(C3) Cap 2.

Constructii exterioare de aparare

porturilor,

cu taluzuri

2.1 Valuri de vant si actiunea lor asupra constructiilor de aparare cu taluz

P arametrii

caracteristici ai valurilor

Valurile din vant sunt forme pe care le ia suprafata apei sub actiunea impulsurilor de presiune datorate
vantului. Miscarea care se produce este oscilatorie, predominant verticala si nu implica un transport de
debit in vreo directie. Impulsurile de presiune a vantului modifica suprafata orizontala a apei iar prin
actiunea gravitatiei apare fonna specifica a valului.

Valurile care se formeaza au de obicei un caracter neregulat existand variatii ale inaltimii si ale
perioadelor (lungimilor). Pentru studiul valurilor se admit trei modele diferite de reprezentare

-modelul valurilor regulate care ia in considerare un sistem de unde consecutive identice de inaltime H,
perioada T si lungime L constante (teoria liniara sau a valurilor de mica amplitudine - Airy)

-modelul statistic (valuri neregulate) prin care campul de valuri se considera a fi o succesiune de unde
independente de caracteristici H, T si L avand anumite legi de distributie in

jurul valorii medii

-modelul spectral prin care amplitudinea valului este exprimata printr-o serie Fourier

:-l

"/''--

:l'-:: -?

{--::-=--:L
Directra de inatntare a valurtlor

l;-r-11.
l'r)

raluri neresulate
Fig. I Tipuri de valuri de vant

t,
J

Pentru valuri regulate parametrii sunt urmatorii:

-inaltimea H este diferenta de cota intre creasta si talpa valului

-peroiada T este intervalul de timp intre doua faze succesive si egale ale valului

Jungimea valului L este distanta in spatiu dintre doua linii de faza egale

-vitezavalului sau celeritatea reprezintavitezaaparenta cu care

definitie

se misca

profilul superficial si este prin

eLlT

Directia de propagare
L

Creasta valului
t

ift_o

ln

a(o)

{-------T-

z-o {o

3n{2

"*i

_kx

{ -!-__*-3

Talpa valului

Fundul marii

z:-h

In continuare se prezinta teoria Airy privind valtrile

Miscarea este nepermanenta poate fi considerata plana si potentialul vitezelor va fi o functie de

x, z si

adica g(x,z,t)

Functia g satisface ecuatia Laplace care defineste curgerea fluidelor ideale (incompresibile si fara
frecare)

^) d-o
^)
d'(D
----=+--: = 0

ox-

oz'

Miscarea particulelor avand un caracter oscilator variatia vitezelor are acelasi caracter si in consecinta
se cauta o solutie particulara cu variabile separate

g(x,z,t) :r1 Q) cos

(functii Fowier) de forma

(u-at)

r1(z) este o functie care exprima inaltimea

valului

lac-afi:0 (fazamiscarii care vartaza intre 0 si 2n)

ar2r/T este frecventa radiala

k:2r/L este numarul de unda
Prin rezolvarea acestei ecuatii diferentiale se obtin parametrii valului:
-Yiteza de propagare a valului celeritatea este

c:L/T

st rlr(4\
E!-p[4!
'r.(ry)sauc
2n
\l, )

=*'r(ry)

-Lungimea de unda rezulta

7=

gT'

,rLnh

2nL

O relatie aproximativa (care exclude din termenul din dreapta pe L) este

L=gT'
2o

;4T"g

Inapeadancithfth)=]si(functiathareintervaluldevariatie-1...1)

,,=W=!

"u,.",=ff

egala cu
In ape mici cand wL<llzs,atunci th 2rWLx2xWL (pentnr valori mici functiath ests

argumentul ei) si celeritatea devine

t =,{gh
Stadiul real al marii (val complex) este definit ca miscarea neregulata normala care
singulare
caracterizeazaagitatiamarii . Aceasta este reprezentata prin parametrii specifici ai valurilor
astfel:

-inaltimea valului semnificativ H, este inaltimea medie a treimii valurilor cele mai inalte HV:
-perioada semnificativa T, este perioada medie a treimii valurilor cele mai inalte
cu mo
-energia totala pe unitatea de suprafata de mare (raportata la greutatea specifica a apei ) notata

Principalii factori care intervin in generarea si evolutia valurilor sunt:

-vitezavantului (w1n) care se masoara la inaltimea de 10m deasupra nivelului marii
-fetchul (F) este lungimea (in km ) din cuprinsul suprafetei de apa acoperita de vantul datorita caruia
iau nastere valurile
-durata de actigne T* este intervalul de timp in ore in decursul caruia vitezavantului ftImane constanta
Pentru a obtine date asupra regimului valurilor sunt necesare observatii de durata asupra

actiunii vantului in regiunea de interes. Daca asemenea observatii nu sunt disponibile parametrii

valurilor

se determina

prin calcule de urmatoarele categorii:

-metode statistice, care necesita masuratori ale elementelor vanturilor si valurilor

-metode energetice, constau in scrierea si rezolvarea ecuatiei de bilant energetic
-metode analitice care constau estimarea efectelor provenite din zonele adiacente
-metode empirice
Transformarea valurilor in zona adancimilor reduse
patru zone
La apropierea de tarm in conditiile reducerii treptate a adancimii, valurile parcurg
(zona III) si de
caracteristice: de apa adanca (zoral) de apa mica (zona II) a adancimilor subcritice

distrugere totala (zona IV)

In prima zona cu adancime d>L12, furdul marii nu influienteaza caracterul miscarii particolelor de apa.
Acestea se deplaseaza pe orbide circulare a caror raza se micsoreaza spre adancime. Sub actiunea

vantului profilul valului devine asimetric panta frontala fiind mai abrupta si cea din spate mai lina

(linia punctata)
Cea de a doua zona mai apropiata de mal are adancimi mici cuprinse

infreLl2 si adancimea critica

h'

La adancimea critica valurile se sparg (deferleaza) In aceasta zona datorita influientei fundului marin
traiectoriile particolelor de apadevin elipse a caror raze scad spre adancime iar la fund nzamica
devine nu1a. In cazul adancimilor constante sau cu panta redusa inaltimea si lungimea valului cresc sub
actiunea factorilor genetici.

z o^tA

ZONI

zottt

ll

ll

zout lv

ZONA lTI

Z ONA

ZONA {V

lTI

Fig. 2. Transformarea valurilor in apropierea tarmului

Incepand cu prima deferlare valul intra in cea de-a treia zona. Aici valurile au profilul asimetric iar
caracterul miscarii se schimba astfel ca odata cu miscarea orbitala a particolelor de apa se produce si o
deplasare spre tarm a masei de apa.

lnzotaapatade distrugere totala

dupa ultima deferlare masa de apa urca pe taluzul plajei si apoi

coboara producandu-se disiparea energiei valurilor

Alegere a valului de calcul

Inregistrarea valurilor int-un punct fix arata o succesiune de trenuri de unda mai mult sau mai putin
regulate cu caracteristici diverse miscarea inregistrata putand fi descrisa prin procedee statistice
matematice fiecarei valori atribuindu-i-se frecventa corespunzatoare sau respectiv probabilitatea de
aparitie a unei valori mai mari decat ea.

Valul de calcul este valul cu o anumita probabilitate de aparitie

corespunzatoare

tipului si categoriei de importanta

marimii inaltimii sale, probabilitate

a constructiei portuare.

Inaltimea valului de calcul este introdusa in formulele de calcul a actiunii valurilor asupra
constructiilor portuare. Pentru stabilirea inaltimii valului de calcul s-au stabilit urmatoarele relatii (ca

urnare a acceptarii distributiei Rayleigh a inaltimii valurilor)

Denumirea inaltimii valului

Raportul intre inaltimea valului si

inaltimea valului semnificativ

Media tuturor valurilor

(H-)

0,63

Media treimii celor mai inalte valuri H173 sau Hg

1,00

Media alAYo cele mai inalte valuri

1,27

H171s

Media a lo/o din cele mai inalte valuri Hrnoo

Inaltimea maxima

H**

Se remarca faptul ca marimile

1,67

l,g-2
valurilor de calcul nu reprezinta valori cu o anumita probabilitate de

aparitie ci media marimilor ce depasesc o anumita probabilitate.

-Alegerea valului de calcul pentru diguri cu taluz si cheuri pereate
a) Aceste structuri se proiecteaza de obicei pentru inaltimea valului semnificativ Hr. pentru a reduce

coshrrile de reparatii poate fi ales un val de calcul cu o frecventa mai mica, H1716de exemplu
b) Daca structura va
se sparge va

fi supusa atacului valurilor inzonade

deferlare a acestora inaltimea valului care

fi calculata si comparata cu inaltimea valului nedeferlat iar cea mai mica dintre ele va fi

luata in calcul
-Alegerea valului de calcul pentru constructiile cu parament vertical
Se face cu maxima prudenta deoarece se pot produce urmatoarele fenomene:

-poate apare valul stationar la care unda reflectatase suprapuoe peste cea incidenta dublandu-se

inaltimea valului la aceiasi perioada si lungime de unda

-la ape mici se produce deferlarea valului

lnaltimea valului de calcul se alege astfel

H-6,.:1,8

H,r*=nin

dacah/L}},2

H173

F(H173,

h)

dacaUL<O,2

in care coeficientul 1,8 corespunde unei probabilitati 11250 de aparitie a valului iar F(H173, h) sunt
relatii empirice care depind de inaltimea semnificativa a valului la apa adanca (Hrr) si adancimea apei

in fata constructiei (h)

Conditia necesara de aparitie a valului stationar in fata unui perete vertical esta ca inaltimeazidului
masurata sub nivelul apei (h) sa fie mai mare sau egala cu 1,5 H in care H reprezinta valoarea

valului incident.

inaltimii

Presiunea exercitata de valul spart asupra taluzurilor

Considerand sistemul de axe xoz, axa
dupa Djunkovski

ox fiind situata la adancimea critica (h"r:(0,55-1,65)H,

hr:H) sub nivelul marii linistite(fig.3),

punctnl P pe axa oz si are ordonata ,o

=1r+

creasta valului care se sparge se gaseste

so. Coordonatele curente ale unei particule situate pe

creasta in momenful deferlarii valului, care are o viteza

orizontala vo sunt:

z
V}

,r ,j\
I
I

Nl
-l
I

,#'l
rl

nl

lrr
lu
l-c

-\VB4

-\.*\\\\\
t-\

I
I
I

-r------E

l-

L
Vtr

.l
'l*
I

Ir
ls

XB

Fig.3 .Deferlarea valurilor pe taluz(a < 45" dupa N.N.Djunkovski

(Kiselev);
)
X

ot'
vrt ; zr:zo -P;y:

sau

sxi
zB:zo-R
- th

ordonata punctului B in care particula de apa va lovi taluzul

este:
zB = xBtgcr

zs=

r, - flj
zv;

Egaland cele doua expresii ale

t

x, = 11-vfrrgCI
(,
b

lui z,

"n.ffitf"

se obtine din ecuatia de rezultata:

*[a

In momenful contactului cu taruzul, vitezape verticala particulei

a
este:

viteza rezultanta

r-

rE?)'

;tsB =

*.

Componenta normala pe taluz:

vil = v,

cos {p =

v" sin(cr + p); e:90o -

in

(CI

+ g)

Dupa N.N.Djunkovski se poate lua v, nc +vs, in care

=

n = coeficient functie de inclinarea fundului apei

Pentru L <26",rt= 0,75;pentru A

H lns. - 2nh

,li"o ,
v,

) 26o,n

=0

viteza orbitala, h = adancimea apei, L

: lungimea de unda a valului

Alti terrreni care intervin; xtprainaltarea nivelului mediu al mqrii in timpul producerii valurilor
to

nHz

2nh

=-Trro- ,

Conform ecuatiei Bernoulli fluxul de energie pentru un fluid poate fi scris

E=z*P *uvz

v29

primii doi termeni exprima energia specifica potentiala

a unei

particule de lichid aflata la cota ,

*!-

In cazul valurilor intereseaza termenul al treilea care exprima energia specifica cinetica a unei particule
de
L_

lichid aflata in miscare

av'
)(,

Presiunea unitara exercitata pe taluz de o particula de apa va

fi:

o =ko'T'v2a
'29

kp

este un

coeficient care depinde de forrna suprafetei de contact, de tipul camasuielii taluzului

,[rt2l-

o=

*\rt.l
*l lsi"'rc,+p), in "*r[b:r, z.
zsl \vr,/J

Distributia presiunii valului pe taluz (Kiseleg

o
Q49rou,

0,1p,

'J,J" "
.,

"

pentru parametrii din figura se considera urmatoarele valori

(1=0,0255; (2:0,0655; r=0,053S; Q:0,135S

Distanta pe verticala intre nivelul linistit al apei si punctul de lovire si de maxima presiune petaluz
poate

fi aproximata cu

eo:0,02iL
Inaltimea de ridicare a lamei deferlate h, pe talu se masoara de la nivelul static (mare linistita) al apei
si se detennina cu relatia

t^
-2krHso* ,E
"',rg" \lE
in care k, depinde de rugozitatea suprafetei taluzului
Valoarea H56y" este inaltimea valului corespunzatoare asigurarii de 50%
[Kiselev] care este in raport de
0,93/2,52:0,369 din valoarea corespunzatoare asigurarii de 100%

Natura suprafetei

k,

Suprafata neteda continua impenneabila

Placi de beton

0,9

Zidane de piatra

0,8

Anrocamente medii

0,55

Blocuri din beton si anrocamente mari

0,5

Detemrinarea inaltimii de ridicare a va]ului pe tabtzdupa normele pIANC (Asociatia Internationala de

Navigatie)

Relatiile sebazeazape un parametru ( ce caracteizeazamodul de actiune a valurilor (ridicare,

coborare, spargere) denumit numarul lrribaren

tsa
- +,
.,/s,

E=

ln care

o este unghiul taluzului cu orizontala

2nH

, : -*
gT'

.e,.

este curbura

este perioada

valului

valului
8

.I/ este inaltimea valului

Formulele de calcul sunt

U=oe
rl.s

pentru q<1,5

$=ue
H,

pentru E>1,5

,J

a
9=
H,
It,i

valoare mrudma pentru structufi permeabile (anrocamente)

este inaltimea la care se ridica

valul cu probabilitatea de aparitie l, pe taluz deasupra nivelului stxic

al apei

Valorile coeficientilor a, b, c, d sunt intabelul urmator

Probabilitatea

Coeficienti

r%1

0,1

l,l2

1,34

0,55

2,58

l,0l

r,24

0,48

2,15

0,96

l,l7

0,46

1,97

0,86

1,05

0,44

1,68

10

0,77

0,94

0,42

1,45

33(nivel semnificativ)

0,72

0,88

0,41

1,35

-4,47

0,6

0,34

0,82