Universitatea Valahia, Targoviste

Facultatea deStiinte politice ,Litere i Comunicare

Specializarea:Roman Englez
An universitar :2014-2015

Lucrare de seminar la Literatur roman.

Epoc veche si premodern.
Grigore Ureche :Letopiseul arii Moldovei

Coordonator
Lect.A.Negrea

Student:Diana Costina Manole

Anul:I,Grupa I

CUPRINS:
1.Biografie
2.Letopiseul rii Moldovei
3.Concluzii
4.Bibliografie

1. Grigore Ureche 1590?-1647

Grigore Ureche a fost primul cronicar moldovean de seam a crui oper s-a pstrat.
Grigore Ureche sau Gligoraco Ureache cum apare adesea n documente departe de a
fi reconstituit in trsturile ei caracteristice,are adesea pentru noi multe puncte obscure:nu
stim data exact cnd acesta s-a nscut.l gasim pomenit,pentru prima oar,alturi de fratele
su Vasile ,intr-o inscripie de pe o biseric,din1597,fr s se precizeze vrsta pe care o
avea .Din alte conjuncturi ,pare s se fi nscut n anul 1590.Dup un timp l gsim menionat
in anumite documente polone din 1616,cnd purta,n Lwow,numele tatlui su . 1

Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deinnd funcii politice importante
la sfritul secolului al XVI-lea, n repetate rnduri purttor de solii la Poarta Otoman,
mare vornic al rii de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movil.
1

N.Cartojan, Istoria Literaturii Romne Vechi ,Ed. Minerva ,Bucureti 1980.

Grigore Ureche i-a terminat studiile la Lemberg, la coala Friei Ortodoxe, unde a
studiat istoria, geografia, limbile clasice latina i greaca, retorica i poetica. Rentors n
ar, a participat la viaa politic mai nti ca logoft, apoi sptar.
n vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiai ai acestuia, mare
sptar, iar din anul 1642 a ajuns mare vornic al ri de Jos.
Acesta a murit n anul 1647 n satul Goeti din inutul Crligturii i a fost nmormntat
ntr-o cript de la mnstirea Bistria din Moldova.
2

2.Letopiseul rii Moldovei

Cronica lui Grigore Ureche .
1359-1594

Cronica lui Grigore Ureche deschide pentru literatura noastra veche ,alctuit din texte
religioase ,din legende apocrifte 3,din romane populare i conografie ,o er nou;dar
acest nceput al unui gen nou literar,singurul n care s-a afirmat originalitatea neamului
nostru n veacurile trecute ,constituie nc astzi o problem complicat.
Cronica lui Grigore Ureche in forma ei primitiv,aa cum a ncercat Koglniceanu s
ne-o dea in colecia sa de Letopisee ,nu exist.Nu numai c s-a pierdut originalul
cronicii,dar nu avem nici mcar o copie direct dup ea.Toate manuscrisele care au
ajuns pn la noi nfaieaz textul lui Grigore Ureche ntreesut cu interpolrile
adugate ulterior de Eustratie Logftul ,de Simion Daclul i de Misail Clugrul.Dup
prerea rposatului Giurescu ,adaosurile lui Simion Dasclul sunt foarte numeroase n
letopise ,ntruct nu s-a putut delimita fondul primitiv al cronicarului boier de ceea ce
este suprapus de Simion Dasclul i de ceilali.
ncercarea fcut de ctre Koglniceanu n 1852 ,n Letopiseul Moldovei ,de a publica
aparte ceea ce credea el c a fost la nceput cronica lui Ureche de ceea ce presupune c a
interpolat ulterior Simion Dasclul,cuprinde o mare doz de arbitrar:elemente care
aparin n chip evident lui Gr.Ureche au fost trecute pe seama lui Simion Dasclul i pari
din adaosele interpolatorului au fost atribuite cronicarului.4
Letopiseul tarii Moldovei descrie evenimentele istorice importante pentrecute n
Moldova de la desclecat pn n timpul domniei a doua a lui Aron Vod(1359-1595).
2

www.wikipedia.com
S.n(<fr.apocryphe,lat.apocryphus)1.(despre scrieri,documente)care este atribut altui autor decat celui
adevarat;neautentic.2.s.n scriere religioasa nerecunoscuta de canoane.Vineteler Onufrie;2014;Dictionar
explicativ scolar,Bucuresti Ed.Lucman
4
Ibidem Istoria Literaturii Romne vechipag.270
3

Reprezentant al marii boierimi,autorul interpreteaz faptele prin prisma concepiei

politice i sociale a clasei din care fcea parte.Cronica sa acord atenie ndeosebi vieii
domnilor si a boierimii,neglijnd viaa rnimii exploatate.Cand este vorba nsa de
dominaia otomana ,Gr.Ureche se dovedete un patriot sincer si ia atitudine mpotriva
exploatrii otomane.
Cultura umanist a cronicarului,nsusit la scoala din Lvov,se reflect nu numai
dragostea lui de patrie ,ci i interesul pentru a explica originea .romana a poporului roman
i originea latin a limbii romne ,n interesul pentru a sublinia ideea unitii poporului
romn si a relata adevarul istoric,ntemeindu-se pe o documentaie larg i
varaiat(izvoare interne si izvoare externe),receptat cu discernamnt critic,i in
concepia sa cu privire la funcia educativ a istoriografiei.
Letopiseul lui Gr.Ureche este un izvor deosebit de preios nu numai pentru istoria
Moldovei i a celorlalte inuturi romnesti,ci i pentru istoria relaiilor cu rile vecine.
Cronica s-a transmis posteritii n copii manuscrise .Versiunea original,care a circulat
ntr-un mediu foarte restrns,a suferit profunde remanieri din partea lui Siminon
Dascalaul.Interpolrile lui Simion Dascalul se ntemeiaz pe izvoare false ,care n mod
vdit mistific adevrul istoric .
Unii dintre copiiti din sec al XII- lea si din secolul urmtor (Misail Calugarul ,Axinte
Uricariul)au adugat ,la rndul lor ,unele pasaje .Majoritatea interpolrilor au fost
identificate;unele au fost semnalate de Miron Costin .
n present se pastreaza 22 de copii manuscrise5 care contin ,integral sau parial ,cronica
lui Gr.Ureche .Dintre acestea,11 sunt copii fcute de munteni,celelalte 11 copii sunt
realizate n Moldova ,relalizate de moldoveni.
Cele mai vechi manuscise dateaz din 1670,uramate de un altul ,de la sfritu secolului
al XVII-lea ,iar cel mai nou-din1830.Aproape toate celelalte sunt copii.din secolul
al XVIII-lea.
Excluznd vesiunea original a lui Gr.Ureche i pornind de la versiunea interpolar a lui
Simion Danscalul ,stema copiilor manuscrise ale cronicii lui Gr.Ureche presupune ,n
mod obligatoriu existena a cel putin 20 de manuscrise ,marea majoritatee datnd din
jumtatea a doua a sec.XVII i nceputul sec .al XVIII-lea .
Deci,cronica lui Ureche a circulat n cel putin 42 de copii manuscrise n perioada
cuprins ntre moartea autorului i data primei publicari a textului(de ctre
M.Kogalniceanu,1852)
Din acest total reletiv,20 de manuscrise au transmis partea de la ceput a cronicii lui
Gr.Ureche.
n forma preluat de Nic.Costin ,i anume 9 manuscrise (6 pstrate plus trei pierdute )parte de pn la anul 1439,iar 11 manuscrise (7pastrate plus 4pierdute )-parte pn in
anul 1561)
La cele 42 de copii manuscrise care reproduce n ntregime sau numai parial cronica
lui Ureche,trebuie adugate i cele 56 de copii manuscrise ale compilaiei lui Nicolae
Costin ,Letopisetul Tarii Moldovei de la zidirea lumii pana la 1601,care preiau perioada
1359-1594,redau ntreg textul cronicii lui Ureche ntr-o forma mai mult sau mai puin

(La cele 20 de manuscrise ,revelate in Repert.mess.p51-55,trebuie adaugate inca 2 manuscrise,aflate n

posesia prof. Gh.Cardas-Bucureti

prelucrat .n aceast privin N.Costin a folosit,pentru copilaia sa ,o versiune care,pe

lng interpolrile lui Simion Dascalul ,le cuprinde i pe cele a lui Misail Clugrul.6
-Copiiti au intodus unele particulariti ale graiului lor n textul copiat .
Cea mai fidel versiune a cronicii face parte din primul grup de manuscrise ,fapt care
explic prezena a numeroase munteniseme din textul cronicii.Muntenisme din grupul de
manuscrise care intereseaz n primul rnd pentru stuctura fonetic.
. Problema privitoare la paterinitatea cronicii si stabilirea textului lui Ureche nu a fost
rezolvat nca ntr-un mod satisfctor .Ediiile curente nu se ntemeiaz pe o riguroas
critic a textelor(manuscrise) i contin multe erori de leciune.
Fonetica.. vocalele:e(trecut uneori la i sau la )nesincopat : s se
ndirepteze,dereptate,diresele etc.
Numele romn i adejectivul romnesc,cu fonetismul analogic o,n locul fonetismului
mai vechi u(rumn,rumnesc,forme din limba vorbit),prin apropierea de
lat.romanus:romni ,romnete ,romneasc)
Diftongii.De relevat prezenta difongilor ea si i:seara ,pine ,fonetisme caracteristice
graiului din ara Romneasc .Apariia unor astefel de forme diftongate n Moldova e
semnalat i n scrierile lui Varlaam,Dosolftei si Miron Costin.Prezena acestor forme
dovedete ,influena limbii literare in ara Romneasc asupra celei din Moldova ,prin
cari bisericesti.
Diftongul ia apare conservat n iepe (pl.de la iapa),iazer.
Trecrea lui p la k apare in chizmia compune ,a scrie,a alactui:i pentru aceia unii de
la altii chizmind si insemnanad si pe scurt scriind ;si dei toate le-am chizmit si le-am
tocmit.
Termenul nu trebuie confundat cu pizmui(care apare si sub forma lui pizmi:pizmidn;:n
alte manuscrise :pizmuind) care are alt sens .El trebuie explicat prin rus.,ucr.
pismoscrisoare.
Morfologie :Substanativul
Acuzatvul numelor proprii sau comune sau al pronumelor se constuie in mod normal cu
pre;este constuncie obinuit n tot cursul natraiunii;au poftit craiul pre Alexandru
Voda,au primit si pre frate-sau,pre Stefan voda,sa omoare pe frate-sau.
Cateodata pre lipseste:mai apoi si solii sai de iznoav i-au trimis lui Stefan Voda
,vazand ca fiica sa....sa o ia ).
Particula i se adauga i la alte forme pronominale decat cele la care apar astazi si chiar
unele adverbe:carei ,aciai,cumui,undei ,cinei,aciai
Sintaxa -Acordul atributului cu substantivul.Atributul adjectival st n acelai caz cu
substantivul pe care-l deterimn:era fecior lui Stefan voda celui bun
Inversiunea pronumelui :pentru ca mai de demult au fost chemnd asa mosilor sai;i au
luat cartea i au dus in arigrad si o au tins la mna mparatului.
Reluarea pleonastica a formei neaccentuate a aacuzativului pronumelui personal,n
poziie enclitic la constucia verbal:i-au prinsu-i.
Vocabular
Elemente latine.
6

1970,Istoria Literaturii romne I(ediia a II-a revzut),Folclorul,Literatura romn n perioada

feudal(1440-1780);Bucureti-Ed.Academiei republicii socialiste romne.pag80-86

Prin elementele latine ale limbii vorbite sunt de relevant:op e necesar ,trebuie:deci
cumu-i voia domnului op sa le caute ,cum se tmpla,din pom bun roada buna op sa ias;
Elemente slave:
Cele mai multe dintre elementele slave ale cronicii provin din slavona i au un character
savant;cele mprumutate din limba polon,ucrainean sau rus ,sunt mai puine ca numar
i sunt caracteristice pentru limba vorbit.Iat cateva exemple:
1.elemente savante :concenieexterminare,pieire:si scoatea toate semnele ,cate se
facuse rele ,ca au fost lor de aratare,ca sa fie concenia lor .
2.elemente din limba vorbit:
-comornic postelnic,postelnicel.(ucr., pol. komornik sevitor) ce pn a merge
comornicul criesc cu crile,;fal,mndrie:pre cela ce mergea cu atta fal.etc.
7

Izvoare istorice i externe care au dus la influenarea cronicii:

Grigore Ureche a fost nevoit s regurg i la surse externe.Chestiunea izvoarelor
consultate de el este,n bun msur ,elucidat.Impresioneaz ,n lista refcut de
cercettori,varietatea lucrrilor utilizate i sigurana seleciei.S-a sprijinit n primul rnd
pe surse interne ,acel Letopise moldovenesc(evocat n multe rnduri) i care cuprindea
nsumarea faptelor dintre anii1352-1587(pna la ultima domnie a lui Petru
chiopul),categorie n care se ncadreaz vechile cronici slavo-romne ,alte izvoare i
bineneles tirile pstrate de la tatl su si cele conservate n mod tradiional.Parcemonia
cu care predecesorii notaser desfurarea evenimentelor l nemulumete pe Ureche i se
refect n compunerea propiei cronici .
Sub numele generic de Letopiseul leesc sunt adunate mai multe lucrri de prim mrime
ale vechii istoriografii polone.Izvorul de cpti a fost Cronica Poloniei (Kronika
Polska).
Ca s culeag informaii despre rile i popoarele din jur,cronicarul romn a consultat
acele alctuiri de tip enciclopedic ,un fel de compedii de geogrfie i istorie
universalnumite cosmografii,foarte preuite la acel moment.O astefel de cosmografie
,la care Ureche trimite sub titlul de Letopiseul latinesc ,poate s fi fost i Atlas sive
cosmographicae meditationes a olandezului Gerard Marcador.Aici a gsit,se pare,Ureche
explicarea denumirii Flachia,dat Daciei ,dup numele generalului Flaccus.
8

7
8

Istoria Limbii romne literare ;1971,Bucreti-Ed.Minerva,pag 243-246

Grigore Ureche ;2007,Letopiseul rii Moldovei;Bucureti Ed.Gramer.

Concluzii:
* Grigore Ureche (1590?-1647)fiul lui Nistor Ureche, boier de vi veche,
studiaz la coala iezuit din Liov: artele liberale(gramatica, retorica, poetica).
* Letopiseul rii Moldovei scris n ultimii ani ai vieii fiind neterminat.
* Letopiseul rii Moldovei nu s-a descoperit originalul,se pstreaz 22 de copii
majoritatea de redacie muntean .
* Acesta a fost scris ntre 1359-1594 avnd drept reper temporarcnd s-au
desclecat ara pncnd au venit Lobod cu oaste czceasc i au gonit pre
Aron vod den scaun i au ars trgul Iaii v leato 7103
*Izvoare externe consultate Kronika Polska 1597
*Izvoare interne :Ltopiseul nostru cestu moldovenescuaparinnd lui Eustratie
Drago1359-1587,mai bogat n informaii dect letopiseul lui tefan cel Mare
,cronicile lui Macarie, Eftimie i Azarie,mrturiile lui Nistor Ureche
i tradiiile.

Bibliografie:
*Cartojan N;1980,Istoria Literaturii Romne vechi;Bucureti.Ed.Minerva

*1871;Istoria Limbii romne literare ,volumui I;Bucureti Ed.Academiei

republicii socialiste romne.
*Grigore Ureche;2007,Letopiseul rii Moldovei;Bucureti-Ed.Gramar
*www.wikipedia.com