Criminologie Curs 1 25.02.

2013
Prof Cristina Rotaru
Manual: Cioclei Criminologie; ed 5
Prezenta activa seminar (2p in plus)
Seminar: asist. Andra Ilie
Examen: o ora; cascada; 5 intrebari

I.

Obiectul de studiu

Independent, de sine statator.

Acest continut al ob criminologiei, difera de la sist de dr la sist de
drept, de la autor la autor.
In conceptia imbratisata de noi, in obiectul crim intra cercetarea
fenomenului criminal si, in cadr acestuia, studiem crima, criminalul si
criminalitatea.
Un al doilea ob de studiu ar fi practica anticriminala (=preocuparile
existente la niv societatii pt combaterea sau diminuarea fenomenului
criminal/mijl de lupta impotriva criminalitatii).
In opinia altor autori, in ob de studiu ar intra crima, criminalul, victima
(in dr penal, mai ales dupa al II-lea Razboi Mondial si in criminologie, nu sa acordat mare atentie victimei, deoarece statul a luat accest dr al
razbunarii impotriva victimei si acesta va raspunde vizavi de aceste fapte
antisoc; statul uita ca victima este direct afectata de infr si ca ar trb sa
ocupe un loc la fel de imp ca si al inculpatului -> in ult ani exista o mare
grija pt respectarea dr inculpatilor; la niv internat, se acorda o mare imp dr
victimei; s-a nascut o noua stiinta victimologia; in ult ani s-a realizat un
anumit progres si in mat dr penal, pe langa rolul minor acordat victimei in
proc penal, au fost cautate tot felul de alternative care sa dea satisfactie
victimei term precum reparatie sau conciliere) si controlul social (in real,
in societate, culpabilizarea si stigmatizarea faptuitorilor in apl unor
pedepse este mai nociva decat savarsirea faptelor penale; cu alte cuv,
daca ar fi iertat, inculpatul nu ar deveni inamicul societatii, fiind
stigmatizat si inclus intr-o categ supusa dispretului soc; exp: cei care au
sav fapte de mica gravitate, dar fiind considerati recidivisti nu isi gasesc
un loc de munca, familia li se destrama, nu sunt primiti intr-un anumit
cadru social). Si in aceasta abordare, observam ca si aceste 4 categ
acopera cam acelasi lucru ca si fenomenul criminal si practica criminala.

Criminologie Curs 1 25.02.2013

1. Fenomenul criminal

Compus din crima, criminal si criminalitate.

A. Crima
Putem folosi si notiunea de delict, fapta penala, fenomen deviant sau
fapte deviante (americani). Devianta nu sunt interesati de studiul
faptelor penale savarsite din culpa de exp, pt ca nu putem trasa un profil
al delincventilor, fiind ceva intamplator. Sunt alte fapte care nu sunt puse
in vreun sablon de stiinta dr penal, insa sunt interesante pt criminologie
(exp: consumul de droguri, de alcool dpdv penal nu are relevanta, insa pt
studiul crim, este relevant intrucat de multe ori infract de violenta sunt
asoc cu acestea -, prostitutia de reg pers impl in prostitutie pot suferi sau
pot fi autorii unor fapte extrem de grave, fara conotatie directa cu
prostitutia).
Diferenta intre ceea ce revine ca obiect de studiu dreptului penal si al
criminologiei inainte treb facuta distinctia intre notiunea de crima si
de delict.
Crima:
1. in intelesul curent fapta f grava soldata cu moartea victimei;
omucidere; infract de omor. De regula, califica drept crime si fapte
(savarsite cu praeterintentie) soldate cu moartea victimei (exp: violul,
lipsirea de libertate actiuni praeterintentionate)
2. in dreptul penal fapta f grava. In CP nu vom intalni aceasta notiune,
avand doar infractiuni. Aceasta notiune avea relevanta in struct
tripartita (crima, delicte, contraventii) sau bipartita (crime, delicte).
3. Criminologic - In paralel cu notiunea de infractiune:
Prima tras a infract: fapta sa fie prev in legea penala.
La criminologie sunt interesante si faptele care intra mai degraba in
zona deviantei sau care au fost considerate infract dar nu mai sunt sau
care pot dev infract.
Al doilea elem al infract: fapta sa fie savarsita cu vinovatie.

Criminologie Curs 1 25.02.2013

Criminologie ne intereseaza de exp ce mecanisme au determinat un
copil de 10 ani sa comita o infract de omor. Se studiaza de ce anumite
pers ajung sa comita aceste fapte.
Al treilea elem comp al infract: fapta sa prezinte pericol social.
Criminologie studiul faptelor marunte este de asem interesant. Avem
personalitati criminale care nu vor fi capabile sa savarseasca fapte de
o grav sociala, dar care comit aproape zilnic fapte marunte.
Istoria art 18 1 initial faptele penale erau considerate infract prin
prisma CP din 69 daca legea prev o asem fapta si daca era comisa cu
vinov. A functionat in acest reg cativa ani, iar in 63 64 Ceausescu a
primit o scrisoare de la o femeie condamnata, ce avea 5 copii, iar fapta
ei consta in aceea ca, aflata la cumparaturi, a cumparat mai multe
produse si a dosit in buzunar o ciocolata cu rom si pt aceasta fapta era
ped (infr contra bunurilor obstesti abrogata azi) de la 5 10 ani si a
primit ped de 5 ani; astfel, toti copiii au ajuns la plasament si aceasta a
cerut sa fie gratiata => Ceasusescu ar fi dat ordin sa gaseasca un
artificiu, astfel incat, pentru fapte de o mica gravitate, sa se poata
deroga de la acest princ al legalitatii trebuie sa prevaleze acest
principiu al utilitatii.
Concluzie: Crima este o notiune mult mai cuprinzatoare decat notiunea
de infractiune, utilizata in dr penal.