3.1 ploaia acida 3.2 incalzirea globala 3.3 efctul de sera
3.1
Ploia acida
Precipitatiile (ploaia si zapada) cu un caracter pronuntat de acid ,
cu pH-ul mai mic de 5,5.Ploile acide se formeaza astfel-In anumite procese industriale cum sunt rafinarea petrolului, arderea combustibililor (carbune,gaz,petrol), siderurgia-arderea pulberilor sau producerea ingrasamintelor chimice se emit in atmosfera oxizi de sulf ,de carbon si de azot precum si reziduuri cu un continut ridicat de alte elemente chimice. Combinarea acestor oxizi cu vaporii de apa duce la formarea moleculelor de acid sulfuric, acid carbonic si acid azotic iar ploaia rezultata va avea un caracter puternic acid. Se numeste PLOAIA ACIDA.Termenul de ploaie acida a fost introdus de englezul Robert Angus Smith in sec 19 vazand cum sunt degradate parcurile si cum e atacata si corodata structura constructiilor Londrei datorita poluarii excesive. Energia utilizata in industrie precum si incalzirea casnica se obtineau prin arderea carbunilor. In secolul 19 in Anglia se faceau studii de climatologie chimica.Termenii au revenit in actualitate odata cu degradarea masiva ,datorata ploilor acide , a padurilor in anii 70 in Germania Federala (atacul asupra padurilor).Poluarea aerului genereaza poluarea precipitatiilor. Ploile acide sunt fenomene locale ce au loc in special in zonele puternic industrializate.
Cauzele si factorii care duc la producerea acestui
fenomen:
Naturale: vulcanii, incendiile- Eruptia vulcanului Krakatoa in
1883 in Sumatra a creat un nor imens acid iar ploile acide si noroioase au cazut la peste 100km de locul erupiei. A fost considerata cea mai mare catastrofa din istoria civilizatiei.Probabil pana la dezastrul tsunami in Oceanul Indian din 26 dec.2004 Artificiale-efect al revolutiei industriale Dezvoltarea industriala a solicitat consumuri din ce in ce mai mari energetice si a impus marirea numarului si a puterii termocentralelor consumatoare de combustibili fosili (petrol,carbune,gaz) Industria metalurgica-siderurgia si industria chimicaTransporturile motoarele cu ardere interna
Marile centre urbane si industriale-consumuri sporite de
combustibili fosili
Solutiile tehnice a unor produse care nu au tinut cont de
efectele asupra mediului
3.2 Incalzirea globala
nclzirea global este fenomenul de cretere continu a
temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele dou secole, dar mai ales n ultimele decenii. Fenomene de nclzire global au existat dintotdeauna n istoria Pmntului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternnd cu mici glaciaiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar. Temperatura medie a aerului n apropierea suprafeei Pmntului a crescut n ultimul secol cu 0,74 0,18 C.[2] Dac fenomenul de nclzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii de tiin i de factorii de decizie, exist diverse explicaii
asupra cauzelor procesului. Opinia dominant este c nclzirea se
datoreaz activitii umane, n special prin eliberarea de dioxid de carbon n atmosfer prin arderea de combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei (englez Intergovernmental Panel on Climate Change) afirm c cea mai mare parte a creterii temperaturii medii n a doua jumtatea a secolului al XX-lea se datoreaz probabil creterii concentraiei gazelor cu efect de ser, de provenien antropic Ei consider c fenomenele naturale ca variaiile solare i vulcanismul au avut un mic efect de nclzire pn n anii 1950, dar dup efectul a fost de uoar rcire.Teoria nclzirii globale antropice este contestat de unii oameni de tiin i politicieni, cum ar fi Claude Allgre sau Vclav Klaus. Exist teoreticieni ai conspiraiei care cred c totul este doar un pretext al elitelor mondiale de a cere taxe mpotriva polurii. nclzirea global are efecte profunde n cela mai diferite domenii. Ea determin sau va determina ridicarea nivelului mrii, extreme climatice, topirea ghearilor, extincia a numeroase specii i schimbri privind sntatea oamenilor. mpotriva efectelor nclzirii globale se duce o lupt susinut, al crei aspect central este ratificarea de ctre guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanilor care influeneaz viteza nclzirii.