintat Prea Sfintitului Episcop al Romanului un exemplar din scrisorile fotografiate, pe care plic Vi-1 prezint in acest
moment, inchis fiind, spre a-1 vedeg, si pe care P. S. Sa l'a adus cu sine dela
Roman in seara zile de 27 Iunie a. c., sunt scrise urmgtoarele:
a.as acest plic in pstrarea Prea Sfintitului Episcop al Romanului D.
D. Gerasirnu Saffirinu, Parintele meu duhovnicesc, cu respectuoasa rugare de
a nu-1 desface deck dupa maartea mea. Atunci va desface acest plic, $i dupg
trebuinta ce va fi, are drept sa utilizeze cele in el cuprinse. Dacg se va intfimpla ca Prea Sfintia Sa sg inceteze din vieatg mai inainte de mine, cel
cari vor gasi acest plic intre hartiile Prea Sfintiei Sale, sunt rugati cu toatg
insistenta a mi-1 restitul, fgr a cgut s vad ce este in el".
(s.) Dr. Const. Chiricescu
Profesor $i Decan al Faculttei de teologie
din Bucuresti. Anul 1910.
Acest plic l'arn dat Prea Sfintiei Sale in Iu lie 1910, deci in timpul
cnd se deschisese conflictul bisericesc $1 cand P. S. Episcop al Romanului
iusese atacat prin enciclica sinodalg din Mai 1910, i l'am dat in timpul cnd
am avut o misiune pe lnga Prea Sfintia Sa, precurn ar puteg sg mrturi-

seasca si cei cari stiu despre aceasta, si pe cari mg cred dispensat de a-i
nund acum.

Afirmarea mea si confirmarea P. S. Sale este probg indestulatoare

pentru a nu se mai indol nimeni despre adevrul celor mai shs relatate.
Din aceasta oricine poate vedeg, cg eu niciodata nu rn'am gndit sg
divulg asemenea scrisori. In$i$i colegii rnei dela Facultatea de teologie declara prin ziarul Minerva" din 10 Aprilie 1910, ca nu au cunostint de existenta $i continutul unor asemenea scrisori, iar in acelas ziar dela 11 Aprilie

www.digibuc.ro

365

Considernd c, dup canonul 139/134 Cartaginean, clack

acuzatiunea cea mai grea cade, atunci cad si cele urmtoare;
1910 eu am declarat, ea nu sunt initiatorul sau provocatorul celor ce se
publicA prin pres.

,,Trebue s mentionez cl, chear silt de o parte din colegii mei dela
FatUltate s vorbesc deaceste scrisori, eu am refuzat, si prin Adresa cu No.
259 din 26 Mai 1910 &Are D-I Ministru al Cultelor, am scris urmkoarele:-.
In opiniunea separata se cauta a se pune pe tapet corespondenta de afaceri
dintre I. P,S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu si mine. Aceasta.
fiind o chestiune care nu st in legAtur cu atributiunile mele ca Decan, si
creznd cA mai ales colegii mei n'au nici un interes ca acea corespondent',"

s ias la iveala, le tgkluesc dreptul de a se amestech in corespondenta

mea personal, de orice naturA ar fi ea, si sper si D-v. sunteti de aceeasf
idee".

In sedinta dela 28 hale 1910, minoritatea Consiliu)ui profesoral al

Faculttei de teologie, In cap cu D-1 D. G. Boroianu actual Decan si Administrator al Cassei Bisericei, a pus din nou pe tapet chestiunea scrisorilor,
iar eu am pus urrnAtoarea rezolutie, pe incheierea atunci fAcutl: Prerea
minoritAtei rArnne la dosar, de oarece moralitatea I. P. S. Mitropolit Primat al Romniei D. D. Athanasie Mironescur nu poate fi in nici un caz obiect
de discutiune In sanul Consiliului Faculttei, adunat in sedint oficiala, pentru care m'am si retras n Consiliu, dup ce de doua ori protestasem contra

celor ce spuna D-1 profesor Boroianu, care ceruse cuvntul dupa terminarea tuturor cestiunilor ce fuseserA puse la ordinea zilei".
Pentru ce am arktat D-lui Haret acele scrisori, In ziva de 8 Ianuarie
1910, V'am explicat, desi nu s'a consemnat In procesul-verbal cu ilspunsurile

mele la interogatoriut la care am fost supug. Tot asernenea V'am explicat

de ce am comunicat acele scrisori si D-lui Titu Maiorescu. Insiv ati recunoscut, cA aceste cmnunicki fAcute unor persoane ash de sus puse, nu constitue un delict de divulgare. In aceast privint ati fost de acord cu parerea
precisa a Iurisconsultilor specialisti In materie de secret confidential, cum e
Albert Tissier.
Din toate acestea rezultA, ea eu fotografiind scrisorile In cestiune,
n'arn cautat deck s-mi asigur pstrarea lor, iar nici-decum n'am avut in-

tentiunea de a le divula
Dack un exemplar din fotagrafif l'arn incredintat, in Tulle 1910, Prea
Sfintitului Episcop al Romanului D. D. Gerasimu, aceasta am facut-o pentru a
servl la vrernea ce n'o puteam prevedek interesele superioare dictate de
adevr si dreptate, interese cari au precdere inaintea intereselor personate.

Mi-am dat seam de gravitatea faptului, c am artat scrisorile unar

persoane cu Malt rol In Statul nostru, dar aceasta azn facut-o In unicul scop
de a evit mari tmajunsuri obstesti ce se puteau ivi, pe cari eu cel dinthitt
eram doritor sA le preintmpin.
Din cele artate se vede, deci, cA* eu n'am fotografiat strisorile spre
a fi publicate in fac-simile prin ziare, 5i nici n'am avut o asemenea intentiune. Faptul publickei lor in fac-simile fotografiat In ziarul Adeveirul, nu

www.digibuc.ro

366

Considerdnd, totusi, cd desbaterile s'au urmat Inaintea

Sf. Sinod asupra tuturor punctelor si cd este de un evident inte-

res a se examind $i a se rdspunde la toate;

mi se poate atribul mie, precum V'am dovedit cu prezentarea cuvenitelor
dovezi scrise ale P S. Gerasimu Saffirinu Episcopul Romanului, una din ele
fiind confirmat si de ziarul Adevdrul. Tot o dati mai repet, c publicarea
scrisorii in Adevtirul s'a licut firi ca eu sa am vre o cunostinti. De altfel
dela sine se intelege, ci nu mai eri nevoe de $tirea si autorizatiunea mea,
pentru publicare, intruat eu dedesem P. S. Sale acea fotografie fr a-i pune
vre o conditiune, $i, deci, a putut dispune de ea, pentru apirarea P. S. Sale,
asi cum a wit si Cum a inteles. Chiar daca eu as fi stiut de publicarea acelei
scrisori, tot n'as aye& nici o vini, potrivit jurisprudentei, bazati pe sentinte

judecatoresti si autori: Priimitorul unei scrisori poate si o dei unui al

ireilea $i s-I autorizeze a se servl de ea ca $i cum s'ar servl el Insusi"
I Trib. Marsilia, 5 Sept. 1899, Journal de Jurisprudence", Marsilia 1890, I,
25; Legris, No. 58, pag. 93). Dar, repet, n'am giut de fel c aceasti scrisoare
ave si se publice In fac-simile.
Cu aceast ocazione trebue s. observ di la interogatoriul ce mi s'a

luat, am fost intrebat: unde este originalul scrisorei fotografiate? Eu am

raspuns c originalul acelei scrisori, precum $i al celei de a doua, s'au depus
pe Biuroul Sf. Sinod in ziva de 13 Iunie a. c., dar rispunsul acesta nu este
notat in procesul-verbal.

Mi s'ar mai putei zice, In fine: D-I Chiricescu prednd In anul 1911
acele scrisori Prea Sfintitului Gerasimu Saffirinu n'a comis un act de rsbunare improtiva I. P. S. Athanasie Mironescu?

Rispund: nu poate si fie vorba de risbunare, cici daca as fi volt

sa ma rasbun, as fi putut face aceasta dela 1905 incoace, de cnd T. P. S. Sa
imi face fel si fel de $icane $i de neajunsuri, iar eu le-am indurat pe toate
-fora a ma rasbuni, numaf si numai spre a nu di prilej la scandal. 0 do-

vadi convingitoare ca n'am ciotat sa ma risbun, este si faptul ci n'am

iacut aceasta nici cu ocazia alegerei I. P. S. Sale ca Mitropolit Primat, cand,
daca a$ fi aratat celor in drept acea corespondenta, as fi paralizat orice achiune a sa pentru dobandirea scaunului primatial.

Vu este risbunare, cici, daci eu as fi fost admis ca martur In procesul canonic dela Sf. Sinod $i, sub prestare de jurarnnt, fiind intrebat despre existenta acelor scrisori, nu puteam si le tagicluesc.
N'arn fost admis ca martur, In schimb Insi P. S. Gerasimu Saffirinu
m'a amenintat cu proces de calomnle, dac voiu refuz a-i d documentele
cunoscute din 1905, si despre care silit de I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu am vorbit atunci precum din destul V'am documentat acest
adevar. Deci, $i in acest caz nu poate fi vorba de rasbunare, caci imprejurarile in asi fel s'au desfsurat, incit nu puteam decit sa predau documeniele, odata ce continutul lor e$ise la iveala In 1905 din cauza I. P. S. Athanasie Mironescu 1).

1) Vezi nota I de pe pagina 258 a publicatiund de fati.

www.digibuc.ro

367

Considernd c acuzatiunea de plagiat este neserioas si

tinde numai zadarnic a micsor Insemnatle merite literare ale
I. P. S. Mitropolit Primat;
Nici de santaj nu poate fi vorba, caci nu 1-am facut, precum am dovedit in apararea mea. De altfel despre acest lucru Onor. Comisiune de judecatA se poate convinge si din apArarea facutA de I. P. S. Athanasie Mironescu inaintea Sf. Sinod, aparare in care eu in deosebi sunt punctul de atac
$i, totu$1, I. P. S. Sa n'a avut curajul sa afirme cA i-as fi cerut vre o favoare,
sau ca as fi fAcut asupra I. P. S. Sale vre o presiune in vre un caz oarecarele. Si atunci VA intreb: in contra cui am fAcut santaj?
Cum vedeti am raspuns suficient si cu dovezi inatacabile nu numai la
i oate chestiunile ridicate de D-1 Delegat al Onor. Minister si la toate intrebarile puse de Omar. Comisiune, dar eu insumi mi-am pus Inainte toate
obiectiunile ce s'ar pute ridia de cineva, si am rAspuns atat la unele cat $i
la altele. Daca Onor. Comisiune de judecata mai are ceva de intrebat, li sunt
li dispozitiune.
D-1 Delegat al Onor. Minister a insistat si in replica asupra ideei, cA
in acest proces decide convingerea intimA, si ca D-v. formati un Juriu de
onoare. D-1 Delegat n'a venit cu probe, din protiva faptele ce eu am adus,
le-a recunoscut de exacte, mentionand numai cA, convingerea intima le
poate interpret intr'un f el sau altul,
Repet Inca: D-1 Delegat n'a tagaduit exactitatea acelor ce eu am
spus. A recunoscut de asemenea, ca aceastA instanta nu ma poate osandl in
virtutea drepturilor ce-i sunt date ei de lege. Daca D-1 Delegat ar fi recunoscut ca D-v. mA puteti condemna. ca Comisie de judecata, ar fi zis: iata
dovezile prin care eu arat ca D-I Chiricescu e vinovat de cutare si ,cutare
fapt; D-v., constituiti in Comisie de judecata, Va rog sa-1 pedepsiti conform articolului cutare.
D-1 Delegat n'a facut as pentrucA spiritut sat' juridic i-a dictat altf el.
D-sa insa a zis: nu am fapte doveditoare, aici lucreazA convingerea intimg,
iar D-v. sunteti Juriu de onoare.
Ia sa admit, D-lor, un moment, $i aceasta teorie, ca D-v. yeti apreci
bazandu-va numai pe convingerea D-v. intim. Am admis toate ipotezele, de
ce n'as admite o clipg si pe aceasta?
D-lor, in materie de convingere intim ne gsim pe terenul cel mal
delicat de pe lume si chiar cel mai divers. Pot fi atatea convingeri intime
cati oameni se gasesc. Liber $i dator e cineva sa aiba convingeri intime in mate,

riile controversate, dar este pentru ori si cine o datorie mare, foarte marG,
sA tinA searna ca, convingerea sa intima nu consuna, poate, cu a altor multi,
ch aceasta convingere intima poate fi supus erorei, cd in sfrsit convingerea sa-intima nu se confunda, poate, cu adevArul si dreptatea, omul flind supus greselei. Pi Ida CA cele ce spun coptin adevar, sunt atati oameni mari,
celebri, a cAror convingere a trecut, prin atatea stadii, imbrAcand diferite
forme.

0 convingere omeneascA intima e prin insusi caracterul ei ceva ipo-

www.digibuc.ro

368

Considerand ea Inyinuirile as zise de imoralitate sunt cu

desAyarsire neIntemeiate i neserioase, eie mai multe fiind nstetic si nesigur fat de adevr. Datoria oricrui orn e c trebue s tie seatn
de aceasta. Dac civilizatia i cultura contirnporan a atins culmi inalte,
um din acele nobile culmi este, fArA nici o 1ndoial, aceea cA elita oarnenilor de inirn $i de inteligent a irnplntat puternic acest principiu, eh trebue st respecti convingerea intiml, sincerl a oricrui om, dar cAl nu trebue
sA o impui pe a D-tale ca cevi infailibil $1 ireprosabil. Ca simiplu cm pot
spune: eu blamez fapta cutare, cci a$A stA scris in constiinta mea; dar nu
trebue s calci in picioare alte convingeri intime, sincere, cari spun $i ele:
nu blamez fapta cutare fiindcA a$A st scris In constiinta mea!
Si Inteo chestiune unde admiti, ca D-1 Delegat, cA singurA convingerea intimA e judecAtor, inclusiv admiti a pot fi o multime de convingeri.
Si daa datoria omului de onestitate intelectual este sA respecte conyingerile intime al altora $i s nu priveascA convingerile sale drept infailibile, atunci cnd ele sunt fatalmente ipotetice, cred ca nu existA orn serios care s
se erijeze in judecAtor, care s decid, $i cu atAt mai mult nu pot existA brbati culti cari sfi impun convingerile intime In asA f el, inct inteo chestiune
controversat s 'junta In cumpn onoarea unui pKofesor universitar. Conform celui mai ,Inalt principiu de onestitate intelectual, care d convingerilor intime valoarea lor relativ $i nesigura i care respect toate convingerile sincere, un mnunchiu de bArbati culti, luminati de strAlucirea acestui
principiu, ar puteA cel mult s declare a, in convingerea lor intim socotesc

a$ sau ask dar nu s'ar puteA admite ca pe baza convingerilor br, care
nu consuna cu multe altele, sa judece ca $1 cum ar aplicA un text de lege
sigur si necontroversat.
De aceea, admitnd si aceasta teorie, D-v. n'ati pute s ml osanditi
in baza convingerei intime pe care a invocat-o D-1 Delegat, care n'a dovedit
de loc invinuirile ce mi s'au adus.
A$A. este! Si mai adaug C, cu att mai mult nu m puteti condamnA,
[Ankh' aici n'are ce cAut convingerea intim. Am fost acuzat de niste fapte
pe care le-am spulberat. Con$tiinta omeneascA, legea In virtutea cAreea judecati, cere s fiu achitat, si D-v. veti decide aceea ce este drept si legal,
$i nu puteti decide deck numai ceeace e drept $1 legal, jar nu ceeace e ipotetic si susceptibil de diferite interpretri. Legea nu admite cleat fapte precise si concrete, iar o pedeaps nu se poate d deck in virtutea unui text
precis de lege: in cazul rneu nu exist un asemenea text, chiar, daca a$ fi
divulgat, ceeace am dovedit, ins, ca nu e adevrat.
Inainte de a terminA, Onor. Comisiune de judecata, tin Inca o data s
declar, ca eu nu .pot fi pedepsit dupa nici un text de lege, cA fapta ce mi se
imputa nu st absolut de loc in legtur cu indatoririre mele didactice si
ca, prin urmare, cu nedreptul am fost chemat in judecat.
Eu am convingerea, c Onor. Comisiune de judecata mA va achit,
nu numai pentru faptul ca am spulberat tot ce s'a pus in sarcina mea, dar

www.digibuc.ro

369

cociri calomnioase, iar celelalte furite cu rea credint, prin restlmcirea. unor insemnri ce nu au valoare doveditoare;
si fiindcg o pedepsire a mea ct de micg, ar stabill un precedent, ale cruiurmari pentru autonomia universitarg si a stabilitgtei profesorilor universitari, nu se pot, deocamdat, calculi.
Dr. C. Chiricescu.
Profesor la Facultatea de Teelogie din Bucureof
30 ante, 1911.

D-I Presedinte al Comisiunei de judecatg a anuntat, cg sentinta se

va di a doua zi, 1 Iu lie 1911, la orele 4 p. m.

In ziarul Adevdhil" No. 7832/1911 citim:

Circulg cu insistentg svonol c. sentinta in procesul d-lui profesor dr.
Chirieescu a fost de mai inainte-dictat, ca si acea dela Sinod".
S'au Mc& presiuni din partea Guvernului pe lngg membrii din comisia de judecatI".

Ziarele au publicat urmgtoarea sentingi pa care D-1 G. I. Chelaru secretarul Comisiunei de judecatd a citit-o, in prezenta D-lui Profesor Dr. C.
Chiricescu si a Intregei Comisiuni de judecatg, in zitia de 1 Tulle 1911, orele
5 n. m.:
Comisiunea de judecatg,
Avind in vedere actul de acuzare prin care d. Dr. Const. Chiricescu,
profesor la Facultatea de teologie din Bucuresti, a fost trimis'in judecatg;
avnd In Vedere dezbaterile urmate, memoriile depuse si depozitiile marturului asoultat;
Considernd eh-D-1 Profesor Chiricescu a predit in luna Mai a. c.
P. S. Gherasim, fost Episcop al Romanului, fotografia unei scrisori ee I. P. S.
Athaasie, fost Mitropolit Primat, i-a adresat in mod confidential in anul
1899, scrisoare care dupg prerea D-lui Chiricescu si a P. S. Gherasim, cuprindei dovada imoralitgtei si a sacrilegiului sgvmit de L P. S. Athanasie
ca Episcop al Rmnicului;
Considernd cg P. S. Gherasim, numai in urma indiscretiunilor d-lui
Chiricescu a cunosout existenta acestei scrisori, a vorbit despre clinsa si a
t erut-o d-lui Chiricescu; iar acesta i-a dat-o farg nici o conditiune sau rezervg;
Considernd cl in urma acestora, scrisoarea in chestiune a fost nu
numai prezentatg Sf. Sinod, mai Mal in fotografie, apoi $1 in original, de
catrg. P. S. Gherasim, dar in acelas timp a fost publicat si in fac-simile intr'un ziar, in acelas numgr in care a apgrut si o scrisoare a d-lui Chiricescu,
cgutnd sg arate motivele pentru cari d-sa a divulgat scrisoarea in chestiune;
Avind in vedere toate aceste imprejurAri care stabilesc pe deplin a
d. Profesor Chiricescu a divulgat o scrisoare confidentialg a unui fost vechiu
prieten al sgu si compromitgtoare pentru acesta, pe urma arei divulgari a
rezultat cea mai deplorabil turburare pentru biserica noastrg;
Doeurnente-Aparare.

24

www.digibuc.ro

370

Considernd, deci, cs toate acuzatiunile adusue contra I.

P. S. Mitropolit Primat s'au dovedit neIntemeiate;
Avand br vedere c gravitatea acestei divulgri nu poate fi atenuat
nici prin faPtu1 el I. P. S. Athanasie a avut un gray conflict cu d. Chiricescur la 1905, nici prin faptul eh' scrisoarea a fost datA la ziare de P. S.
Gherasim, care o primise dela d. Chiricescu;
Consideand cA. la 1905 d. Chiricescu s'a putut apAr cu succes contra Invinuirilor I. P. S. Athanasie, pe atunci Episcop al Rmnicului, frtt s
divulge scrisoarea despre care acum pretinde cA a fost nevoit s o producA
intru apArarea sa;
astfel eh' divulgarea ei acum se prezint numai ca un
act de rsbunare;

Considernd cA d. Chiricesca dnd P. S. Gherasim scrisoarea fr

nici o conditie sau 'rezerv, nu mate tustine CA nu ar fi stiut c va fi dat
publicittei, de- oarece 4Ie mai bine de doi ani P. S. Gherasim publica In extenso, in ziare, toate actele $i dovezile ce a produs in procesul canoniecontra I. P. S. Athanasie;
Considernd a din toate aceste ImprejurAri rezult, fr Indoial
c d. Profesor Chiricescu are rspunderea divulgrei unei scrisori confidentiale cria dfsa nsui 11 atribue un caracter foarte gray; $i c aceastA
divulgare nu s'a fcut pentru apararea
Chiricescu, cum afirmA d-sa, ci
numai dintr'un sentiment de rzbunare;
Considernd in sfarsit cA la 1899 d. Chiricescu, pe atuncl Directorul
Cultelor In Ministerul Instructiunei si al Cultelor, a cunoscut pretinsul sacrilegiu la care se raport acea scrisoare si a fost chiar fatA la svrsirea lui;
cA, atunci, iici sentimentul religios al d-lui Profesor Chiricescu, nici indatorirea functiunei sale publice nu l'au determinat s Impiedece sau sA denunte spre a fi pedepsit acel sacrilegiu; iar acum, dup 12 ani, se face divulgarea lui, producnd scandal cAt mai mare, nu numai in dauna fostului prieten al d-lui Chiricescu, dar mai ales a Bisericei;
Considernd cA clacA sacrilegiu a fost la 1899, la sfintirea Bisericei
-din Turburea, d. Chiricescu fiind martur la acea sfintire, ca Director al Cultelor, a tAinuit sacrilegiul pnA cnd sentimentul sAu de rzbunare l'a fAcut
s'l divulge;
sau iarsi, dacA acel sacrilegiu nu a fost, d. Chiricescu si-a
asumat cea mai grea rspundere In marea turburare bisericescA din urmA;
,Rentru aceste considerente, din care reese c purtarea d-lui Chiricescu a adus cea mai gravA stirbire autorittei sale $i prestigiului sAu moral
ca profsor al Faculttei de teologie;
Comisiunea de judecat, In puterea legei

Hotrste:
Condamn pe d. Dr. Constantin Chiricescu, profesor la Facultatea
de teologie din Bucuresti, la pedeapsa prevAiut de art. 47 litera G din legea
4shpra Invtmntului secundar $i superior, adecA excluderea pentru totdeauna din corpul didactic.

Ins, In mod subsidiar,

Avnd In vedere art. 50 bis din legea asupra Invatamntului secundar si superior;

www.digibuc.ro

371

Sfntul Sinod,
Cu puterea harului ce i s'a dat de catre Domnul IIlostru
Iisus firistos, 1ntru Duhul Sfnt,
Considernd cA d. Profesor Const. Chiricescu serveste In InvAtAmnt
dela anul 1883, iar ca profesor al Faculttei de teologie dela 1894, uncle timp
de zece ani a fost ales si reales ca Decan;
cA in tot acest Interval nu a
suferit nici o pedeps disciplinarA;
c, prin urmare, d. Profesor Chiricescu Intruneste conditiunile cerute de alineatul prim la art. 50 bis din lege;
ygonsidernd, dealtAparte, cl mediul de care a lost influentat d. Profesor Chiricescu, Lnediu din nefericire plin de InvrAjbire $i de patim, a trebuit sA determine in cea mai mare parte atitudinea sa;

Avnd n vedpre cA insusl d. Profesor Chiricescu a fost acuzat valmAseste, In anul 1905, acuzAri dovedite nedrepte si retrase in urma apArArei

sale;

Pentru aceste motive,

Comisiunea de judecatA opineazA sa se acorde d-lui Profesor Chiricescu beneficiul suspendArei pedepsei, conform prevederilor legal.

Dat i pronuntatA astAzi I bile 1911, In Palatul Universittei din

Bucuresti.

sPresedinte, (s.) E. A.Yangrati.

Membri asesori: (s.s.) I. Ra het, D. Onciul.
Secretar, (s.) G. I. Chelaru.

Ziarul Ordinea" dela 3 julie 1911, sub -HMI! 0 sentintfi care a intrecut
pe a Sinodulur, publicl urmAtoarele rnduri datorite D-lui Ovidiu Densu4anu, profesor universitar:
,,Citesti si nu-ti vine sA crezi.
Trei profesori universitari si-au Insemnat numele in josul unei sen-tinte, ce va trebul eternizat in cartea mare a curiozittilor, pentru ca s
desfAteze pe cei
vor intoarce foile In urm i se vor oprl la acest an
1911 In care ne-a fost dat s vedem atAtea lucruri i triste si rklicole.
In acele aliniate, cari incep cu nu stiu cti solemni considernd", istoria sprintenA a d-lui Onciul, s'a Intfilnit cu calculele de matematicA ale d-lui
Pangrati si Rallet, dar nici una nu s'a intalnit cu logica i cu bunul simt.

S'a chibzuit zile intregi, s'au tinut sedinte peste sedinte cu amAnAri
ce surprindeau, i la urm ne-a fost dat sA auzim cA. In palatul universiWei"
care sun a de straniu si compromittor In aceast imprejurare,
citit o sentint care nu-i sentint, o prosA care ar fi fAcut De altii s
loseascA.

AtAtea pregAtiri, attea ticluiri si atta lux de decor, pentru ca sl se

aducA o strpitura de judecat ce inspirA mila 5i desgusull PArA voe figura
muntoasA a d-lui Onciul face sA -te gndesti la un cunoscut vers al lui Horatiu...

Sentinta universitar intrece pe a Sinoduilui prin flriseismul si Iasilatea ei un trist record. Toata motivarea ei- e o icoana de suflete chinuite

www.digibuc.ro

372

flotraste:
Achit pe I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, recunoscndu-1 nevinovat de toate prile si acuzatiunile
ce i s'au adus.
care caut totusi
motiveze slAbiciunea. IntArzierea darei sentintei si rationamentele in care se sbat judecAtorii aratA ori-cui cA si aici au fost presiuni peste presiuni, cA cuvintele s'au dictat de altii, cei cari le-au ascultat
n'au stiut ce spoial s le anaideA.
SArmana autonomie Universittei, and vezi trei profesori asteptnd
s li se stifle hotririle, si incurcndu-se in buctelele de fraze ce-ti fac ran
dela inceput pnd la sfrsit.

Oameni cari n'au trecut prin Universitate se vor intrebi cu uimire

cum se poate s-i vie cuiva In minte o judecatA de felul acesteea, ce hotrste si alb sl negru, i iart i condamnA.
De o parte, membrii comisiunei au gsit cA d. Chiricescu a adus cea
mai gravA stirbire autorittei sale si prestigiului moral ca profesor", si trebue exclus pentru totdeauna din corpul didactic; de altA parte, si cu acest
totdeauna", aceiasi judecatori absolv pe d. Chiricescu de pedeaps, pentruck pentrueg.... cititi rationamente si adamirati logica lor
de tinichea.
Invocarea art. 50 alin, b din legea tinvtmntului un ciudat subterfugiu, aici intr'o chestiune ce ceret o hotrire franck cu da ori nu categoric.
Stai sA te dumeresti si nu' poti intelege nimic
e ceva ce te inmrmureste parcA la Universitate s'a strecurat un pAcAlici si a dictat judecata.
Nu .stim ce va alege d. Arion din cde douA fete ale sentintei, dar un
lucru ne credem in drept s'A-1 asteptm.
Comisiunea care a dat o asemenea hotrire nu mal poate fi socotit
comisiune de judecat.
Verdictele nu se pot (IA de capete al cAror lemn se confund cu lemnul
spAtarului scaunelor pe care se razem.
Repede dar demisia, d4or membr,i din comisiune, sau dacA nu vA gndiji, Universitatea nu va.lsi sA se resfrngt asupra ei o patA care trebue s
rmn numai pe ateva fete. Vor fi glasuri sA se ridice 5i &A. hotrascr.
Sub titlul: Nu existA sentint In procesul d-rului Chiricescu", ziaruI
Adevdrul" dela 7 Iu lie 1911, publicA urmtoarele:
Trei profesori universitari, dintre cari doi mnuitori de argumentAri
Matematice, iar al treilea de fapte istorice obiective, au dat, in procesul colegului lor Chiricescu o sentintd" pAtatI de nulitti irefragabile.
'E, desigur, trist cA o asemenea comisie c16 judecat, prezidat d in-

susi rectorul Universittei, a dat la iveal o sentin(r care in rndul sentintelor este aceet ce monstrii sunt in regnul animal. Dar acum, in fata nenorocirei infAptuite, noi o vom_analizA. cu rigurozitate i vom indici si mijloacele de reparatiune, ce se impun in mod logic in urma unui dezastru.
Primul lucru uimitor, in judecata comisiunei au fost peripetiile, odiseea
procesului. Dezbaterile fuseser declarate inchise In seara zilei de 17 fulie,
de cAtre prezidentul tribunalului. Comisiunea se declarase lunzinatd si ma-

www.digibuc.ro

373

Dat In localul Sf. Sinod al Sfintei Biserici autocefale ortodoxe romne, astdzi, 24 Iunie 1911, In Bucure5ti.
(Locul sigiliului Sf-lui Sinod 511 cele 14 semnturi).
nase pronuntarea sentintei cu douAzeci si patru de ore. Dar lumina ce ragrise In congiinta $i inteligenta comisiunei, se transform fn. intunerec, in rstimpul calor 24 de ceasuri. Ce caz patologic se Intmplase, nu se stie! Ce
mister intervenise ignorml Dar este ceva anormal, inadmisibil c. In procesul verbal, secretarul uitase a consemn faptul nediscutat al inchiderel
dezbaterilor $i este ceva intolerabil unui tribun serios si independent ca,
fara s fi survenit nici-un fapt nou, s redeschidd dezbaterile declarate odat
inchise!
Comisiunea n'a venit cu explicatiunea acestei anormalitti. Ea este da-

toare si azi cu acea explicatiune si nu stim and va ave de gand sA se achite. Cert este cA pn la acea achitare, opinia publica are motive a se
indol de
..

1NDEPENDENTA

comisiunei. Si de ce dela 18 Iunie dezbaterile redeschise s'A se amfine toemai

pna .la 30 Iunie, adicA peste attea zile?! Aceast amnare e si ea misterioasa si aminteste cA orice orn serios, care cauta ratiunea lucrurilor, are in
capul lui ideia logicA c comisiunea de judecat a primit ordin de undeva s
amne procesul, pang se va mntui cel de la Sinod. Acest ordin a vitiat imdecata comisiunei, a preset asupra ei, a transformat procesul d-lui etiricescu
in afacere paliticA, iar pe judecAtoyi In agenti guvernamentali: ash' judec opinia publicA. Si desigur c ea trebue sk judece Intr'un fel, In cel mai logic
lei, cnd nu i se dau explicatiunile necesare ale faptelor... misterioase! In
constiinta apiniei publice aceast apiniune ve$teje$te onoarea Universitatei
romne. De altfel nu mai putin vestejit a esit, din aceast afacere $i
CINSTEA

ministrului, adnc rnita de delegatul su, si acesta tot profesor universitarl

Acest Jurist ( !) afirmnd, inaintea comisiunei, baroca idee a proprietar al
idee care $i la pasopt" era baroc
a dat
unei scrisori e trimittorul
dovada de incapacitate si conform art. 49 din legea corpului didactic trebue
trimes In judecat. Mai mult: acest jurist" a mrturisit in seara zilei de 18
lunie c nu tgAdueste faptele expuse de d-1 Chiricescu; iar In seara zilei de
30 lunie, printr'o inexplicabil duplicitate a afirmat contrariul, mergnd Ora
acolo incAt a insultat pe Episcopul Romanului, Inteun chip incalificabil. Aceste procedeuri ale delegatului ating desigur pe cel ce el reprezinta, pe ministrul sau.Turia cu care se Inarmase pentru ultima sear a procesului este
misterioas; poate c5. explicarea ei trebue cAutat In vr'o instructiune venit dela.... Duhul sfntl
Ma' gesturi anormale. Dar ceea ce evident $i melancolio reese, mai
inainte de orice este
NULITATEA

perfectA a seutintei comisiei de judecat. 0 sentint este decizia pe care o

dA o instant& de judecat, bazndu-se numai pe faptele pentru care incitlpatul a fost chemat in judecat. Cine poate admite ca un tribunal judecnd

www.digibuc.ro

374

Ziarul Ordinea" dela 28 Iunie 1911 public urmtoarefe:

In acela$ numeir din Monitorul Oficial" in care au apdpe un invinuit, de exemplu, de fal$ In acte publice, &I dea o sentint con-.
damnatoare od achitatoare de o invinuire strin, &A zicem de contraventie
la legea buturilor spirtoase!?
Ce-ar zice d-nii Partgrati $i Ral let, dad.' cerand unor candidati s demonstreze perpendicularitatea razei la tangent, in punctul de contact, candidatii ar trata Postulatul lui ,Eluclid?! Sau ce ar zice d. Onciul daca un candidat supus examinrei d-sale, in loc s trateze bun-oar, chestiunea Descalicaloarei ce d-sa ar fi dat,
candidatul s'ar apuca a descrie lupta dela
Salamina?!.

Desigur ea' '$i'n primul $i'n al doilea caz, onorabilii profesori ar socott
de rude fuel-Ai-He candidatilor cari au tratat cu totul altceva deck trebuiL
Caci in zadar, in coala candidatului ar sta scris cu litere inflorite titlul:
Dascalicatoarea in Principate", dac in corpul lucrrii ar fi vorba de eroizmul
elenilor la Salamina; ori cat de patetic sau riguros ar fi descris acel avant
eroic, lucrarea nu s'ar transforma in aceea ce prerpusese d. profesor!
Perfect identic e $i caz.ful sentintei in procesul Chiricescu. Onorabila
comisiune avea o insrcinare precis definitii prin actul de dare in judecata
redactat de ministru. Acest act forma subictul de tratat, de cercetat, de dezbatut al comisiunei de judecatL A ie$1 din pl, e tot una cu a vorbl despre
Salamiriacand ai datoria de a trata despre desclicatoare. Comisiunea tre-

Ma s cerceteze aauzgrile $i la unn s vie s zicA: Aceste acuzari fiind

adevrate condamnm, sau aceste acuzri fiind neintemeiate, achitm. Atilt
si nimic aliceval At& $1 =mat atilt!
N'a fcut acest lucru comisiunea precum dovedeste

ANALIZA
sentintei ce a dat. D-1 Chiricescu fusese chemat in judecat pentru 3-si numai pentru 3 puncte; citez textual, du-13A d. ministru, aceste puncte, pentru

a nu rkmanea urma de indoial. Prim! pmict era: a publicat, prin ziare,

In facsimil fotografiat, o scrisoare trimis lui de I. P. S. Mitropolit Primat,
ca unui prieten, cel mai de aproape al sail, lucru ce a produs un adevarat
scandal".

Comisiunea, in cercetarea acestui prim punct, avea datoria a se convinge, dac d. Chiricesciu publicase scrisoarea, in facsimil fotografiat, prin
ziare". 1,,n urma pledoariei si dovezilor d-lui Chiricescu, in unma mrturiei
Episcopului de Roman, desigur a onorabila comisiune s'a incredintat de ne-

temeinicia acestei acuzri, despre care nu este de loc vorba in sentnt.

Cutati cu lupa si nu o veti gsi; a disprut. NicAeri In. sedint nu se vede
a fi vorba de publicarea, de ctre d. Chiricescu, in facsimil fotografiat, prin
ziare, a unei scrisori, fapt ce in actul de dare In judecat redactat de ministru formeazA prima acuzare. Deci prima acuzare a fost gasit
NEDREAPTA

de catre comisiune: prob peremtorie e insasi sentinta care e mid in

aceast privinta.

Al doilea punct de aouzare era: d. Chiricescu cauta s exercite o

www.digibuc.ro

375

rut scandaloasele hotriri ale Sf. Sinod, se publicii o in.stiintare

a institutului surorilor de caritate, prin care se anuntei cd d-na
presiune inadmisibilr,
un santal,
cu scrisorile ce poseda. Ce subit a
disparut $i aceast acuzare de sal:1W! Cercetati sentinta cu imicroscopul
si veti-vedea ca pe tot cmpul ei, nici nu se pomeneste de santaj, de presiune,
Deci $i al doilea punct de aouzare s'a dovedit fals de catre onorabila comisiune, a crei sentinta rdmiine muta In privinta lui.
Al treilea- si ultimul punct de acuzare, este ca d. Chiricescu a adus o
insult, unui Ina lt corp constituit al Statulul" adeck Sinodului. Nid despre
aceasta acuzare nu yeti gasl nici o mentiunef fie cat de mic, in sentint.
Ea a fost ca i celelalte, definitiv spulberat.
Din toate punctele de acuzare indicate de ministru, singurul cu competenta legala Intru aceasta, n'a rmas nimic./Sentinta tace chitic In pri-i
vinta lor, caci toate s'au dovedit a fi neadeviiruri disparute sub atacul serios al aprrei.
N'avem nevoe a cerceta imotivele sentintei, din care, de altfel, unele
sunt neadevilruri, altele ilogisme. Pentru noi e destul a sti ca sentinta nu se
reazihnd pe punctele de acuzare aduse de ministru inaintea conzisiei. Pet
nici unul din aceste puncte! Sentinta este (led mai nuld deck luerarile, In
afara de subiect, ale candidatilor d-lor Pangrati, Onciul, Rallet.
Aceast nulitate, de ordin irefragabil, sane In ochii orickui OM Cll
bun simt.
Dar noi am spus dela inceput ca vom indica mijloacele de reparatiune
ale acestei nule si inexistente hotartri.
Singurul mijloc drept si practic este ca ministrul
cruia ii revine
executarea sentintelor comisiei de judecat,
s spue acestei instante: Nu
mi-ati dat nici o sentintd! Ceea ce-mi prezintati nu e sentint. Dad.' dv. ati

fi pus pe o coala cu en-ttul" Comisiei de judecatk" o ecuatie algebrick

sau un subiect istoric, iar drept concluzie: pentru aceste considerente, comisia de judecata hotrste escluderea ve$nica i menitinerea eterna a d-luf
Chiricescu, in domeniul Universitatei", d-v., juridiceste vorbind, n'ati fi f Acut nici mai mult nici mai putin deck ce ati f Acut. Si pricepeti ca n'as putea
executa o sentinta bazat pe o ecuatie algebric cu totul strain acuzrilor
incapatului, despre cari nu vorbiii iotd. Nu v'ati razirnat pe punctele de acuzare, pentru care eu am dat In judecat pe Chiricescu.; ati venit cu conside-

rente strine, cari fac sentinta" dv. nula, ba o fac nesentintr. Acesta va
Ii limbajul juridic si inteligent al ministrului, singurul limbaj

Si ()rick de trist este ca trei profesori universitari au ignorat pang

ou mult mai trist
intru atat caracterul $i fondul unei adevrate sentinte,

si mai jalnic ar fi ins ca ministru un jurisconsult de valoares dea

Iiiirtiei d-lor Pangrati, Onciul si Rallet, consideratiunea si executia cuvenit

numai unei sentinie. Nu credem sa se intample aceast

ABNORMITATE

fiindca asif el, ou un exemplu pornit din cea mai inalta institutie de cultur

romneasc, ar pornl intemeierea unui sistem barbar, In virtutea caruia

sapte milioane de romani ar putea fi condamnati intr'un sfert de ceas, pe

www.digibuc.ro

376

Olimpia Vasilescu a fost indepcirtatd din acel institut, impreund

cu d-na From, care a jucat cunoscutul rol in scandalurile duhovnicesti ale achitatului Pre lat.
mice considerente, fie chiar si pentru motivul ea Pacea din Westfalia nu
s'a intamplat cu un veac mai de vreme.
Nu comitem injuria de a crede un moment ea asemenea sistem s'ar
putea inaugura sub guvernul asanarei morale, compus dintr'un Carp, dintr'un
Maiorescu, maestru al logicei impecabile, si dintr'un Anion, barbat cu-inalta
cultura juridica.
De aceea afirmam ca impotriva d-lui Chiricescu nu s'a dat ptincl azi
ilia 0 sentintei 5i un ministru legal nu va putea zice altfel".
In Monitorul Oficial" No. 86 din 19 Iulie (1 August) 1911 s'a publicat
urmatorul Raport si Decret: _

RAPORT CATRE M. S. REGELE

Sire,
Prin hotarirea din 1 lade 1911, data de Comisiunea de judecata a
corpului didactic secundar si superior, relativa la acuzatiunile aduse contra
d-lui C. Chiricescu, profesor universitar, in urma deciziunei noastre dela
26 Mai 1911,

Comisiunea, pentru motivele expuse in hotarire, declara ca purfarea

d-lui Chiricescu a adus cea mai grava stirbire a autoritatei sale si prestigiului sau moral ca profesor al faculttei de teologie 5i, in consecinta, 11 con-

damn la pedeapsa prevazura de art. 47, lit, g, din legea invatamanbuli secundar si superior, adeck excluderea pentru totdeuna din corpill didactic.
In mod subsidiar insa, comisiunea opineaz s4 se acorde d-lui profesor Chiricescu C., beneficiul suspendrei pedepsei, conform prevederilor
legei (art. 50 bis din legea citata).
Sire, in doctrin, suspendarea in materie penala sau disciplinara, se
concepe numai pentru infractiunile si pedepsele cari nil sunt privite ca fiind
de o exceptional gravitate; in acest sens exista diferite legislatiuni si practice judecatorestf, dar nu este exemplu SA se fi acordat suspendarea atunci
cand s'a dat unui culpabil maximum de pedeapsa prevzut de lege, de oarece maximum de pedeapsa si suspendarea pedepsei sunt dou idei absolut
incompatibile;

Subsidiarul relativ la suspendarea din sentinta comisiunei, este negresit perfect legal data cu termenii art. 50 bis, care nu impune nici o diferent, ori care ar fi infractiunea judecata si pedepsita prin sentinta; totusi
legea lash' masuia suspendrei la apreciarea exclusiv a ministridui, care
judeca in aceasta privinta in ultim resort.
Consider tusk' ca suspendarea pedepsei; excluderea din corpul di-

dactic ar avea de efect ca profesorul condamnat cu cea mai grea dintre

pedepse, sa ilmn membru al corpului didactic in mijlocul colegilor sai cu
dreptul si datoria de a forma mintea ,si inima tinerimei care ii este incre-

www.digibuc.ro

377

Vrea sd zicd, d-na Olimpia Vasilescu, care n'a avut 14

judecdtori Arlderei, a fost udecatd si osiinditd; iar Mitropolitul
dintata, drept si datorie dela care il fac sg decada Insasi sentinta de condamnare.

In spetg, un asemenea rezultat este inadmisibil pentru prestigiul universitatei si in interesul tinerimei universitare.
Pentru aceste motive am dat o deciziune c nu pot acordh d-lui profesor C. Chiricescu dela facultatea de teologie din Bucuresti, beneficiul suspendarei pedepsei asemgnat art. 50 bis din legea invgamntului secundar
si superior si, acum in conformitate ell art. 49 din lege, viu cu respedt a nigh
pe Majestatea Voastrg, sg binevoiascg, a aprobi sentinta de condamnare
.a comisiunei de judecata a corpului didactic secundar si superior prin care
se pronuntg excluderea d-lui Chiricescu C., din corpul didactic.

Pentru acist sfrsit supun respectuos la inalta semngtura a Majestatei Voastre alaturatul proect de decret.
Sunt, etc.
Ministru (s.) C. C. ARION
No. 48.222

DECRET REGAL

Carol I,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romniei,

La toti de fat si viitori, snatate:

Asupra ra[partului ministrului Nostru secretar de Stat le departamentul cultelor si instructiunei sub No. 48.222/1911,

Am decretat si decretgm:
.
Art. I. D. Constantin Chiricescu, profesor la facultatea de teologie
din Bucuresti, se exclude pentru totdeuna din corpul didactic pe ziva de 1
Septembre 1911.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor

si instructiunei este insrcinat cu aducerea la indeplinire a acestui decret.
Dat in Caste lul Pe les la 9 Iu lie 1911.
(s.) CAROL
Ilinistrul cultelor 4i instructiunei,
(s.) C. C. Anion.
No. 2.444

Sub titlul: flotfirIrea in Procesul ChirIcescu", ziarul Actiunea" No.

2546 de Vineri 21 Octobre 1911, publicg urmgtorul articol:
,Hotgrirea comisiunei de judecatg in procesul Chiricescu, poate sg fie
examinata sub doug puncte de vedere: juridic si politic. Ea este prea impor-

tantg, si de aceea am socotit ca nu este bine sg fie publicatg si comentatg

in timpul vacantei, cnd at. li -putut sg treacg nebggatg in seamg.
Fiind vorba de o pedeapsg, desi rezultnd din o materie speciala, ca
profesor de drept penal avem dreptul si calitatea de a ne pronunth asupra

www.digibuc.ro

378

Primat, dacti nu mai vinovat dealt sora Olimpia, in orice caz

tot atilt de vinovat ca si dtinsa, a fost mentinut in fruntea Bisericei, spre rusinea noastrd a tuturor.
acestei afaceri, cel putin tot atk cat si membrii comisiunei de judecata si
ministrul instructiunei.

Mai intaiu cateva cuvinte relativ la organizarea comisiunei de judecat. Nu vi se pare ciudat ca, it aceasta cornisiune nu figureaza nici un
jurist? Universitatile posecla dou facultti juridice, care atat ca vechime,
cat $i ca importanta merg in fruntea celor 9 facultti ale invatknantului nostru superior. Totu$i de ani indelungati, profesorii faculttilor de drept sunt
sistematic Inlturati din intreaga administratiune a invtamantului. Nu mai
vorbesc de inspectori, care 'Ana la oarecare punct s'ar intelege &I fie aloi
dela alte facultati, doi exemplul actualului inspector general, d. Peretz,
dovede$te ea s'ar putea alege inspectori $i din facuttile de drept, dar (tirotorii invtmantului, membrii consiliului permanent, si chiar rectorii universitatilor, de catva timp se recruteaza exclusiv din cele doua Facultati
privilegiate, cea de litere si cea de stiinte. Si tot asa s'a gsit de cuviint
s se faca si cu comisiunile de judecat, pentru care desigur ca nimenea mai
competinte nu ar putea fi deck profesorii facultatilor de drept, unii dinteimii avocati distioi, iar altii fosti sau actuali magistrati. Cu o seninatate
de suflet pentru care nu pot deck sa-i felicit, colegii no$tri dela cele dou
Facultati privilegiate, dupa ce s'au f dent legiuitori ai invtmantului $i apoi
administratorii lui, nu s'au sfiit s se imbrace si cu hermina de judeckori.
Vom cerceti alta data roadele activittei lor ca legiuitori $i organizatori
ai invatamfintului, acum vom examina activitatea lor judectoreasca.
Elementul jurist fiind In Murat' din comisiunile de judecata, si acum
lipsind cu desavfir$ire, nu este de mirat ca hotkirile date s se resimt de
ignoranta desvarsita a principiilor juridice.
Trebue sa spunem, vorbnd de organizare, modul ciudat de alegere al
comisiunilor de judecat dela care depinde soarta unui profesor universitar,
declarat inamovibil prin lege.
Comisiunea de judecata, dup legea din 26 August 1901, este astfel
fonmat: din o lista de 6 membrii alesi de Senate le universitare, ministrul

alege eke 2 membrii, iar pe unul II numeste de-a dreptul.

Nu vi se pare ciudat ca, pentru unul din cele mai importante organe
ale invatmantului, profOorii universitari sa nu se bucure deck de sufragiul
indirect, intocmai ca alegatorii colegiului al III-lea? E vorba de a alege judectori, dela care depinde soarta noastra, a profesorilor inamovibili si sa
nu avem dreptul de a alege noi pe oacei judecatori, ci sa-i alegem indirect si
ne clandu-ne seama de acest lucru? Fiindc, nici eu, si cred ca nici unul din
/colegii mei, nu ne-am gandit, and alegem pe rector, decan or membrul senatului universitar, ca alegem in acela$ timp pe acela care ne va A comisiunea de judecata.

In afara de aceasta, nu e oare nepotrivit ca ministrul sa aleag until

din trei, i chiar sa numeasca direct pe unul din judecatori? Nu e destul c
clansul ordona darea in judecata si ca dansul se pronunta in ultima instanta

www.digibuc.ro

*37e

D-na Olimpia Vasilescu a fost gsitti vino1:7atei si a 'lost

indepiirtat dela lnstitutul surorilor de caritate i aceastd deciasuOra soartei profesorilor universitari, va mai avea si dreptul stt-si aleaga
din trei profesori unul, i chiar sa numeascii until direct? Oar chiar crimi-

nalii cei mai mari au dreptul ca sa recuze un numar de jurati de o potriva cu acuzatorul sau, iar un profesor universitar care se apara, va fi pus
In stare de Inferioritate fata cu aninistrul care-1 acuza?
Prin urmare, in ceeace privote alegerea comisiunflor de judecata,
profesorii universitari sunt tratati fata cu Senatul universitar ca analfabetii
dela colegiul al ill-lea, iar fata cu Ministrul instructiunei publice mai ru ca
tlharii si asasinii!
Cu astfel de dispozitiuni absurde, nu e de mirat ca eu, doctor in drept
din Paris, fost magistrat, avocat i profesor de legislatiune penala de mail
bint de 20 de ani, n'am lost niciodata ln comisiunea de judecata, unde au
intrat uneori persoane cu mult mai de cut-and intrate in invatamfint, absolut
necunoscatoare de principiile juridice, i chiar, ceeace este mai rau, unele
lipsite cu desavarsire de calitatile care se cer unui bun judecator. Astazi comisiunea de judecata e compusa din doi matematici si un istoric; Bosianu,
Costa-Foru si Boerescu sunt fericiti ca au murit, caci altfel ar fi fost o prea
mare ironie ca ei sa fie justitiabili la o astfel de comisiune! Iata cum se recruteaza judecatorii profesorilor universitari; sA vedem agurn judecata lor
afacerea Chiricescu.
In considerentele hotarlrei comisiunea de judecata InvinovAteste pe
d. Chiricescu ca a publicat, chiar in facsimile d scrlsoare ce-j fusese adresata In mod confidential, in anul 1899, de fostul Mitropolit Athanasie Mironescu, pe atunci prietenul sau, si aceasta in spirit de rAz.bunare. II mai invinovateste cA, in anul 1699, Mud- director al Oultelor In ministerul instructiunei, de i a ctmoscut farpta, nu a Impedicat-o sau a denuntat-o, ci mime.
duna 12 ani produce un scandal care lovote alu numai pe faptuitor dar chiar
intreaga Biserica.
Aceasta e In scurt Invinuirea ce se aduce
Chiricescu si pentrtr
care comisiunea de judecata il osandeste la destituire.

Sa lasam la o parte invinuirea fostului director al Cultelor din 1899'

ca nu a Impedecat pretinsul sacrilegiu", cum il numeste comisiunea.
Comisiunea nu era chematA sal judece sau sa se pronunte asupra actelor fostului director al Cultelor; presupunand cA el ar fi_comis greseli sau
vini an 1899, dupA 10 ani se prescriu chiar crimele, tu atat mai malt infractiunile disciplinare, pentru motive pe care comisiunea de judecata poate sl
le afle dela studentii cari au trecut douA examene de drept. In cat pentru ne-

denuntarea sacrilegiului comis de prieten, comisiunea cade inteo ciudata

contradictiune; ea care pedepseste cu cea mai mare pedeapsa denuntarea
faptei vrtijmasului, InvinovAteste pe d. Chiricescu ca nu a denuntat aceeas
fapta pe 'and era In legaturi de prietenie.
Act nu mai e vorba de ingnoranta juridicti permisti in definitiv unor
judeatori improvizati, ci de lipsa celor mal elementare principii de logicii st.
de bun simt!

www.digibuc.ro

*380

zie se puldicei in acelas man& al Monitoralui Oficial" in care

a apdrut monstruoasa hotdrire a Sinodului, prin care At4anasie
Primatul este achitat.
Sa lasani dar la o parte actele din 1899, si sa venim la cele faptuite
In 1911.

Care este marea crima a d-lui Chiricescu, atat de mare 'Mat merita
sa sdrobeasca pentru totdeauna cariera unui profesor universitar dupa aproape 30 de ani cqnsacrati invatamntului?
in scurt, este publicarea unei serisori confidentiale a unui f6st prieten,
devenit in urma cel,mai neimpacat dusman. Este oare aceasta fapta atat de
grozava, att de infama, incat sa merite pedeapsa destituirei? Dar, daca se
da pedeapsa destituirei pentru publicarea unei scrisorl adevarate, ce trebue
sa se deb.' cnd scrisoarea ar fi plalmuita?
IBagati bine de seama; profesorul destituit n'a plasmuit, n'a inventat
nimic, el a dat pe fata o scrisoare adevarata, unlucru petrecut in realitate, si
pentru aceasta denuntare tardiva, ce e drept, dar denuntare intemeiata pe fire
de adevar, se va sdrobl cariera unui vechiu profesor universitar, care a stat

10 ani ecan, ales si mates?

Cari sunt principiile juridice relative la denuntare?
Este, ce e drept, in cod. pen. articalul 305 care pedepseste pe doctori,
chirurgi, moase i oricare alte persoane cari, dupa natura profesiunei lor
urmeaza a fi pastrdtoare de secrete, cu 1 pana la J6 luni,inchisoare, dar d-1
Chiricescu neavnd nici una din aceste calitti reintra In regula generala.
Care e aceasta regul?
La Romani si la Greci a existat pentru oricare cetatean dreptul de a
acuz pe cel care 11 credea vinovat i acuzarea publica nu era numai un
drept ci chiar o datorie cetateneasca, fiind in interesul obstesc ca vinovdtii
sa nu se sustraga consecintei faptelor lor. Mai tarziu, dreptul de acuzare a

fast luat dela particulari, Insa, dupa cum spune Filangierj, and s'a desfiintat libertatea de a acuza s'a stabilit libertatea de a denunfd". Atat Beccaria cat si Filangieri arata c denuntarea este inferioara acuzarii, fiindca
daca acuzarea este o lupta leala, pe fata, cu arme egale, denuntarea este o
lovire vicleana, data pe ascuns. De aceia F. Hlie, unul din cei mai distinsi
autori de procedur penala spune, vorbind de denuntare, ca trebue a o infier
e falsa ori adusa cu usurinta, si a o banul and nu se arata numele denunta,torului, Insa ca e cu totul din potfiva lorsqu'elle est signee et
qu'ell apporte des halides ou des preuves a l'appui de ses allgations", in
asemenea caz denuntarea nu mai este condamnabila, caci, ori-care ar fi mobilul din care porneste, ea fiind fntemeiatei pe fiinki de adevdr, duce un serviciu binelui obstesc, i denuntatorul nu nutria" ca loveste drept, dar loveste
pe fat&
De aceea In legile vechi, precum i in cele rioui, denuntatorii sunt rasplat% i rasplata e atat de mare, in cat chiar crime de ar fi comis, ei sunt
aparati de tedeapsa (art. 116 si 122 cad, pen. ram.), sau cer putin li se mic,
soreaza foarte mult pedeapsa. Dar, ca s se fpedepseasc denuntatorul, and
denuntarea lui nu este falsa, pana acum ri'am auzit sa se fi Intmplat niel

www.digibuc.ro

381

Istorical viitorulai va aved de tras multe pilde ardte din

malt rdbatoarea coleaie a Monitorului".
o dat. Poate In cursurile de matematice se vor fi spunnd astfel de enormitti, dar 1 faculttile de drept nu se cunosc astfel de exemple!
Numai calitatea de pstrtor de secrete ar fi luat d-lui Chiricescu
dreptul de denuntare, dar, man am spus, dansul nu ava aceast calitate.
Avei ins pe aceea de amic, ni se poate obiecta; afar de datoriile
din codicele penal, mai sunt si altele din codul omeniei, din codul bunelor
obiceiuri ale lumel civilzate.
Ei bine, da, recunoastem aceste datorii si nid o dat nu vom tgadul
sfintenia lor, dar iat ce spune inssi comisiunea Inteun considerent din hotrirea sa: kvnd in vedere c insusi d-1 profesor Chiricescu a lost acuzat
vrdimiiseste in anul 1905, acuzfiri dovedite nedrepte si retrase in urma apa4Arei sale".

Atunci cum se mai poate vorM de datoriile prieteniei fat cu acela

care a acuzat vajmseste in 1905? Ce cod al omeniei se mai poate invoci
in favoarea aceluia care a acuzt pe nedrept fie un prieten?
Cum! Ce fel de dreptate si ce mentalitate au avut judecatorii din 1 lulie
1911, cnd ei au osndit la destituire pe un coleg care a acuzat pe fire de
adevr, pe acela care In 1905 11 acuzase pe el vainfaseste, cu acuzilri dovedite nedrepte i retrase In urma apdrilrii sale", duipl cum 1nssi comisiunea o spune si o recunoaste? Ce fel? Un Mitropolit poate acuzi nedrept si
su vrdjmilsie pe un profesor, $i el va amine totusi in postul su atat timp
at ii va plAce s nu detnisioneze, iar un profesor universitar, inamovibit
ca si Mitropolitul, nu va mai puta s arank in 1nvtmnt cnd va acuzd
intemeiat pe acte, pe aCela care 1-a invinovtit ipe nedrept?! Cu alte cuvinte,
Mitropolitul are drept sti atace chiar cu arme necorecte, iar profesorul uni-

vrsitar n'are drept sa rdspundd la atacul su, nici chiar cu arme corecte?
N'are pe semne destule privilegii Ma ltul der; burin colegi de universitate ai
d-lui Chiricescu au voit sk mai adaoge Ina un privilegiu, acela de a ataa
pe nedrept oamenii fr s sb team de represalii chiar drepte!

In at despre scandalul bisericese, nuniai daa comishmea de judecat ar fi gsit denuntarea fala, denuntgtorul ar fi meritat o pedeaps, altfel
orice denuntare a unei turpitudini ar puta s fie socotit drept un scandal.
Din contra Biserica, claci denuntarea este intemelat, nu poate de eAt s5
cistige prim purificarea el, si cei care contribue la acest rezultat merit laudd
iar nu pedeapsd. De s'ar admite ideile comisiunei de judecat, si clack. Luther
ar fi profesor in Romnia el ar fi isgonit din Invtmnt fiinda prin acuz-

rile lui ar fi produs scandal in Biseria!

Att am de spus relativ la hotrirea judectorilor de rechizitie; trec
la solutiunea data de Ministrul instructiunei, inlAturnd si ad orice cestiune

Ministrul e jurist, ba chiar directorul unei reviste juridice; avem dar

drept sA cerem mai mult dela dnsul de at dela niste persoane streint de
stiinta dreptuLui, si sA fim mai aspri atunci and dnsul va gresl In aplicara pedepselor-

www.digibuc.ro

382

Cel dinti numr din Monitoral Oficial" in care au apgrut

hotrlrile in cestiune, poart data: 26 Iunie (9 luIle) 1911 (No.
Pentru un jurist nu era greu de observat ca judecatorii din 1 Iu lie.1911
comiseserg o mare gresalg din cauza ignorantei lor juridice. Anume, comisiunea 1e judecata, in loc sa puna in cumpana toate Imprejurgrile care Ingreunau vina d-lui Chiricescu, si apoi toate Imprejurgrile cari militau In favoarea sa, In urmg sa dei pedeapsa ca rezultantg a circumstantelor agravante si atenuante, facusera gresala enoring (pentru cinstea uflor colegi o
consider neintentionat si din purg ingoranta), de a pronunta hotgrirea numai
pe temeiul circumstantelor agravante, relevand circumstantele atenuante la
sfarsitul hotrirei, unde ele nu mai puteau produce efectul lor natural. Circumstantele atenuante, in loc de a fi, cum trebue s fie, un motju de atenuare
a pedepsei, erau un corectiv anodin, un fel de moutarde aprs diner. Un jurist nu mare, ci inediocru, or submediocru, putei s vadg aceastg gresal a
comisiunei de judecat, si cu stiinta cpatard in scoall, si cu facultatea data
de-itge, ar fi indreptat hotarirea data de oameni nestiutori de principiile
judeatet penale.
D-1 Ministru al instructiunei n'a fost ling de aceast pgrere; pentru
dansul circumstantele atenuante ale comisiunei au ramas ca si cum n'ar fi
existat.
Si totusi, cat de importante i serioase erau circumstantele atenuante
pe cari atat de bine comisiunea de judecatg le releveazgl dougzeci si apt de
ani de intrtmant dintre cari 17 la yniversitate si 10 ani decan ales si reales, nici odatg pedepsit disciplinar, traind inteun mediu din nefericire plin
de invrjbire si de patime, acuzat vralmaseste si pe nedrept de acela fata cu
care a comis fapta invinuit. Mate aceste circumstante usurgtoare, foarte
considerabile, constatate prin hotrirea judecgtoreasca, nu folosesc si nu
scad nimic din pedeapsa d-lui Chiricescu, cruia i se di cea mai mare pedeaps posibil de ministrul instrugiunei.
Noi nu intrebgm dacg e umana aceastg pedeapsg, ne intrebgm insg dacg
e juridicg in fond?
Ca jurist eminent, ministrul instructiunei a cgutat sg-si motiveze solutiunea data de dansul, spunand ca .e contradictor a pronunti maximum pedepsii si a admite suspendarea, cg

asa ceva nu existg

in

nici

legislatiune cunoscutg. IS'ar putei rgspunde, in mod peremptor ministrului

c, in Romania, comisiunea de judecatg, n'aveg sg judece dupg legile cunoscute or necunoscute, ci dupg legea instruttiunei, care in mod formal permite
suspendarea pedepsii chiar and s'ar pronunta pedeapsa maxima a destituitei. Pang cand se va modificg aceastg lege, si d-1 ministru a instructiunei
poate sA o facg, legea trebue aplicat asi cum este scrisg, iar nu sa fie nesocotita sub cuvant ea nu este rational. Doctrina are drept sg critice a lege,
dar cei chemati sa o aPlice sunt datori sg o respecte, fiindc 'absurd% lex,
sed lex.
Dar, In afara de aceasta, and legea permite in mod categoric aplicarea suspendarii la toafe pedepsele disciplinare farg exceptiune, isi child luelecatorii in unanimitate se pronuntg pentru suspendare, invocand temeinice

www.digibuc.ro

383

68). In acelas No., pagina 3192, coloana III este inserat ntiintarea despre care vorbeste Ordinea", astfel:
motive in hotrirea !or, mai este oare permis ministrului ca s nesocoteascA
si legea si hotrirea judecAtoreasca? Intelegem discutarea principiilor juridice in teorie pur, dar a lovl In demnitatea unui om, a lui pAinea lui si a
copiilor lui, discutind problema juridic dacI suspendarea pedepsii trebue
admis si la pedepsele maxime, ni se pare, dacA nu o cruzime cel putin o
ironie amara F1a timp nepotrivit!
Dar ministrul face teorii jaridice, si atunci avem dreptul sA le discutrn $i s intrebrn: Curn e cu putint ca un jurist sa mi observe si sa nu indrepte gresala enonmA a tomisiunei de a pune circumstantele atenuante, in
urma dispozitivului, premisa in urma concluziunei? Cum se poate ca un jurist distins si director de revist juridick atunci and are s dei o hotArire,
in loc sA aplice textul formal 4i categoric al legii, gseste de cuviint s critice si sA nesocoteascA legea? Cum se poate ca circumstantele atenuante
care, de cnd existA lumea i s'au pronuntat hotniri penale, totdeauna au
avut efect s miosoreze pedeapsa, de astdat nu au produs absolut nici un
efect? La cei mai mari criminali circumstautele atenuante aduc folosul
apArA de maximum pedepsii, numai d-lui Chiricescu, ele nu i-au dolosit intru nimic.
D-1 miniStru de Instructitme discut in hotrirea pe care o d, clack
suspendarea pedepsii se poate admite In caz cnd se pronunt maximum pedepsii; de ce nu a binevoit dnsuI s discute i problema mai simpl si mai

potrivit cunostintelor sale penale mrginite, daa se poate dd maximum

pedepsii atunci and se giisesc in favoarea Invinoafitului circumstanfe atenuante? Aceast cestiune este mai simpl si prin urmare putea mai usor s
fie rezolvat de un jurist nespecialist in cestiunile penale, de ct cestiunile
relative la suspendarea pedepsii, despre care multe se poate spun; tocmai
fiinda putine s'au spus, cestiunea fiind notial in legislatiune.
De aceea consider hotrtrea data in afacerea Chiricgscu, nu numai
nedreagti dar chiar nelegal. Spiritul legii este ca un profesor sA nu fie dat
afara din invtArnnt fr cnsimarnntul colegilor si; ei bine! oricine va
citl hotrirea comisiunei de judecatA din Julie 1911, va veda cA, desl foarte
-sever in aprecierile sale, comisiunea nu voeste ca sA elimine pe d. Chiricescu din invAtAmnt pentru gresala comis de dnsul. DacI ar fi avut acest
gam", desigur cA relevara elocuentA a circumstantelor atenuante si cererea
de suspendare a pedepsii, ar fi o ftrnicie, o lips de sinceritate nedemna,
lucru ce nu pot crede dela o cornisiune in care cel putin unul clack' nu doi
dintre membri sunt demni de a fi stimati.
Cind ins comisiunea de judecat nu voeste eliminarea din invtamni a unui profesoir, ministrul care are drept s micsoreze pedepsele nu s
le adaoge, nesocoteste legea destituind pe un profesor! Prin o asemenea
masur se violeazA spiritul legti, se nesocoteste hotrirea judectoreasca,
se stirbeste inamovibilitatea universitark si mai presus de toate se -mica'
toate principiile de dreptate i umanitate. DacA hotrirea in afacerea Chiricescu

www.digibuc.ro

384

Institutul'Surorilor de caritate Regina- Elisabeta, aduce la

cunostingi cii, surorile de caritate flermina From si Olimpia.
,
va rmne, ea va fi un trist precedent; in orice caz, ea va ava putere de
iapt, iar nu de drept, si Universitatea, care o va suferi, isi va meriti
soarta sa".
(s.) I. TanovIceanu

Profesor de drept penal la facultatea

juridia din Bucuresti.
Tot in ziarul Actiunea" No. 2573 de Vineri 25 Noembre 1911, sub titlul: IarsI cazul d-lut Chiricescu", citim:
D-na Curie, sofia descoperitorului radifthii, legAnd relatiuni intime
cu d. Langevin, profesor universitar din Paris, a dat nastere unui scandal
care nu face cinste Sorbonei.
Timp indelungat d-na Curie a struit de numitul profesor sA intrebuinteze toate mijloacele pentru a face sotiei sale legitime vieata familiaa impasibill, $i a o sill astfel s se despart. D. Langevin s'a pretat cu mare usurint. Dar sotia lui, vgandu-se in nenorocita situatie de a i se rApl si copii,
a intentat proces la Tribunal; sifiinda d-na Curie .si indagostitul d. Langevin aveau in ajutorul lor pe toti puternicii zilei, d-na Langevin, .stiind c i
se va interzice folosinta documentelor chiar in fata justitiei, le-a inserat
mot--mot" in chiar cuprinsul petiflei inaintaa instantelor.
Mai multe ziare au discutat faptul, do s'au cutat ca el sA fie tinut,

pe at posibil, In cel mai strict secret.

S'a pus astfel problema divulgdrii secretelor intime, de naturd privatii,
problem care a fost pus $i la noi de curnd, cu prileiul cazului Chiricescu.

Este interesant sA artm la ce concluziuni a ajuns presa conservatoare

francez, pentru a compara acele concluzii cu acele ale d-lui Anion, ministrul-judeator in afacerea d-lui Chiricescu.
Ziarele f avorabile d-nei Curie ziceau, la inceput: Poporul francez,
plin de curtoazie, nu admite atacuri la adresa unei femei. RAu face presa de
publia documentele private contra unei savant&
Aceste ziare, foarte putine, au tcut imediat and li s'a rsrpuns: Roporui francez nu trebue sA se !mete de declamatiunea, au inteleas, cA nu
trebue atucatd o femee. Stiinta acesteia Vo apArg. Mtru nimic de faptul mizerabil ce a svAr$it, uneltind distrugerea unei famiiii. Francezii au un mare
respect pentru secretul afacerilor particulare, si dau eel mai snare pret onoarei femenine. Dar sentimentul care niiscit aceste moravuri generoase nu-i
un simplu capriciu al unei Mimi bime. Regulele de curtuazie si bund Vointd
cari sunt produsul cel mai rafinat al traditiunei noastre; trebaesc observate
h: spiritul lor adeveirat sou nu trebuesc observate de fel. Daa suportdm si
ina cu generozitate sarcinele sentimentului de curtoazie,%neapdrat trebue sd
ne bucurdm de foloasele ei".
Aceasta este filozofia inviolabilittii secretului particular: e$ti generos
si-1 pstrezi, dar eel ce se bucur de aceasta trebue s fie animat, de asemenea, de acelas sentiment de generozitate fatA de (1-ta. Altf el datoria inviolabilittil secretului nu existd. Poti fi femee chiar, poti fi descoperitoarea ra-

www.digibuc.ro

385

Vasilescu, sunt indepartate din acest institut... Nici una din numitele nu niai au dreptul de a purt crucea i costumul institutului surorilor de caritate Regina Elisabeta".

I. P. S. Mitropolit Primat ascultand hotAdrea, multumeste Sf-lui Sinad si ias" din sala de sedinte".
diului, totusi e drept s' fii chemat la raspundere pentru faptele rele savdrsite cu rutate contra unei nenorocite, si nu te poti plnge de divulgarea
In cazul d-lui Chiricescu, lucrul e sl mai simplu. Fostul Mitropolit Primat Athanasie rupsese prietenia, divuland binefacerea ce-i fcuse d. Chiricescu, voind chiar a-1 distruge cu ea. Dupg nici-o lege a curtoazrei,
cescu nu mai er obligat la pdstrarea secretului dejA divulgat de fostul Mitropolit Primat.
Dar presa conservatoare francez mai trage concluziunea c vieata
particulara a educatorilor nu-i indiferent pentru opinia publicr, si de aceea
imoralitatile acestora trebuesc divulgate in interesul cel mare, public.
D. Chiricescu, chiar de i-ar fi fost-Atanasie prieten, i chiar de ar mai
fi subsistat secretul confidential,
era dator s uite pe prietenul trdtor
si pe falsul educator, pentru a _scapd pe un sfnt de pedeaps nemeritat si
tara de turbufdri periculoase, cari In tot mamentul arnenintau, cAt vreme
era Primat un orn odios constiintei crestine a tuturor Romnilor.
Aceasta erd datoria d-lui Chiricescu $i dach' ar fi fcut altfel, i-ar fi
osndit chiar si legea curtoaziei. El a procedat insa impecabil.
P. I. Tanoviceanu a dovedit ca juridiceste sentinta in procesul d-lui
Chiricescu este a monstruozitate. Il rog s'd observe (cu actul de dare In judecata Inteo maim si cu sentinta in alta), ca sentinta e cu att mai monstruoasa, cu cdt pedepseste p d. Chiricescu numai pentru fapte pentru care
n'a fost dat In hulecatii 1).
Dac si toate regulele juridice au fost calcate si cu ele si regulele curtoaziei (pe care d. Chiricescu le-a observat ru strictetA), Intelegem c
ceast sentinta personifica, in perfectiune, spiritul violarii principiilor elementare juridice i cavaleresti.
Ea va fi, cu siguranta reformat si a$A se va reabilit onoarea Universitatii.

D. Arion ar savArsi un act mai valoros de cat o suta de discursuri si

mai generos deck zece urcari de salarii, dac din oficiu..ar lu msuri urgente de a reformA o monstruozitate pe care a savdrsit-o crezAnd ca face
operd.

ministrii cari sa-si redaca

chiar inexistenti
Sunt inst. rari
curroasc gresalele. Si d. Arion tine att de mult sAl fie ministru!"
D. C.
1) Dar si acele Mote nu numai eh' sunt inexistente, dar nici mcar n'au
fost vorba de ele in timpul procesului.
25

Documente-Apfirara.

www.digibuc.ro

386

P. S. Episcop al Romanului este poftit In sala de sedinte.

I. P. S.. Mitropolit al Moldovei, pre$edinte, adresndu-se
cdtre P S. Episcop al Romanului ii comunicd urmdtoarea hotrIre:
Avnd In vedere ca, potrivit canon. 6 al Sinod. Il ecumenic, acela ce tidied acuzatiuni nedrepte contra unui Arhiereu urmeazd sd fie pedepsit cu pedeapsa ce ar fi suferit Arhiereul dacd acuzatiile ar fi fost adevrate, glAsuind astfel: S
nu se Infiltoseze mai Inti Ord, pand ce ei (prsii) nu vor d
In scris cd se vor cert cu Intocmai primejdie 1n$isi, dacd se vor
dovedl Intru rnduiala lucrurilor ca clevetesc pe ptitul Episcop";
Avnd In vedere cd P. S. Episeop al Romanului D. D. Gerasimu Saffirinu a ridicat In contra I. P. S. Mitropolit Primat
D. D. Athanasie acuzatiuni dovedite calomnioase 5i care, de ar
fi fost drepte, ar fi atras grea pedeapsd I. P. S. Mitropolit
Primat;
Avnd In vedere ca P. S. Episcop al Romanului este vinovat de rdzyrdtire contra Sf. Sinod, ale cdruia deciziuni nu le-a
respectat si a cdruia enciclicd a criticat-o $i a turburat pacea
Bisericii noastre tirnp de doi ani, fapte pentru care a fost dat
In judecatd canonicd Inaintea Sf. Sinod prin deciziunea luatd
In 5edinta din 18 Maiu a. c.;
Avnd in vedere a In petitiunea sa cdtre. M. S. Regele
$i d. ministru al cultelor, P. S. Episcop de Roman a ameninfat
cd, dacd Sf. Sinod nu va urma conform cu prerile sale, va face
apel cdtre Sinoudele bisericelor omodoxe strdine, ceeace, fatd
eu starea Sf. noastre Biserici, care este autocefald, ar constitui
un act de trddare;

SIdntul Sinod,

Cu puterea harului ce i s'a dat de cdtre Dornnul nostru

Iisus liristos, Intru Duhul Sfnt $i pentru cd Episcopul de Roman este culpabil de grave abateri canonice, In urma cdrora nu
mai poate fi IngAduit a rdmne Episcop al Tdrei si membru al
SL Sinod,
.HotArdste:

,Ca D. D. Gerasimu Saffirinn s fie depus din demnitatea

www.digibuc.ro

387

de Episcop al Romanului si roagd pe guvern sd aducd la Indeplinire aceastd hotrIre.

Data' in localul Sf. Sinod al Sfintei Biserici autocefale
ortodoxe romane, astdzi, 24 Iunie 1911, In Bucuresti.
(L. S. Sf. Sinod).
t Pimen, Mitropolit al Moldovei
t Ghenadie, Episcop al Rtimnicului bout Severin
t Dionisie, Episcop al Buzaului
t Conon, Episcop al HuOlor
t Gherasim, Episcop al Argefului
t Nifon, Episcop al Dundrii-de-Jos
t Arhiereul Valerian Ramniceanu
t Arhiereul Calistrat Barldeanu
t Arhiereul Meletie Constanteanu
t Arhiereul Ca list Botosneanu
t Arhiereul Sofronie Craioveanu
t Arhiereul Theodosie Ploesteanu
t Arldereul Nicodim Bacauanu
t Arhiereul Evghenie Pitesteanu

Sedinta se tidied la orele cloud si jumdtate dupd amiazi".

XLVII.
SEDINTA DELA 25 IUNIE 1911 A SF. SINOD.
(Monitorul Oficial" No. 195/1911, pagina 8919).

I. P. S. Mitropolit Primat, proedinte, multumeste Sf. Sinod pentru actul de dreptate ce a fdcut, recunoscand, prin hotrirea ce a pronuntat, nevinovdtia I. P. S. Sale de parile nedrepte ce i s'au adus... Biserica noastrd nationald a trecut printr'o grea incercare, dar I. P. S. Sa este incredintat a. multumild Intelepciunei Sf. Sinod si sprijinului luminat al brbatilor
de Stat, cum si bunei vointe a tuturor iubitorilor de bisericd si
patrie, biserica noastr va esl mai Infloritoare din greutdtile
ce au venit asupra ei. Dec lard cd Intru cat Il priveste pe I. P. S.
Sa, va fi, ca si pand acum, gata in totdeuna si la muncd si la
jertfd...".
Se comunicd dela biurou:... Suplica P. S. Gerasimu, fost
episcop al Romanului, prin care protesteazd in contra hotdrirei
datti de Sf. Sinod In urma judectitei P. S. Sale, precum si suplica
'grin care cere a i se inapoid actele depuse in cursul judecdtei.
www.digibuc.ro

388

Se decide a nu se inapoi acele acte, ci a se pfistra la dosarul

judecAter.
...1. P. S. Mitropolit Primat, presedinte, aratd cg lucrgrile din aceast sesiune a Sf. Sinod, s'au terminat. D. Ministru
citeste Inaltul decret regal de inchiderea sesiunei de primgvarg
a Sf. Sinod".

Ziarul Adeviirul" dela 26 Iunie 1911, sub titlul: Interview cu d. Nicolae Fleva" public urmgtoarle:
Cum vi se pare sentinta Sinodalg?
Am fost complectamente dezinteresat In lupta Incins

In ultima crizg bisericeascg declared. In urma protestdrilor

episcopului de Roman in contra legei consistoriului. Si fiindcg
s'a tot vorbit de criza moralg 5i de autorii si provocatorii ei, pOt
sg adaug cg adevratul autor 5i provocator al acestei crize nu e
Episcopul de Roman, ci partidul 5i oamenii politici, cari In scop
de dominatiune au voit s pue mna si pe institutia clerului.
Cine altul poate fi provocatorul dect autorul legei consistoriului, care s'a atins de legea bisericeascd Mil a aved mgcar opinia prealabil a clerului, si ca s izbuteascg a mers pang
acolo de a oferit scaunul metropolitan In compensatie acelui arhiereu care declarase legea de anticanonicg?
Mai mult: dung ce a comis aceastd gresalg.
admitnd
cg ar fi fost fr intentiune
de a prezent aceast lege anticanonicg,
In loc de a cgut s'o repare, Impgcnd legitimile
susceptibilitgti ale Episcopului de Roman, 5i dacg nu mg. Insel,
ale intregului Sinod, a tergiversat cgutnd sd arriggeascd si s
exaspereze pe cei amggiti. Astfel au ajuns lucrurile lund forma
unui adevrat scandal, care, negresit, a lovit In bisericg, spre
bucuria adversarilor bisericei noastre.

Dar despre hotrIrea Sinodului ce credeti?

N'am onoarea s cunosc personal pe episcopta de Roman.

Din potrivg, am avut e aceia de a fi cunoscut pe mitropolitul primat. Aceasta nu mg Impedicd Ins de a ardt senti-mentul intim care cred cg e comun cu al tutulor acelora cari au
urmgrit aceast cried Intristtoare.
Acest sentiment, md face sd declar cd, dupd mine, dacd
www.digibuc.ro

389

s'ar puted oarecum explicd hotarirea de achitare a mitropolitului primat, de oarece ne gtisim in fata unui tribunal religios
$i de ertare, apoi condamnarea Episcopului de Ramon fatti de
aceastti achitare nu poate aved nici o explicatie, si constitue un
adevdrat scandal. Dar dacd lucrul s'ar fi oprit act, Ina s'ar puted spune; judecdtorul este suveran; dreptul $i calitatea lui i-au
fost recunoscuteile insusi episcopul de Roman; Izottirirea data,
oricdt de nedreaptti ar fi, este, prin urmare, suverand si trebue
sa i se supue, iar guvernul urmeazd s'o execute.

Md a- fi, o recunosc, dacti Sf. Sinod s'ar fi restreins la

rolul pe care i-1 desemneazil legile noastre seculare i n'ar fi
trecut din ctimpul pur religios in cdmpul secular si politic care
este a total strain de atributiile lui.
Mel explic:
Ltistind la o parte achitarea Mitropolitului Primat
fiind o achitare
$i examintind numai condamnarea Episcopului de Roman, el erd dat in tudecatd amai pentru vine religioase si bisericesti, cari nu puteau fi pedepsite dupti organizatia
actualti a bisericei dec.& conform canoanelor si legilor Sf. Sinod.
In aceastil situatie pedeapsa ce puted sd se aplice, dupti mine,
nu poate fi aceea care s'a si aplicat. Cci calitatea de Episcop si

prin aceasta chiar calitatea de senator, Episcopal de Roman o

are dela puterea seculard si nu dela institutiile religioase ale
Statului; in adevdr, Episcopal e ales de parlamentele unite .5t
ca urmare a acestei calitdti e inamovibil si reprezentant al Teirii
in Senat. Negresit ca aceste calitdti seculare le pierd Episcopal

and i se ridia arhieria, si acestd calitate i-o poate ridia Sinodal prin caterisire.

Dar calitatea de arhiereu nu i s'a ridicat de Sf. Sinod.

Pentru ce motiv, asta it priveste. Negresit pentru a nu l-a _erezut nedemn sd fie arlziereu.
Odatd insd ltisat arhiereu, nu i se poate ridicd insusireade episcop si senator, care nu e opera puterei religioase, ci opera puterei seculare.
Or, tocmai aceasta a fticut-o hotdrirea sinodald: a decis
sd se depue din calitatea de episcop $i prin urmare din aceea de
senator, legatti de ea, substituindu-se astfel Sinodul in local
parlamentului si a M. S. Regelui si Itottirind cine poate sti fte
episcop si senator.
Asti dar dupd mine Sinodul a trecut de pe terenul nedrepwww.digibuc.ro

390

tiltei pe acela al ilegalittitei, sentinta Rind nu nwnai nedreaptti,

dar mai cu seamd ilegalti.
Din acest punct de privire nu cred cti un guvern care tine
ld drepturile si prerogativele puterei statului, sti priimeascti si
sti execute aceastti hottirire, cdci n'ar mai fi atunci dupti Consituatia noastrii, biserica in stat, ci statul nostru in bisericti, si

orictit de religiosi am fi, sunt convins di nimeni nu ar primi

asd cevc1".

La 28 lunie 1911 I. P S. Athanasie Mironescu a demisionat

din demnitatea de Mitropolit Primat al Romania

In Romtinia Crestind" No. 26-27 din 1 Iu lie 1911 citim:

ReProducem din Neamul Romnesc" din 28 Iunie a. c.,
urmtoarele rnduri ale D-lui N. Iorga:
Sinodul s'a achitat,
aceasta trebue s fie tlmdcirea
neasteptatei sentinte prin care, din lipsd de probe, Mitropolitul
Athanasie e achitat, 5i In ce priveste plagiatul.
S'a achitat pentru Insusirea de crti strine.

S'a achitat pentru bnuiala de convietuire cu femei de

deosebite categorii, pan la cntrete care nu mai au de ce
cnt.

S'a achitat pentru sprijinirea legii sinodale pe care, cu o

Indrdsneal uimitoare o declar de bun si incapabil de a priml vre o modificare, glorificndu-se cu aceea c a crezut si a
afirmat totdeuna aceast enormitate.
N'a avut ocazia s se achite si pentru datorii nepltite,
pentru luare de mit 5i pentru procese verbale politienesti, did
aceste puncte de sfintenie, n'au fost aduse In discutie.
Pe bietul Gherasim l-au caterisit...
Si astfel e acum pace In Biserica achitat.
0 pace vrednicd de aceia care au stabilit-o, nu printr'un
act de energie, ci prin unul de disperare, In aprarea propriilor
lor persoane".

P. S. Gerasimu Saffirinu Episcopul Romanului a fost izgonit din scaunul episcopal la 27 Iunie 1911.
Ziarul Adeviirul" dela 4 Iu lie 1911 publicA urmtoarele:
D. Iorga are, In sfarsit, cteva accente de indignare $i revolt provocate de izgonirea episcopului. de Roman. In ultiMul
www.digibuc.ro

391.

numar al Neamului Romnesc", d. Iorga scrie, in prima pagina,

urmatorul articol intitulat: O ticfilo$fie":
Cazul Ghenadie n'a Invtat minte pe nimeni.
Episcopul de Roman, fostul Episcop de Roman, dupa ju-

decata Prea Sfintitului Pimen $La celorlalti, a lost ridicat cu

politia din Roman, unde se dusese, si expediat cu automobilul
la Bucuresti.
Aceasta se cheama o tictilo$ie.

Fostul Episcop, dupa judecata Prea Sfintitului Pimen si

a celorlalti, ramne, si dui:4 condamnarea sa, dacd nu un arhiereu cu drept de a vot In atat de Sfntul Sinod, macar un
cetatean al acestei tAri.
Si dupa cat Stim, la noi nu e, ca In Italia, unde masura se
aplica ucigasilor cari 5i-all facut pedeapsa, o lege ,.a domiciliului silit", si fiecare e liber a st uncle-i place.
IChiar daca se chiama Gherasim Safirin si crede In Ie-

gaturile ex-Inalt Prea Sfintitului Domn Athanasie al UngroVlahiei si Exarh al Plaiurilor cu deosebite Olimpii si Marii, care

jura drept ori strmb. Si chiar dad. Inainte 'de a fi un simplu

monah la piciorale lui Pimen al Moldovei, care nu stie ce e pacatul, a fost ani indelungati episcop cast al Romanului si, o clipd

singurul aparator al drepturilor Bisericei napustite de politicianism.

Guberniile cl-lui, Carp nu exista Inca, dar moravurile de

gubernatori s'au pus- in practica. Ele vor dur pan ce tara va
stl sa pedepseasca pe restauratorii moravurilor salbatice din era
Regulamentului Organic.

Incheiu aratndu-mi indignarea Impotriva sectarismului,

demn de uoala d-lui tlaret, al presei liberale.
Acesti liberali In loc s protesteze Impotriva zbirilor d-lui
prefect de Roman si ai superiorului sau, cuteaza a scrie al impresie trista" face purtarea fostului episcop de Roman".
VA urez, domnilor, ca sistemul sechestrarei si expedierei
cu automobilul sa vi se aplice si d-voastr, ca sa pot scrie si eu
despre impresia trista" pe care a produs-o purtarea" d-voastra, cari Vati permis a circula liberi In tara d-voastr".

www.digibuc.ro

392

XLIX.
De vorbl cu Episcopul de Roman
Sub acest titlu, ziarul Adevrul" dela 3 lulie 1911 publicA urmatoareie:

Dupa sentinta adunarei sinodale, episcopul de Roman a pastrat o

tacere absoluta, evitnd sa-$i spunk parerea asupra hotarirei nedrepte, care
1-a lovit a$A de greu.

Ziaristilor cari i s'au adresat, le-a refuzat interviewurile, pretextnd

la fiecare noua cerere necesitatea ce ave de a cuget mai mult i mai
dam asupra atitudinei sale viitoare. Dad.' in timpul acesta s'au facut, totu$i,
unele indiscretiuni, ele s'au facut fara autorizatiunea episcopului, care nu
a autorizat pe nimeni sa vorbeascA in numele sau.
De altfel, a lost solicitat $i de noi, fara s. ne fi autorizat, Insa, vre-odat sa redam vre-una dintre convorbirile, pe cari intmplator le-am avut
cu acest Walt prelat.
Pentru acest motiv am i crezut nimerit sa lasam episcopului de Roman timpul necesar sa-si stabileasca q linie de conduita pentru viitor, Inainte
de a cautA sa-i cunoa$tem, intro scurta convorbire, parerile asupra intentiunilor sale de mAine.
Adevp-ul este insa, ca astazi ca i atunci, 1-am gsit pe episcopul de
Roman stapAnit de aceea$i 4esavarsita linite sufleteascA, care nu 1-a parasit nici inainte $i nici dupa pronuntarea sentintei adunarei sinodale. Am stat de vorbA cu episcopul de Roman in casa d-lui profesor dr.
Chiricescu, unde locueste dela savarsirea violentei dela Roman, de unde a fost
izgonit cu ajutorul parchetului, asA cum nu este permis sa se procedeze cu
un Malt demnitar al bisericei. Si daca locuote la d. profesor dr. Chiricescu,
e pentru singurul cuvnt ca, prasind scaunul episcopal, a rmas sarac, atat

de srac, in cat nu-4i poate permite nici luxul de a plat' o camera la otel.
Omului acestuia i s'a facut totu$i proces de intentie, i s'a pus in sarcina intentiunea de a ravnl la o alta, inalta demnitate, deck aceea pe care a ocupat-

o ani de-a rndul cu o sfintenie, care i-a caracterizat intreaga activitate

pastor ala.

In canvorbirea pe care am adut-o cu episcopul de Roman, se oglindote intreg chipul sau de a vedeA. In criza bisericeasca, care a pasionat atAt
de mult $i pasioneaza Inca, opinia noastrA publica.

Nimeni nu se pbate impack ne spuneA episcopul, cu modul de

constituire a comisiunei pentru ascultarea marturilor anume chemati pentru
aceasta In Bucuresti. Tot astfel nu se !alpaca nimeni cu atitudinea anitropolitului Primat, care, dol aveA rolul de acuzat in proces, a condus de fapt
interogatoriul $i instructiunea marturilor, intrebarile ne fiind puse prin comisiunea de arhierei, ci direct de catre Primat.
Nimni nu se poate iara$i impacA cu modul cum s'a facut alegerea
marturilor pe cari mi i-am insusit, dupa cum nu se poate impacA iarasi cu
modul cum mi-au fost respine marturii cei mai principali, propusi de mine,
dintre cari unul a O. lost dat in judecat.

Unii dintre marturii mei, cu o situatiune destul de Malta, au fost

respin$1, pentru cuvntul ca nu au avut certificat de moralitate, pe cnd altii,

www.digibuc.ro

393

persoane absolut necunoscute, au fost admisi sa-si fad depozitiunile, far

asemenea cetificate. Si nu trebue de uitat ca acoti din itrma au fost propoi chiar de catre acuzat, care a mers 'Jana acolo, in cat a introdus, yentru
confruntare, pe un martur ne-citat, un fost servitor al I. P. S. Sale.
In ceeace priveste desbaterile din Sinod, o lume intreaga stie cum
m'am prezentat, care mi-a fost atitudinea, ce dovezi am prezentat si cum
m'am aparat. Dar, fata cu modul cum am expus aceste dovezi, Sinodul a
fost [pus In grea cumpana, mai ales and s'a putut convinge ca I. P. S. Sa
nu a avut de opus nimic serios dovezilor ce am produs.
"De altfel, in timpul dezbaterilor, unul dintre prea sfintitii judecatori
s'a prommtat chiar de mai Inainte asupra sentintel ce avea sa de. Pentru
acest cuvant Insusi d. ministru a intervenit, atrgand atentia ca episcopul
de Roman ia act de aceasta atitudine.
Si lucrurile au mers asa de departe, In cat un prea sfant judecator,
s'a declarat gata s dovedeasca vinovatia anitropolitului acuzat, ceeace nu
l-a impedicat sa semneze sentinta de achitare.
Dar s'ar mai putea spune i altele: eu, Lisa, nu uit un lucru: intre judecatorii mei au fost admisi i cei cari an'au acuzat, pentru a semn la o lalta
sentinta de osandire.
Convorbirea a trecut, apoi, asupra sentintei insa$i, pe care episcopul
cantinua s'o declare nedreapta, nelegala si necanonica.

In ce priveste demisiunea Mitropolitului Primat, episcopul de Roman o rpriveste astfel:

Cred ca aceasta pedeapsa e destul de usoara, o pedeapsa pe

care Sfantul Sinod o preconizase pentru I. P. S. Sa si care demisiune, de
altfel, face dovada vinovatiei. Si vinovatia e asa de evidenta, in cat nici
Sfantul Sinod, cu toata sentinta pe care a dat-o, nu a tputut s'o acopere.
fn modul cel mai natural, apoi, discutiunea a trecut asupra demiteril
silite dela Roman.

Demiterea, adauga episcopul, o consider nu numai ilegala, dar

si mult prea grabita. Nu stiu ca 'M. S. Rage le sa fi sanctionat sentinta Sfan-

Palui Sinod. Eu am fost ridicat din scaun Inainte ca Inaltul guvern s ti

aprobat acea sentinta. Drept dovada, In sprijinul acestei afirmatiuni, pot invoca adresa ministerului No.15.949 din 27 Iunie 1911 catre mine, care adresa
s'a expediat din Bucuroti 3n ziva scoaterei mele silite din scaunu si s'a pri-

ma la Roman In ziva de 28 Iunie, pe and mie nu mi s'a predat de cat la

29 lunie. $i en socot ea o asemenea sentinta, care nu cadreaza cu competinta Sfantului Sinod, nu putei guvernul s'o aprobe.
0 ultim intrebare s'a referit la intentiunile pentru viitor ale episcopului. Ca de obiceiu, si de data ace-.sta, prelatul a facut dovada de o perfecta linite si stpanire de sine.
Ma Incred, cu totul, ne spune prelatul, in bunatatea lui Dumne-

zeu care, In ale sale nepatrunse planuni, va sti s faca s triumfe adevarul si dreptatea. Sunt convins c nu vor lipsi Domnului profetii sai. Mai curand sau mai tarziu dreptatea trebue sa biruiasca.

In aceasta spervt eu stau senin si linistit, continuandu-mi lucrarile literare, pe care de mult le-am inceput. In tot timpul acesta imi voi in-

www.digibuc.ro

394
drepth privirile catre bunul Dumnezeu, rugndu-ma pentru binele tarei
si al bisericei noastre".

Acesta e cuprinsul, exact reprodus, al convorbirei pe care eri am

avut-o, aproape o ora, cu episcopul de Roman.
Din cuprinsul convorbirei acesteia socotim c reese lmurit si pgrerile
episcopului asupra sentintei infame dela Sinod si asupra desbaterilor din
procesul bisericesc..."
(s.) Alex. Mavrodi

EP1SCOPUL DE ROMAN VA PROTESTA DIN NOU

Convorbire cu Inaltul prelat.

Atitudinea sa villoare.
In chestiunea sinoadelor omodoxe. Asupra modificarei legei sinodale.
Protestul la Parlament.
Reluarea vietei rpolitice din toamna aceasta va mama,
si lucrul este
inceputul marei rgfueli dintre opozitie si guvernul d-lui Carp, care
a profitat de vacanta politica pentru a veni cu anume solutiuni in chestiuni
care frgmnta de ani de zile opinia noastrg publicg.
Printre chestiunile acestea, criza bisericeascg si, in special, solutiunea
ce i s'a dat, trebue socotita printre cele dintiu asupra careia se va face discutiune si in luntrul si in afara parlamentului. Si discutiunea nu va putea
fi evitatg, ori cat de mult i-ar place guvernului sa considere inchisa criza
din bisericg. Nu va putea fi evitata discutiunea, pentrucg inainte de toate si
inainte de oricine, episcopul de Roman o va provoca prin -reinoirea protestgrilor sale demne si energice, cari se vor adres deopotrivg si lumei politice
si opiniei publice.
De altfel, convorbirea care urmeaza si pe care am avut-o eri cu prelatul dela Roman, dovedeste cu prisosint intentiunile ce nutreste asupra atitudinei sale viitoare.
Dela izgonirea cu forta din scaunul episcopal dela Roman, prelatul a
gasit adgpost in casele d-lui Chiricescu din strada Italian, unde am si lost
primit eri.
.
Nu-1 mai vgzusem de aproape trei luni; cu toate acestea l'arn gasit neschimbat. Credinta nestramutatg in dreptatea cauzei sale, cu toatg infamia
sentintei, i-au dat puterea necesarg sa reziste marilor amgrgciuni, necazusigur,

rilor si nevoilor impotriva carora a avut si are de luptat.

Prea bun 4i prea inggduitor, poate, cu cei cari l'au lovit fara crutare,
o ora si mai bine Episcopul de Roman ne-a vorbit despre intentiunile sale
viitoare.

Atitudinea mea
ne spunea episcopul
va fi aceiasi ca ;Ana
acum, adic voiu lupta neincetat pentru restabilirea prestigiului bisericei
noastre in ceeace priveste credinta cea dreaptg si moralitatea cea nepatatg,
fara de cari nu se poate concepe o adevgrata biserjca a lui Christos.
Ceeace am facut pang acum si ce voiu mai face nu a pornit si nu va
porni din satisfacerea vanitatei mele personale, pe care neputinciosii mei

www.digibuc.ro

395
protivnici cu nedreptul mi-o tot pun inainte, ci din interesul pastrarei curate
a credintei $i tnoralei crestine.
Pentru realizarea acestui ideal eu nu m'am dat la o parte ctinaintea
niciunei primejdii, drept care ma si vedeti In ce stare am fqst redus: alungat
pe nedrept din scaunul rneu episcopal si redus in situatiunea de a capitulg
prin foame, caci pe cnd cel cu adevarat vinovat,
adica fostul Mitropolit
Athanasie Mironescu,
se lgfaeste In pensiuni grase, gratie excesivei bunei
vointe a puternicilor zilei, eu, al carui cuget e absolut curat si caruia constiinta nimic nu-i imputa, n'am personal cele trebuincioase pentru hrana $i
irnbrcaminte, deoarece In vieata mea nu m'am straduit sa-mi castig comorf
pamantesti, ci tot ce am putut agonisi, am impartit In dreapta si in stinga,
facnd milostenii si diferite acte de binefacere, dupa porunca Mntuitorului
Christos.

Chiar daca se va Intmplg sa fiu redus In stare de a muri de foame,

eu nu voiu puteg renunt la lupta pentru mentinerea nestirbitg a credintef
drepte si a vietei fail prihana In snul bisericei noastre si mai ales intre
cei ce au chemarea de a o armul".
Dupg aceste consideratiuni de ordin general, Episcopul de Roman a
trecut, in leggtura cu acestea, asupra atitudinei ce va aveg pe viitor.
Farg a tine un linbagiu violent, prelatul dovedeste totusi cg e hotarit
In intentiunile sale si ca, in niciun caz, nu numai cg nu va recunoaste sentinta infamg, dar va.continug s lupte ca sa obting dreptatea ce i se datoreste;
si iatg ce ne spuneg:

Mare este nedreptatea ce mi s'a fgcut, pentrucg pe langg el e

neomenoasa, apoi nici mgcar nu se poate justificg dup dreptul legal si canonic, de care suntem si trebue sg fim condusi, atat ca stat cgt si mai ales
ca bisericg.
Pentru aceasta eu nu voiu Incet sg. protestez si sg cer dreptate. Dar
mi altfel, deck prin mijloacele ce mi le impun demnitatea mea bisericeascg
si starea monahalg in care mg ggsesc.
Sfintele canoane imi dau dreptul sg mg adresez restului celui mare
al bisericei ortodoxe de rgsgrit spre a intervenl, nu lin favoarea mea, ci In
interesul mentinerei adevratelor principii de credinta sti de vieatg moralg
cresting, de care conducndu,se strgmosii nestri, le-au mers numai bine, cu
toate multele neajunsuri prin cari au trebuit sg treacg.
Nu m'am adresat nici nu mg voiu adresi bisericilor omodoxe, cgci dupa
Dumnezeu am toata increderea in neamul meu romnesc, care nu va permite sg fie pnggrita credinta $i vieata morala cresting, ce au mostenit dela
Inaintasii lui, cari le-au apgrat cu sudori de snge.
Am constiinta impgcata ca mi-am f gent datoria pe deplin. Am pus la
dispozifiunea neamului meu lemne, uscdturi, amnar, cremene si iascd. Acum
li rdmiine datoria absolutd ca .0 aprindd in el sfantul foc al dragostei ditre
tot ce avem mai scamp: credinta si vieata crestind nestirbitil, singurele arme
.cu cari poate sci biruiascii in noianul de protivnici ce ne stau in calea nilzuintelor si propiisirei la care avem dreptul ca neam si popor crestin".
Discutia at trecut apoi asupra legei sinodale, care ar urmg sg. se modifice in toanma aceasta. In chestiunea aceasta episcopul e si mai categoric:
Mama zguduire bisericeascg a fost provocatg de legea sinodala

www.digibuc.ro

396
din 1909, alcatuita pe niste baze necanonice si nedogmatice, cari rupeau cu
stravechiul si imutabilul organism al adevratei biserici a lui Christos.
,;Alarma am dat-o eu si Sfntul Sinod mi-a dat dreptate in $edinta
dela 13 Ianuarie 1910, cand toti membrii lui, inclusiv Mitroplitul Primat al
tarei I. P S. S. Athanasie Mironescu, au votat $i Isclit cererea mea de a se
intervenl la inaltul guvern pentru modificarea legei. Prin urmare Sfntul
Sinod au recunoscut indreptatirea dreptei mele cereri, $i intervenirea pentru
modificarea legei s'a facut. Totoi, Mitropolitul Primat, singur, s'a opus, dupg
putin timp, in Senatul tarei, hotrirei unanime a Sfntului Sinod, la care $i
I. P. S. Sa se asociase, declarnd ca legea ereticd trebue$te experimentata.
Ceeace am facut eu dupa aceia, e cunoscut.
Inc din prima zi a sesiunei de primavar din anul curent a Sfntului
Sinod, actualul ministru de culte, consecvent declaratiunilor categorice ce
facuse cu ocaziunea discutiunei legei sinodale in Senat, $i-a manifestat legitima dorinta ca sa se i rnsuri pentru modificarea acelei legi. Sfntul Sinod a $i ales o comisiune ca sa redacteze trebuincioasele modificari.
Dar toatA lumea a rmas surprins cA, in sentinta de achitare a fostului Mitropolit Primat, Athanasie Mironescu, acela$ Sfnt Sinod, care recunoscuse necanonocitatea legei, declar ca aceasta lege nu contine nimic impot;iva durnnezeotilor dogme si sfintelor canoane icumenice ale bisericei.
Ramne acum de vazut daca,
fata cu aceasta nemai-auzit, inspaimntatoare $i revoltatoare contrazicere pe chestie de dogma,
d. ministru al cultelor a mai ramas credincios intimelor sale convingeri din trecut.
Modificarea legei in partile sale anticanonice $i antidogmatice, e un angajament $i de cinste pe care d. C. C. Anion, in opozitie si la guvern, l'a luat
in numele partidului din care face parte. Ar fi, in adevar, uimitor daca d-sa
ar procea si in chestiunea modificarei legei eretice ash' cum a procedat In
chestiunea sentintelor pe cari le-a patronat in Sinod, admitand el e omenesc
$i crotinesc lucru s achifi un vinovat dovedit si sa condamni pe un nevinovat.

ar if iarA$i cumplit de dureros pentru cinstea neamului nostru ca

nn ministru al tarei, jacand asemenea declaratiuni, sa nu fi urmarit deck un
joc politic, pe care m. abfin Sa-1 calific".
Asupra acestei din urrn. declaratiuni s'a marginit convorbirea cu episcopul de Roman.
dar in afarA de declaNu 4tim daca savar5im vreo indiscretiune;
rafiunile pe cari ni le-a fcut episcopul, socotim cA suntem in masura sa
adaugarn un nou interesant amnunt.
Odata cu convocarea marelui colegiu, chemat sa procedeze la alegerea Mitropolitului Primat $i a unui Episcop de Roman, prelatul va adresa
un nou protest Regelui si Parlamentului, atragnd atentiunea cA, deoarece a
fost condamnat pe nedrept, alegerea unui nou Episcop de Roman nu se poate
face pana ce nu se va lamur sentinta ilegal dat contra sa.
Consider-Arnim-se Inca episcop, prelatul dela Roman mi va accepta sub

nici o forma pensia ce guvernul ar fi dispus sa-i seryeasca, deoarece ar fi

sa recunoasc puterea de executiune a unei sentinte In afar de lege.
Din toate aceste intentiuni $i hotarIri ale Episcopului de Roman, care

www.digibuc.ro

397
considerd Insdsi prezenta sa in Bucuresti drept un protest permanent contra

nelegiuirei dela Sinod, reese lamurit cd, criza bisericeasca va intri intec
nou faza si poate in faza cea mai violenta.

(x.) Alex. Mavrodl

(.,Adevdrul" dela 8 Septembrie 1911).

Sentinta shiodala trebue revizult".

Judecata facutd de Sinodul Bisericii romne, in ultima sesiune, e un
bloc greu, un bolovan urias aruncat in calea vietii, si de care se lovesc si se
vor lovi, ranindu-se, constiintele a sute si mil de clerici $i de credinciosi
romni.

Cci ce este sentinta asta sinodala?

Un episcop ia aminte intreaga extindere a distantei dintre lumina si
umbra Bisericii romne si, punnduii la mijloc vieata $i demnitatea sa, pre-.
tinde dela colegii sal sa-i de ocazia sd hotarniceasca umbra, sa-i mdsoare
adncurile si s'o deosibeasca pe vecie de jumina Bisericii spre a nu o mai
Intunea Colegiul episcopilor rot/Atli nzueste s Impiedice pe episcop de a
face aceste servicii mari cauzei comune, cauzei Bisericii, .si colegiul cade,.
din acel moment, chiar prin aceasta, in prepus de vina.
In sfrsit, dupd struinte uriase, vrednice de cauza ce-a imbratisat,
episcopul ajunge la cuvfint si la judecatd, dar numai in rolul unui improtivitor $i acuzat. Ad', cu toatd viclenia interogatorului, invinovtitul, cu forta
anui titan, demonstra asertiunile sale cu farpte si dacumente nerstrunabile.
Athanaise insusi f silit s admita in fond toate specialitAtile pacatelor sale
si, totusi finea este... osndirea Episcopului cel drept, $i achitarea lui Athanasie cel vinovat.
Nici cnd Episcopatul roman, in totalitatea sa, n'a ramas inaintea lumei crestine a$A. de ptat si rusinat ca de astd data. El a clcat dreptatea,
osandind nu numai pe un nevinovat, ci pe unul cu titlul de drept la deosebite
merite pentru cauza Bisericii romne. Spre a se lntelege mrimea si gravita,
tea acestei crime, nedreptatea trebuie masurat dupa vrednicia si sfintenia
aceluia contra cruia sa savrsit, $i care, ca sfintii de alt dat, 5i-a pus in
cc $i vieata, pentru cinstea $i lumina Bisericii.
Sinodul Bisericii romne este vinovat si are a raspunde 5i pentru co,
pata Inca mai mare. Problemele marl si aratoare, cum e problema biserfceascd din Romania, nu se ivesc In istorie nici odata In afunzimile evolutiunilor Vescendente, in mersul pasilor cari duc spre decddere. Numai epocile
ascendente sunt capabile sa simtd indatorirea unui avant nou mai inalt, si:
Biserica romna, dela un film incoace, face progrese nediscutabile: sentimentul datoriei, comtiinta publicd relativ la binele Bisericii se agereste mereu,lar episcopatul roman nu numai c nu voe5te sd ih cu sufletul sau parte
la acest progres, ci, prin procedarea sa, mai vrtos a rsturnat evolutiunea
progresiva, voind a o arunca inagoi in stri deplorabile. Sinodul romnesc.
a voit s onmare sentimentuI datoriei si a clcat In picioare comtiinta care
cere lumin si dreptate. Asemenea procedur 4ormeazd petele cele mat
urte si grele in istorie, si nu ne putem inchipul vreun fan, ce ar strici insti-

www.digibuc.ro

398
tutiunii bisericesti mai mult deck aceasta intentionata Innadusire a progresului bisericesc, a constiintei adevArate, prin episcopatul roman.
Aceste Wecte ale activitatii Sinodului din thtima sesiune, sunt mai presus de orce indoialA; la cestiunea motivelor ei, Tina, trebue sa revenim.
Sinodelii isi motiveaza procedura prin iubirea lor catre Biserica ro'flank marea binefacatoare si educatoare, care trebue hnbrd(iptii cu toat.
ardoarea de care sunt capabili fiii recunoscatori fata cu maica. lor spirituala, iar nu adit inaintea lumei cu slabiciunile si petele ei.
SA credem cA In lupta grava ce se da In Romania intre lumina $i intunerec, nu numai sinodalii, ci 5i o mare parte din clerul inferior sunt stapniti de iubirea pentru BisericA.
Dar oare nu e iubirea acestora patimasa, falsA si oarba? La Biserica
roman fiecare roman trebue sa priveascd cu insufletire, insa trebue a sti
ca, precum la alte Biserici, astfel si la cea romn se intmpla aparitiuni
istorice: divine $i omenesti, sublime si josnice, absolut valabile, $i valabile
numai In nisle conditiuni temporale anormale. Din feluritele lumini si umbre,
Biserca insa$i reclamd numai pe cele dintaiu drept copii ai sai adevArati, si
mimai ele pot fi cauza Insufletitei noastre iubiri pentru Biserica. In schimb
-umbrele si petele, abuzurile si inconvenientele bisericesti, chiar din adevarata
iubire pentru BisericA trebuesc condamnate cu aceeas asprime, cu care le condamna Insusi crestinismul $i insesi principiile eterne ale Bisericii.
Judecatorii Sinodali, si pe range ei servii lingusitori si protectorii cu

politica de mntuialk au azut intr'o crude rtacire cu iubirea lor pentru

Biserica. Tainuind umbrele, acoperind slabiciunele, achitand pAcatul, ei nu
numai ca au osndit pe cel ce trebuia distins, nu numai cA au nimicit, pentru
moment, rezultatul muncei sfinte a unei vieti Intregi, dar ei au si promovat,
4i vor s promoveze, In cercuri largi, formarea ideei hulitoare, ca abuzurile
$i neajunsurile bisericesti ar provenl dela insasi Biserica si ei i-ar trebul imputate, iar nu personalittilor bisericesti de toat treapta, care n'au fost patrunse de principiile Bisericei $i au cazut In partea instinctelor josnice ale
naturei omenesti...
ilVlomentul e istoric, e facator de epoca $i vine episcopatului romnesc
n'are seaman!

Ce vor face Sinodalii?

Fi-vor judeckori ingmfati, cari nu admit discutarea si sfarkparea

sentintei lor sau vor cunoaste ei umilinta care mntueste si lacrimile caintei
care indreapta? Ramne-va amintirea lor impovarata cu cea mai mare nedreptate si crim inaintea istoriei si a crestinilor, sau se vor Inrol si ei In
ceata celor cari cu inkma doritoare cautA adevrul!
Errare humanum, perseverare diabolicum!
Flind-c neclintita iulyire de adevr nu e incompatibila cu adevrata
iubire pentru Biserica, ci mai vrtos impusa de aceasta, noi nadajduim ca
-Sinodalii, ca unii ce sustin ea sunt insufletiti de iubire pentru Biserica, vor
Tevizul sentinta Sinodala $i atunci vor spune 4i ei, vor admite sa spuna $i
altii, fail ocoluri, deadreptul adevrul.
Astf el vor fi descrise partile slabe ale Bisericel romne In toata Intu-

www.digibuc.ro

399
necimea lor si vor puted fi admirate partile luminoase in toata splendoarea
lor. Se vor lash toate detaliile cari vatamd sentimentul estetic, dar se va
spune adevarul. Se va aveh mild pentru pacato5i, se va face responsabilia $i
societatea ce i-a produs $i care n'a ingrijit de moralitatea lor, dar se va
spune adevrul. Nu va fi scdpat din vedere nici o greseala, nici o macula,
judecata va fi infricasata, dar se va implinl mntuitoarea vorbd a lui Ifnistos: Adevarul va va face liberi" (Ioan 8,32).
Arta tainuirei si a acoperirei e pacat $i pacatul e perirea oamenilor.
De practicau' episcopii romni virtutea neclintitei iubiri de adevar,
cnd cu afacerea lift Ghenadie, nu mai veniA afacerea lui Parthenie, nici cea
a lui Athanasie. Operatiunea ar fi fost grea de tot, dar $i sanatatea Bisericei
ar fi fost deplin restabilita. A insa lumea are spectacold unui lant nesfr$it de scandaluri si de incurcaturi bisericesti, din ce In ce mai mari, si ea trebue sd-t aibd, aci aceea ce ocdrmueste opinia publica a unei biserici, ceeace
stapne$te sufletul ei, este o forta si voe mai Malta, supericara, iar nu curat
numai toana pdlitica si intmplarea omeneasca. Tot Dumnezeu misca vieata
Bisericei sale $i El pe cei ce nu se supun de bund voe planurilor lui ii sileste,
adesea Inca fn vieata aceasta, s se supuna. Pentru o convingere, care in
adevar e convingere, generatiile romne de astazi, vor fi In stare sa riste $1
tihna vietei si gratia celor puternici, caci nu se poate sa fim un neam istovit,
cu fortele distruse, ca sA nu mai poata lucrh, min noi, dreptatea $i adevrul.
Nu sunt a$ de josnici cre$tinii si preofii romni ca numai In placeri
senzuale si ain serviciul propriului lor interes
sa-ei afle linistea. Ei pot intelege ca infrngndu-si sfiirea de jertfire $i biruindu-si lenea scapd nu existenta Bisericei romne, care se va conservd, caci are multe proptele si nici
dar scapd dreptul Biselicei romne orPortile iadului nu o vor sfarmh
todoxe de a Intl Mima poporului romn, ca sa-I poatd duce la mntuire. Si
mai pot Intelege dericii inferiori si credincio$ii romni ca Intimplndu-se sa
pice sub judecata pamanteascd a lui Dumnezeu intreg episcopatul romn, nu
treabue &A cadd si Biserica rotnfind. Bisericei romne din Ardeal $i Ungaria
i-a fost dat, ca aproape un veac Intreg, In cele mai crncene prigoniri, sa fie
fara episcopi si totusi s existe.
Credinciosii si clerul inferior nu crmuesc in Biseric si trebue sa asculte de Episcopi, dar exista $i o justa resistent nu numai pasiva ci si activa
contra hotririlor Sinodului. Ascultarea autoritatilor superioare bisericesti
1$i are limitele, cnd pretentiunile ei sunt contrare constiintei. Sunt hotare
nevioIabile ale legei naturale $i divine, peste care n'au voe crestinii a se supune unei autoritti.
Insd. pnd a-$i face factorii constitutivi mai inferiori din organismul
Bisericei romne, trista datorie de constiintd, ei sunt datori s roage pe Dumnezeu, ca Episcopatul roman s gdseascd In sine Insusi puterea caintei pentru sentinta sa, ca astfel $i el $i, dupd exemplul lui, si clerul inferioar si credincio$ii din sfnta ,miware $i lupt pentru marile interese bisericesti puNice, sa ajungd oameni mai buni si sd se intareasc ash impartia lui Dumnezeu pe pmntul romnesc, prin progrese pozitive, ci nu prin jertfele drepttei divine....

Blocul greu, bolovanul urias, trebue dat la o parte din calea constiin-

www.digibuc.ro

400
telor crestine, cu frumuselu1, dac Sinodul rominesc doreste ca blocul s
nu se pravaleasca asupra celor c'e 1-au asezat in cale, cad dreptatea lui
Dumnezeu nu doarme si constiinta romneasa nu poate peri dintre romni".

(s.) Dr. Lear Gherman.

Cerniinli, 11 Octobre st. n. 1911.

(Romtlnia Crestine No. 1-3 deja 1-31 Octobre 1911).

L.

Al doilea protest.

Ina lt Prea Sfintiei Sale

Ina lt Prea Sfinfitului Presedinte al Sfntului Sinod al Sfintei Biserici Autocef ale Ortodoxe Romne.

Malt Prea Sfinfite Proedinte,

La 25 Iunie a. c., am scris Sf-lui Sinod urmAtoarele:

Cu toaf supunerea cu care sunt dator Sf-lui Sinod, In

marginile poruncite de sfintele canoane si de legile Wei, tin de
a mea datorie sA protestez cu toat puterea In contra hotrlrei
de eri a Sf-lui Sinod, care este dat'd cu sacrificarea drepftei
si improtiva sfintelor canoane.
Ca probA a eu nu merit pedeaps este faptul a In Sedinta

dela 22 Iunie a. c. Sf. Sinod # hotrlt a at.t eu cat si I. P. S.

Mitropolit Primat s demisiondm de buns voe din demnitAtile
ce ocupm.
Aceast msur, desI nedreapt. In ceeace m4 priveste pre
mine, 5i, in acelas timp, necanonia, a lovit deopotrivA $i pre L.
P. S. Mitropolit Primat 5i pre smerenia mea.
Dela 22 Iunie a. b., and pentru a doua oar ni s'au cerut
demisiunile 5i pan eri 24 Iunie, n'a intervenit nimic care s.' upreze grava situatiune a I. P. S. Mitropolit Primat, n'a intervenit
nimic care sd Impovreze situatiunea mea, care m'am declarat
gata sd merg 'And la sacrificiul de a renunt. la scaunul meu
episcopal, daa interese superioare pretind aceasta.
Cum, deci, a putut Sf. Sinod s pronunte achitarea I. P.
Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu, si s-1
recunoasa nevinovat, dupii ce a fost dovedit ca vinovat de ca-.

www.digibuc.ro

401

tre insusi Sf. Sinod, prin repetata cerere de demisiune si duper

ce chiar un P. S. judecator, intr'o sedintii anterioarei, se declarase gata a dovedi vinowilia I. P. S. Sale?
Cum, deci, a putut Sf. Sinod s pronunte osndirea mea
pe neintemeiatul motiv c'd n'a$ fi dovedit acuzatiunile aduse de
mine, si pe motivul c a$ fi vinovat de rzvrtire, prin nimic dovedit?
Cum a putut Sf. Sinod s pronunte osndirea mea, bazndu-se pcinci i pe presupunerea cd m'as face vinovat, in viitor, de
un act de treidare ?

Ce sd mai zic de pata pus pe hotdrIrea sinodal, prin

semnarea ei 5i de cdtre acuzatorii mei, cari, In acelas timp miau fost si judectori, contrar nestrmutatului adevr si canonului 118 112 Cartaginean, care opreste pe episcopi s fie judecdtori In propria lor cauzd?

Pentru aceste motive, respectuos rog pe Sf. Sinod, s

binevoiasc a face dreptate, evenind asupra osAndirei mele Si
intervenind pe lngd Inaltul guvern ca s nu aduc la indeplinire hotrIrea luat. Improtiva mea In sedinta Sf-lui Sinod dela
24 Iunie a. c.".
Acest protest al melt mi-am permis a-1 face cunoscut
si Majesttei Sale Regelui.
La 27 Iunie a. c. cnd am fost ridicat cu forta din scaunul

meu episcopal, am Inmnat d-lui procuror Ariton urmdtorul

protest:
Neputndu-md opune fortei publice m supun, dar protestez In protiva faptului c m vdd scos cu forta din scaunul
meu episcopal si astfel sunt Impedicat de a-mi exercit drepturile $i Indatoririle mele de Episcop al Romanului".
Dela Inaltul guvern nu primisem nici o notificare.

In aceeasi zi telegrafiasem din Roman inaltului guvern

urmdtoarele:

Am priimit adresa No. 152 din 1911 prin care Sf. Sinod
Imi cdmunica c m'a depus din functiunea de Episcop al Eparhiei
Romanului.

Smerenia mea fiind arhiereu necaterisit de nimeni, nimeni nu-mi poate ridicA functiunile inamovibile ce ocup In Biserica si Statul romn.
1) Acesta este cel dintai protest.
Documentc-ApArare.

www.digibuc.ro

402

De aceea dar, cu onoare VA fac cunoscut, cA aceast sentintd, deosebit de alte mari nulitAti si violri ale dreptului 5i sfin-

telor canoane, nti are fiintd, ad functiunea mea de episcop al

Romanului este o fundiune inamovibilA, pe care n'o detin dela
Sf. Sinod, si care nici nu poate A. mi-o ridice.
Sf. Sinod, recunosc, ar fi putut sA mA cateriseasa dacA
gAseh vre un motiv de caterisire, prin judecatA clreapt si canonicA, dar nimic altceva.
Prin urmare, eu sunt si rAmn Gerasimu, Episcop al Romanului".
AceastA telegramA am adus-o si la cunostinta MajestAtei
Sale Regelui.
La 15 Iu lie a. c., am scris d-lui ministru al cultelor si instructiunei publice urmtoarele:
Prin adresa cu No. 15.949 din 27 Iunie 1911, care mi s'a
trimis la Roman, unde a sosit In ziva de 28 Iunie a. c., iar cei

din cancelaria Sf. Episcopii a Romanului, mi-au trimis-o aid

In Bucuresti, binevoiti a-mi face cunoscut cA am fost depus din
scaunul de Episcop al Romariului, Imi cereti sA vA comunic, In
vederea executArei sentintei dela 24 Iunie a. c., a Sf. Sinod, dispozitiunile ce doresc sA jail pentru inventariarea averei Sfintei
Episcopii a Romanului, si Imi comunicati numele celui InsArcinat
cu girarea afacerilor Sfintei Episcopii a Romanului.
La aceastA adresA am onoarea a rAspinide, cA sentinta
Sf-lui Sinod fiind nedreaptd, nelegalA si necanonicA, consider neconstitutional si nelegal alungarea mea din scaunul episcopal,

cu toat supunerea ce sunt dator legilor 5i autoritAtilor legal

constituite ale TArei mele.

In urma unei asemenea sentinte, orice msurA luatA e

nulA si de nul efect, cum 5i mAsura despre care tratati prin citata adresA, care mdsurA e si tardivA si fdrA obiect legal, cAci
frd sA mi se fi fAcut cunoscut de cAtre Inaltul Guvern intentiunile ce are In privinta nedreptei, nelegalei si necanonicei sentinte, am fost ridicat cu forta din scaunul meu episcopal chiar In
ziva In care se expecli din Bucuresti citata adresd, aded. In
ziva de 27 Iunie a. c., cnd am 5i Inmanat d-lui procuror de pe
lngA tribunalul judetului Roman, cuvenitul protest Inscris, dupA

care am fost urcat Intr'un automobil si condus la gara Fntnelele, sub paza d-lui prefect A. Arion, a d-lui procuror Ariton
si a d-lui politai Tutunariu, fAr mAcar sA mi se respecte bAwww.digibuc.ro

403

trnetele, fara sa fi fost lsat sa ma odihnesc, cad de abia sosisem din Bucuresti, 5i Mid sa fi fost lasat a mnca ceva In liniste.

In gara Fntnelele a fost oprit trenul expres, In care am

ost suit 5i expediat la Bucuresti, unde, In Gara de Nord, ma astept d-1 prefect al Politiei Capita lei, care m'a luat In priimire 5i
m'a Intrebat: unde vreau sa ma duc? Am raspuns ca ma" duc
In strada Italiana No. 30, la d-1 profesor universitar dr. Constan-

tin Chiriceseti, fiiul meu duhovnicesc, cad fiind lipsit de mijloace, n'am cu ce-mi plati cele trebuincioase pentru existent.
D-1 Chiricescu m'a priimit cu toata bunavointa crestineasca, desi stiam si eu ca. Ii Ingreuez situatiunea, de oarece se
.afla In ajunul sentintei ce ave a se d. In procesul care cu nedreptul i s'a intentat, cad eu divulgasem scrisoarea compromitatoare a fostului Mitropolit Primat Athanasie Mironescu, publicnd-o Intr'un ziar, cum am marturisit Inaintea Comisiunei
de judecata, dar ea nu a tinut seama 5i a savarsit o nedreptate
strigtoare la cer, In urma careea 5i d4 profesor Chiricescu, cu
sotia 5i copiii sai, este lsat intr'o situatiune identica cu a mea.
E regretabil, foarte regretabil, d-le ministru, CA d-voastr
care mai bine ca oricare cunoasteti adevarul lucrurilor, ati putut
(IA curs unor asemenea monstruoase sentinte, aprobnd pe cea
nelegala si necanonica a Sf. Sinod 5i neaprobnd pe cea a comisiei de judecata, In partea ei final, care cuprinde adevrul
411 nu este lipsit nici de legalitate.
V'ati luat, d-le ministru, grea raspundere, Inaintea lui
Dumnezeu si a oamenilor pentru nedrepttile ce ati consfintit.
Imprejurarea CA nu d-v. ati fcut judecata, nu va poate scapa
de rspundere, precum nici Pilat nu a ramas WA raspundere,
prin faptul Ca' altii au cerut osndirea celui nevinovat. Eu Ins
ma rog lui Dumnezeu sa nu V socoteasca pacatul acesta si sa
va dea prilejul ca s. va mntuiti.
La rnasura din mentionata adresd a d-voastre, eu nu ma
pot asocia 5i nici nu pot ader la ea, fiind ilegald ca si sen-tinta.

Ca atare eu fiind de drept Episcop al Romanului, nu m

pot asoci nici la inventariarea averei Sf. Episcopii a Romanului".
Adresa ministeriald cu No. 15.949 mai sus pomenita, este

www.digibuc.ro

404

singurul act pentru consfintirea sentintei sinodale dela 24 Iunie 1911.

Un decret regal care s desfiinteze decretul prin care s'a

consfintit alegerea mea ca Episcop al Romanului, nu exist. Aceasta Insemneazd c Majestatea Sa Regale, deindu-si seama de
gravitatea clzestiunei, nu a binevoit sei ratifica actul saveirsit,
prin intiirirea lui cu Augusta Sa semnturii.
A trecut mult vreme de atunci si vAd ea' nici Sf. Sinod,
nici Inaltul Guvern nu au binevoit s i vre-o msurd pentru repararea nedrepttei, nelegalittei si necanonicittei ce s'a fptuit asupra persoanei mele.
De aceea vin $i acum Inaintea Sf. Sinod, cernd s faca
Areptate, pe urmtoarele considerente:
1. Eu am fost dat In judecat pe baza unui act de acuzare
semnat de trei P. P. S. S. Arhierei. La aceasta eu am spus c nu
m pot apr In proces, dac el nu se conexeaz cu unul mai
vechiu intentat de mine Domnului Domn Athanasie Mironescu.
Sf. Sinod lund In consideratie 5i admitnd modul meu de a veded, a hotrit conexarea, In sedinta de dimineat dela 25 Maiu
a. c. (Monitorul Oficial" No. 107 din 14 August 1911, pag.
5214, coloana T. Mai departe indicnd pagini si coloane acelea
sunt luate din Monitorul Oficial" din August 1911).
Chiar cnd, mai trziu, fostul Mitropolit Primat, In aprarea sa a Incercat s sileac pe Sf. Sinod s revin asupra conexrei, Sf. Sinod i-a respins aceast ilegal pretentiune, cAci
prin deciziunea luatd in sedinta de dimineat dela 6 Iunie a. c.,

respinge incidentele ridicate de I. P. S. Sa, declar instanta

conexat canonicA $i ordond sA se procead mai departe" (pag.
5260, col. I).

Dar la 24 Iunie a. c. s'au dat 2 hotrlri (pag. 5396 si 5397),.

adecei nu s'a dat hotdrirea in procesul cel conexat, care s'a judecat ateita timp. Intr'un proces conexat nu se poate O. deck o
singur hotrIre. Prin urmare, numai din acest punct de vedere,
cele 2 lzoteiriri nu au valoare si nu sunt solutiunea turburkei din
biseric.

2. In favoarea fostului Mitropolit Primat s'a dat o sentinta

de achitare, care a constituit unul din motivele, pentru care, la
24 Iunie a. c. s'a hotrIt depunerea mea.
Dar acea sentintd de achitare nu poate fi (inutti in searna,.
www.digibuc.ro

405

fiMded nu este data in actiunea ce am fcut eu fostului Mitropolit

Primat, ci fiindcd Insusi a cerut sd fie judecat", precum citim

chiar la Inceputul acelei sentinte: Avnd In vedere cd I. P. S.
Mitropolit Primat D. D. Athanasie Mironescu a cerut sei fie judecat de catre Sf. Sinod, pentru acuzatiunile ce s'au ridicat In
contra I. P. S. Sale..." (pag. 5396, col. II).
Este adevarat ea' nu se puteh procede la judecata mea fail
ca mai Inthin sd se judece acuzatiunile aduse de mine, dar, In
urma deciziunei f. Sinod, acele acuzatiuni s'au conexat cu cele
aduse Improtiva mea; ash cd cererea fostului Mitropolit Primat de a se acuz, singur, nu a fost din partea I. P. S. Sale dect
un mijloc de aparare, cdci, In adevr, a cerut cu insistent sd nu
fiu Ingdduit a-mi sustine acuzarea Improtiva I. P. P. Sale, de
oarece se acuza singur. Dar ficeasfd cerere a fost respinsd de Sf.
Sinod In sedinta de dupd amiazi dela 25 Maiu a c., cnd P. S.
Episcop al Dundrei de Jos, pentru respingerea acestui incident

ridicat de I. P. S. Athanasie Mironescu, a spus: la toate pricinile trebue sd fie un acuzat 5i un acuzator" (Pag. 5215, col. I).
Cum cd I. P. S. Athanasie Mironescu a fost dat judecdtii

reiese si din urmatoarele cuvinte pronuntate de d. ministru al

cultelor si instructiunei publice catre I. P. S. Sa, In sedinta de
dupd amiazi dela 3 Iunie a. c.: 'Aceasta v'o afirm eu, minislru
conservator, Ca' nu pentru politic sunteti dati judeditii" (pag.
5258, col. I).
Totusi la 6 Iunie a. c., In sedinta de dimineatd a Sf. Sinod,

I. P. S. Sa revine si spune cd: o judecat canonicd este aceea

cnd se respecta toate formele prevzute de canoane" (pag. 5258
col. III), cd I. P. S. Sale nu i s'a fcut chemarea canonicd, cd nu

existd acuzatori si Ca' cu I. P. S. Sa nu este juddcatd, ci mai

mult o examinare a punctelor de invinuiri ce i se aduc" (pag.
5259, col. I).

Acest mod de a vede al I. P. S. Sale a fost respins de Sf.

Sinod prin deciziunea datd. In aceeasi sedintd (pag. 5259 col. III
i pag. 5260, col. I).
Dacd, totusi, sentinta din,-24 Iunie se dd In judecata facurd
dupei cererea fostului Mitropolit Primat, evident cd este vorba

de o hoteirire datii in alt proces dealt cel petratat In Maiu si

Tunie a. c., si prin urmare acea sentingi nu desleagd pricina ce s'a

cercetat si cu att mai putin nu poate censtitul un motiv pentru

depunerea mea din scaunul episcopal.
www.digibuc.ro

406

3. Eu am cerut, In sedinta dela 23 Maiu a. c. (pag. 5211, col.

I), ca P. P. S. S. Acuzatori ai mei s nu id parte la desbaterile

Sf. Sinod, Intruct acuzatorii nu pot fi si judecdtori, potrivit canonului 118/112 cartaginean, care porunceste ca episcopul sd.
nu-si judece pricina sa.
Cu ocaziunea desbaterilor asupra acestui incident ce am ridicat, $i care a fost respins In unanimitate, In sedinta de dimineata dela 25 Mai a. c. (pag. 5213, col. III), P. S. Episcop al Dunrii de jos a fost contra admiterei acestui incident pe motivul
cd s'ar descomplet S. Sinod si ar fi pus In imposibilitate de
a judecd (pag. 5123, col. II).
Aceastd prere a P. S. Sale este radicalmente rdtdcit,
cdci Sf. Canoane prevAd cazul cnd, prin recuzdri sau alte Imprejurdri, numdrul episcopilor judecdtori s'ar reduce. In acest
caz ele decid ca mimrul judecdtorilor sd fie de cel-putin patru.
In adevr, iatd ce porunceste canonul 2 al Sinodului local al
II-lea din Constantinopol, anul 394: Hotrim ea* nu trebue de
aicia Inainte nici de trei, nici de doi, episcopul cel Invinovtit
cercetndu-se sd se cateriseascd, ci cu judecat de mai mult Sinod, $i, de este cu putintd, de a tuturor Eparhiotilor, precum si
apostolestile canoane au rnduit".
De acest canon P. S. Sa n'a avut cunostintd si, deci, gresit
a fost cnd, spre a obtine respingerea acestui al meu primordial
incident, a spus cd voesc s descompletez Sinodul pentru ca s
nu poatd fi judecatd, ba Incd m'a apostrofat cu aceste cuvinte:
Voiti sd aducem judecdtori dela Constantinopol?" (pag. 5213,
col. II).

Tot as4 de nedreapt a fost pdrerea celor cari au sustinut,

In sedinta de dimineatd dela 25 Maiu a. c., c erd tardiv acest incident (pag. 5213, col. III). Eu, cnd am vdzut Sinodul constituit
sub presedinta I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. D.
Pimen Georgescu, I-am recunoscut cd este canoniceste constituit. Prezenta Prea Sfintitilor acuzatori ai mei In Sinod er canonic. Cnd am vzut, Ins, cd sunt priimiti a deliber si ca judecdtori, In virtutea dreptului ce-mi dau Sf. Canoane, eu puteam
sd fac si mai trziu recuzarea, cdci, In deosebire de procedura
civild 5i penal, In dreptul bisericesc nu este nici o dispozitiune
care s decidd ordinea ridicdrei incidentelor. Dar $i de ar fi o
atare dispozitiune, eu am fost In termen, cdci am ridicat acest
www.digibuc.ro

407

incident Indat ce am vzut c acesti acuzatori iau parte $i ca

judectori.

Cat este de gravd aceast violare a canoanelor, nu mai

insist. Constat numai c acest singur f apt este deajuns ca hotrlrea dirt 24 Iunie a. c. s fie lovit de o nulitate dirimant.
Krainsky, la care se ref er D. D. Athanasie Mironescu,
In aprarea sa (pag. 5313, col. III), chnd zice: Dans l'Eglise,
il faut que la partie soit gale entre l'accusateur et l'accus", nu
Intelege c pe Episcop sau Mitropolit nu-1 poate acuz'a decht
cum voi I. P. S. Sa s sustie, fals
un episcop sau mitropolit
sprijinindu-se pe canonul 55 Apostolic, iar Sf. Sinod a recunoscut cs teoria nu e exact, fiindc Sf. Sinod a pomenit de procesul fcut de un arhidiacon Sf-lui Joan Gur de Aur (pag. 5259,
col. II si III)
cf Krainsky spune Ca' acuzatorul s nu aib la

judecat putere mai mare ca acuzatul, adecti sd nu fie si adecdtor.

4. Unii dintre P. P. S. S judecAtori s'au pronuntat mai dinainte de a ascult prtile si a se inchide desbaterile. P. S. Nikm, episcopal Dundrei de Jos, a zis a am venit cu asertiuni malitioase (pag. 5160, col. III); c Sf. Sinod s'a rostit asupra chestiunilor personale pe care le aduc eu, dezaprobndu-le; c am ch.zut In grea vin, fiindc am discutat enciclica sinalal (pag.
5161, col. I); c'd am luat tarnacopul s sap la temelia bisericei,
etc. (pag. 5208, col. II); c toti membrii Sf-lui Sinod sunt solidari si grupati In jurul I. P. S. Athanasie Mironescu (pag. 5161,
coloana I).

P. S. Conon Episcopal flusilor, s'a exprimat ch" sustin cu

tenacitate dezordinea sau rzvrtirea care nu s'a mai vzut in
biseric (pag. 5163, col. III); c atitudinea mea neInpciuitoare
este necrestineasc (pag. 5215, col. II); cd rn fac de rhs (pag.
5302, col. III); Ca' exagerez si cA am batjocurit biserica (pag. 5306
coloana II).

P. S. Glienadie, episcopal Rtlmnicului Noul Severin, mi-a

atribuit c am atitudini dujmnoase, porniri ptimase menite s
aducd dezbinri In Sinod $i turburri In sufletele crestinilor (pag.
5163, col. ID.

P. S. Arlziereu Ca list Botosdneanu ziceh s renunt la judecat, cAci judecat4 e grea (pag. 5209, col. II); Imi mai zice
www.digibuc.ro

408

ca nu ma supun Sf-lui Sinod niciodat si c fac numai turburri

(pag. 5213, col. I).
Insusi I. P. S. Presedinte D. D. Pimen, Mitropolitul Moldovei 51 Sucevei, mi-a zis s revin asupra hotarIrei si insistentei de a ma judech (pag. 5209, col. II) si, Intre altele, a mai zis:
Ce pacat ca.' noi ne ocupdm cu astfel de lucruri josnice (pag.
5345, col. II).

Alte exemple de mai Inainte rostiri nu mai aduc, conside-

rand pe acestea ca Indestulatoare, precum nu mai aduc nici

exemple de foarte accentuata partinire pentru I. P. S. Athanasie
Mironescu.
Numai faptul ca acesti cinci

de cei trei P. P. S. S. acuzatori si judecatori nu mai vorbesc

se pronuntau mai Inainte
de a ascult partite, este un motiv suficient ca sa se nimiceasc
o sentinta data sub aceasta grav omisiune a celor mai elementare principii de drept omenesc si dumnezeesc.

5. Principiu de drept este si acela dupa care judecatorii

cari pronunta o hotarIre trebue sa asiste la judecatd ptlnd la sfilr$it .5i neincetat. Ei bine, nu se poate tgadul
caci apelul no-

minal e de fat si Monitorul Oficial" Il confirma

ca In sedintele de judecat au lipsit cand unul, and altul dintre P. P.
S. S. judeatori.
Lucrul e atata de adevrat In cat, In sedinta dela 15 Iunie,
1. P. S. Athanasie Mironescu zice.: Ma mir c lipsesc din sedint vre-o 5, 6 din P. P. S. S. membrii". Iar P. S. Conon, episco-

pul Husilor confirma faptul zicand: Se vede cd au Inceput sa

piarda rabdarea" (pag. 5351, col. I).
Sunt dar nule sentintele din 24 Iunie a. c., si pentru aceea
ca la judecat n'au asistat regulat si In totdeuna judecatorii cari
le-au pronuntat.

6. In sentinta de achitare a I. P. S. Athanasie Mironescu,

data la 24 Iunie a. c., se citesc aceste cuvinte: Considerand,
CA In ce priveste acuzatiunea de erezie adusd contra I. P. S. Mitropolit Primat, ea nu se poate sprijinl pe nimic, neexistand nici
o erezie In legea pentru infiintarea Consistoriului Superior Bisericesc, dupd cum a recunoscut Sf. Sinod In mai multe randuri"
(pag. 5396, col. II).
Observ ca.' acest considerent contine In el nu o declaratie de
www.digibuc.ro

409

principii, nu o recunoastere a unui fapt, ci o samavolniceasca

denaturare a fapelor, caci daca In acea lege nu exista nici o erezie, cum e cu putinta ca Sf. Sinod In unanimitate, la 13 Ianuarie
1910, s ceara modificarea legei In partile ei antidogmatice si
amicanonice?
.
D. C. C. Arion, ministrul cultelor 5i instructiunei publice,

In sedinta dela 13 Maiu a. c., a Sf-lui Sinod, insista asupra trebuintei modificarei cat mai neIntarziata a acelei legi; constata
ca Sf. Sinod insusi In sedinta dela 13 Ianuarie 1910 si-a exprimat parerea ca legea trebue modificata si zice ca, fata de aceast prere, orice amanare nu poate fi decat In dauna bisericei
noastre; mai constatd ca punctul de plecare al turburarei bisericesti a fost legea sinodala din 1909, care lege In unele parti atinge insesi dogmele si canoanele" (pag. 5158, col. III, pag. 5159,
col. I). Toate acestea sunt consemnate In sumarul sedintei dela 13
Maiu a. c., sumar semnat de fostul Mitropolit Athanasie Mironescu, ca presedinte si de P. S. Nif on, episcopul Dunarei de jos,
ca secretar, sumar aprobat de Sf. Sinod In sedinta dela 16 Maiu
a. c. (pag. 5161, col. III).
Dup propunerea fostului Mitropolit Primat, comisiunea
care se ocupa cu modificarea legei, potrivit hotarlrei Sf. Sinod,
se compune din P. P. S. S. Episcopi al Ramnicului Noului Severin, al Argesului 5i al Dunarii de jos (pag. 5165, col. II si III).
Legea care, dupa spusa si a d-lui ministru, contine parti
In care se atirig dogrnele $i canoanele, este o lege care contine
erezil si deci, repet, considerentul de mai sus din sentinta este o
samavolniceasca denaturare a faptelor.

7. Tot ash acuzatia de plagiat, pe nedrept este declarata

In sentinta de neserioas" (pag. 5396, col. II). Eu am depus acte
doveditoare ale plagiatului. Insusi I. P. S. Athanasie Mironescu
a recunoscut faptul. Imprejurarea ca celelalte opere ale I. P. S.
Sale nu vor fi plagiate, nu insemneaza absolut nimic, 0 daca
Sf. Sinod n'a binevoit s se ocupe singur de materialitatea plagiatului, trebui facuta dovada prin expert, asa. cum Intelegeh
d-1 ministru In 5edinta din 13 Iunie a. c., cand ziceh: E usor
a se face dovada. Sa se ma alaturi si cartea I. P. S. Vonstre
0 a lui Cathrein" (pag. 5347, col. II).
Aceasta nu s'a facut, Insa, caci de se face, evident ca In
www.digibuc.ro

410

sentinta din 24 Iunie a. c., nu s'ar fi putut scrie cd acuzatia de

plagiat nu e serioasd.

8. Tot ash pe nedrept si Mil bazd juridicd s'au Inlitturat

si. Invinuirile de imoralitate, sub motiv cd ar fi cu desdvar$ire
neintemeiate $i neserioase, cele mai multe fiind ndscociri calomnioase, iar celelalte fdurite cu rea credintd, prin restilmdcirea unor Insemnri ce nu au valoare doveditoare" (pag. 5396,
coloana III).
Pentru poporul crestin ele au avut Insd atata putere doveditoare In cat, cu toatd achitarea din 24 Iunie a. c., I. P. S. Mitropolit Primat Athanasie Mironescu a trebuit sd demisioneze
peste 4 zile, cdci prin biserici din Bucuresti poporul Incepe sd
protesteze CA I. P. S. Sa e pomenit la Sfintele slujbe ca Mitropolit.

Apoi, dacd cei ce au iscdlit sentinta de achitare nu erau

convin$i de vinovdtia I. P. S. Sale, din actele ce aiji depus, de ce
mi-a ref uzat chemarea, bunioard, a unui martur crestin ortodox,
d-1 Al. Mavrodi, care posed si posedd o scrisoare a Olimpiei
Vasilescu cdtre I. P. S. Sa, care scrisoare nu mai poate rash nici
cea mai micd Indoiald asupra relatiunilor dintre acesti doi, scrisoare care de sigur, mai mult decat orice a adus eliminarea d-nei
Olimpia Vasilescu din corpul surorilor de caritate?

9. Vedeti, dar, I. P. S. Presedinte, cd rdu se sustine cd am

adus acuzatiuni dovedite calomnioase I. P. Sfintitului Athanasie Mironescu (pag. 5396, col. III). Din protiv acuzatiunile au
fost foarte dovedite, si dacd unele din ele nu s'au constatat matematiceste, aceasta este pentru cuvantul cd Sf. Sinod s'a desmintit pre sine Insusi In chestiunea ereziei, a In Murat expertiza
In chestiunea plagiatului si nu mi-a Ingduit sd aduc toate dovezile In chestiunea imoralitdtei.
Prin urmare nu este exact cd pedeapsa mea poate fi consecintd a achitdrei I. P. S. Athanasie Mironescu.
10. Inch' mai putin pot fi osandit pentru ch.' am amenintat
cd Voiu face apel la Sinoadele bisericilor omodoxe" (pag. 5397,
col. I). Nu cunosc
si desficl pe oricine shi dovedeascd
cd
existd vr'un canon care s pedepseascd. amenintarea.

Apoi nici nu e posibil sd se facd apel decat la o bisericd

www.digibuc.ro

411

omodoxd, care ar avea jurisdictiune superioard, $i pedepsirea

celui ce ar face apel Mil drept, nu este alta, dupre sfintele canoane, dect nesocotirea apelului.
De altfel, In ceeace md priveste pre mine personal, eu am
dciarat, 5i s'a scris 5i In presd, ea' Sfintele Canoane Imi dau
dreptul sd md adresez restului celui mare al bisericei ortodoxe
de rdsdrit spre a interveni, nu In favoarea mea, ci In interesul
mAntinerei adevdrateloi principii de credintd 5i de vieatd moraid crestind, de cari conducndu-se strmo$ii nostri, le-a
mers nurnai bine, cu toate multele neajunsuri prin cari au trebuit sd treacd.
Nu m'am adresat si nu md voiu adres bisericilor omod9xe,
cdci dupd Dumnezeu am toatd Increderea In neamul meu romnesc, care nu va permite sA fie pngdritd credinta $i vieata morald crestind, ce a mostenit dela Inaintasii lui, cari le-au apdrat
cu sudori de snge.
Am constiinta ImpAcata cd mi-am fAcut datoria pe deplin.
Am pus la dispozitia neamului meu lemne, uscdturi, amnar,
cremene si iascd. Acum Ii rdmne datoria absolutd ca s'A aprindd
In el sfntul foc .al dragostei cdtre tot ce avem mai scump: credinta si vieata cre$tind ne$tirbit, singurele arme cu care poate
sd biruiascd in noianul de protivnici ce ne stau In calea ndzuinfelor si propdsirei la care avem dreptul ca neam $i poor crestin".

Ash CA, $i consicjerentul bazat pe presupunerea cd voiu

face apel la bisericile omodoxe este si neexat In fapt si neserios
In drept.

11. Tot ash de putin serioasd este 5i declaratia din sentintd, cd_ as fi culpabil de grave abateri canonice" (pag. 5397,
col. I). Cnd se osndeste cineva pentru abateri, fie canonice,
fie altf el, se aratd In sentintd faptul care constitue abaterea, si
canonul ori articolul anume care Il pedepseste. Fatd de mine nu
s'a putut face aceasta, fiincicd nici nu existA in searna mea fapte
cari ar constitui anume abateri canonice, nici nu existA canoane
cari sd pedepseascA fapte nedeterminate.
De aceea, dar, $i din acest pund de vedere, hotdrIrea din
24 Iunie a. c. nu aid leagA pre mine, prpcum n'a legat nici pre L
P. S. Athanasie Mironescu, care, desi achitat, a trebuit sd pArdseascd Scaunul Primatial, ash precum eu, cu toatd samavoiniwww.digibuc.ro

412

ceasca gonire din Scaun, am rmas canonicescu Episcop al Eparhiei- Romanului.

12. De as fi fost vinovat $i bine judecat, puteam fi caterisit. Odatd caterisit, eram considerat ca si mort, arhiereste
vorbind, i scaunul devened dela sine vacant, bine Inteles, dacd

caterisirea er datd cu respectarea canoanelor si a formelor de

judecatd esentiale In orice proces.
Dad' Sf. Sinod Ind gsed vinovat, dar tot respectnd canoanele si formele juridice, puted s facd compogoramnt, aden' cum se zice acum: sd-mi acorde circumstante atenuante si
sd-mi ded o pedeapsd duhovniceascd mai micd. Pute, bunioard, sd md opreascd de slujbd pe un termen nelimitat
pe
mai multi ani, ori pentru cteva luni
si aceastd pedeapsd,
fiind perfect canonicd, eu rdmneam Episcop suspendat, iar pe
timpul epitimiei mele, Eparhia s'ar fi ocrmuit de legalul Locotenent, bucurndu-md eu de drepturile timporale ale Episcopatului, adecd de venitul Episcopiei, de calitatea de membru al Senatului, lucruri de care se poate bucur un episcop, chiar cnd.
Ii este interzis oficierea celor Sfinte.
Sd nu mi se zic, cd eu am spus altdatd. cd Sf. Sinod n'are
drept a md oprl dela oficiarea celor Sfinte. Eu am zis cd suspendarea aceasta, constituind o pedeapsd dubovniceascd, ea nu
poate ji pronuntatd dect dupd ce se judecd pricina si se gdseste ea este loc de pedeapsd.
Am zis si sustin c pedeapsd frd judecatd nu se poate
concepe In nici un Stat civilizat, necum In Biserica Mntuitorului nostru Iisus Iiristo's.
Dar Sf. Sinod a gdsit cd eu nu's vrednic nici de caterisire,
nici mdcar de oprirea vremelnicd de a slujl Sf. Liturghie. In
adevdr, Sf. Sinod a hotdrit ca. D. D. Gerasimu Saffirinu sei fie
depus din demnitatea de Episcop al Romanului si roagd pe guvern
sd aducd la Indeplinire aceastd hotdeire" (pag. 5397, col. I). Ve-

deti, Sf. Sinod a decis sd fiu depus, Mil sd arate de cine.

Dupre Sfintele Canoane nu se poate alege Episcop In Eparhie, pe ct vreme tittilarul trdeste si este In exercitiul darului arhieresc. Canonul 16 al Sinoclului III dela Constantinopole
porunceste sd nu se hirotoniseascd Episcop la o Eparhie care are
Episcop In vieatd si este cu arhiereascd vrednicie, afard de cazul
www.digibuc.ro

413

Ca' va demisionA de bunAvoie sau va zAbovi In alt loc, neingrijindu-se de Eparhia sa, vreme mai mult de sease luni.
Prin urmare depunerea mea chiar de ar fi pronuntat-o Sf.
Sinod, ea nu poate fi canonic. Sf. Sinod, dupre Sf. Canoane, nu

poate lips1 pe un episcop de Eparhia sa dect caterisindu-1.

Dar, IncA o dati, Sf.Sinod nu m'a depus.
De aceea nici nu exist vre un Ina lt Decret Regal, care
mi ridice calitatea de episcop ce mi s'a conferit tot prin Ina lt
Decret Regal, In urma alegerei mele de ealtre Mare le Colegiu
Electoral.
Totusi eu, canonicescul Episcop aI Romanului, sunt isgonit
samavolniceste din resedinta mea episcopald, numai din cauza
ca prin sentinta dat cu violarea tuturor principiilor de drept

si a Sf. Canoane, s'a declarat c urmeazd sa fiu depus din

demnitatea de Episcop al Romanului" (pag. 5397, coloana I), Mil
a se tine seatli eft' pedeapsa nu este de domeniul puterei spiriWale a Sf. Sinod, de oare-ce la noi Episcopii si Mitropolitii au
si o calitate politicA, fiind senatori inamovibili ai trei, calitate
pe care Sf. Sinod nu o poate ridicA In mod direct, ci indirect, prin
caterisire, care, deci, atrage dupd sine perderea calittei de episcop -pe vieat si de senator inamovibil.

Numai caterisirea, adecA moartea duhovniceasc, ca si

moartea trupeasc, lipseste pre un Episcop sau Mitropolit de
scaunul su episcopal sau mitropolitan.

Dar eu, slavd Domnului, sunt In vieat si nimeni nu m'a

caterisit si nici mdcr nu m'a oprit dela slujb.

Fa% cu cele mai sus expuse, eu sunt si rAmn Episcop

al Romanului, si profit de aceast ocaziune ca s V rog, halt
Prea Sfintite Presedinte, sg, bine voiti a citi acest protest al meu
in prima sedirit a Sf. Sinod din sesiunea actual, sedint la care
eu nu vin s V turbur cu prezenta mea, pentru ca singuri, neterorizati de nimeni, cersind sinceramente si cu fried luminile
Duhului Sfnt, s binevoiti a vedek eh' solutiunea ce ati dat conflictului sinodal, In ziva Nasterei Cinstitului, Slvitului Proroc.
Inainte Mergtorului si BotezAtorului Ioan, departe de a rezolvd
ceva, contine germenul a mari si periculoase turburri; s vedeti c, pentru aceste doudsprAzece motive care de care mai
puternice si mai temeinice, asc zisa depunere a mea nu are nici
o Hint?'" canonic?'" si juridica, si sA binevoiti a interven1 pe lng.

www.digibuc.ro

414

Inaltul Guvern ca sA dea ordin autoritAtilor locale sA nu mai

Impiedice reintrarea mea In palatul resedintei mele episcopale.
-1- GERASIMU

24 Octombe re 1911, Bucuresti.

Asupra acestui protest, Sf. Sinod a trecut la ordinea zilei, In 5edinta din 2 Noembre 1911 (Monitorul Oficial" No.
195 1911), dupA care, In aceeasi 5edint, a urmat discutiunea
asupra modificArei legei sinodale din 1909, care lege, dupA declaratiunea 5i a D-lui Akinistru C. C. Anion, fAcutA. In Senatul
TArei, in sedinta dela 1 Decembre 1911, a turburat biserica
(Dezbaterile Senatului" No. 12 din 9 Decembre 1911, pag. 92,
coloana III).
AceastA declaratiune a fAcut-o D-1 Ministru C. C. Arion
cu prilejul discutiunei din Senat, provocatA de proiectul de mo-

dificarea legei sinodale din 1909. Tot atunci d-t Moise Pacu,
senator din majoritate 5i membru In comitetul delegatilor pentru modificarea numitei legi, a zis: nu sunt multumit in mod
absolut ca un nevinovat sei fie pedepsit si altulpe care nu pot
sd-'l calific aid, sei fie achitat. Aceasta nu md multumeste, cdci
nu e mai putin adevdrat cd tot ce a spus din punct de vedere
dogmatic si canonic, Episcopul de Roman, este adevdrul curat
(aplause) si se face cu acest proiect de lege tocmai dupd pd-

rerea sa" (Dezbaterile Senatului" No. 12 din 9 Dec. 1911,

pag. 90, coloana II). Si sA nu se peardA din vedere CA' D-1 Moise

Pacu este profesor de religiune 5i autor de cArti religioase.

Repetdm: asupra protestului P. S. Episcop al Romanului
Sf. Sinod a trecut la ordinea zilei, In sedinta din 2 Noembre
1911, dupA care, In aceeasi sedintA, a urmat discutiunea asupra
modificArei legei sinodale din 1909. Cu aceastA ocaziune P. S.
Episcop al Argesului a zis: nu sunt chemati preotii sA conduck' biserica... nu se poate d preotilor conducerea bisericei,
pe care Iisus Hristog a Incredintat-o Apostolilor, ai cAror urmasi sunt Episcopii,.. Consistoriul poate sA fie si de acum
Inainte, InsA numai cu preoti, fdrA sA i parte si membri Sf-lui
Sinod, si consistoriul s nu a deciziuni, ci sa exprime deziderate... MA cum este acum Consistoriul este mai mare deck Sf.
Sinod, pentrucd pe land preoti sunt 5i membrii Sf-lui Sinod.
Aceasta nu este la nici o bisericA ortodoxA... Membrii Sf-lul Si-

www.digibuc.ro

415

nod s nu mai l parte la Consistoriul superior". P. S. Episcop

al Husilor a zis: Consistoriul ca atare trebue sk fie un adevrat sfat bisericesc consultativ... Impreun cu Consistoriul
superior s nu fie adunati si membrii Sf. Sinod, pentruc ar fi
un non-sens..." P. S. Arhiereu Ca list Botosdneanu a zis: Consistoriul superior s existe, s fie cu vot consultativ si s nu i
parte membrii Sf. Sinod". P. S. Episcop al Dundrei de jos a

zis a legea are unele nepotriviri..: D. Haret a voit s facd

ca slujitorii Sf-lui Altar s conlucreze Impreun pentru binele
Wei si al bisericei. Dar cum zice Sf. Ioan Hrisostom: nici ca-

pul s se mndreasa a e pus sus, deasupra corpului si nici

picioarele s nu se umileasa a sunt puse jos... Noi iubim pe
preoti si le &Am cea mai mare atentie; dar este un non-sens
ca impreun cu dnsii In consistoriu s admitem unele propunerif iar In Sinod s le respingem. Aceasta ar aduce vrajba

iar nu dragostea intre frati; de aceea am propus s lucrm

separat, ca s nu fim pusi In minoritate si sa asistm la spectacole, ca cel de deundzi, and preotii acordau concediu la
Consistoriu, Episcopilor..." (Monitorul Oficial" No. 195 din 3
(16) Decembre 1911, pag. 8927 si 8928).

pentru a atea oar?

Imprtseste
vederile Prea Sfintitului Gerasimu Saffirinu, cari sunt ale SfinDeci, Sf. Sinood

tei noastre Biserici Crestine Ortodoxe de Rsdrit, dar trece

la ordinea zilei asupra protestului Prea Sfintiel Sale!
Corpurile Legiuitoare au votat si M. S. Regele a sactionat modifiarile aduse legei sinodale din 1909.
Oare, acele modifiari sunt ele Intocmai dup vederile
dogmatice si canonice ale Sfintei noastre Biserici, vederi pe
larg expuse si documentate de P. S. Gerasimu Saffirinu Episcopul Rornanului?

LI.
Principe le Leon L. Ghica-Dumbrveni despre chestia bisericeasa

...In starea noastr bisericeasa de acum, amar pentru

toti Romnii, m bucur de un singur lucru: de esirea la iveal
a P. S. Gherasim Safirin Episcopul Romanului. Nu am cuvinte
www.digibuc.ro

416

de ajuns ca sd-mi exprim simpatia mea pentru acest Episcop.

SA' fim mandri cd tara noastrd are un brbat ca acesta, care,
Infruntand orice pericol, a deschis ochii tuturor asupra primejdiei religioase de care suntem coprinsi, primejdie In fata creja toti Inchideau ochii si fdceau ca strutul. Cei mici la suflet,
si cei cu mintea neintelegdtoare, acuzd pe acest mare epis cop
Ca' prin gestul sdu voinicesc ar fi Injosit biserica. Din contra:
cci cine poate afirma c, Inainte de acest gest, carmuitorii
nostri bisericesti erau la Inltimea chemrei? Era oare mai
bine ca toti, dela mic pand la mare, sd stie toate relele din biserick' si totusi sd nu le spue nimeni? Era mai de folos ca haind
de episcop si preot sd fie batjocuria In intimitatea fiecdruia,
dar s nu se gseascd nimeni care s'o spue In gura mare?
Eu, ca om credincios si religios, m lipsesc de un astfel
de folos si aduc prinosul meu de recunostint Episcopului de
Roman, care a fcut pe toti s Inteleagd neagra realitate, si a
fcut pe toti sd stie cd au datoria sit Indrepteze rul, dacd nu
vor sd fie Inveliti cu dispret In fata contimporanilor si a urmasilor.

S'a vdzut de toti c, conducdtorii bisericesti ajunseserd In

ash hal, in cat aproape
aproape era momentul sd se creada
cit biserica, ca institutiune, ar fi un corp paralizat.
Trebui cineva care sd pue cutitul pe rand si sd trezeascd
lumea din crasa inconspent si pe carmuitorii bisericesti din
amorteala In care ajunsese.
Multi din cei neIntelegtori socotesc cit gestul Episcopului ar fi pernicios Bisericei noastre ortodoxe de rdsrit i pri-

incios catolicilor, cari vor sd ne Inghit. Eu nu m pot nel

sd admit aceastd gogorit. Adevdrata primejdie constd In indif erenfa religioasd de care sunt coprinsi mai toti Romanii, indiferentd datorit nevigilentei si nedestoiniciei conduOtorilor
bisericesti.

Catolicismul a trecut si el prin faze mult mai triste. Cand

s'a ridicat Luther au fost doard destule motive grave, desigur
cel putin tot asa de grave ca si cele dela noi. Si Cate alte atacuri n'a suferit catolicismul! Dacd nu i s'ar fi dat meritatele
lovituri, catolicismul n'ar avea clerul luminat pe care II are si
n'ar pute fi vorba de gloriile bisericesti catolice, ale cdror
merite nu le poate nimeni tdadul.
Noi ajunsesem Inteo stare In care conducerea biseriwww.digibuc.ro

417

ceascd er cuprinsd de rdni adnci si primejdioase, care tre.buiau arse cu ferul rosu spre a pute fi tmdduite. Dacd asemenea rdni nu se vindecd cu mijloace eroice, corpul Intreg este
amenintat de o Infricosatd cangrend. Fericit lucru este cnd se
poate obtine vindecarea si vai de statele care pentru motive
de stat rdu Intelese", cred cd trebue sd opreascd operatia de
purificare prin musamalizdri pretinse nationale si patriotice!
Episcopul de Roman a pus pe rand cutitul si ferul rosu,
cu pretul perderei scaunului episcopal 5i al vietii sale. Pentrn
gestul sdu mntuitor a trebuit sd sufere o pedeapsd nedreaptd. Admiratia mea creste din ce In ce mai mult pentru P. S. Sa_
Cunosc doard destui profeti $i sfinti cari, pentru a ajunge
la cinstea ce li se cuvine, au trebuit sd sufere osndd pentra
actiuni la care mai trziu lumea a trebuit sh" li se Inchine.
Chestia bisericeascd In toatd lrgimea ei, vitala pent .n
poporul romnesc, -ajunsese sd fie aproape moarta, nimeni nu
se mai interesh de ea. P. S. Episcop de Roman a reusit sd.
Indrepte asupra ei privirile tuturor. Va veni vremea cnd fiecare bun romn si bun crestin nu va sti cum sd impleteasch
mai frumoase cununi si s'd cnte cuvinte mai de laudd si mai
de admiratie pentru fapta sdvarsitd de Episcopul de Roman,
care este, Mil Indoiald, profetul Inainte mergdtor al unei stri
de trezire si de renastere In vieata noastra bisericeasca.
Cu att mai mult imi pot dh seamd de aceasta, cu cat
eu m'am ocupat de chestiile religioase, am scos ziarul Vremea" si stiu din experienta ca, pentru a se puteh produce a
stare noud de lucruri, nu er de ajuns numai buna vointa. Trebui s se Intmple cevh mai gray, trebui ca un om, cu vieata
ireprosabild, sd-si facd datoria de' profet al vremurilor In care
trdim. Si profetul s'a ardtat. Acesta este semn cd Bunul Dumnezeu ocroteste si acum Biserica strdmosilor nostri pe care ei
au aprat-o cu SCUMD sdngele lor".
(,,Ronidnia CreVinii" No. 4 6 dela 1-30 Noembre 1911)

Documento-Aparare.

27

www.digibuc.ro

418

LII.
,Ra'spuns Domnului Nicolae Iorga".

la-bite Frate in Hristos,

Prea stimate D-le Proresor lorga,

Bucurie mare avem vazandu-va ca sunteti cu sufletul pururea viu,
cu interes neadoirmit pentru tot ce e romanesc, gata a intervenl in orice
problema mare. Scrisorile ce ne-ati trimis ne-au miwat adanc, si marturisim ca mare a fost ispIta sa facem ce-a facut ParinteIe Morariu, $i nu
putem $ti daca, la urma urmelor, nu vom st pe al lui punct de vedere.
Insa 'Ana atunci am dorl foarte, ca d-voastra, cu aceea$i francheta cu
care faceti o multime de asertiuni, sa le $i dovediti, pentruca avem $i
-noi convingerile noastre $i constiinta noastr, la care, de am fi $I mai nemernici deat suntem, avem dreptul suveran de a tinea ca si geniile cele
mai mari ce anisca lumea din loc.
Suntem gata sa ne schimbam convingerile $i s va divinizam drept

mantuitorul mostru din marea noastra rtacire, s ne Imbrcrn fp sac $i

s ne aruncam in cenuse, ca Parintele Morariu, dar Mel este un Dumnezeu al carui tainic glas 11 simtim in adancul inimilor noastre, si np putem
s nu-1 ascultam, ceeace ne face sa nu ne schimbam convingerile Nin ce
nerastumabile dovezi nu ne vor sill cu greutatea lor a o face.

D-v. cunoasteti toata marea chestiune bisericeasca din autopsie

-proprie, cu toate detaliile ei nenumarate. Noi judecam mai mult dupa impresii $i considerari gentrale. Respectam convingerile altora $i mai ales

pe ale D-v., $i v rugam insistent $i cu ardoarea oamenilor iubitori de

odreptate, s impliniti pan la sfar$it rolul mare la care v'ati angajat, $i sa
ne ajutati a ne schimba convingerea, dar ash cum o fac oamenii si cresti-nii cinstiti, sub strivitoarea gravitate a adevarului sfant, nu In mod usuratic, cu afirmatii cari, cu cal sunt mai categorice $i mai precise, cu atat
nu se bazeaza pe nimic.

De aceea indrsnim a v ruga, ca, 'Ana atunci, sa nu va mirati de

colaboratia permanenta ce o acordam Romaniei Crestine", cci ea acuzat fiMd de santaj, In ultimele 6 numere (28-30 an. I $i 1.3 an. II) cere
sa i se aduca dovezi, $i in loc de dovezi aude, consecvent, tot =mi
acuz fall dovezi.
Ea e acuzata de injoslrea bisericei"; noi avem impresia ea' ea nazueste sa inalte Biserica. Daca ar fi unii cari sa poata pretinde c scopul
acesta nu si-I implineste prin cele mai potrivite mijloace, apoi totusi noi
observrn ca Romania Cregina" si,1 implinege pe cai nu mai drastice
deck cele ale Neamului Romanesc", care glasueste, cu o superioritate neintrecut, a chiar directorului sau, despre clerul inalt de banchete cu u$ile
Inchise, de concubinagii scoase la iveal, de copii naturali cari merg Si in
vre-un palat mitropolitan ca sa pupe maim taicai Vladica, de politi protestate, de simonie $i mituire".

www.digibuc.ro

419

Pe noi nu ne Importa atat persoanele chiar ori cat de sus ar fi in

stima noastra, cat mai ales sistemul lor de procedare. Si, drept vorbind,
nu putem pricepe cum acela$ sistem e bun la Neamul Romnesc" $i e rau
la Romania Crestinr, cum injoseste el Biserica Inteo parte, si cum ar
putea-o Malta in cealalta parte, dupa cum, pentru sfintenia $i demnitatea
Biserice.i, nu putem pricepe cum acesti oameni, odata demascati chiar de
catre D-v., mai pot ramane in fruntea Bisericei, fara ca D-v. s protestati
vesnic, cad existenta unor asemenea episeopi este adevrata injosire a
Bisericei.

Romania Crestin" e acuzata de propaganda ascunsa in folosul

.catolicismului strein", noi Ins avem convingerea ca nimic In lume nu deschide catolicismului mai larg portile de cucerire i intrare in easa ortodo-

xiei romnesti strabune deck chiar naravurile descrise de D-v. ale Chi-riarhilor romni. Catolicismul In totdeauna a robit bisericile ortodoxe cele
putrede, cu comtiinta amortita, i nioi cnd n'a putut si nu va putei biruI

pe cele treze care nu se lasaorbis pe mana arhiereilor nevrednici. raindu-se arborelui Ulan crengile uscate nu poate s-i fie deck spre salvarea resturui fortelor. Chiriarhii si barbatii conductori ai bisericilor putrede, de eke ori se vedeau demaseati i impedicati In opera lor de viermi
distrugkori, credeau a-ei salva situatia prin Invinuiri de inclinari protestante sau romano-catolice, dup cum le convine. Prea e cunoscut acest
lucru si nu mai insistam asupra lui.

Romania Crestina" e acuzata de triviale insulte"; dar noi $tim ca

cperatiunile grave nu se fac in parfumuri si odicologniae, cum nu le face

nici Neamul Romnesc", ci cu acide si fac si o! lume oarb, brick de

genial ar fi operatorul el bietul, pan tkziu, de tot, and se vad efectele
.mantuitoare ale cutitulut su tios, tot de omoritor e considerat.

Romania Crestind" e acuzata ca atenteaza In mod nerusinat la

onoarea celor mai meritati brbati contimporani pentru Biserica Romnr.
Dar noi vedem pe Iuliu Scriban portretat pe pagina prima a ulti-

mului No. din Romania Crestin", ca ocupand al doilea loc In galeria

marilor brbati ai Bisericii romane, si citim, in toate numerile la care am
colaborat, cuvinte, la adresa profesorului Iorga, cari sunt cea mai evlavioasa tamaere ce o pot aduce ucenicii maestrului, cki, pentru nimic in
lume, cererile de explicatii, nu le putem socoti nici insulte", nici atentat nerusinat" la adresa cuiva.
Noi admirm procedura lui Paunescu care controleaza sever pe
maestrul Iorga, cad suntem convinsi, din experienta proprie, CA nu exista
mai mare primejdie pentru un popor deck de a divinizi orbi$ barbatii sal
geniali, cari in virtutea faculttilor proprii geniului, azi ridica neamul in
slava Cerului $i maine il pot surp In adncurile iadului, claca nu sunt aictati, prin control, sa nu faca greseli, care sunt inerente firei omenesti, si
care cu cat sunt fkute de oameni mai geniali, cu atat au urmri mai periculoase. Convingerea noastr nestrmutata este cA nici Papa, nici sefii
politici" si nici oamenii de geniu nu sunt infailibili; iat de ce, pentru noi,
intrebrile adresate fie chiar si unui Sef de catre Membrii partidului po-

www.digibuc.ro

420

litic, sunt legitime si pe nedrept numite atentat nerusinat", insulte" sau

termini de batjocura!"
Intr'un partid politic ca 5i In fiecare colectivitate seful" constitue
impreung cu membrii un organism viu in care factorii singuriti au vesnic
a se inflttenta spre binele intregului, si menit peirei este partidul in care
Seful isi aroaga privilegii extraordinare, caznd palm si in despotism de
idei. Oare nu cumva tocmai pentru aceste motive la numele partidului nationalist s'a adaogat cuvntul de democrat"?...
Din toate cele insirate 'Ana acum nou ni s'ar parea c nu anarhie
morala", ci mai vrtos un sanatos inceput de ordine morald Incepe a se res-

fat in coloanele Romniei Crestine" alaturi de modeltii nostri articoli.

Trecand la intrebarile speciale ce ni le puneti
si carora, prin forma in care le imbracati, le si dati rspuns negativ la toate,
am dor1 sa
ne lamuriti cum se poate sa ramie Episcopul de Roman invinuit ca a
prefacut lupta impotriva legii Sinodale in chestie personala purtata violent inaintea lumei mad pe tema de imoralitate a colegului sau, a Mitropolituluf Primat"?

Este fapt istoric netagaduit si cunoscut lumei 1ntregi, care vrea Sa

vada, ca Episcopul de Roman Gherasim Safiirin n'a dus lupta dect numai pe principii. In adevar Episcopul a inceput lupta pe chestia sinodald
ai, un an si jumatate nu s'a ocupat dect de legea sinodala, aprobat fiind,
ce-i drept, si de D-v., dar, durere, numai la inceput. In timpul acestui Interval de lupta canonica a isbucnit, cu totul din altd parte, lupta pe chestie de imoralitatea Primatului
Preotul Vasilescu a adresat in toata ordinea, Sinodului, rugamintea sa binevoiasca acuzatul a raspunde la invinuirile ce i se aduc prin presa, in parte chiar si prin Neamul Romanesc" din Valenii de Munte, declarnd ca de nu le va dovedl, primeste sa
fie el pedepsit cu pedeapsa ce s'ar cuven1 Mitropolitului pentru pacatele.
imputate.

Ce face in timpul acesta Episcopul de Roman? Se marginea la

lupta WI de canonicitate!!
Ce ziceati D-v. atunci? Ziceati in Neamul
Romnesc" urmatoarele: Doi alti preoti, podoabe ale Clerului satesc, Intemeietori de sectii ale Ligei, iau 1nsa partea preotului Vasilescu, pe careConsistoriul D-lui liaret il caterisise turceste".
Cum priveati D-v., in convingerea intima, acest act al preotilor, prin

clre aduceau lupta (JP imoralitate, careia li ziceti privata"?

Paunescu scrie, frii a fi desmintit, ca le-ati scris urmatoarele:
Pornirea e nobila si potrivita cu caracterul Sf. Voastre".
Ce face Episcopul in vremea aceasta? Se marginea, iarasi, tot
numai la lupta canonical!!
Ce s'a intmplat, mai departe Preotilor Paunescu si Draghici pentru pornirea lor nobila si potrivita cu caracterul Sfintiilor lor?"
Fura ridicati cu jandarmii, fur trti in fata judectii civile si acuzati de mita. Li se oprira salariile pentru cari muncisera. Full dati Iry
judecat la Consiliui permanent 5i la Consistoriu. Fura destituiti si caterisiti, dar nu judecati. Destituit bietul Paunescu de Consiiiul Permanent pemotiv ca are a fi caterisit de Consistoriu, 51 ca a plecat dela post cnd a

www.digibuc.ro

421

fost ridicat de jandarmi, Consistoriul I-a condamnat pe motiv ca a fost

destituit de Consiliul Permanent!!!

Procedura a fost In adevar turceascd-, i Dv. D-le Profesor Iorga

ne vine a crede c v'ati insusit chiar fata de ucenicii D-v., pe care II trimiseseti la lucrare sfanta, rolul preotului si levitului cari trecura nepasatori pe lang'a cel pradat si stalcit de talhari!
Dar s'a aflat si un samarinean plin de mill pentru preotii nenorociti,
si pentru starea Bisericii in care se pot petrece asemenea lucruri.
Episcopul Romanului a inceput sa-si ridice ochii si asupra chestiei
de imoralitate, si indig.nat de procedura turceascd, prin care preotii acuzatort au fost judecati de Insusi acuzatul, iar hartiile lor ingropate cu cinism In colbul arhivelor

a strigat: Si se faci lumin!"

Sa se faca lumina Intr'o afacere care nu e mai prejos decal chestiunea consistoriului superior bisericesc, aci, dup exemplul lui Hristos,
la barbatii Bisericii pillda vie st mai presus de doctrina.
La urma urmelor, caad si scrisorile si interventia Episcopului au aavut aceeasi soarta ca si acele ale preotilor, iar cele mai Ina lte interese biseri-

constitutia apostolica a Bisericei $i idealul vietii crestine curate

episcopul si-a
erau periclitate cu cinism, cum nu se pute mai rau
luat refugiul la ultimul liman de mantuire, la constiinta publica a poporului sau, si a facut numai ceeace In ate vremuri alti predecesori mari ai
au facut si ceeace chiar manualul de Teolui -- pe cari ii numim sfinti
cesti

logie Mora l a lui Mironescu aprob.

Episcopul de Roman a facut cu acestea ceea ce incepuse a facer

Inainte de el, trezitorul constiintei romanesti si al demnittii omenesti la
romani apostolul impilatilor, proorocul adevarului si al drepttii, profesor N. Iorga, care de astdat a pierdut un mare moment din istoria neamului sau, si, o horibile dictu, a ajuns sa carteasc pe cel ce a luat asupra sa sarcina de a continua opera Manta', $i s osandeasca pe acei pe care
avea si are datoria suprema de a-i apara, daca Iorga de astzi nu voeste
sa ucida pe Iorga de eri...
Va admiram D-le Profesor ca ati aprobat, la vremea sa, lupta linpotriva nefastei legi sinodale, cum v admiram ca ati aprobat si procedura lui Paunescu si Drghici mimind-o nobil", dar ne sta mintea In
loc cugetand c, precum i-ati prsit pe acesti din urm In momentul and
i-ati vazut in toiul primejdiilor In care i-ati fost manat si cand ati Vdzut nesimtitoare si rece masa larga a poporului, tot a0, in alt situatie, dup
memorabilele sustineri ca consistoriul superior este streangul pus la gatul
Bisericii, ca s-i rApeasa si ultima frima de independent moral, si dupce legea fusese aprobata, deci streangul fusese pus, nu numai c ati amutit, dar ati prsit pe Episcopul de Roman, ba ati inceput a-1 si condamna, sub motiv c intrebuinteazd mijloace canonice prea drastice in
scopul salvrii principiilor mari.

De rmanea afacerea numai la Iorga, era strangulata astazi Bisecu tot frumosul discurs vehement pe care l-a tinut, marica romana
gistral, Impotriva nefastei" legi sinodale. Episcopul de Roman Insa, in
consecventa cu principiile puse dela inceput, atat de el cat $i de D-v., s'a

www.digibuc.ro

422

purtat ca unul care vrea ca mai bine s moar el decat Biserica, izbutind
prin primejduirea lui sa atragd atentia tuturor asupra primejdiei bisericesti si sg-i infioare; iar D-v., cel mai mare cunoscator al trecutului Bisericii romnesti, desgroptorul figurilor sfinte ale marilor chiriarhi romani
nu puteti oare decat a-1 condamna si a-I aduce in prepus ca ar fi
pus la cale de catolioi s fac ceeace i D-v. erati dator sd faceti?
El, care in Senatul tarei a declarat ca sa-1 seefestreze i sa se cereeteze prin orice mijloace, si, clacd are legaturi cu catolicii, s-I spanzure
de limbd in mijlocul Bucurestilor", el &A fie acuzat de legaluri cu catolicii,
pentru ea a fcut ceeace consecventa principiilor puse ca premise v poruncea i D-v. sa faceti?
Ce ne rdmne oare prea stimate D-le Iorga i iubite frate in Hristos sa cugetm?
Nu ne rmne decal sd spunem in felul Romaniei Crestine":
Doamne da-ne lacrimi sa plangem ca sg nu ne inabuse durerea.

Episcopul de Roman si preotii, pgrgsiti pan si de acela in care aveau dreptuI sd aib cele mai mari ngdejdi si care era dator sg le dd. tot
.concursul de care forta omeneasca e capabil, pentru ea sa poata apel
la opinia publicg, fireste ca. trebuiau sd se serveasca de foi. Stirn cu sigurantd absolutg, c joule zinice i mari romnesti Minerva" si Universul"
au refuzat sa-si facd datoria de organe romnesti si crestinesti ale publicitgtii, iar Adevrul jidovesc" nu pentru cg ar fi fost bucuros sa fad. rau
bisericei, ci, vorbind omeneste, pentru a-si marl tirajul era gata sa de
editii speciale, intelegandu-si interesul de reclamg, interesul economic.
Stirn cA i foi mai rele deal Adevarul" s'au inclzit pentru afacerea E-

piscopului de Roman, nu pentru cg acesta ar avea 1egaturi cu ele, ci pentru ca nici un individ 5i nici o colectivitate nu poate decadea asa de tare
in cat sa nu afle, .macar din cnd in cnd, in sufletul lor ecou, dreptatea
si adevarul.
Si dacd Episcopul de Roman, inviforit i strmtorat curn era, si-a
publicat faximilele in Adevrul", cutezam a sustinea cg acest lucru Ina
trebue sa constitue o acuzatie de leaturi intime cu evreii din Tara, ori

chiar cu ziarul Adevgrul", asa precum acelas ziar hand apgrarea taranilor cari au suferit orori la Rucar si publicndu-le cererile i fotografiile,
nimeni nu poate acuza pe bietii tgrani oropsiti de legaturi intime cu evreii
din Tara ori chiar cu ziarul Adevgrul".
Drept cuvilizt final la prima si a doua cestiune speciald ce ne punefi,
marturisim cd, pand la strivitoarea probd contrarie, nu numai cd admitem
ca un episcop ca Pdrintele de Roman sa facil ce a fiicut si face, ci mai
Wirtos suntem de convingerea, cd Gherasim Safirin ,Episcoput de Roman,
reprezinta in Biserica ramilneascil nestrdmutatul adevdr ortodox, astfel
c chiar singur s rameind, batiocorit i hulit de toff, chiar ucis sa fie, cu
pietre, sau Mat cu ferdstrdul, el totusi, asemenea vechilor prolefi i sfinfi
va ramtine farul luminos menit s adune, in jurul lui, mai intaiu toate sufletele cari, rdslefe i in teicere, continua melodia lnceputa de Miintuitorul
din Nazaret i mai apol s desmeticeascii i pe ceilalfi tofi rdtacifi.
Cu el este adevarul Bisericii romdne i cu drea cuviint putem zice

www.digibuc.ro

423
ea cine nu e cu el nu e nici cu adeviirata Bisericd ortoldoxii rotmeinii, care,
$i acum si in viitor, nu se va puted ridial dectit pe stiinca de granit veritabit a principiilor ortodoxe eterne, reinviate intre noi prin personalita,
tea hd.

Marturisim c si- cazul profesorului universitar Dr. C. Chiricescu, in

ochii nostri are alta fata deck la D-voastra. E lucru dovedit c5. Athanasie

a alcat mai intiu in picioare datoriile de prietenie fat cu Chiricescu.

In 1905 singur Athanasie a fost silit sa recunoasc, in fata Sinodului, ca a

MO acuzatii nedrepte prietenului sau Chiricescu. Si ce fel de acuzatii

Ca director al Tipografiei Crtilor Bisericesti
intre toate celelalte?
Chiricescu lipsise din biurou calkorind la Cozia spre a pune la cale vindecarea de boli rusinoase a prietenului sti.
Drept murItmita pentru aceasta umilire a lui Chiricescu, Athanasie
face, Intre celelalte nedreptti, si acuzatia c a lipsit din biurou. Chiricescu Intelegnd cl Athanasie atenteaz la existenta lui moral si fizick intr'un avnt de legitim aprare de sine, n'a ezitat de a artA. Sinodului pn si epistorla stiut. Sunt oameni cari sustin c5. Chiricescu ar fi
fost dator sa se lase chiar nimicit, dar sa nu divulge secretul prieteniei,
si chiar dac prietenia o rupsese Athanasie. Noi ins marturisim ca si
manualul de Moral crestina al lui Athanasie c nu admitem modul acesta
de judecat si stim ca brbati pe care i-am stimat si-i stimtri mai mult
deck pe Chiricescu, in cazuri mai putin vajnice ca al lui Chiricescu, au
procedat cu mult mai putin altruism deck acesta. Premiatului de Academie, preotului din Ardeal Dr. I. Skbu, fostul sau prieten Nicolae Iorga,
intr'un moment de polemic personal nu s'a sfiit a-i aruna. In fata vorbele: c mai bine spal cinii cu ceaiul pe care i l-a dat.
Ceai ii dedese prietenului, cu ceaiul voi sa-i arunce in ochi, la
desfacerea prieteniei. SI credem oare eh' dac, dupa imprejurri cari,
Doamne fereste, n'ar fi imposibile, i-ar fi dat doctorii, nu i-ar fi aruncat
ii

in ochi cu doctoriile?

Dar purtarea lui Athanasie atunci in 1905, a fost att de nedreapta

ink nimeni nu a gasit motivul sa se indigneze de purtarea profesorului
Chiricescu. Din contra si Sinodul 5i Ministrul au rceunoscut nedreptatea
pe partea lui si dreptatea pe a lui Chiricescu. Oare s fi fost atunci si
Sinodul si Ministrul cu totul lipsiti de scrupul moral, de au dat dreptate
lui Chiricescu, si au vestejit purtarea lui Athanasie, care singur si-a recunoscut vina? Noi credem c tocmai atunci in fata realittei faptelor, proaspete in ochii tuturor, purtarea lui Chiricescu a fost apreciata mai drept
fat de purtarea lui Athanasie, apreciere care poate gasi puncte de sprijin chiar si In manualul de Teologie moral al lui Athanasie Mironescu.

Mai pe urma, peste sease ani de cnd afacerea fusese clasata, ajunge Chiricescu zilele sa-si vada la usa casei sale si pe parintele sau sufletesc, Episcopul de Roman, dat in judecata, prirnejduit in existenta sa
sufleteasca si trupeasca, si depinzand de soarta personalitatei lui insasi
cauza Bisericei.

www.digibuc.ro

424
Citat fiind Chiricescu impreun cu alti marturi, cari sa spuna cum
st adevarul, fu recuzat impreuna cu toll cari cunosteau mai bine lucrurile. Se vedea lamurit ca cel drept era apasat, iar cel vinovat, care Gil cinismul lui adusese lucruille ad, alutat.
Cestiunea era: sau publia Chiricescu epistola scandaloasa, sau ramane sdrobit Parintele sau sufletesc impreun cu cauza mare a Bisericei.
In aceasta u$oara, aparenta coliziune de datorii, Chiricescu a abandonat
pe fostul sau prieten tradator $i a dat scrisoarea In mainile printelui sau
$i al Bisericei sale.

condamnati pe Chiricescu, cum il condamna mult lume, care

nu-si da seama, pentruca a facut lucrul acesta.
Ne permitem intrebarea, 1-ati fi aplaudat pe Chiricescu daca 1-ar
fi lasat pe Episcopul de Roman sa se innece in toiul vultoarei in lupta
Il

cu tradatorul Bisericei, Athanasie?

Altul in locul lui Chiricescu faced si aceasta, ca sa-si pzeasca lini$tea $i comoditatile vietei, si altul o facea chiar daca in schimbul lini$tei lui,

isbutea principiul raului $i al nedreptatii in Biserica Ortodoxa Roman.

Chiricescu Ins s'a sacrificat pentru o cauza mare si Dumnezeu 11
va binecuvant. ca $i pe episcopul de Roman $i pe ceilalti ce sufer si vor
suferl pentru cauze mari si sfinte, il va binecuvanta cu atk mai mult cu
cat 1-or hull oamenii cei neintelegatori.

De aceea nol nu ne sfiim de a ne marturisl convingerea ca, credem

neasemanat mai vrednic de stima noastra
$i chiar si de a.D-v. cari tineti
la ortodoxia romaneasca strabuna,
pe profesorul Chiricescu cel hulit

de multh lume, deck pe alte personagii 1mpotriva crora D-v. nu aveti

nimic de zis, dar ele, and au fost In joc cele mai inalte interese bisericesti
constitutia apostolic/ a Bisericei $i idealul vietei crestine curate,
periclitate, cu cinism, cum nu se putea mai rau
au fost ca pastorii
cei naimiti ai turmei celei cuvantkoare, dach nu $i mai rau. Caci am vazut, Prea Stimate D-le Profesor Iorga si iubite frate In Hristos, ca au
fost unii cari
In cele mai grele $i mai primejdioase clipe prin care trecea sfanta Biserica romaneasca, ale carei mantuitoare adevaruri ei zic eh
le propoveduesc, nu s'au audit s se spoveduiasca $i s se imparta$easch, $i ar fi lsat sdrobite pentru totdeuna tocmai principiile pe cari au a
le sustine! In fata unor asemenea Imprejurki, deck care n'ar puta sa
fie altele mai Infricosate pentru soarta intregei biserici ortodoxe rotane$ti, and am vazut $i vedem hotritoarele efecte atat de importante ale
faptei lui Chiricescu, oare nu ne yeti da voe, ca, de$1 hulit de cei neintelegatorl pentru adevaratele interese biserice$ti, de$1 nedrepttit de cei puternici si lsat pe drumuri in mizerie
sa-i acordm cel putin noi stima
si considratiunea noastr, daca nu mai mult, dar cel putin cu un grad mai
sus deck acelora cari, de$1 se cheama invattori biserice$ti, au dovedit eh
putin le Os/ daca erau sugrumate Invtkura Bisericii ortodoxe romanegi
strabune $i sfantul ei ideal de vieat morala cre$tin?
Cand in tara romaneasc $i In Biserica ortodoxa strabuna a ei
cu
boate ch exista Facultate de teologie care are Profesori ce se pretind
si
pe care $i noi ii tinem
de invatati, si cari se bucura de o frumoas pozi-

www.digibuc.ro

425
tie sociala; cu toate ca exista un Sinod destul de numeros, de arhierei cari
Inca vor sa treaca In stima lumel ca oameni invatati si constienti; cu toate
ca gimnaziile $1 liceele Statului au In toate oroele Tarii profesori de religiune cari, toti, sunt chemati sa invete, sa adnceasca $i sa pastreze cu
sfintenie, neatinsa, comoara cea nepretuita a mntuitoarelor invtaturi cre$tine, totu$i Romania Crestimr a simtit nevoia ca, elementare, nediscutabile si nestramutate adevaruri ale credintei crestine sa vina sa le afle
dela noi bucovinenii; cnd apoi, Romnia Crestina" a fost nevoita sa puna
'Aria si in facsimil adevaratele convingeri despre invatatura ortodoxa, iar
facsimilul sa fie necesar nu numai pentru cei simpli $i notiutori in ale Bisericei, dar $i pentru a dovedl adevarul neindoelnic catre insisi arhiereii
bisericei, catre insisi unii profesori de teologie, catre insi$i ceice invata $i
conduc Biserica, sk ne ierte toatii lurnea, sa ne iertati si D-voastra Stimate
D-le Prof. Iorga $i iubite frate in Hristos, ca poafe orn fi gresiti, si va T u gam

sa ne scoateti din ratacire, dar noi, in fata acestei nemaipomenite stari cari
ne cutremura $i ne umple de spaima si de ru$ine, incepem sa credem cum ca
atdt scrisoarea lui Chiricescu cat si fapta lui,
producdnd sguduitura de
care er nevoe, si isbutind sa cutremure chiar pe cei ce nu se puteau cutremura pentru principii, fac parte din insusi planul economiei divine pentru

mntuirea sfintei Biserici romnesti din cea mai periculoasa stare in care
poate sd ajungd vre o data vre-o biserica crotina.
Da, Domnule Iorga, noi, pn la evidenta proba de a se puted demonstr temeinic confrarial, credem c, in niste momente in cari Sfntul Sinod
nu numai nu pedepsote faptele savrsite in Sf. Mitropolie a Tarei, faptele
care se dovedesc prin cele mai nerasturnabile dovezi, prin acte infailibile
dar Inca se pune pret tocmai pe ele, in ciuda dovezilor infailibile, si cnd
aceasta cinic ludecata, sugrumatoare a adevarului si dreptatei, se face tocmai In numele adevarului si dreptatei veinice ale veinicului Dumnezeu, care

s'a rastignit pentru ele

fapta lui Chiricescu are un rost, care nu poate
scap deck celor ce vor sa fie orbi $i sa nu vadd.
De aceea noi pe Chiricescu il tinem ca si Romania Crestin" de vred-

nic sa adaposteasca in casa lui pe Marele Episcop Gherasim Safirin,

reazimul Bisericei romne, farul luminos, care, pand la sdrobitoarea probd
contrarie, e menit sa trezeasca la adevrata constiinta a adevaratei vieti
crotime un neam intreg, acum aproape cazut si periclitat s cadd in intunerecul mortei sufletesti.
Ptia ni se va demonstri, cu temei de dreptate, contrariul, este vrednic sa aibe in casa sa 5i la masa sa pe Episcopul de Roman, cum am vzut
scris ca si stramosul sdu a gazduit pe eroul Tudor Vladimirescu.

Am stat $i ne-am andit ce-ati fi fcut D-v. in locul lui Chiricescu?

Am cautat o situatie aproape analoagd si am gdsit-o. Xenopol, fostul D-v.
profesor si parinte sufletesc, prieten intim, a aluns intr'un moment dat in polemica cu D-v. Se poate oare asemand cauza unei polemici, oricdt de interesate, cu cauza Bisericei romne, cu omorirea celui drept si triumful celui
vinovat? In aceasta cauza mai neinsemnata a polemicei D-v. n'afi stat nici
macar un moment la indoiala, de a trad secretele prieteniei pentru triumful
polemicei personale $i ati divulgat stiuta scrisoare intim prin care Xenopol

www.digibuc.ro

426
va cereA s faceti D-v. o recensiune asupta lucrarei D-v., pe care apoi .el
s'o publice intr'o revisa streind sub iscalitura sa....
Ori yeti pretinde D-le Iorga ca and la ivealk in polemica, aceasta
scrisoare prieteneasca de un interes mai mic, n'afi fi dat pe alta de un interes
mai mare in imprejurri mai mad?...
Asupra cazului Chiricescu mai avem de adaogat $i observarea ca in
acelaV timp asupra lucrurilor diferite msurati cu masuri neegale, tot a$
cum in momente diferite ati masurat cu masuri neegale asupra aceluia$ lucru.
Caci oare sA fie msuri egale cnd D-voastra pretindeti c un profe-

sor universitar nu mai poate ramne pe catedr pentruca divulga, fie $i in

calitate de prieten
niste bacate ale unui Mitropolit vinovat si, In acela$
limp, osnditi pe Episcopul care pretinde si el c Mitropolitul in adevAr vinovat nu mai poate rmne in fruntea Bisericii?...
SA vie oare aceasta curioasA deosebire de msuri din faptul ca D-v.
priviti altfel Biserica decdt Universitatea? Cdci ce insemneaza s cereti darea in judecatA a profesorului Chiricescu $i s nu o cereti pe a episcopilor
.,de concubinagii scoase la iveala, de banchete cu usile incniate, de copii naturali, de polite protestate, de simonie si de mituire"? Ce InsemneazA sA trageti la rspundere pe oamenii politici, cernd cu toata energia dela ei cinste
$i moralitate $i sd spuneti, celor ce vor sA timed la rspundere pe oamenii
bisericei, CA societatea romneascA are de rezolvat alte chestii" decdt cea
bisericeasca, iar cei ce vor rezolvarea chestiei bisericesti sunt turburatori"?
Noi credem si mrturisim, Prea Stimate D-le profesor Iorga, CA D-v.
pentru a aved, in adevar, tot dreptul la stima tuturor acelora cari tin la ortodoxia romneasca strabuna" sunteti dator sA aplicati rigoarea principiilor
morale chiar mai mult asupra oamenilor Bisericei, cari au a fi lumina lumei
si sarea pamntului", de cdt asupra celor politici si sd credeti ca societatea

romneasa n'are alt chestie" mai arzatoare de deslegat deal chestia

bisericeascA, fdr rezolvirea careia nu se poate rezolvl definitiv $i fericit nici
o problem romneasca.

Cum invinovatiti pe Episcopul de Roman de legaturi nepermise cu

propaganda catolica si cu foile jidovesti" MCA O.' dovediti lucrul, astf el vsorbiti $i despre foi inspirate $i sustinute de advocatul bucurestean Mariu

Theodorian trecut la catolicism". Noi nu cunoastem asemenea foi si D-v. ail

face un mare serviciu divulgAndu-le. Romania Crestinr, judecnd dupe cuprinsul ei, nu poate sa serveasc planurilor lui Theodorian. Dac insa, in
ciuda punctului de vedere curat ortodox al Romniei Crestine", aceasta totusi ar fi sprijinit de Theodorian, atunci noi nu ne-am puted s ne explicam
cazul dect ca apostatul Theodorian in momente lucide si mnat de sentimente de cint intinde mamei sale parasite mna de ajutor, asemenea fiului
herdut, care dirt departare e chinuit adeseori de gnduri cdtre tatal sau mai
rnult decdt fiul cel ramas acasa. Oh! bietul Theodorian, fratele nostru de
snge si oase, ce crude deziluziuni trebue s fi umplut sufletul tau cnd te-ai
determinat la nesocotitul tau act de desperarel

Cea mai adnca si sdrobitoare impresie ne-a facut declaratia D-v. ca

www.digibuc.ro

427
Cerndianu e convertit la catolicism". Raunescu si-a uitat de toate" si astfer
de oameni se fac judecdtorii supremi ai Bisericei romne".
Pe Paunescu nu-I cunoasiern cu totii in persoana, dar din cele scrise

de el in Romnia Crestina", crddem cd avem dreptul s ne formam o

icoan a sufletului lui. 0 fi avnd si el, ca fie-care muritor, si ca si noi, scaderi, dar crick de rau si ticalos ar fi, in aserndnare cu toata preotimea din
Tara Romneasca el unul nu si-a uitat de cel mai scump tezaur omenesc,.
de convingerea si de datoria ce are fiecare orn de a-si spune cu curaj convingerea. Ce e In inima sa fie si pe buze, iar nu cum zice Psalmistul: Poporul acesta cu buzele ma cinsteste, iar cu inima departe este de mine", si
cum zice kMntutiorul: Morminte vruite si lustruite pe dinafara, iar pe dinnauntru pline de imputiciune".
Pna nu vor aveh rornnii brbatia sa-si spue convingerile, fie chiar
si false, pna ce in internul lor vor recunoaste dreptatea dar vor sluji nedreptatei, ei vor fi asemenea crestinilor din Laodicea &Are care graeste
Domnul: Stitt faptele tale, c nici rece esti, nici ferbinte. 0, de ai fi rece sau
ferbinte! Iar fiindca esti cldut si nici rece nici ferbinte, te voi vrs'a din
gura mea" (Apoc. cap. III, v. 15).
i
Pe Cernaianu il cunoastem mai bine.
A fost de Pasti la noi sa ne intervieveze, a fost de vacantele mari s.
ne ceara confirmarea intervievurilor ; a umblat aproape prin toatd Bucovina sa cear ajutor pentru chestia bisericeasca a Romani lor; I-am chemat si
acum ca sa-si deb.' seama inaintea noastr. Ne-a prezentat dovadd scrisd de
spovedit si imprtsit semnat de duhovnicul sdu, preotul Iordache Popescu
dela Internatul Teo logic din Bucure$ti, Radu Voda, cu data de 13 Iunie 1911
si ne-a rugat s intrebarn pe preotii de acolo: Iordache Popescu, I. FlorescuDmbovita si Ec. C. Nazarie profesor universitar, daca 5tiu ca este in adevar ortodox, spovedindu-se si imprtasindu-se la acea biserica. Iar pe preotii
dela Dornnita Balasa", daed il vad la bisericd Dumineca si Sarbatorile, afar
de cazuri rari, cAnd ne spune ca poate dovedi ca merge pe la alte biserici ortodoxe.

Il vazurdm si-1 cunoscuram 5i poate nu-1 ptrunseram pAna in adncul fiintei, insa o convingere ne formaram, ca un apostat, 5i un sarlatan si
un pierde vara -poate tot altf el de Infatisare are dect Cernaianu.
Ash s'a purtat Cernianu si att 1-am vazut ca se strclueste, lam odihna, pentru cauza pe care a imbratisat-o, incdt si misel sa fie, liana nu vom
pune, ca necredinciosul Toma, degetul pe ranele miseliei lui, nu vorn crede.
Pand nu vom vede actul de trecere publicat, tinern la el, tinem la el pentru
ca este necesitate de oameni, suntem doriti de oarneni tineri, cari, departe de
mania turburata a tinerilor contimporani de a-si face cariera, au o tinta, au
un ideal oarecare si sunt absorbiti de nazuinta de a-1 intrupd.
Dumnezeu i-a dat fiecarui om darul si facultati specifice, pe care nimeni altul afara de acel orn nu le are. Cunoasterea si punerea in actiune a
acestor facultati constitue datoria cea mai inalt a fiecdrui individ, si poporut
romn pdna nu va aved o mare ceata de personalitati bine pronuntate, nu va
ajunge la rolul ce-i compete in lume.
Cernaianu, dupd convingerea noastra, in felul sau, ori cum ar fi el.

www.digibuc.ro

423
este o personalitate, care, ca si Paunescu, are curajul de a spune ce crede-si
intru aceasta sta, intdi de toate, demnitatea crestinului adevarat 5i el, daca
nu ne inselm, ne indreptate5te la sperante marl
D-v. aveti datoria $i posibilitatea, dac e vrednic de moarte, dacd. il
cunoasteti mai bine decdt noi, sa-1 ucideti, dar cu fapte reale, evidente, nerdsturnabile, caci altfel va ucideti pe D-v. in5ivd in inimile noastre.
Si Arhimandritul Scriban trebue sa stie daca Cernaianu e apostat sau
nu, $1-1 somdm pe aceasta cale sa-si faca datoria de a marturisl cat mai curand adevarul.
Ati scris pe vara in Neamul Romnesc", ca Cernaianu venind s va
vorbeasca, i-ati trntit usa in fatd, lasndu-1 in ploae pe drum. Cu asemenea
expertize v'ati facut convingerile despre Cerndianu? Si cu constatari acute
In modul acesta, voiti sa-1 omoriti? Oare nu misuna si Romnia de nascope cari le auzi, le imbrdti5ezi si le transplantezi, drept adevaruri pure,
mai departe? Trei veacuri dearndul avut-a cre$tinismul tnar a se lupt cu
nascociri reprezintate Wank' $i de cele mai luminate spirite ale culturei paZane, $i analogia intre timpurile de atunci $i cele de astazi pare a fi mai mult
tlecdt analogie. Invatam istoria, dar ate odat uitam tocmai de abevarurile
InvaTaturilor ei.

Cugetnd la faptul ca afi scris in Neamul Romnescu" cum afi trntit

u5a in fata lui Cernaianu, membru in partidul
$i 1-ati lasat sa tremure
afara in ploae, nevroind sa stati de vorb cu el, oare credeti c un astf el de
5ef ar aved dreptul sd se plng de purtarea membrilor, pe care i-a tratat in
acel mod, chiar cnd aceasta purtare n'ar fi cea mai evlavioas tamiere ce
pot aduce ucenicii maestrului? Iertati-ne, prea stimate D-le Profesor Iorga
$i iubite irate in liristos, dar non ni se pare c trebue sd intelegem altfel,
cu totul altfel, att politica, cdt si cultura, cat si cre$tinismal 5i, crick ne-am
sfortd, $i ori ctd nemrginit admiratie avern pentru D-v., nu VA putem aplaud pentru asemenea procedare, care, fiiird vorba de purtarea sefului cd-

tre membru, nu se poate scuza nici mcar sub nesocotita pretentie tinereascd ca ar fi un gest de curaj sau barbtie!
Cernianu si Pannescu nu-si dau aerul de a fi judectorii supremi
ai Bisericii Romne". Ei descriu faptele sdvdr5ite de altii si le comenteaza
dupd constiinta lor. Au oare dreptul acesta2
Cine li 1-.ar puted negd?
Evident c'd nici chiar un sef de partid! (Nota Redactiei).
Dac fiecare orn
1$i poate face o opinie asupra rdsboiului din Tripblitania, sau asupra socialismului, sau asupra vreunei comunitati religioase, sau asupra unei societati
literare, pentru ce teologii romni Cerndianu si Pdunescu, ca si altii, n'ar
puted s-si formeze o judecatd asupra intmplarilor din Biserica Romnd
ortodoxd? Cei mai supremi judecAtori ai acestor Iapte vor rdmned cei ce
fac judecatd dreapt, fie chiar i oameni ca sus numitii $i chiar de ar fi ace5tia $i mai netrebnici si mai nevrednici de cum sunt.
Si noud ne-ar fi parut bine 5i ne-am fi bucurat din adncul sufletului
s fim vazut $i sa vedem strduindu-se si robindu-se problemei bisericWi
$i multi altii. Ct de bine ne-ar fi prut ca in locul lui Cerndianu s vind in
mijlocul nostru un profesor de teologie, ori un arhiereu, nu ca sa ne ceara
netrebnicul nostru concurs, dar cel putin s ne mind in curent cu problema bi-

www.digibuc.ro

429
sericeasca de acolo, sa stam de vorba si sd simtim toti adevarul pe care nu-t
va puted tagadal nirneni: ca exista o problem d. bisericeasca infricosata, care
trebue nurnai deck rezo1vatd, daca vroim sa mai traim cu denniitate si cu
nadejde de viitor si ca romni si ca crostini. Insa n'am vazut pe nimeni altul
si de aceea noi ne-am bucurat vaznd macar pe Cernaianu.
TAnarul iDaniel, cu judecata sa, i-a covarsit pe batrnii poporului cei
decazuti si, in ciuda titlurilor lor, a ramas el judecatorul suprem.

In ce lumind trebuie sa ni se prezinte marele luptator al libertatei de

andire si de exprimare, marele cunoscator al literaturei universale, a panteonului barbatilor de convingeri si curaj, cnd ii vedem tremurnd ca trestia de opinia si convingerea a dcri ucenici ai sai?! Acestia v'au somat respectuos sa larnuriti afacerea articolelor anonime din N. R., pe care opinia
publica le atribue Invatatului Arhimandrit Scriban, nadejdea de mai bine a
Bisericei romne, crezndu-I capabil nu numai de a nu aved, ca un creein
adevarat, virtutea de a spune convingerea pe fata, dar, o grozavie, crezndu-1 capabil de a se laucla pre sine insusi sub masca anonimatului, de a se
recomand singur, in mod neonest, ca Mitropolit Primat, cnd aceasta ati fl
putut-o si ati puted-o face D-v., D-le Iorga, inteun mod cu totul altfel de cum
o face un anonim.
Acestia, iarasi, nu mai contenesc de a se plnge in public ca le-ati
dat directia, i-ati vrt in loc si acuma va lepadati de ei. Ce simplu si ce
usor ar fi lucrul, ca sa-i prapaditi daca n'au dreptate. Jar daca D-v. nu ati
putut corespunde acestor somatiuni de interes general si daca aceste juste
pretentiuni le considerati ca atentat nerusinat" i ca termeni de batjocora
si de insulte" in mijlocul celorlalte cuvinte respectoase cu care vi se adreseaza, atunci, din nefericire, incepem sa jntelegem tot mai mult ca dreptate
are Romania Crestina" sa planga si sa se roage lui Dumnezeu, nu numai
pentru lucruri putrede, cunoscute de toata lumea, dar si pentru lucruri pe
cari iluziile noastre cele mai mari si mai sfinte nu ne-ar fi lasat nici macar
sa le banuim, pe cari lucruri dorim cu cea mai mare ardoare, cu toata puterea sufletului nostru sa le risipiti cu o clipa mai de vreme.
Cta vreme, prea stimate D-le Profesor Iorga si iubit in liristos Irate,
nu yeti raspunde la toate cestiunile insirate in scrisoarea noastrd, consideram

atitudinea noastra fata de Romania Crestina", legitima, si de protestarile

D-v., crick de nelinistite ar fi, nu vom pute tine seama, cu toata stima
consideratia ce v purtam.
Nadajduim ca adevarul tot va birul si ne va eliber pe toti, si pe noi si
pe D-v. Adevarului sfnt, noi, din parte-ne, suntem dispusi a-i aduce toata
jertfa, pnd si jertfa convingerilor noastre sincere de pna acum.
Suntem gata sa ne schimbam convingerile si sa va divinizam drebt
mntuitotul nostru din marea noastra ratacire, sa ne imbracam in sac si sa
ne aruncam In cenusa, ca Parintele Morariu, dar Inca este un Dumnezeu al
carui tainic glas II simtim in addncul inimilor noastre, si nu putem sa nu-1
ascultam, ceeace ne face ca sa nu ne schimbam convingerile, pria ce nerdsturnabile dovezi nu ne vor sill cu greutatea lor a o face. Mai ales acum dupa
ce ati intervenit sa ne schimbam convingerile, D-voastra, prea stimate D-le.

www.digibuc.ro

430.

Profesor lorga, sunteti barbatul predestinat s curmarti cumplita noastra

lupta sufieteasca, pronunand ultimul ouvant deciziv atat asupra soartei persoanelor de actiune din marea lupt bisericeasca, cat $i asupra modului de
insanato$ire a netagaduitelor rele ce bantue Biserica romana, si incheiam
scrisoarea noastra cu intima convingere ca, in interesul adevarului $i al
dreptatei, yeti face acest lucru fie chiar si cu jertfe de convingeri ce paina
acum le tineati cu fade, i astf el se va implini $i derinta D-v. sa se curme
,,neintelegerile curioase $i regretabile".

(s.) Dr. Lazar Gherman, Preot.

(s.) Dr. Valeriu 5esan, Diacon catedral.
(s.) Dr. Hie Psil, Teo log absolvat.
Cermluti, 28 Octombrie 1911.

(Romemia CreViai" No. 4-6 dela 1-30 Noembre 1911).

LIII.
,,Cu ct a fost cumpgrati judeckorii Episcopului de Roman".

Am somat In mai multe rnduri guvernul s ne precizeze

din ce credit, din ce capitole budgetare $i cu ce numere de ordonante a pltit diverse sume de bani membrilor Sinodului.
Guvernul a refuzat s ne satisfac.
Suntem In msur s comunicAm noi opiniunei publice
loate documentele relative la aceast odioas afacere si oricine
se va convinge c condamnarea P. S. Sale Episcopului Romanului a fost obtinut prin conrupere de contiinte.
Sumele luate de membrii Sinodului, notati mai fos, au fost
date In virtutea Decretului No. 1372, relativ la intrebuintarea
creditului extra-ordinar, votat la 16 Aprilie 1911, aliniatul 12.
Acest credit trebfie Intrebuintat pentru constructiuni, amenajdri, repara(ii la Mitropolii, Episcopii, Meindstiri si Biserici intretinute de Stat, mobiliere, picturi, etc.; pentru continuarea
terminarea leicrdrilor de construaiuni la imobilul proprietatea
Casei Bisericei din str. Carol din Bucuresti; la reparatii de biserid rurale si urbane.
Din acest credit i In virtutea decretului sus mentionat s'a
dat de cAtre ministerul de culte urnitoarele sume prelatilor notati mar jos:
T. Cu ordonanta No. 9004, emisei la 30 lunie 1911 si achiiatil la 1 lulie 1911, suma de 3600 lei Arhiereului Calistrat Barkideanu.

www.digibuc.ro

431

2. Cu ordonanta No. 9009, emisd la 30 Iunie 1911 $i achitata la 5 Julie a. c., suma de 2000 lei Arhiereului Meletie Constanteanul.
3. Cu ordonanta No. 9010, emisd la 30 lunie 1911 $i achitatei la 5 Julie 1911, s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului Ca list
Botoetneanul.
4. Cu ordonanta No. 9010, tmisd la 30 lunie 1911 $i achitatei la 4 lulie 1911, s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului Sofronie
Craioveanu.
5. Cu ordonanta No. 9070, emisd la 1 lulie 1911 $i achitata
in aceea$i zi, s'au Pleitit 2000 lei Episcopului Dionisie Climescu al
Buzdului.

6. Cu ordonanta No. 9078, emisei la I lulie 1911 $i achitatti

la 5 Julie 1911, s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului E. 11. Pitesteanu.

Toate aceste sume au fost acordate pentru vestminte, $i

deci nu puteau fi date din creditul sus-mentionat, pe care nu-1
prevede acest articol.
latd dovada infamiei fdcutd de guvern.
Sentinta revolteitoare a fost pronuntatd in ziva de 24 lunie,
iar guvernul a emis ordonantele dupd 6 zile, achitndu-le ptind
la 5 Julie 1911.

Astf el au fost cumparate con$tiintele demnilor prelati $i at

asemenea mijloace odioase un guvern ei-a permis, ceeace nu

kicuse trial nici un guvertt in tara romilneascd: set obtie condamnarea unui skint, prin sugrumarea drepteitei $i prin conrupOa cea mai scandaloaser.
( Ac(iunea" No. 2563 din 12 Noembre 1911).

D-1 C. G. Arion Ministru de Culte si Instructiune Publicd

a zis In sedinta din 28 Octobre 1911 a Sf-lui Sinod: Este drept
c s'a dat unora, precum P. S. Episcop de Buzu, P. S. Arhiereu
Sofronie $i altora cte dou mii lei pentru vesminte, dar aceasta

n'a fost nici de cum o cumprare de constiint; aceste sume

toate s'au dat cu chitante In regul $i cu obligatiunea de a prezent acte. Membrii Sf. Sinod nu si-au vndut constiinta, ci au
dat hotrlrea lor ca inalti judecAtori, In toat senintatea si luminata lor constiintd" (Monitorul Oficial" No. 195 din 3 16 De..cembre 1911, pag. 8922, coloana II).

www.digibuc.ro

432

LIV.
Grave le declaratluni ale Episcopului Nifon al Dunrii de jos".
...

Am somat In numrul de Vineri, 16 Decembre, al Actiunei

pe Episcopul care s'a prezentat la redactia noastr, sd ne faca

o declaratie In scris asupra mrturisilor grave pe care le-a flcut directorului ziarului nostru, d. Victor Ionescu. Am acordat
Episcopului In chestiune 48 ore si dat fiind c acest prelat nu
a gsit de cuviint s ne satisfacd, si s-si Impace constiinta-i
turburat printeo mrturisire public, francA, crestineascd, cdci
pcatul mrturisit e pe jumtate ertat, suntem siliti, In interesul
adevrului si pentru cauza sfnt ce sustinem, O. ddm In vileagnumele acelui episcop, precum si gravele declaratiuni ce a f Acut d-lui Victor Ionescu.

Er In ziva de 1 Decembre 1911, cnd P. S. Sa Episcopul

Nifon al Dundrei de jos, s'a prezentat directorului nostru si, pe
un ton lamentabil, a implorat pe d. Victor Ionescu s nu mai
continue campania contra sa si a celorlalti membri ai Sinodului,
cci opinia aublicd este att de revoltata din cauza celor petrecute In Biseric4 si in special situatia sa la Galati e atilt de penibild, in at se va veded nevoit sii nu mai meargei in eparhia
sa, dnd sil inteleagii di e dispus sii se demitii din scaun.
D. Victor Ionescu a declarat c tot ce s'a scris In coloanele Actiunei este perfectul adevdr, cum adevrate sunt toate
faptele puse In sarcina P. S. Sale.
S'a kicut cea mai mare rsi strigdtoare nedreptate, cea mai
cutezdtoare nelegiuire contra Episcopului de Roman,
a declarat d. Victor lonescu si sentinta pe care ati dat-o in Sinod contra acestui shim`, trebue sii vii mustre constiintele tuturora.
Dacii aveti Inca' un pic de sentiment crestinesc
si nu
mii indoesc de aceasta
yeti recunoaste ea ati comis o neertatd gresalii, o adevdraki orirnd contra Bisericei, condamnilnd
un nevinovat, inaintea cdruia trebue sii ne inchiniim ea totii".
Dup aceasta, P. S. Sa Episcopul Nif on al Dundrei de jos,
vdit emotionat, a fcut urmtoarea mrturisire:
Sant nevoit sil spui tot adevdrul, ciici de multd vreme .
consiiinta mea este adanc turburatii.
Aveti dreptate.
Am condamnat un nevinovat, ccici Episcopal Gherasim Sawww.digibuc.ro

433

firin este cel mai sf tint dintre noi toti $i inaintea lui trebue sci
ne inchincim".

Cum se face c'd avnd aceast convingere, totusi ati

semnat sentinta de condamnare? a replicat d. Victor Ionescu.
Dacd ati $ti la ce torturi am fost supusi, noi, toti jadecdtorii lui! Eu, de trei ori am refuzat A semnez o sentinki atilt
de nedreaptei, dar fatei de presiunile ne mai pomenite exercitate
de gOern, care ne-a impus solutia crizei bisericesti si ne-a dictat sentinta, am sovdit si in acele momente de reitacire am semnat
acea sentintei, WI cum au fiicut toti ceilalk. De atuncea nu mai
am liniste si a$ dori din adeincul sufletului ca gresala feicuta sa
se repare si pacea sit se restabilesascei in biserica noastrei...".

Acestea sunt declaratiile Episcopului Nifon a caror gravitate nu va scdp nimanui.

Prin aceast mrturisire se face dovada evident cd infama sentint a fost smuisa de guvern; ca guvernul nu s'a sfiit
sd fac un nerusinat trg de constiinte pentru a pdknul dreptatea si a demite din scaunul su pe cel mai curat si demn slujitor
al bisericei.

Dad.' Episcopul Nifon mai are o demnitate Inteinsul, nu

trebue sa se opreascd aci, ci trebue sa arate In public greseala
ce au facut-o cu totii si s fie sigur ca opinia publica nu-1 va
condamna, odata ce se va arath dispus s lupte pentru cauzl
Episcopului de Roman si Dentru restabilirea pcei In Biserica.

In ce prive$te partea politicd, guvernul a fost demascat,

dovedindu-se la ce mijloace infame a visit de cuviintei se re-,
curgd pentru a s&ruinel discordia in Biserica si a obtine o sentintei nelegiuitei.

Partidul conservator-democrat, care a imbrdti$at dela inceput cauza Episcopului de Roman, va luptd din reisputeri pentru
triumful adeveirului si al drepteitei si nu va dezarmd peinei ceind
biserica noastrei crestineascci nu va fi pe deplin cureitatei si sftia4

tul prelat nu va fi reintegrat in drepturile sale, drepturi ce i-aie

fost riipite in mod teilhdresc de un guvern ticcilos, in complicitate cu un Sinod de nelegiuiti si veinduti.
I Ac(iunea", No. 2593 de Marti 20 Decembre 1911).
Documente-ApArdre.

2f3

www.digibuc.ro

434

LV.

Doul interviewuri cu d. Take lonescu, eful partidului

conservator-democrat.

Dupd ce In ziva de 16 Decembre 1911 opozitia unitd, conservatoare-decmocratd 5i liberald, s'a retras din Parlament pe
motiv cd un guvern care Isi permite sd cumpere constiiMele
membrilor Sinodului si sti le impue o sentinid odioasd, nu este

un guvern cu care se mai poate discutr, etc. (Ac(iunea" de

Smbdtd 17 Decembre 1911), D-1 Take Ionescu a zis urrnAtoa-

rele, In discursul tinut la clubul conservator- democrat: Astzi la Camerd au modificat legea cum o cere Episcopul de Roman 5i el rAmne pedepsit, el, cel mai sfnt (aplase prelungite).
Cie Inseamnd, domnilor, aceasta? Sd se 5tie cd, In Statul acesta,
de cte ori un om se va ridic In contra unei nedreptti, cu ct
curagiul lui va fi mai tare s strige mai sus ceeace crede dnsul, cu att chiar dacd ii dd dreptate In plngerea lui, pe el sd-1
pedepseascd, ca toti sd fie robi 5i nimeni sd nu ridice glasul (aplause prelungite)"
(Ac(iunea" de Duminecd 18 Decembre 1911).

Dupd aceea Domnul Take Ionescu a acordat urmtoarele

doua interviewuri:

a.
...Astdzi s'a votat legea sinodal. Se zice cd erati hotdrIt
s vorbiti cu aceastd ocazie. Ce este adevdrat?
Da, eram hotArlt sd critic cu toatA severitatea 5i servindu-md de propriile discursuri ale d-lui Carp, toatd politica
guvernului In chestia religioasd; eram hotdrit s spun CA. Episcopul Safirin este 5i azi, din punctul de vedere legal, Episcop al
Romanului, si ea', fdrd demisiunea lui, scaunul nu poate deven
vacant!
Eram hotrIt sh ardt, cu istoria de 30 ani a bisericei noastre, cd tutela excesivA a Statului In chestiile Bisericei s'au dovedit funeste, 5i sd schitez 5i liniile mari de chipul cum s'ar pute schimbh situatia Bisericei noastre, pe baza unei -milt mai

mari libertgi de ct pnd acum. Regret mult cA n'am putut

sd-mi Indeplinesc astfel datoria".

(Ziarul national-liberal Viitorul" de- Luni 19 Decembre 1911).

www.digibuc.ro

435

b.
Chestiunea sinodal si neatarnarea Bisericei.
D-1 Take Ionescu raspunde D-lui Const. Anion.

Era firesc ca dup publicarea interviewului ce 1-am obtinut

dela d. ministru al cultelor, s Incerc s vdd dac d. Take Ionescu, 5eful partidului conservator-democrat, primeste provocarea d-lui Anion si e dispus s rspund. la Intrebrile ce i le
. pune ministrul cultelor.
Este In discutiune o chestiune de un interes prea general

pentra ca s fi lsat s treacd aceast ocaziune cnd ziarul Universul poate s serveasc din nou, conform principiului su,
nu numai curiozitatea public. dar 5i interesul public. Si clack'
se poate spune cu privire le discutiunea din Parlament cs la
guerre cessa faute de combattants, este un bine, incontestabil
ca acela lucru nu se poate spune 5i despre discutia In presd.
Iat de ce cu convingerea cd indeplinim un serviciu, obligatoriu pentru noi ca ziar independent, dar de o reald contributiune la stabilirea adevrului
care este un bun social
am crezut nimerit s cer d-lui Take Ionescu lmuririle, Mil de
cari d. ministru al cultelor a declarat In interviewul ce mi 1-a
acordat, c nici discutie 5i deci nici lumin nu incape.
D. Take Ionescu nu e poate cel mai dificil brbat politic
In ce priveste relatiunile d-sale cu presa. De sigur In cariera
d-sale de orn politic, a avut ocaziunea nu numai s dea presei
un concurs de colaborare pretioas dar a avut mai ales ocaziunea s se conving de utilitatea rolului ei in civilizatia moral
5i politic a unei tri. E deci explicabil nu numai amabilitatea
cu care 5eful partidului conservator-democrat Iti acord un in-terview, dar si scrupulozitatea ce o pune ca acest interview sa
fi devenit prin publicarea lui, nu att interesant cat mai ales
necesar.

Si acum iat convorbirea urmat:

Demiterea Episcopului Romanului.

Ati citit, d-le Take Ionescu, interviewul ce 1-am obtinut

,dela d. ministru al cultelor?
Cum nu, si dacsd ai vre o Intrebare s-mi faci relativ
_la acest interview sunt gata s-ti rspund.
.

www.digibuc.ro

436

Cari sunt motivele In baza cdrora sustineti nulitatea

sentintei sin:Wale?

As pute s-ti rspund c sentinta Sinodului este nula

din punct de vedere moral, cnd stiu c Inainte de aceastA sen-

tinta fusese o alta primit de opt din treisprezece judecAtori

si care sentint condamn pe Mitropolitul Athanasie. As pute
sa-ti spun cd sentinta este nulA din punctul de vedere moral
cnd este stiut c Episcopul Safirin nu a Indreptat In contra Mitropolitului acuzatiile de ordin personal dect dupa ce Sinodul
primise In unanimitate s se c6rd dela guvern revizuirea legei
sinodale, ash cum s'a fAcut aciim In urm, i fostul Mitropolit,
in Senat, In loc s sustie Inchedeea Sinodului, a spus c legea nu
trebue modificat deck dup ce va fi experimentatd. Ash fiind,
este evident c.d. In ziva In care a triumfat punctul de vedere al
Episcopului Safirin, nu se mai poate IncriminA si pedepsi faptele
lui, care nu erau un scop ci un mijloc pentru a ajunge la o modificare a legei as cum a fcut-o d. Arion.
Aceasta Ins nu ajunge. Sentinta de condamnare a Episcopului Safirin cuprinde o pedeapsd care nu se poate d nici
dupA legi nici dupA canoane. Sinodul poate caterisl pe un episcop si prin aceasta indirect s-1 facA s-si piard scaunul.
nu poate sA lase arhieria unui episcop, si sa-i i numai scaunul.
In toat biserica ortodoxa nu exist nici un precedent de acest
fel.

Se spune totusi cg. la Constantinopol au fost patriarhi

cari si-au pierdut scaunul pAstrndu-si arhieria?

In toate acele cazuri acei patriarhi si-au dat demisiile. Ca demisiile cte o dat fuseser sugerate, este adevarat;
dar tot demisii sunt dii punct de vedere legal.
-- Nu stiti daca nu s'au gndit la vre-un mijloc ca s legitimeze sentinta Sinodului?
Da, s'au gndit la canonul I al Sinodului al III-lea icumenic, care vorbeste de scoaterea din treapta episcopiei pentru
Episcopii cari ar fi facut anume fapte.
In acest canon 'MA, cuvintele Scoaterea din treapta Episcopier inseamn Caterisire si cei din lumea clericalA care invoac acest canon dovedesc o ignorant fAr seamAn. InteadevAr, acest canon al Sinodului icumenic dela Efes din anul 431,
se aplica la faptul sdvrsit de 33 de Episcopi In cap cu loan al
Antiohiei, care se opune la excomunicarea lui Nestorie si pri-.
www.digibuc.ro

437

meau eresul lui Celestin. Ori, este evident ca atunci cand este
vorba de erezie, nu poate fi la mijloc cleat caterisire, caci nu
se poate concepe ca unui eretic s i se lase arhieria, adeed darul.
Astfel, sentinta Sinodului In privinta Episcopului Safirin
cuprinzand o pedeapsa necunoscuta In istorie si In dreptul bisericesc, este nula. Si este a fericire e o sentinta capatata, toat
lumea stie cum, sa fie nula si din punct de vedere legal.
De -altf el sentinta In contra Episcopului_ Safirin -este si
grotesed. Sinodul achita pe Mitropolitul Athanasie de cele mat
grave Invinuiri si condamna pe EpiscopuL Safirin $i pentru ca
a acuzat pe Mitropolitul Athanasie fara s poata dovedi acuzatia sa. Oi.i In asemenea caz Sinodul trebui sa condamne pe Epis-

pul Safirin la pedeapsa pe care ar fi luat-o Mitropolitul daca

acuzarea ar fi fost dovedita si aceasta pedeapsa era evident,
caterisirea.
Dar nu sunt si alte fapte pentru carj a fost condamnat
Episcopul Safirin?

S'au pus si altele; toate In fapt inexacte cum star pu-,

tea dovedi daed ar fi sa expun chestia Intreaga. Dar aceasta &a-

re importanta. Din moment ce sentinta In drept este ilegal,

devine inutil s examinrn si nedreptatea ei in fapt.
Mentineti declaratia ea' P. S. S. Safirin nu pbat6 inceta
de a fi Episcop de Roman de cat prin demisie?
Cand a fost condamnat Mitroplitul Ghenadie, am spus
ca este cu neputinta ca Ghenadie s inceteze de a fi Mitroplit
altfel decat prin clemisia sa. Peste cateva luni, evenimentele

mi-au dat dreptate. Cu mai multa tarie spun aceasta, despre

Episcopul Safirin, mai ales In urma votarei legei sinodale.
Politica bisericeascei a gavernalui.

Ce ati inteles prin politica bisericeasca a guvernului?

Am inteles politica lui, adeca purtarea guvernului in
chestia bisericeasca. Or, aceasta purtare este neexplicabila.
Politica d-lui Haret era foarte logica; di-sa, crezand legea perfect si de o canonicitate nelndoioas, nu putea vede In Episcopul Safirin decat un revoltat. D. Arion, care modified legea
in sensul cerut de Episcopul Safirin, nu mai are dreptul sa vada
intrInsul deck un apostol al adevrului. Si nu se gonesc apostolii adevrului.
www.digibuc.ro

438

Influenta Statului in Bisericd.

D. Arion a spus c d-v. sunteti rAu venit ca s" pretindeti c influenta nemarginit a Statului In Biseric a dat roade
rele, pentruc legea d-str a clerului dela 1893 a fost In aceeasi
directiune?

Vdd cu regret a d. Arion, care este de sigur un cm

inteligent, nu-si ct seamd de mrimea problemei. In cea mai
perfect bun credint $i eu i d. Haret vznd progresele Statului nostru 5i starea inferioard a clerului nostru, am crezut c.
sporirea influentei Statului va fi Spre binele Bisericei. De aceea
eu, In legea dela 1893, pe nigh' trei lucruri foarte bune: plata
preotilor, o instructie superioar i limitarea numrului preotilor, am fcut o gresal sporind influenta Statului In chestiile bisericesti.

D. Haret a sporit si mai mult aceast influentd. Cncl

insd vedem rezultatele, este evident c a fost gresitd calea aleas i c va frebuI s lsm Bisericei a se salveze singur
in libertate.
Voiti separatia Bisericei de Stat?
Nu. Dar voesc ca toat legislatia relativA la BisericA,
fr a except legea dela 1893, s fie revizuit In sensul unei
mai mici influente din partea Statului.

Aveti un plan Intreg conceput In aceast privint

5i

dac 11 aveti II puteti comunich?

Eireste c am un plan. Voi satisface curiozitatea prietenului meu d. Arion cnd partidul conservator-democrat fiind
chemat la guvern va legifer $i In aceast directiune.
Cu aceasta s'a Incheiat convorbirea.
(s.) Bucur.

(Universul", Anul XXIX, No. 350 de Mercuri 21 Decembre 1911).

LVI.
Destginuirile Episcopului Nifon
Declaratiunea d-lui Victor Ionescu

In ziva de 1 Decembrie 1911, s'a prezentat la redactia ziarului meu P S. Sa Episcopul Nifon al Dunrei de jos $i declar
www.digibuc.ro

439

pe constiint $i pe onoare c acest prelat mi-a fcut urmloarea

declaratiune, fat de martori:
Sunt nevoit sd spui tot adevtirul, cdci de multd vrente constiinta mea
este cultinc turburatd. Aveti dreptate. Am condamnat un nevinovat, cad Episcopal Gherasim Safirin este cel mai skint dintre noi toti i inaintea lui trebue s ne inchindm".

La observatia mea, cum se face c avnd aceast convingere, totusi a semnat sentinta de condamnare a P. S. Sale Episcopului Gherasim Safirin,
Episcopul Nifon a continuat, mrturisin'du-mi urmtoarele:
Dacd ati sti la ce torturi am fost supusi, noi, toti ludecatorii lui! Eu,
de trei ori am refuzat st`i semnez o sentintd atdt de nedreaptd, dar fatd de
presiunile ne mai pomenite exercitate de guvern, care ne-a impus solutia crizei bisericesti i ne-a dictat sentinta, am soviiit i in acele momente de rdtdcire am semnat acea sentintd, asd cum au fdcut toti ceilalti. De atunci nu mai
am liniste si as dori din: adtincul sufletului ca gresala fiicutd sti se repare
pacea sd se restabileascd in biserica noastrii".

Episcopul Nifon nu poate $i nu cred Ca' va ave tristul curaj sA desmint, ceeacp, din proprie vointd $i nechemat de mine,

a venit s-mi declare la redactia

(s.) Victor Ionescu.
(Actitmea", Anul XI, No. 2595 de Joi 22 Decembre 1911).

LVII.

MO TIUNE.
Cetiitenii, buni crestini ai Capita lei, intruniti in meetingul dela 23 Octobre 1911, in sala Dacia, pdtrunsi de simtimtintul unei sfinte datorii, fatd de
nedreptatea ce au fdcut-o membrii Sf-lui Sinod in persoana P. S. Episcop
Gherasim Safirin prin sentinta data la 24 lunie 1911.
Avand in vedere c aciun criza bisericei noastre este de aFet nature
inctit prin sentinta Sf-lui Sinod nu se prigoneste numai un om drept i bun,
cum este P. S. Episcop Gherasim Safirin, ci se aduce preiudiciu unui principiu mare si skint, credintei striibunilor, pentru care at rtivna si jertfa
an luptat pal:WU pninfilor nostri.
Considertind cd sfetnicii M. S. Regelui din 1911 nu au contribuit ctitusi
de putin spre a se restabili pacea in bisericd.
Noi cetdtenii Capita lei hotdrim:
1. Cerern guvernului actual ca sentinta Sf-lui Sinod din 24 tunic a. c.
sii fie denuntatd ca neleguld i necanonicii, i sti se reaseze In scaunul de
Episcop al Romanului, pe Prea Sfintitul Gherasim Safirin, floarea episcopatului si miindria bisericei Romiine.

2. Ruarn ca smerenie i dragoste pe iubitul nostril Suveran, M. S.

Regele Carol I al Romdniei, sti pund degetul Sdu intelept pe rana Bisericei
noastre, si ca prerogativele ce-I d Constitutia
sd indrepte El rdul ce
Will n'au fost in stare a indreptd.

www.digibuc.ro

440
3. Pentru convingerea tuturor cwn cd aceasta este dorinta nestrtnutatd a bunilor crestini ortodocsi din Capita la regatului roman, declaram solemn in Intrude lui Dumnezeu .si al Sfintei noastre Credinte, cd tut vain inceta lupta, cu orice sacrificiu am avect de indeplinit, pilna ce sfiinta dreptate
nu se va face spre binele si Feamdrirea bisericei autocefale Drtodoxe din
Romania.

AO s ne arute Dumnezeu".
Motiunea a fost adoptata cu aplause prelungite.
(Desteptarea", Anul XXX, No. 7/1911.4.

Pentru dreptatea P. S. S. Printelui Episcop Gherasim Safirin.

Scrisoare deschisd. D-lui C. C. Arion Ministrul Cultelor 1 al
Instructfund Publice.

Domnule Ministru,

Frumos, foarte frumos ati vorbit la tnra societate a scriitorilor romni. Fagur de miere a fost discursul ce ati pronuntat.
Ati vorbit ca un artist, In cea mai perfecta limba literara.

Daca nu impartasesc prerea d-v., ca cel mai mare poet

ar fi Grigore Alexandrescu, fabulistul, a mea fiind pentru Ioan
Heliade Rdulescu, parintele literaturei romne, a cdruia opera
si dupa Heliade, Dimitrie Bolintiva domina toate veacurile
neanu cu Vasile Alexandri, dar aceasta nu ma Impedica spre a
\TA considera ca pe un mare maestru, o adevarata podoaba a literaturei romne alaturi de marii maestrii ai cuvntului 5i ai condeiului din aceasta tail.

In discursul ministrului matur dela societatea scriitorilor

romni, am revazut tineretea, avntul si entusiasmul conferentiarului de acum un sfert de veac
dela Ateneul Roman!
Dac am admirat $i admir In totdetina pe artist, nu pot
aproba Ins pe mul de stat.
Cel dintiu este amicul inimei mele; cel de al doilea dusmanul sufletului meu. De aceeasi parere sunt toti acel care 5tiu
cum s'a fcut judecata celui mai drept, celui mai zelos si celui
mai sfnt dintre prelatii Sfintei noastre Biserici!
Eu totusi, si altii ca mine, $i cei cari pot vorbi, si cei cari
nu pot vorbi, cred ea' pana In cele din urma, vocea constiintei artistului va Invinge puterea semeata a ministrului.
Ceva 5i mai mult, sper, ca Constantin C. Arion, care s'a
botezat, s'a cununat 5i va trece din aceasta fume tot In credinta
stramosilor sal, va pune mai presus de vremelnicia unui portofoliu, eternizarea memoriei, ridicndu-se mai presus de ()rice pawww.digibuc.ro

411

thni si slbiciuni omenesti, repardnd greseala ce cu voe sau far

voe a fptuit.
P. S. Pkintele Gherasim Safirin
ea un adevkat apos,
tol si martir, s'a luptat pentru legea dumnezeease
s'a luptat
cum a putut
sacrificndu-si pacea i situatia dobndita dupd
ani indelungati de studii si de munc,
i acest mare prelat avnd lh contra sa Intregul Sinod $i dou Guverne
dar avnd
numai un singur aliat: dragostea nemarginita pentru Biseric
a triumfat!
Si In fruntea carului sAu de triumf al Senatului ati fost Insusi Domnia-Voastrd, d-le Arion, prin legea ce ati prezentat si

s'a votat de maturul corp; ati fost secondat de Intregul Sinod

si de cloi senatori din majoritate, marturisind despre virtutile
surghiunitului dela Roman!
Legea a fost votata $i de cdtre Adunarea Deputatilor.
Onoare lor!
Dar marele prelat, care este autorul pentru Indreptarea unei legi, In care biserica cAzuse In grea erezie, pe nedrept isgonit din scaunul su de episcop, In aceste momente, el care a pur,
tat crja episcopal, se gseste In cea mai absolutd mizerie, 135.tran si In timp de iarnd, In adApostul casei unui profesor srac
ca $i. el, victim ca si el pentru dreptate, trind numai din mila
publicA!

Aceasta nu e nici frumos, nu e nici demn pentru prestigiul

bisericei noastre, penttu mndria noastrd de popor mare si generos In fata lumei si In fata celorlalte confesiuni religioase!
Rana aceasta care sngereazA ne acopere de rusine pe toti!...
flotdrIrea Sinodului, inspiratd i executat de domnia-ta,
nu este Intemeiatd nici pe canoane, nici pe legile civile; nu satisface nici justitia, nici morala publicA! Aceast hotdrIre trebuie
revizuita
Cererea de revizuire fcut de Episcop trebui luat In consideratie
si gresala si nedreptatea ar fi fost reparatd. Dacd nu ati fcut aceasta pra acum, imposibilitate nu vad
ca s se fac de acum Inainte. Peste ateva zile CrestinAtatea
ortodox va serbatorl Nasterea Domnului. Mntuitorul lumei,
sacrificndu-se pentru gloria Pkintelui Sdu Ceresc si pentru
mntuirea umanittei, a dat cel mai strlucit exemplu de cel
mai mare sacrificiu ce se poate imagin de o minte omeneasc.
Mntuitorul a venit In lume pentru Dreptate.
Ca om de drept sunteti preotul altarului Justitiei; ca
www.digibuc.ro

442

nistru de culte sunteti gardianul Bisericei, care fiind institutie de

Stat, nu are putinta de a-si face datoria dect In unire si de multe
ori numai cu vointa Ministrului, autorul tuturor legilor organice,
Incepnd cu Secularizarea dela 1864 si culminnd cu Casa Bicericei !

De atunci pacea bisericei este turburatd

si biserica noastr national." este in doliu; cki nu 'i-a fost destul Statului c'd a
despuiat-o de podoabele ei sfinte si de avutul ski, dobndit dela
darnicia straunilor nostri, dar s'a atins si de organizatia ei spiritual, aruncnd'o In valtoarea luptelor politice, alegndu-se episcopii si mitropolitii nu dura meritele si virtutile lor
ci dup"
interesele politice ale partidelor.
A sosit momentul Ca sti deim Cesarului ce este al Cesarului .5i lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu".
Turburarea din Biseried trebuie s Inceteze!
Linistea constiintelor trebue restabilit!
P. S. S. P. Gherasim Safirin este un sfnt,
Inaitea
edruia trebue sd ne Inchinkn cu totii, spre binele tuturor.

Fiind-e s'a artat mai vrednic si mai zelos apkltor al

dumnezeescului asezknnt deck toti ceilalti prelati din Sf. Sinod
si acelas Sinod, si D-v., si ambele Corpuri Legiuitoare
i-a recunoscut dreptatea, se euvine ca P. S. S. PArintelui Gherasim Safirin s' i se de ceeace i s'a rpit pe nedrept.
Aceasta o cere dreptatea si interesele superioare ale Bisericei, ale Neamului Romnesc! 0 cere mndria si demnitatea
noastr national! 0 cere ordinea si siguranta Statului la baza
cAruia sA fie Religia!

Un prelat mare, ca cel dela Roman, nu trebue s triasc

nici din mila publicA, nici din mila guvernului!
loan N. Polychroniade
Presedintele ultimulm meeting de protestare dela

Dacia' in contra sentintm sinodale.

(DeVeptarea", Anul XXX, No. 8/1911).

LVIIL
Chestiunea Sinodal 4i neatarnarea Bisericii.
D-1 Take lonescu rspunde din nou D-lui C. C. Anion.
D. ministru C. Arion in al doilea interview ce a binevoit sg ne acorde,
a adus in sustinerea tezei d-sale argumente noui si a fkut citatiuni diferite
din istorie pentru a combate teza d-lui Take Ionescu.
Duelul acests devenind din -ce in ce mai interesant, opinia publica ur-

www.digibuc.ro

443
marindu-I cu un deosebit interes, Tream dus din nou la d. Take Ionescu $i
I-am intrebat daca, In fata nouilor argumente si citatiuni ale d-lui ministru
,
al cultelor, mai are ceva tle obiectat.
Seful partiduui conservator-democrat, dupa cum se poate vedea, a
avut muIte de obiectat.
Pentruca chestiunea principar in discutiune este legalitatea sau ilegalitatea sentintei sinodale, asupra ei am insistat dela inceput.

D. Arion In interviewul sdu

am spus d-lui Take Ionescu
pretinde ca nu aveti dreptate and sustineti ca sentinta
Sinodului nu este legala.
Mentin declaratia mea si argumentele aduse de d. Arion,
att canonice cat si istorice, sunt cu desavarsire gresite.
In privinta canonica d. Arion nu mai insista asupra canonului I al celui de al treilea Sinod icumenic, si bine face, caci In
acel canon e vorba de erezie si ereticul nu poate sa fie cleat caterisit. De altfel canonul al II-lea al aceluias Sinod explica si mai
bine, cad vorbind de aceiasi episcopi care se uniser cu apostasia lui loan al Antiohiei spune categoric: Sa fie strein de preotie
si lepdat din treapta episcopiei". Ceeace de sigur Insemneaza
scoaterea din biserica. De altfel cu un jurist care n'ar Intelege
ca unui eretic nu i se poate pastr treapta arhieriei, as fi un perde
vara dac as st de vorba.
Ce ziceti Ins despre canonul 20 al Sinodului al VI-lea
invocat de d. ministru Arion?
Si ad. d. Arion a fost indus in eroare de catre teologii pe
cari i-a consultat 5i cari
fie zis spre usurarea d-lui Arion
au avut calea blesnit prin faptul cd ministrul cultelor nu este
de mult In contact cu dreptul canonic.

Iata ce zice canonnl 20 al Sinodului al VI-lea: Nu este

permis vre-unui-episcop sa Invete In aratare 5i In public, In Eparhie strind, Idea voia Episcopului locului. Cel care nu se conf ormeail, sa Inceteze despre Episcopie, sa lucreze Insa cele ale

Presviterului. Vedeti dar ca chiar In acest caz, Episcopul rmane preot, iar nu arhiereir.
Insa 5i acest lucru Isi are o explicatie.
Dup canonul 29 al Sinodului al 4-lea icumenic este oprit
de a aduce pe un Episcop In treapta preotiei, caci aceasta ar fi
ierosilie (furare de cele sfintite); daca nu poate lucr ale arhieriei, nu poate nici ale preotiei; daca fail de vinovtie Episcopul

a fost scos din dregatorie, sa se intoarc iarsi la vrednicia episcopald.

www.digibuc.ro

444

Este dar In aparentai o antinomie Intre canonul 20 al Sinodului al 6-lea $i canonul 29 al Sinodului al 4-lea, desi nici Intr'un

caz nu e vorba de un Episc4 care ar putea fi osandit sa piard

episcopia si sa ramana arhiereu.
In Pidalion, comentarul autorizat de toata biserica In privinta intelesului canoanelor, se gse$te explicarea lucrurilor si
anume la talmacirea de sub canonul 35 Apostolic: Daca un Episcop ca acela ramane In eparlzie strdinei, poate lucra acolo cele
ale preotiei, dacd ii da voe Episcopul locului, caci nu pot fi doui
episcopi intr'o eparhie, dar preoti mai multi pot sa fie; daca nu-i

da voe, atunci ramane ca un mirean pe tot timpul cat se Ala In

acel loc strain.
WA dar intelesul canonului 20 al Sinodului al 6-lea. El spune un singur lucru: ea Episcopul In alta eparhie deck a lui nu
poate sa lucreze cele ale Episcopiei farai voia episcopului local.
Repet ceeace v'am spus: Desfid s se poat cita un singur
canon care sa autorize absurditatea de a pedepsI pe un Episcop
luandu-i scaunul dar pastrandu-i darul arhieriei. Pacalituri de
rau gust de felul acesta a fost dat guvernului actual sa. nascoceased.

D. Arion Insa v'a citat cazuri din istorie In care s'ar fi

petrecut asa; ce aveti de spus?
.
Despre cazul recent dela 1911 din Rusia nu pot spune nipile pana nu voi lu informatii. In curand le voiu avea. De acum
banuesc Insa ca' este la mijloc o gresal. Bnuesc aceasta pentru
CA, cazurile din istoria noastra bisericeasca, aduse de d. Arion,
sunt toate inexacte.
Cazul Mitropolitului Nifon din secolul al XV-lea este foarte
ran citat. Acest Mitropolit nu a fost depus din scaun de nici un
Sinod. Nifon ceruse lui Radu-Voda sa desparta pe sord-sa Caplea de boerul Bogdan, care frd cuvant Isi prsise pe sotia sa
legitim. Vodd nu l-a ascultat si atunci Nifon a plecat la muntele
Athos unde a murit In anul 1508. Nifon n'a fost nici judecat, nici
condamnat de nici un Sinod.
Mitropolitul Teodosie din secolul al XVII-lea a fost caterisit
sub Grizore Ghisa fiindcd fusese ales de vrajmasii lui, de Cantacuzinisti. Teodosie a fost caterisit de un Sinod compus din arhierei greci $i surghiunit la Tismana. Cand a venit pe tron Serban
Cantacuzino, Teodosie a fost chemat dinaintea unui alt Sinod
arhieresc care a hotrlt sa-i redea scaunul si a stat In scaun pand

www.digibuc.ro

445

la moarte. Nici acest exemplu deci, Ware nimic a face cu teza

guvernului.

Cazul lui Sofronie Miclescu este si mai convingtor. Pe

Sofronie Miclescu l-a scos din scaun guvernul si l-a surghiunit
la mndstirea Slatin, fiindcd fcuse un protest contra guvernului In privinta chipului cum guvernul trat mnAstirile. S'a adunat si un Sinod arhieresc ca sd-I judece, dar Sofronie si-a dat
demisia si judecatd n'a mai lost.
D. Arion ne mai spune c la 1846 trAi la Constantinopol
un oare-care Ambrosie, fost mitropolit la Serajevo si scos din
scaun dar necaterisit. D. Arion nu ne spune Ins dac6 el a fost
scos din scaun de autoritatea politic6 sau Orin vre-o demisie sugerat. SA' afirme, dac poate, c acest Ambrosie a fost judecat
de un Sinod oare-care si condamnat s piarda scaunul frd a
pierde arhieria. Acest lucru nu 1-a afirmat si sunt convins c nu-I
poate afirm.
Ati afirmat, d-le Ionescu; In interviewul ce mi l'ati dat

ca prim rAspuns d-lui ministru, ca stiti ea' Sinodul pronuntase

Inti o altd sentint prin care Mitropolitul era condamnat cu 8
voturi din 13. Or, d. Arion spune Ca' nu Intelege cum puteti sti ash
ceva cand desbaterile Sinodului sunt In mod strict secrete. Aveti

ceva de rdspuns la aceasta?

Afirm cd este ash cum ti-am spus, afirm chiar ca am
citit sentinta. Nu datoresc nimdnui lAniuriri despre chipul cum
aflu ceeace este de datoria mea de om politic s stiu.
D. Arion spune c Sinodul fiind singurul competent sa judece, chiar dac el a cdlcat legea, trebue sd ne Inchinm fata de hotarlrea lui, cum ne Inchindm unei decizii a Curtei de Casatie.
As ar fi dacd Statul ar fi obligat s execute sentintele
Sinodului, chiar cnd cuprinsul lor ar constitui un abuz de putere vdit si nediscutabil. Ash ar fi mai ales dacA Statul In aceast imprejurare s'ar fi tinut de o parte si nu ar fi facut asupra Sinodului nici un fel de presiune.
Stiu Insd cd n'a fost ash si ca guvernul a supus la cea mai
strasnic presiune pe membrii Sinodului si le-a dictat sentinta.
Destdinuirea fdcut de Episcopul Dunarei de jos si care
constitue un dureros incident, In aceast dureroas chestiune nu
las nici o Indoiald In aceastd privint. Iar plata celor treizeci
de arginti In form de vestminte bisericesti este si ea o jalnica
imprejurare, imprejurul acestei nesocotite si ilegale sentinte.
www.digibuc.ro

446

Dar d. Arion se Intreabd cum de vreti d-v. s hisati biserica In mai multd libertate, ceeace ar InsemnA mai mare putere
pentru Sinod, desi In acelas.timp criticati ash de amar sentinta
Sinodului?
D. Arion, regret s'o spun, nu intelege, sau pretinde
c nu intelege chestia. Noi am vdzut cu aceast ocaziune ce este
Sinodul devenit simplu birou al ministerului cultelor. De sigur c
mai ru decat ash este imposibil. De aceea cand m'am convins c
prea marea influentd a Statului In Bisericd a adus rezultate ash
de deplorabile, trebue sd cdutdm mantuirea aiurea. Cum eu cred
In progres si In libertate, nu vdd mantuirea decat intr'o mai
mare libertate, nu numai de formd, dar si de fond, acordatd Bisericei. Cu o Bisericd mai putin stransd de gat de cdtre guvern nu
am fi avut nici sentinta de condamnare a lui Ghenadie si prin urmare nici inexorabila necesitate a unei sentinte de achitare, sentinte care de sigur au zdruncinat adanc prestigiul Sinodului.
Cu un Sinod mai liber n'am fi avut nici acum hotdrIrea lipsitd si de sinceritate si de logicd si de legalitate si chiar de decentd pe care a pronuntat-o Sinodul acum. Si aici n'am s fac
numai ipoteze cand stiu care ell hotdrIrea Sinodului, dacd ar fi
fost ldsat liber. Faptul chiar cd. Sinodul la Inceput a cerut demisiile Mitropolitului si Episcopului de Roman dovedeste c sentimentele Sinodului au fost fabricate de guvern In cursul procesului. Crede-md, dacd foarte curand nu se schimbd intreg spiritul
raporturilor Statului cu Biserica noastrd, mergem la un dezastru.
Ati vdzut, d-le Ionescu, c d. Arion se teme c va astepth prea mult pand s veniti la guvern ca s y cunoascd planul revizuirei legislatiei bisericesti. Credeti Inteadevdr s ldsati
pe d. ministru In atat de lungd asteptare?
Vezi, aici ar trebui s m tronsform In profet, ceeace
este apanagiul d-lui Carp. Am Insd adancd convingere ch. d.
Arion nu va avea s astepte multd vreme pand cand s vadd politica religioasd a guvernului conservator-democrat. Cred chiar
c asteptarea va fi mult mai .scurtd decat ar conven1 guvernului. Cu aceastd declaratiune s'a incheiat convorbirea.
(s.) Bucur.
(Universur, Anul XXIX, No. 355 dela 29 Decembre 1911).
*

In brosura de fata s'au adunat, pe cat au fast posibil, toate elementele

trebuincioase pentru a se pate: vedea. c tidesnire adevrul lucruritor In cesMmea bisericeascit.

29 Decembre 1911.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Papitul

Pagina

Prefat
1. Combaterea proieotului de modificarea legei sinodale in 1909
Atitudinea din Sinod, in Maiu 1909
V. Actul din 12 Octobre 1909 ; intreruperea
rilor canonice on 3 membri ai Sinodului . . . .
VIVIII. Atitudinea P. S. Arhiereu Calistrat ; consecinte .
IX. Rspunsul dela 14 Decembre 1909 .
X. Aprarea din Senat
XI. Motivele neveuirei in Sinod, in Decemrbe 1909
XII. Riispuns la avertismentul Sf-lui Sinod ; cuvntri
XIII. Sedinta dela 13 Ianuarie 1910 ; impicarea.. . .
XIV. Ministrul Cultelor i Mitropolitul Primat se opun la

5-42

42-43

43-60
60-62
62-75

75-110
111

112-114
114-119

modificarea legei sinodale.

119-121
XV. Cererea unui dosar in Senat
121-123
XVIXVII. S. se fault lumin asupra acuzatiuuilor de imoralitate ; acuzarea de erezie . . . .
123-130
XVIII. Motivele nevenirei in Sinod. in Maiu 1910... . .
131
XIX. Dezaprobarea atitudinei i purtitrei ; rspuns.. .
132-134
XX. Enciclica din 24 Mai 1910 ; rIspunsul la ea. . .
134-143
XXI. Societatea Ortodoxil National a femeilor romine " 143-146
XXIIXXIII. Venirea in Bucuresti pentru judecat
146-149
XXIV. Neparticiparea, in Aprilie 1911, la intruniri prezidate
de I. 14: S. Atanasie Mironescu.
149-151
XXV. Mitropolitul Primat acuzat. Cousimtirea la modificarea legel sinodale
151-154
XXVI. Petitiunea &are M. S. Regele.
155-157
XXVII. Epistola confidential ctre D-1 Ministru C. C. Anon. 167-159
XXVIII. Neveuirea la Sinod pin nu se va face judecat
159-162
XXIX. Nou cerere de a se face judecat. Din acuzator,
acuzat. Interview cu D-1 Take Ionescu. . . . . 162-166

XXX. Propuneri de impticare. Constituirea Sinodului. Prio-

ritatea proceselor, sau conexarea. . . .

. . .
166-174
XXXI. JudecItori i acuzatori. Persoane strine sg, nu asiste la proces. Petitiunea D-lui Chiricescu. Se
cere demisiunea. Atitudinea dintre judecitori

Mitropolitul Primat.. D-1 Chiricescu dat in judecat. 174-181

XXXII. Ritspuns la cererea de demitere. Rezolvarea incidentelor.

www.digibuc.ro

184-188

Capita
XXXIII. Nici un judeeittor recuzat. Recuzarea a doi acuzatori. Marturi. Un dosar. Cestiunea primei acuza-

Pagina

tiuni
188-194
XXXIV. Ascultarea marturilor. Petitiunea D-lui C. Cernrtianu. 194-197
XXXV. In jurul chestiunei marturilor, etc. Presa i documentele
197-204
XXXVI. Canonicitatea judecatei.
204
XXXVIL Prihana. Nationalitatea. Unealta catolicilor. . .
204-231
XXXVIII. Depunerea unui act: discutie. Nebunia religioasa.
Citirea unisona. Muzica instrumental& la inmor231-245
miintari. Nunti in post. Nesupunere.
XXXIX. Imoralitatea i sacrilegiul. Plagiatul. Prtinire. Un
245-257
nou document.
XL. 0 declaratie i o marturisire. Erezia i schisma.
Traficarea cu credinta. lnterviewuri in chestia bisericeasc; confirmare i lauda. . .
258-277
XLI. Oprirea de a se citl uu document. Schisma. Ritzvrittirea. Alto invinovrititi. Incheere. Corespondent&

intro P. P.

S.

S. Gherasim Time et Gerasimu

Safirinu. Sinodul, Ministrul i scrisoarea Olimpiei

Vasilescu
277-292

XLII. Documente noui; in jurul aparitrei Prlmatului, etc. 292-302

XLIII. Depunere de documente ; cerere de martuti. Prima302-305
tul nu reueeete srt se apere.
XLIV. In jurul unor declaratiuni. Atitudinea Primatului.
Filantropia". Un nou document. Primatul se acuzit singur. Acuzatiuni reciproce intro Primat
304-315
Episcopul Dunarei de jos. Vorbiri.
XLV. Din nou se cer demisiunile. P. S. Epissop al Romanului ii depune apararea in scris, aruncnd
privire general& asupra aprarei Primatului. Cere

ea intro judecatori sit nu fie cel putin doi din

315-319
cei trei acuzatori. Minerva."
XLVI. Ritspunsul al doilea la cerera de demisiune. Procesul D-lui Profesor Dr. C. Chiricescu., Sentinte. . 319-387
XLVII. Protest (vezi cap. L) i cerere de restituire de acte. 887-388
XLVII1. Interview cu 1)-1 N. Fleva. Articole de D-1 N. Iorga. 388-391
XLIX. ,De vorbrt cu Episcopul do Homan'. Episcopul de
Roman va protest& din nou". Sentinta sinodala
392-400
trebue revizuitil"
400-415
L. Al doilea protest. Modifiearea legei sinodale. . .
1 I. Interview cu Principele Leon L. Ghica-Dumbritveni. 415-417
LII. R5spuns D-lui N. Iorga. ....... . . . . 418-430

LIII. Cu 61 au fost cumprati judecatorii Episcopului

430-431
de Roman'
LIV. Gravele declaratiuni ale Episcopului Nifon al Du432-433
narei de jos"
484-438
LV. Dou& interviewuri cu D-1 Take Ionescu
438-439
LVI. Destinuirile Episcopului Mfon"
LVII. 0 motiune. Scrisoare deschisa D-lui Ministru C. Q.
439-442
Anion.
LVIII. Chestiunea sinodala i neatirnarea Bisericei". Con443-446
cluziune.

MM.Nona Tipografie Profesionara, Dim. C. lonescu, str. Campineanu, 9.

www.digibuc.ro

GRESELI DE TIPAR
In scrierea de fata

Documente... Aprare..."

s'au stre-

curet mai multe greeli de tipar, dup ce paginile culese cu masina

Linotyp fusese cercetate si incredintate Tipografiei, cu aprobarea in
scris : bun de imprimat, i astfel aceast carte a aprut cu lipsuri

Din aceast cauza Tipografia a imprimat din nou si a intocuit urmtoarele pagini 168, 240, 244, 251, 252, 281, 335 si 380,
avnd ate o stelut imprimat in stnga numrului prin care 'se
aratii fiecare din aceste pagini.
Mai jos se noteaz cele mai insemnate din greselile de tipar
Ce au mai rmas. Onor. Cititor este rugat a le indrept precum
urmeaz :
PanIna

In lac de

Rndt

12 de sus
47 30 de sus
63
8 de jos
68 12 de sus
86 29 de sus
183
2 de jos
217 10 de jos
279
7 de sus
290 11 de sus
324 12 de sus
340 15 (le jos
350 10 de sus
382 13 de jos
385 22 de jos
390 5 si 6 de sus
398 14 de sus
5 de sus
446
27

Si sa cltaasci

firae

firea

etgi

este

Mnilgtiroaea
acesteiasi
sfinte
au

Mnstioara
acesteasi-

sfintite

taberile

ai
tab enlor

vitiovAtiei

vinovatei

ftiu

girn

fi
era uevoe
crui
admite
1-ar

eri de nevoe

arei
admite totus!
1-ar

Consituadia

Constitutia

intmpla

1ntkmpin

1ntelege

Ine1eg
t

Exemplarele care nu vor fi avnd inlocuite mai sus artatele

pagini tiprite din nou i nu vor fi insotita de aceast tabeld de
yrefeli de tipar, s se considere ca neexistente.
t GERASIMU
21 lanuarie 1912. Bucuresti.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro