ETAPELE CERCETRII STATISTICE

2.1.

Cercetarea statistica

2.2.

Observarea statistica

2.3.

Prelucrarea statistica

2.4.

Analiza si interpretarea rezultatelor

2.5.

Diseminarea informatiilor statistice

2.6.

Cercetari statistice n TLC

DATELE DIN ACEST TABEL VOR SERVI ULTERIOR CA DATE INITIALE

Tabelul nr. 2.1

Date statistice primare privind activitatea economica a societatii comerciale X n
luna septembrie 2013
Nr.

Sexul Studii

Vechimea Cifra de
Cstigul
afaceri salarial net
crt. (M,F) L= liceale n munca
- mii lei - lei S=
- ani superioare

Timp efectiv
lucrat
- ore -

1.

15

100

1000

168

2.

120

1000

170

3.

10

140

1200

166

4.

20

180

1450

170

5.

130

1100

168

6.

17

90

1050

160

7.

12

145

1350

165

8.

110

750

166

9.

130

1100

170

10.

21

180

1550

168

11.

25

200

1700

170

12.

100

900

166

13.

20

110

1100

169

14.

140

1200

170

15.

80

850

170

16.

12

130

1250

164

17.

10

150

1300

168

18.

80

650

168

19.

120

1000

170

20.

90

900

170

Total

S = 22400

S = 3356

S = 206

S = 2525

Sursa: Evidentele primare ale societatii comerciale X.

2.3. Prelucrarea statistica

Prelucrarea statistica este etapa n care, folosind o serie de metode si tehnici de calcul, se
obtin indicatorii statistici.
Indicatorul statistic este expresia cantitativa, generalizatoare, care permite cunoasterea a
ceea ce este esential n forma de manifestare a unui fenomen.
Orice indicator statistic este format din doua elemente:
-

continutul indicatorului (inclusiv metoda si metodologia de calcul);

expresia numerica concretizata n timp si spatiu.

Exemple:

produsul intern brut al RM n anul 2012 a fost de 287186 milioane lei

rata inflatiei n RM n decembrie 2012, comparativ cu decembrie 2011 a fost de 5,6% .

Prelucrarea statistica are doua obiective:

I. prelucrarea primara sau sistematizarea datelor primare (individuale), care se realizeaza cu

ajutorul metodei gruparii statistice si a metodei centralizarii datelor, avnd ca rezultat
obtinerea indicatorilor primari (totalizatori).
II. prelucrarea de baza, care se realizeaza prin calculul indicatorilor derivati (indicatori medii,
ai variatiei si asimetriei, indicatori relativi, indici si ritmuri de crestere, etc.).
Rezultatele obtinute n urma prelucrarii statistice sunt prezentate sub forma de tabele si grafice.
Tabelul statistic este cea mai rationala si adecvata forma de prezentare a datelor statistice. Orice
tabel statistic trebuie sa contina:
A. Elementele ce tin de forma de prezentare, incluse n macheta tabelului:
-

titlul tabelului, care trebuie sa sintetizeze scurt si clar continutul informativ al datelor,
inclusiv locul si timpul la care se refera acestea;

reteaua tabelului, care se formeaza prin ntretaierea liniilor orizontale si verticale ce

formeaza rndurile si coloanele;

sursa informatiilor, care explica provenienta datelor;

nota explicativa, prin care - daca este cazul - se ofera diferite informatii privind modul
de colectare si prelucrare a datelor.

B. Elementele ce tin de continutul tabelului:

-

subiectul tabelului, care constituie colectivitatea la care se refera datele si se regaseste,

de regula, n titlul tabelului;

predicatul tabelului, care se refera la sistemul de indicatori ce caracterizeaza

colectivitatea prezentata.

Reprezentarea grafica prezinta avantajul de a oferi o imagine vizuala concludenta asupra

nivelului, structurii, dinamicii si intensitatii fenomenului studiat.
n construirea unui grafic se apeleaza la puncte, linii, suprafete sau corpuri geometrice, n functie
de specificul si complexitatea fenomenului. Utilizarea calculatorului electronic n domeniul
reprezentarii grafice a revolutionat acest domeniu, cu repercusiuni benefice n procesul
cunoasterii.
Pentru interpretarea corecta a unui grafic, acesta trebuie sa contina:
-

titlul graficului, care indica ce anume se reprezinta n grafic, locul si timpul la care se
refera informatiile;

scara de reprezentare, care - de regula - este o linie divizata prin puncte si este formata
din:

suportul scarii (linie verticala sau orizontala);

punctele numerotate care marcheaza diviziunile suportului scarii.

Spatiul cuprins ntre punctele extreme se numeste lungimea scarii, iar cel cuprins ntre doua
diviziuni reprezinta intervalul grafic.
-

reteaua graficului, care poate fi formata din linii verticale sau orizontale paralele, din
linii ncrucisate sau cercuri concentrice;

semnele conventionale, care apar sub forma "legendei", prin care se ofera explicatii
privind semnificatia diferitelor elemente reprezentate prin grafic;

sursa informatiilor, care explica provenienta datelor.

Cele mai utilizate tipuri de tabele statistice si reprezentari grafice vor fi prezentate detaliat la
fiecare capitol al lucrarii, n functie de specificul acestuia.
Principalele reguli de elaborare a tabelelor statistice si a reprezentarilor grafice:
-

sa faciliteze perceperea rapida si exacta a informatiilor prezentate;

sa fie numerotate, n vederea identificarii si regasirii rapide;

sa se precizeze unitatea (unitatile) de masura n care se exprima datele;

sa fie nsotite, n cazurile n care este necesar, de note explicative clare si concise;

sa indice sursa de date.

Metoda gruparii statistice

Atunci cnd cantitatea datelor primare disponibile depaseste un anumit volum este necesara
operatia de grupare a acestora, fiind imposibila obtinerea unor concluzii sintetice, clare si corecte
dintr-un numar att de mare de informatii.
Gruparea statistica este operatia de descompunere a populatiei statistice n parti, clase, grupe
omogene, n functie de variatia unei caracteristici sau, simultan, a mai multor caracteristici.
n consecinta, grupa omogena n sens statistic este acea clasa de unitati statistice la care se
nregistreaza o variatie minima ntre valorile individuale ale caracteristicii.
Gruparea se poate efectua dupa diferite caracteristici, clasificate astfel:

dupa modul de exprimare:

-

caracteristici numerice (cifra de afaceri, cstigul salarial, vechimea n munca, timpul

efectiv lucrat etc.);

caracteristici nenumerice (sexul, nivelul studiilor, profesia, forma de proprietate,

activitatea economica, judetul unde si are sediul/domiciliul, tipurile de structuri de
cazare turistica, zonele turistice etc.).

dupa continutul caracteristicii:

-

caracteristici de timp (anul nasterii, anul nregistrarii firmei);

caracteristici de spatiu (localitate, judetul, tara);

dupa modul de manifestare:

-

caracteristici atributive (se exprima printr-un atribut numeric sau nenumeric asociat
unitatilor observate).

caracteristici alternative (binare), care pot lua numai doua valori (sexul, mediul de
rezidenta urban si rural, turisti romni si straini etc.);
caracteristici nealternative, care pot lua o multime de valori.

dupa natura variatiei, caracteristicile numerice pot fi:

-

caracteristici cu variatie continua, care pot lua orice valori ntr-un interval dat (cifra de
afaceri, cstigul salarial etc.);

caracteristici discrete, care pot lua numai valorile ntregi din cadrul unui anumit
interval (numarul de copii ai unei familii, nota la examen, durata sejurului etc.).

Pe baza acestor caracteristici se pot realiza doua tipuri de grupari statistice:

A.
Grupari simple, la care separarea unitatilor pe grupe se realizeaza dupa o singura
caracteristica.
B.
Grupari combinate, la care separarea unitatilor se realizeaza dupa cel putin doua
caracteristici, obtinndu-se:

grupe, dupa variatia primei caracteristici;

subgrupe, dupa variatia celei de-a doua caracteristici.

A.

Gruparile simple se pot realiza n functie de tipul caracteristicii, astfel:

-

A1. grupari simple dupa caracteristici nenumerice;

A2. grupari simple dupa caracteristici numerice, care pot fi:

= grupari pe variante;
= grupari pe intervale, care - la rndul lor - pot fi:
* pe intervale de variatie egale;
* pe intervale de variatie neegale.

A1. Grupari simple dupa caracteristici nenumerice

De exemplu, pe baza datelor din Tabelul nr. 2.1 se efectueaza gruparea celor 20 de salariati
n functie de sex (barbati, femei), calculndu-se frecventele absolute de aparitia (numarul
salariatilor din fiecare grupa, notat cu fi), precum si valorile centralizate pentru alte caracteristici
nregistrate.
Tabelul nr. 2.2
Repartitia salariatilor dupa sex
la societatea comerciala X n luna septembrie 2013
Valori centralizate pentru:
Numar salariati
Sexul (frecvente absolute)

Cifra de
afaceri

Fondul de
salarii

mii lei

lei

fi

13

1720

15 000

805

7 400

Total

20

2525

22 400

Sursa: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.1

A2. Grupari simple dupa caracteristici numerice

n functie de tipul caracteristicii de grupare, aceste grupari pot fi:

grupari pe variante, n cazul unei caracteristici cu variatie discreta, n care numarul de

valori al caracteristicii de grupare este bine determinat. n exemplul nostru se poate
realiza gruparea salariatilor dupa timpul efectiv lucrat.

grupari pe intervale, n cazul unei caracteristici cu variatie continua, situatie n care

ntlnim:
Grupare pe intervale de variatie egale sau gruparea mecanica

Presupunem ca se doreste gruparea celor 20 de salariati dupa cstigul salarial net realizat n
septembrie 2013 (vezi Tabelul nr. 2.1).
n acest scop se parcurg urmatoarele etape:
1.

Se calculeaza amplitudinea absoluta a variatiei, ca diferenta ntre nivelul maxim si nivelul

minim nregistrate:
Aa = Xmax - Xmin = 1700 - 650 = 1050 lei

2.

Se determina numarul de intervale (r) de grupare:

2.1.
2.2.

fie acest numar este prestabilit si rezulta dintr-o analiza prealabila sau este impus de
conducere (de exemplu r = 6 intervale)
fie se recomanda stabilirea numarului de intervale pe baza formulei lui Sturges:
r = 1 + 3,322 log10n = 1 + 3,322log1020 = 5,3 6 intervale
unde n = numarul unitatilor de observare (n cazul nostru numarul salariatilor).

3.
Se determina marimea intervalului de variatie (h), prin raportarea amplitudinii absolute a
variatiei la numarul de intervale stabilit la punctul 2:

lei
4.
Se stabilesc cele r intervale de variatie pornind de la Xmin , adaugndu-se succesiv
marimea intervalului de variatie.
650 + 175 = 825

primul interval (650, 825)

825 + 175 = 1000

al doilea interval (825, 1000)

.
1525 + 175 = 1700

al saselea interval (1525, 1700)

Algoritmul prezentat nu trebuie aplicat mecanic. Astfel, pentru a obtine intervale de grupare
semnificative se poate interveni asupra variabilelor respective. De exemplu, X min se poate alege
600 lei, iar intervalul de grupare se poate aproxima la 200 lei, obtinndu-se urmatoarea grupare:
600 + 200 = 800

primul interval (600 - 800)

800 + 200 = 1000

al doilea interval (800 -1000)

...
1600 + 200 = 1800

al saselea interval (1600 - 1800)

Procednd astfel si grupnd datele primare din Tabelul nr. 2.1, se obtin urmatoarele
frecvente absolute de aparitie (fi) si valorile centralizate ale caracteristicilor cifra de afaceri si
fondul de salarii.
Tabel nr. 2.3
Repartitia salariatilor dupa cstigul salarial net
la societatea comerciala X n luna septembrie 2013

Grupe de
salariati dupa Numarul
cstigul salarial salariatilor
net
- fi - lei -

Valori centralizate pentru

Cifra de
afaceri

Fondul de
salarii

- mii lei -

- lei -

600 - 800

190

1400

800 - 1000

270

2650

1000- 1200

800

7350

1200 - 1400

705

6300

1400 - 1600

360

3000

1600 - 1800

200

1700

Total

20

2525

22400

Sursa: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.1

Nota: Limita inferioara este inclusa n interval.

Gruparea pe intervale de variatie neegale sau gruparea tipologica

Se efectueaza n scopul obtinerii tipurilor calitative ale fenomenului respectiv (mic, mijlociu,
mare), scop pentru care se poate utiliza urmatorul algoritm, aplicat n cazul gruparii realizate n
Tabelul nr. 2.3.
Etape:
1.

Se calculeaza cstigul salarial mediu net al celor 20 de salariati:

lei
2.

Se stabilesc grupele neegale, prin regruparea intervalelor de variatie egale, evidentiind

tipurile calitative:
-

tipul " mijlociu " va include salariatii din intervalul ce contine media, plus cei din
intervalele nvecinate:
1120 (1000 - 1200) + (800 - 1000) + (1200 - 1400)
salariatii considerati ca avnd un cstig salarial mediu apartin grupei (800-1400)

tipul " mic " va include salariatii din intervalele de grupare anterioare tipului mijlociu.
salariatii considerati ca avnd un cstig salarial mic apartin grupei (600-800)

tipul " mare " va include salariatii din intervalele urmatoare tipului mijlociu.
salariatii considerati ca avnd un cstig salarial mare apartin grupei (1400-1600).
Tabelul nr. 2.4
Repartitia salariatilor dupa cstigul salarial net (pe tipuri calitative)
la societatea comerciala X n luna septembrie 2006

Grupe de salariati
dupa cstigul salarial
net

Numarul
salariatilor

Valori centralizate
pentru:

- lei -

- fi -

Cifra de
afaceri

Fondul de
salarii

- mii lei -

- lei -

Salari
800)

mici

(600-

190

1400

Salarii
1400)

medii

(800-

15

1775

16300

Salarii
1800)

mari (1400-

560

4700

20

2525

22400

Total

Sursa: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.3

Nota: Limita inferioara este inclusa n interval.
B.
Gruparile combinate se realizeaza simultan dupa doua sau mai multe caracteristici, fiind
apreciate ca o modalitate mai evoluata de grupare a datelor primare.
Grupele sunt delimitate dupa o prima caracteristica si se divid n subgrupe dupa o a doua
caracteristica s.a.m.d., permitnd realizarea unei clasificari ierarhice (graf arborescent) ce ofera
posibilitatea unei analize multidimensionale, esentiala n studiul legaturilor, conexiunilor si
interdependentelor din economie.

Etapele elaborarii unei grupari combinate sunt urmatoarele:

1. Se aleg cele doua caracteristici dupa care se va efectua gruparea combinata; de regula, ntre
cele doua caracteristici trebuie sa existe o anumita legatura.
De exemplu, urmarim sa grupam cei 20 de salariati dupa:
X = sex;
Y= cstigul salarial net.
2.

Se realizeaza gruparile dupa cele doua caracteristici (vezi Tabelul nr. 2.2 si Tabelul nr. 2.4).

3.

Se cupleaza cele doua grupari ntr-o grupare combinata utiliznd:

-

fie tabelul combinat (vezi Tabelul nr. 2.5);

fie tabelul de corelatie (tabelul cu dubla intrare)[4].

Metoda centralizarii datelor primare (individuale) presupune calcularea indicatorilor

totalizatori sub forma de marimi absolute, care se obtin printr-o simpla nsumare a
nivelurilor caracteristicii studiate. Se obtin, astfel, indicatorii primari.
Centralizarea poate fi:
-

centralizare simpla, efectuata pentru ntreaga colectivitate, la care totalul general

reprezinta suma totalurilor grupelor (vezi Tabelele nr. 2.2, 2.3 si 2.4):

centralizare pe grupe, la care n prima etapa se obtin totalurile fiecarei grupe, ca suma a
totalurilor subgrupelor componente, iar n a doua etapa se obtine totalul general, care se
calculeaza ca suma a totalurilor grupelor (vezi Tabelul nr. 2.5):

Pe baza indicatorilor primari (totalizatori) se calculeaza, n continuare, indicatorii derivati[5]

Tabelul nr. 2.5 (tabelul combinat)
Repartitia salariatilor n functie de sex si cstigul salarial net
la societatea comerciala X n luna septembrie 2013
Sexul

Cstigul Numar Valori centralizate pentru:

salarial salariati
net
Cifra de
Fondul de
- lei afaceri
salarii
- mii lei -

- lei -

600
- 800

110

750

800
- 1400

1050

9550

1400 1800

500

4700

13

1720

15000

600
- 800

80

650

800
- 1400

725

6750

1400 1800

Total grupa
F

805

7400

Total
general

20

2525

22400

Total grupa
M
F

Nota: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.1, 2.2 si 2.4.

2.4

Analiza si interpretarea rezultatelor

Este etapa cercetarii statistice ce are ca obiective:

2.5

confruntarea si compararea datelor;

verificarea ipotezelor;

formularea concluziilor si luarea deciziilor;

fundamentarea planurilor si prognozelor.

Diseminarea informatiilor statistice

Datele si informatiile produse n cadrul sistemului statistic national reprezinta un bun national de
interes public si sunt accesibile tuturor utilizatorilor, sub forma de publicatii statistice pe suport
de hrtie sau n format electronic.
Datele statistice individuale (care se refera la o singura persoana fizica sau juridica) nu pot fi
facute publice dect n forma agregata, respectndu-se astfel principiul confidentialitatii.
2.6

Cercetari statistice n TLC

Cercetarile statistice n TLC se realizeaza avnd n vedere obiectivele stabilite prin:

-

legislatia nationala.

Ca urmare, sistemul statistic din TLC este conceput astfel nct:

-

sa raspunda necesitatilor utilizatorilor interni de date statistice (guvern, ministere,

agentii, operatori economici, patronate, sindicate, mediul universitar si stiintific, massmedia, publicul larg);

sa asigure comparabilitatea indicatorilor ntre statele membre ale Uniunii Europene.

Cercetarile statistice n TLC cuprind doua componente distincte:

A.
Cercetari statistice comune tuturor activitatilor din economia nationala, prin care se
colecteaza, prelucreaza si disemineaza date si indicatori statistici sintetici la nivelul ansamblului
economiei nationale:
-

indicatori de rezultate (cifre de afaceri, valoarea adaugata bruta etc.);

indicatori ai eforturilor (forta de munca utilizata, volumul investitiilor, consumurile
intermediare etc.).

B. Cercetari statistice specifice activitatii de TLC, prin care se colecteaza, prelucreaza si

disemineaza informatii privind cinci domenii:
-

capacitatea de conectare la internet;

activitatea agentiilor de prestare a serviciilor;

cererea la servicii a rezidentilor.

n functie de specificul domeniului supus cercetarii, pentru colectarea datelor primare se

utilizeaza cele doua metode de observare statistica: observarea totala (exhaustiva) si observarea
partiala (selectiva).
I. Observarea totala se utilizeaza n cazul urmatoarelor cercetari:
TLC 1A - Frecventarea structurilor de conectare la internet prezinta urmatoarele caracteristici:

se realizeaza cu o periodicitate lunara;

numarul unitatilor de la care se colecteaza date primare ;

se colecteaza date primare privind:

numarul de modemuri si oferte efectuate;

numarul de solicitari lunare.

permite calcularea unor indicatori sintetici deosebit de expresivi, precum:

TLC 2 -

indicile de utilizare a capacitatii de conectare;

durata medie a utilizarii.

activitatea agentiilor de prestare a serviciilor;

numarul unitatilor de la care se colecteaza date primare;

se colecteaza date privind numarul de clienti participanti

permite grupari pe zone .

II Observarea partiala (prin sondaj) se utilizeaza n cazul urmatoarelor cercetari:

Ancheta cererea rezidentilor prezinta urmatoarele caracteristici:

se realizeaza cu o periodicitate trimestriala;

daca toate cercetarile statistice anterioare aveau ca unitate de observare operatorul
economic (firma ca persoana juridica), aceasta ancheta urmareste obtinerea de informatii
privind cererea populatiei

Cercetarile statistice comune tuturor activitatilor din economia nationala se realizeaza numai
prin sondaj si permit calcularea cu periodicitate lunara/trimestriala a unor indicatori precum:
-

dinamica cifrei de afaceri;

numarul salariatilor;

cstigul salarial (brut si net);

indicii de preturi /tarife;

volumul investitiilor.

Informatiile statistice din turism, obtinute n urma prelucrarii, se disemineaza prin:

-

Anuarul statistic;

Moldova in cifre;

Buletinele si publicatiile statistice cu periodicitate lunara si trimestriala.

Tema: Indicatorii statistici derivai

1.Indicatorii statistici: noiunea i funciile lor;
2.Mrimile absolute;
3.Mrimile relative;
1.Indicatorii statistici: noiunea i funciile lor
Obiectul de studiu al statisticii l formeaz fenomenele i precesele de mas al cror
proprietate principal este variabilitatea. Pornind de la aceast proprietate este evident c
pentru caracterizarea unei colectiviti studiate nu se poate folosi o singur expresie numeric
de aceeai dimensiune ci mai multe. Statistica a trebuit s-i elaboreze metodologii i tehnici
specifice de obinere a acestor determinri cantitativ numerice denumite indicatori statistici.
Indicatorul statistic este expresia numeric a unui fenomen, proces sau a unei categorii
economice sociale definite n timp i n spaiu.Obinut ca rezultat al procesului cercetrii
statistice indicatorul are un coninut real obiectiv determinat, o form proprie de calcul i o
form specific de exprimare.
Funciile pe care le au indicatorii sunt urmtoarele:
1. Funcia de msur rezult din particularitile statisticii care pornete ntotdeauna de
la cunoaterea fenomenelor. Msurarea se poate face prin observare direct. n urma
acestei operaii se msoar o unitate, o grup de uniti sau o colectivitate. Deoarece
aceti indicatori provin direct din datele de intrare n sistemul informaional statistic, ei
sunt considerai ca baz a cunoaterii statistice fiind supui n continuare unei
prelucrri cu ajutorul unei metode de calcul i analiz statistic.
2. Funcia de comparare provine din faptul c statistica opereaz cu fenomene variabile
ceea ce necesit cunoaterea modificrilor intervenite ca nivel de
dezvoltare.Compararea se face ca diferen sau sub form de raport. Astfel apar n
statistic indicatorii derivai calculai n uniti concrete de msur.
3. Funcia de analiz provine din faptul c statistica opereaz cu diferite variabile care
se pot decompune ntr-un produs de mai muli factori sau ntr-o sum de mai multe
elemente componente. n aceste cazuri este necesar s se analizeze relaiile care exist

ntre fiecare parte i ntreg. Funcia de analiz se ntlnete n statistic i pentru orice
variabil independent care sa nregistrat cu valori diferite de unitate la alta i pentru
care sa calculat un indicator absolut sau un indicator calculat ca medie.
4. Funcia de verificare a ipotezelor i de testare a semnificaiei unor indicatori
statistici calculai.
Fenomenele de mas fiind vasriabile n timp ca urmare a influenei mai multor
factori pot fi studiate cu ajutorul mai multor metode statistice. Folosind mai multe
metode statistice de calcul nseamn c se formeaz mai multe ipoteze. Aplicarea
metodelor de verificare a ipotezelor se bazeaz pe interpretarea probabilistic a
fenomenelor. Verificarea ipotezelor n statistic impun la folosirea indicatorilor care nu
au o singur valoare, ci un interval de valori. Prin compararea acestui interval de
valori cu valoarea indicatorului din populaie se obine indicatorul de eroare
2.Mrimile absolute
Indicatorii primari exprim direcia nivelului real de dezvoltare caracteristicilor cercetate,
caracteriznd feniomenul la modul cel mai general din punct de vedere cantitativ. Ei rezult n
urma obsevrilor i centralizrii statistice a datelor individuale de mas fie prin nregistrarea
direct fie prin nsumarea parial sau total a datelor individuale de acelai fel. Datele primare
denumite n statistic i mrimi absolute se exprim prin uniti de msurare naturale sau
valorice specifice caracteristicilor observate, deosebind-use ntre ele numai n privina ariei de
cuprindere i a momentului (perioada de nregistrare). Descriere cantitativ a fenomenului cu
ajutorul nivelelor absolute, ale diverselor sale caracteristici are o capacitate de caracterizare
limitat i nu permite enunarea unei aprecieri calitative asupra obiectului cercetrii. Pentru a
realiza acest deziderat, fiecare indicator absolut trebuie confruntat sau comparat cu ali indicatori
sau completat cu informaii suplimentare de natur calitativ obinute prin prelucrarea datelor
observrii i centralizrii statistice.
Cu toate acestea neajunsuri mrimilor absolute constituie din punct de vedere de plecarea
al ntregii analize statistice, iar cunoaterea lor constituie o premis a conducerii raionale a
activitii economice.
3.Mrimile relative
Mrimile relative sunt folosite n toate domeniile n care se utilizeaz metodele i
tehnicile de calcul de analiz statistic. Forma de exprimare a mrimelor relative se stabilete n
raport cu gradul de variaia fenomenului i scopului stabilit.
Pentru a mri expresia rezultatului este se nmulete cu 100 sau cu 1000 i consecin se
exprim n %, promile etc.
Forma cea mai obinuit de exprimare a mrimilor relative este cea a procentelor (%) ce
arat cte uniti din indicatorul raportat revin la 100 de uniti ale indicatorului baz de
raportare.
Promilele se folosec cnd indicatorul comparat este mult prea mic fa de indicatorul baz
de comparare i exprimare n coeficieni sau chiar n % ar conduce la stabilirea unor mrimi
relative greu de analizat.
n promile se exprim de ex. Indicatorii micrii naturali a populaiei i migrrii.
n cazul rezultatul raportului dintre cele dou mrimi comparate are o valoare foarte mic
se utilizeaz prodecimilele,procentimilele n funcie demrimea cu care se asimileaz indicatorul
baz de comparare.
Mrimile relative se mpart n urmtoarele categorii;

1. Mrimile relative de structur stabilesc n ce raport se afl fiecare element,

grup de elemente ale colectivitii fa de nivelul ntregii colectiviti. ntr-o serie
statistic sau pentru o variabil statistic pe baza unor componente, ponderea sau
x1
greutatea specific ( gi ) a unui fenomen ( xi ) n totalul colectivitii ( ) se
calculez dup relaia:

gi=

xi
.
xi

100

Mrimile de structur au urmtoarea proprietate; suna lor calculat fa de aceeai baz,

este egal cu 1 (dac se exprim n coeficieni) sau egal cu 100 (dac n procente)
2. Mrimile relative de coordonare, caracterizeaz raportul numeric n care se
gsesc doi indicatori de acelai fel aparinnd unor grupe ale colectivitii
statistice de acelai fel, dar situaia n spaii diferite. Notnd prin XA i XB cele
dou mrimi comparate mrimea relativ de coordonare se va calcula dup
urmtoarea relaie:

XA
X A/B= X B . 100
3. Mrimi relative ale dinamicii, utilizeaz pentru caracterizarea evoluiei
fenoimenelor n timp si se obin ca raport ntre nivelul fenomenului ntr-o
perioad i nivelul aceluiai fenomen din alt perioad, considerat ca baz de
raportare.
ind .an.curent
MR= ind .an. precedent .100%
4. Valorile relative ale ndeplinirii planului caracterizeaz raportul dintre nivelul
planificat al indicatorului i nivelul real de realizare n perioada, n comparaie cu
care se proecteaz mrimea sau micorarea indicatorului.
Exemplu: n 2013 ntreprinderea a obinut CA n valoare de 5mln lei, iar pentru anul 2012
planific o CA de 6mln lei, valoarea relativ a sarcinii de plan va constitui 6/5=1,2, sau120%.
Valorile relative ale intensitii caraterizeaz nivelul de rspndire sau gradul de
dezvoltare ale unui fenomen ntr-un anumit mediu. Aceste valori relative pot fi obinute i ca
raport dintre parte i ntreg.
Exemplu: coeficientul natalitii (raportul dintre nr. celor nscui i nr mediu al populaiei,
exprimat n promile)