Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
DREPTULUI SI STATULUI
CAPITOLUL I
Originea, ntelesul si definitia dreptului
Dreptul, ca si statul, este o categorie istorica aparuta pe o anumita
treapta de dezvoltare a societatii omenesti, si anume n ornduirea
sclavagista pentru apararea intereselor publice ale formatiunilor statale,
precum si cele particulare ale cetatenilor ntemeiate pe proprietatea
privata asupra bunurilor.
Cuvntul drept are mai multe ntelesuri
a) Prin drept ntelegem totalitatea normelor juridice adoptate de
organele statului n scopul reglementarii relatiilor dintre oameni n
cadrul societatii. Acesta este dreptul obiectiv.
Totalitatea normelor de drept n vigoare la un moment dat
formeaza dreptul pozitiv, acesta este dreptul obiectiv privit n dinamica
sa.
b) In al doilea rnd prin drept se ntelege prerogativa (facultatea,
posibilitatea) unei persoane de a avea o anumita conduita, de a ndeplinii
anumite acte juridice, de a exercita drepturile prevazute si ocrotite de
dreptul obiectiv si de a pretinde persoanei obligate sa aiba o comportare
corespunzatoare dreptului sau, ce poate fi impusa la nevoie prin forta de
constrngere a statului. Acesta este dreptul subiectiv.
c) In a treia acceptiune, cuvntul drept desemneaza sintagma
Stiinta dreptului - stiinta sociala, care studiaza legile existentei si
dezvoltarii statului si dreptului, institutiile politico-juridice, si
formuleaza principiile generale de conducere ale societatii, studiaza
fenomenul juridic n toate formele sale de manifestare.
SISTEMUL DREPTULUI
DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI
CAPITOLUL II
Caracterizarea generala a dreptului civil romn
Notiunea si obiectul dreptului civil
Dreptul civil este acea ramura a dreptului care reglementeaza
raporturi patrimoniale si nepatrimoniale stabilite ntre persoane fizice si
persoane juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica.
Cteva explicatii sunt necesare n acest sens :
a) Dreptul civil este o ramura a dreptului privat
b) Dreptul civil este principala ramura de drept privat si ocupa un
loc central n sistemul dreptului (ex..folosirea sintagmei drept comun
).
c) normele de drept civil sunt grupate pe institutii de drept civil.
Institutiile dreptului civil sunt n ordinea studiului urmatoarele:
1. Raportul juridic civil - ce reuneste norme care stabilesc:partile,
continutul si obiectul acestui raport; principalele norme din aceasta
institutie sunt cele care reglementeaza drepturile subiective civile si
obligatiile civile (adica continutul raportului juridic si bunurile ce intra
n obiectul acestui raport).
In aceasta institutie ncadram si normele dreptului civil ce
reglementeaza izvoarele raportului juridic civil concret (adica actele si
faptele juridice) si proba (dovada raportului juridic civil).
raportului juridic respectiv doua sau mai multe legi apartinnd unor
state diferite.
Situatia se rezolva, prin indicarea normei conflictuale, care este
legea aplicabila raportului juridic cu element de extraneitate .
Delimitarea fata de dreptul procesual civil
Dreptul procesual civil cuprinde un ansamblu de norme juridice
care reglementeaza:
- modul de judecata si de solutionare a cauzelor civile, si
- modul de executare silita a hotarrilor judecatoresti pronuntate n
aceste cauze.
ntre ele exista o legatura de la continut la forma, pentru ca dreptul
material (dreptul civil) ar fi ineficient daca nu s-ar asigura realizarea lui
pe calea procesului civil.
CAPITOLUL III
Despre norma juridica
Notiune si trasaturi specifice
Cuvntul norma desemneaza n general o regula de conduita pe
care oamenii trebuie sa o aiba n relatiile dintre ei sau n relatiile lor cu
natura.
Normele care se adreseaza conduitei oamenilor n raporturile dintre
ei sunt denumite norme sociale.
Normele sociale dupa care oamenii si desfasoara activitatea n
societate sunt de mai multe feluri : norme morale, politice, juridice,
religioase, cu caracter de obicei etc.
Normele juridice nu sunt dect - o varietate a normelor sociale care
se deosebesc de acestea din urma prin carcterul lor imperativ.
Definiie . Norma juridica reprezinta o regula de conduita,
generala, impersonala si obligatorie, expresie a vointei de stat, ce poate
fi ndeplinita la nevoie prin forta de constrngere a statului.
Din aceasta definitie se pot desprinde trasaturile caracteristice ale
normei juridice.
principiul
TITLUL II
Raportul juridic civil
Cap.I
Notiune, caractere si structura
Raportul juridic civil este o specie de raport(social) (Beleiu).
Raportul juridic civil este o relatie sociala-patrimoniala ori
nepatrimoniala - reglementata de norma de drept civil. Daca orice raport
juridic civil este o relatie sociala, nu orice relatie sociala este un raport
juridic civil.
O conditie a raportului juridic civil o reprezinta reglementarea
unei relatii sociale prin norme ce intra n continutul dreptului civil.
Caractere
a) Raportul juridic civil are caracter social, evident, care nu
trebuie demonstrat, doarece toate raporturile juridice se stabilesc ntre
oameni, fie priviti ca persoane fizice, fie priviti ca persoane juridice.
Chiar daca legea vorbeste despre regimul juridic al bunurilor, n
realitate se are n vedere conduita oamenilor cu privire la bunuri sau
lucruri (Nicolae Titulescu, Observatiuni asupra reorganizarii facultatilor
de drept, Bucuresti, 1904, p.47-48).
b) Raportul juridic civil are caracter volitional . Se poate vorbi de
un caracter dublu volitional (doctrine). Pe lnga vointa exprimata de
legiuitor din norma de drept civil care reglementeaza actul juridic civil,
exista si vointa autorilor sau autorului actului juridic civil dupa cum
suntem n prezenta unui act bilateral sau unilateral).
c)Raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate
juridica a partilor.
Aceasta pozitie de egalitate este nu numai metoda de reglementare
a dreptului civil, ci are i un caracter propriu raportului juridic civil.
Aceasta se exprima n nesubordonarea unei parti fata de cealalta.
Elementele de structura ale raportului juridic civil
Raportul juridic cuprinde n structura sa trei elemente: partile,
continutul si obiectul.
1. Partile sau subiectele raportului juridic civil sunt persoanele
fizice si persoanele juridice care sunt titulare de drepturi si obligatii
civile.
2. Continutul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor
subiective si obligatiilor civile pe care le au partile.
3. Obiectul raportului juridic civil - consta n conduita partilor,
adica actiunile sau inactiunile la care sunt ndrituite partile.
Aceste elemente trebuie sa fie ntrunite cumulativ.
Cap.II Partile raportului juridic - notiuni generale
Definitia persoanei fizice
Persoana fizica este subiectul individual de drept, adica omul,
privit ca titular de drepturi si obligatii civile.
Definitia persoanei juridice
Persoana juridica este subiectul colectiv de drept, adica un
colectiv de oameni care, ntrunind conditiile cerute de lege, este titular
de drepturi subiective si obligatii civile.
Aceste expresii de persoana fizica si persoana juridica sunt
folosite de legea de baza n materia subiectelor de drept civil, care este
Decretul 31/1954 (privind persoanele fizice si persoanele juridice).
Rezulta ca exista doua mari categorii de subiecte de drept civil:
- persoanele fizice;
- persoanele juridice expresie echivalenta cu persoanele morale.
In categoria persoanelor fizice se pot deosebi urmatoarele
subcategorii:
- minorii sub 14 ani, persoane fizice lipsite de capacitate de
exercitiu.
- minorii ntre 14 si 18 ani, persoane fizice cu capacitate de
exercitiu
restrnsa.
- majorii care sunt persoane fizice peste 18 ani, cu capacitate
de
exercitiu deplina.
Dupa criteriul cetateniei, persoanele fizice mai pot fi mpartite n:
- PF de cetatenie romna;
- PF de cetatenie straina; aici includem si:
- PF fara cetatenie - apatrizii
- PF cu cetatenie dubla - din care nici una nu este romna.
n categoria persoanelor juridice, deosebim:
- PJ particulare sau private;
- PJ cooperatiste sau obstesti;
- PJ mixte;
- PJ de stat.
Dupa criteriul nationalitatii, deosebim:
- PJ de nationalitate romna (n principiu, cu sediul n Romnia)
- PJ de alta nationalitate, straina.
Pluralitatea de subiecte
Raportul juridic civil de regula se stabiste ntre doua persoane
(raport juridic simplu), care presupune determinarea subiectelor
raportului juridic civil.
Aceasta determinare presupune cunoasterea partilor acestui raport,
si se realizeaza diferit dupa cum este vorba de raporturi civile ce au n
continutul lor: - drepturi absolute , sau
- drepturi relative.
In primul caz -al dreptrului absolut- dupa cum vom vedea ntr-un
capitol ulterior, numai subiectul activ care este titularul dreptului
subiectiv civil este determinat sau cunoscut (ex. proprietarul unui bun).
Cap. III
Continutul raportului juridic civil
Dupa cum am aratat continutul raportului juridic civil este alcatuit
din:
- drepturi subiective civile
- obligatii civile
Drepturile subiective civile formeaza latura activa iar obligatiile
civile formeaza latura pasiva a raportului juridic civil.
Oricarui drept subiecti civil i corespunde o anumita obligatie
civila.
Definitia dreptului subiectiv civil (Beleiu)
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila
subiectului activ - PF sau PJ n virtutea careia aceasta poate, n limitele
dreptului si moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda, o conduita
corespunzatoare - sa dea, sa faca, ori sa nu faca ceva - de la subiectul
pasiv, si sa ceara concursul fortei coercetive, statului, n caz de nevoie.
Clasificarea drepturilor subiective civile
Criterii de clasificare
- n functie de opozabilitate - drepturile subiective sunt: - absolute
si- relative
- n functie de natura continutului lor:- patrimoniale i
nepatrimoniale
- dupa corelatia dintre ele: principale i accesorii
- n functie de gradul de certitudine conferit titularilor:- pure si
simple i afectate de modalitati
Drepturile subiective civile - absolute si relative
Dreptul subiectiv civil absolut - este acel drept n virtutea caruia
titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face apel la altcineva
pentru a si-l realiza (Beleiu).
Sunt absolute - drepturile personale nepatrimoniale
- drepturile reale
- mobile (miscatoare)
- imobile (nemiscatoare)
In dreptul nostru civil, exista trei categorii de bunuri mobile, si trei
categorii de bunuri imobile.
a) Categoriile de bunuri mobile:
- mobile prin natura lor, prevazute n articolul 473 Codul civil
Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un
loc la altul, att cele care se misca de la sine precum sunt animalele
precum si cele care nu se pot stramuta din loc dect printr-o putere
straina, precum lucrurile nensufletite (Beleiu p.107).
- mobile prin determinarea legii (prevazute de art.474 Codul civil
Sunt mobile prin determinarea legii obligatiile si actiunile care au ca
obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele unor
companii financiare.
Sunt mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe
viata asupra statului sau asupra particularilor.
- mobile prin anticipatie - ele nu-s prevazute de codul civil, ci de
doctrina, si se admite ca sunt mobile prin anticipatile acele bunuri care,
prin natura lor, sunt imobile, dar pe care partile unui act juridic le
considera mobile n considerarea
a ceea ce vor deveni
(ex.M.O.227/1997 - Ord. G.69/97) precizeaza ca bunurile mobile prin
anticipatie sunt, bunuri care prin natura sunt imobile, dar partile
contractante le considera ca fiind mobile cum sunt recoltele neculese,
dar nstrainate prin act juridic, cu anticipatie (Beleiu p.107).
Categoriile de bunuri imobile sunt:
1.imobile prin natura lor (art.462, 464, 465 al.1 Cod civil)
Fondurile de pamnt si cladirile sunt imobile prin natura lor.
Morile de vnt, sau de apa, asezate pe stlpi sunt imobile prin
natura lor.
Recoltele care nca se tin de radacini si fructele de pe arbori,
neculese nca, sunt asemenea imobile.
CAPITOLUL V
PROBELE IN DREPTUL CIVIL
Notiune
Cuvntul proba are ca sinonim pe acela de dovada.
Termenul proba este folosit cu mai multe sensuri:
1 - este mijloc folosit pentru stabilirea existentei unui fapt juridic,
a existentei drepturilor subiective si obligatiilor civile.
2. - este operatiunea de prezentare n fata justitiei a mijloacelor de
proba: nscrisuri, marturii, marturisiri, probe materiale exptertize.
3. - este folosit pentru a desemna rezultatul obtinut al acestui
demers.
Obiectul probei si sarcina probei
a) Obiectul probei l constituie elementul de dovada pentru a
demonstra existenta unui drept subiectiv civil si a obligatiei corelative
(Belein p.121).
autentica (ex. contractul vnzare-cumparare a bunurilor imobile (case) nerespectarea cerintei legale atrage nulitatea actului.
Inscrisul autentic care prin forma si aparenta ndeplineste cerintele
esentiale de regularitate se bucura de prezumtia de autenticitate care
opereaza erga omnes. Documentul este socotit ca provine de la cei care
l-au semnat.
Puterea doveditoare este opozabila tuturor.
In caz contrar, exista procedura nscrierii n fals a celui care
contesta nscrisul.
nscrisul sub semnatur privat
Definitie. Se numeste nscris sub semnatura privata acel nscris
care este semnat de cel, ori cei de la care provine.
Singura conditie cu caracter general pentru valabilitatea nscrisului
de acest fel este - semnatura autorului ori autorilor actului, nscrisului.
Semnatura - este numai cea executata de mna autorului nscrisului
( nu ndeplineste aceasta conditie semnatura dactilografiata,
litografiata sau punere de deget.
Conditii speciale pentru valabilitatea anumitor nscrisuri sub
semnatura privata.
1. Conditia pluralitatii de exemplare (sau cerinta multiplului
exemplar).
Codul civil n art. 1179 reglementeaza aceasta conditie - Actele
sub semnatura privata, care cuprind conventii sinalagmatice trebuie
ntocmite n attea exemplare originale cte parti cu interes contrar sunt.
Pentru cele care au acelasi interes este suficient un singur exemplar
original.
Fiecare exemplar trebuie sa faca mentiune de numarul originalelor
ce s-au facut.
2. Conditia scrierii n ntregime ori punerii formulei bun si
aprobat nainte de semnare.
Codul civil reglementeaza aceasta cerinta n art.1180: Actul sub
semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a-i plati o suma
de bani sau o ctime oarecare , trebuie sa fie scris n ntregul lui de acela
care l-a subscris, sau cel putin acesta, nainte de a subsemna, sa adauge
la finele actului cuvintele bun si aprobat, aratnd totdeauna n litere
suma sau ctimea lucrurilor si apoi sa iscaleasca
Practica judiciara a precizat n legatura cu acest- art. (1180)-c
Acest text cuprinde dispozitii de protectie pentru cel ce se obliga,
mpiedicnd practica semnaturilor date n alb, care lasa posibilitatea
detinatorilor de rea credinta de a nu completa nscrisul contrar ntelegerii
ntre parti.
Sanctiunea nerespectarii formalitatii cerute de art. 1180 Codul civil
este aceea ca nscrisul este lipsit de putere probatoare.
3. Conditia ceruta testamentului olograf: sa fie scris, semnat si
datat de mna testatorului.
O regula speciala, privind puterea doveditoare a datei nscrisului
sub semnatura privata, este continuta n art.1182 Codul civil - data
acelui nscris dobndeste valoarea juridica de data certa. Ea poate fi dat
i de notarul public.
Puterea doveditoare a datei nscrisului sub semnatura privata,
comporta urmatoarea distinctie:
a) ntre parti ea are aceeasi valoare ca si celelalte mentiuni ale
nscrisului
b) fata de terti ea face dovada din ziua n care a devenit data
certa.
Marturia (Proba cu martori ori testimoniala)
Definitie. Marturia este relatarea orala, facuta de o persoana, n
fata instantei de judecata, cu privire la acte sau fapte litigioase, savrsite
n trecut, despre care are cunoastere personal.
Martorul trebuie sa fie o persoana straina de proces.
Art.119 Codul civil stabileste doua reguli n primele sale alineate
Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste
250 lei (chiar pentru depozit voluntar) nu se poate face dect prin act
autentic, sau prin act sub semnatura privata.
TITLUL II
ACTUL JURIDIC CIVIL
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Definitie - Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce
efecte juridice, respectiv, de a naste, modifica ori stinge un raport juridic
concret - reprezinta actul juridic civil.
Sensurile expresiei act juridic civil
Intr-un prim sens, actul juridic civil - deasemneaza tocmai
manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice civile pentru acest sens se utilizeaza formula negotium juris - adica operatiune
juridica.
In al doilea sens - se desemneaza nscrisul constatator al
manifestarii de vointa, adica suportul material. Pentru acest al doilea
sens, se foloseste formula de instrumentum probationis (adica nscrisul
autentic sau sub semnatura privata).
Clasificarea actelor juridice civile
1. Dupa numarul partilor:- unilaterale
- bilaterale
- multilaterale
a) Unilaterale
Este act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura vointa ex. testamentul, acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta,
promisiunea publica de recompensa.
Este bilateral - actul juridic civil care reprezinta vointa
concordanta a doua parti. Exemplul tipic de act civil bilateral este contractul civil: vnzarea cumpararea, mprumutul, depozitul etc.
Este multilateral - actul juridic rezultat din acordul de vointa ce
provine de la trei sau mai multe parti - ex. contractul civil de societate.
Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile, n
unilaterale si bilaterale, cu clasificarea contractelor civile n unilaterale
(ce dau nastere la obligatii numai pentru una din parti - donatia,
mprumutul) si bilaterale sau sinalagmatice( care dau nastere la
obligatii pentru ambele parti - vnzarea cumpararea).
2. Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
- Este cu titlu oneros acel act juridic civil n care, n schimbul
folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste
obtinerea altui folos patrimonial. - Art.945 Codul civil Contractul
oneros este acela n care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj (ex.
contractul de vnzare cumparare, antrepriza, locatiunea etc).
Este cu titlu gratuit acel act juridic civil prin care se procura un
folos patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial n
schimb (ex. donatia, comodatul, mprumutul fara dobnda, mandatul
gratuit).
Actele cu titlu oneros se subclasifica n
- act comutativ - la a carui ncheiere partile cunosc existenta si
ntinderea obligatiilor lor (ex.:contractul de vnzare cumparare,
contractul de antepriza etc).
- act aleatoriu - la a carui ncheiere partile nu cunosc ntinderea
obligatiilor, existnd sansa unei pierderi si a unui cstig. (ex.: contractul
de renta viagera, contractul de vnzare cu clauza de ntretinere).
Actele cu titlu gratuit se sub clasifica n
- liberalitati si
- acte dezinteresate
Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul si
micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt
liberalitati donatiile si legatele.
Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul
procura un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniul. Sunt acte
dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul nerenumerat, comodatul etc.
3. Acte juridice civile:
- constitutive
- translative
- declarative
Este constitutiv - actul juridic civil care da nastere la un drept
subiectiv civil care n-a existat anterior. ex.: ipoteca conventionala,
amanetul ori gajul).
Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept
subiectiv civil dintr-un patrimoniu n alt patrimoniu (ex.:donatia,
vnzarea-cumpararea).
Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori
definitivarea unui drept subiectiv preexistent (ex.: partajul (mparteala
este un asemenea act.)
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel
act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea n
anulabilitate un act juridic civil, la a carui ncheiere a fost ncalcata o
dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual.
Actul constitutiv si cel translativ si produc efectele numai pentru
viitor (ex..nunc), pe cnd actul declarativ si produce efectele pentru
trecut (ex.tunc).
4. Acte juridice de:
- conservare
- administrare
- dispozitie
- pure si simple si
- acte afectate de modalitati
-principale
- accesorii
Este principal - actul juridic civil care are o existenta de sine
statatoare soarta sa nedepinznd de soarta juridica a altui act juridic.
Majoritatea actelor juridice intra n aceasta categorie.
- strict personale
- acte ce pot fi facute prin reprezentare
Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut dect
personal fara a putea fi ncheiat prin reprezentare ex.: testamentul.
Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi
ncheiate prin reprezentare, adic pot fi ncheiate prin reprezentant
(mandatar).
Normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta
interpretare si aplicare - deoarece constitue exceptia.
13. Actele juridice civile numite (tipice) si acte nenumite atipice
Este numit - actul juridic civil care are o denumire stabilita de
legea civila, precum si o reglementare proprie. Majoritatea actelor
juridice civile sunt tipice.
Este nenumit - actul juridic care nu are o denumire si o
reglementare proprie (ex.contractul de vnzare cumparare cu clauza de
ntretinere.
- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil nerespectarea ei atrage nulitatea actului;
- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea
ei atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba;
- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei
se sanctioneaza cu inopozabilitatea fata de tert ( o persoana terta
poate sa ignore acest act).
Forma ceruta ad validitatem
Caracterele juridice ale acestei forme:
- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage
nulitatea absoluta n caz de nerespectare;
- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece
aceasta forma presupune manifestarea expresa de vointa;
- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn
trebuie ndeplinita o anumita forma, cea autentica (exceptie face
testamentara)
Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad
validitatem.
- ntregul act trebuie sa mbrace forma ceruta pentru valabilitatea
sa;
- actul aflat n interdependenta cu actul solemn trebuie sa mbrace
si el forma speciala;
- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, n
principiu sa mbrace si el forma speciala solemna.
Aplicatii ale formei ad validitatem
In cmpul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:
- donatia art.813 Codul civil;
- subrogarea n drepturile creditorului consimtita de debitor;
- ipoteca conventionala (art.1772 Codul civil);
- testamentul;
- actele juridice ntre vii de nstrainare a terenurilor de orice fel;
- contractele de arendare scrise;
catre una din parti. Intre nulitate si reziliere exista, n esenta aceleasi
asemanari su deosebiri ca su n cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea
ca efectele, de data asta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor ex.nunc.
c) Nulitate-caducitate
Caducitatea este o cauza de ineficacitate constnd n faptul ca
lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze
ulterioare ncheierii sale sI independent de vointa autorului actului.
Ex. - neacceptarea ofertei de catre destinatarul su determina
conducitatea ofertei.
Asemanari
- ambele sunt cazuri de ineficacitate.
Deosebiri
- nulitatea presupune un act nevalabil;
- canducitatea presupune un act valabil;
- nulitatea retroactiveaza (ex.tunc);
- canducitatea produce efecte nuami pentru viitor (ex.nunc)
deoarece pentru trecut nu s-au produs nici un fel de efecte ale actului;
- nulitatea presupune cauze contemporane ncheierii actului;
- canducitatea presupune o cauza ulterioara ncheierii si straina de
vointa autorului actului.
d) Nulitate-revocare
Revocarea desemneaza acea sanctiune de drept civil care consta n
nlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii
gratificatului ori neexecutarii culpabile a sarcinii.
Asemanari
- ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil
deosebiri
- nulitatea presupune un act nevalabil;
- revocarea presupune un act valabil ncheiat;