Frecvena notelor in octava C4

in scala muzical egal temperat

Numrul

Nota (solfegiu) Notaia international

Do

Do

Re

Re

Mi

Fa

Fa

Sol

Sol

10

La

11

La

Frecvena (in Hertz)

12

Si

Do

Vibraia unei corzi, frecvena fundamental i primele 6 armonici superioare

Sunetele i zgomotele de orice fel i orice provenien se deosebesc ntre ele prin trei
caracteristici principale: nlimea, tria (intensitatea) i timbrul. Cele trei mrimi nu sunt
independente. La nivelul percepiei, tria i nlimea se influeneaz reciproc.
nlimea sunetelor se refer la frecvena de vibraie a coloanei de aer, coardelor sau
membranelor ce produc sunetul. Aceast caracteristic a sunetelor este relativ, n funcie de
nlimea unui ton de reper, odat cu creterea frecvenei crescnd i nlimea.
Sunetul emis de o surs are un caracter complex, deoarece, n afar de sunetul fundamental,
sursele sonore emit i diferite armonici superioare (sunete ce au frecvenele egale cu multipli ai
frecvenei sunetului fundamental). Analiza structurii unui sunet permite obinerea unui spectru
caracteristic fiecrei surse (aa numita amprent sonor). Aceast proprietate permite
recunoaterea persoanelor dup voce

Denumirea tiinific

Frecvena (Hz)

C5 (C tenor)

523,251

B4

493,883

A#4 sau Bb4

466,164

A4 (A440)

440,000

G#4 sau Ab4

415,305

G4

391,995

F#4 sau Gb4

369,994

F4

349,228

E4

329,628

D#4 sau Eb4

311,127

D4

293,665

C#4 sau Db4

277,183

C4 (C mijlociu)

261,626

B3

246,942

A#3 sau Bb3

233,082

A3

220,000

G#3 sau Ab3

207,652

G3

195,998

F#3 sau Gb3

184,997

F3

174,614

E3

164,814

D#3 sau Eb3

155,563

D3

146,832

C#3 sau Db3

138,591

C3 (C jos)

130,813

B2

123,471

A#2 sau Bb2

116,541

A2

110,000

Sunetele muzicale i frecvena lor]

Procesul prin care se atribuie nume de note diferitelor nlimi (frecvene) se numete acordare.
n muzica contemporan, acordajul se realizeaz astfel nct frecvenei de 440Hz s i
corespund nota La (A).

A440

5 secunde de vibraie sonor cu frecvena 440 Hz

Probleme n ascultarea fiierului? Consultai pagina de ajutor.

Diferena n numrul de vibraii pe secund dintre dou sunete cu nlimi diferite se numete
interval (prim - aceeai nlime, secund, ter, cvart, cvint, sext, septim, octav, .a.m.d).
Dou sunete cu frecvena , respectiv
, se afl la o octav unul de cellalt, deci reprezint
aceeai not muzical. Spre exemplu, fiecare not La poate fi exprimat matematic astfel:

Astfel, folosind formula de mai sus, putem obine lista de note La cu nlimiile cuprinse ntre
20Hz i 20,000 Hz, adic spectrul auditiv uman.

Johann Sebastian Bach a fost cel care a introdus scara uniform temperat n muzic. n aceast
scar exist 12 semitonuri n interiorul fiecrei octave, frecvenele notelor succesive separate
printr-un interval de un semiton formnd un raport constant, egal cu
Tabelul alturat prezint notele muzicale cuprinse n intervalul 110 Hz i aprox. 523 Hz.

[1]

Percepia nlimii sunetului

n timp ce frecvena fundamental sau nlimea fundamental a sunetului poate fi determinat
precis prin intermediul unor msurtori, aceasta poate fi diferit de nlimea perceput de
urechea uman datorit apariiei vibraiilor armonice (n special n cazul instrumentelor cu
coarde, cum sunt pianul sau chitara).
Micile modificri n frecvena unui sunet sunt greu de observat de urechea uman, mai ales de
cea neantrenat. n general, o diferen de cinci sutimi de semiton sau aproximativ 0.3% n
frecvena sunetului este sesizabil, dar acest fapt depinde i de poziia ei n spectrul auzului uman
(cu ct se apropie mai mult de pragul infrasunetelor, respectiv ultrasunetelor, capacitatea
analizatorului auditiv de a distinge ntre sunetele apropiate scade). De asemenea, dac cele dou
sunete de comparat sunt emise simultan, existena diferenei dintre ele este mai uor de observat.
Ca o explicaie simplist, dou sunete sun cu att mai armonios cu ct armonicele unuia
se suprapun mai bine peste armonicele celuilalt, adic cu ct au mai multe armonice
comune. De aceea sunetele ale cror frecvene se afl ntr-un raport de numere ntregi
i mici sun bine mpreun: au o mulime de armonici comune, adic de multipli comuni
ai frecvenelor fundamentale.
Standardizarea notei LA a devenit o necesitate abia cnd au trebuit interpretate melodii
cu mai multe instrumente i cnd dou sau mai multe din acele instrumente nu se
puteau acorda (uor). Frecvena LA-ului nu a fost ntotdeauna 440 Hz i nu a fost
aceeai peste tot n Europa. Adesea ea varia de la un productor de instrumente la altul
sau de la un acordor la altul. Putem reconstitui istoria ( i geografia) LA-ului standard
examinnd diapazoanele care ne-au rmas din diferite perioade i regiuni. Ele variaz
relativ mult, cu mai multe semitonuri, cu o tendin de cretere de-a lungul secolelor.
Abia prin secolul al XX-lea s-a stabilizat la 440 Hz, dar chiar i azi mai snt abateri i
standarde paralele (442 Hz, 443 Hz, iar pentru muzica baroc 415 Hz). Vede i detalii
aici.
Nu tiu de ce a fost aleas nota LA pentru standardizare. Unele standarde vechi l-au
stabilit pe do, dar pn la urm ctigtor a rmas la-ul. Probabil are legtur cu faptul
c multe instrumente cu coarde, de exemplu vioara, au i o coard la, nct la acordare
era mai util s le dai la-ul dect do-ul.
Nu neleg ntrebarea Frecventele acestor note ar putea avea legatura cu ceea ce
percepe urechea umana?.

Dac v referii la intervalele de frecvene dintre note atunci rspunsul e cel de mai sus,
cu suprapunerea ct mai multor armonici.
Dac v referii la nlimea absolut a notelor luate ca un grup, rspunsul e c nu,
frecvenele notelor nu au legtur cu percepia urechii umane. La urma urmei aceea i
melodie se poate transpune ntr-o gam mai sus sau mai jos dect a fost ea scris i
sun la fel, pentru c ceea ce conteaz ntr-o melodie snt intervalele relative dintre
sunete, nu nlimile lor absolute. Alegerea nlimii la care o orchestr sau un cor
interpreteaz o pies se face nu dup urechea asculttorilor, ci dup posibilit ile
instrumentelor i vocilor.

Este o conventie. Este rezultatul experimentului lui Pitagora cu monocordul. A observat

ca o anumita lungime a unei corzi produce un sunet placut. In scara lui pitagora de 7
note, relatia frecventelor fiacarei note este urmatoarea:
(f= cicluri/secunda)
Do -> Sol = 3/2 f
Do -> La = 4/3 f
Sol -> Re = 3/2*3/4 = 9/8 f
Re -> La = 9/8*3/2 = 27/16 f
La -> Mi = 27/16*3/4 = 81/64 f
Mi -> Si = 81/64*3/2 = 243/128 f
aceste intervale sunt aleatorii, chiar daca intervine fenomenul fizic al harmonicii, foarte
important in orice miscare ondulatorie longitudinala.
"scara temperata" (12 seminote, care este cea mai utilizata in muzica occidentala) se
construieste in functie de frecventa notei "La" din centru in 440cicluri/secunda sau "La"
de 55 cicluri/secunda - nota cea mai joasa in stanga claviaturii unui pian. Se obtine
frecventa fiecarei note multiplicandu-se "La" cu a 12-a radacina de 2 (1,0594) si fiecare
din notele urmatoare, inmultind ultimul produs cu 1,0594
in acest fel, se poate stabili ca frecventele anumitor note in "scara temperata" sunt
urmatoarele:
La = 440,00 c/s.
Si b= 466,16 c/s.
Si = 493,88 c/s.
Do = 523,25 c/s.
Re b=554,36 c/s.
Re = 587,32 c/s.

Mi b = 622,25 c/s.
Mi = 659,25 c/s.
Fa = 698,45 c/s.
Sol b = 739,98 c/s.
Sol = 783,99 c/s.
La b = 830,60 c/s.
La = 880,00 c/s.
aceste frecvente corespund intervalului unei octave unde frecventa ultimei note din
serie este exact dublul frecventei notei de la inceput.

Cea mai mare parte din muzica mondiala a trecut la frecventa de 440 hertzi, de cand Organizatia
Standardelor Internationale (ISO International Standards Organization) a luat aceasta decizie in
1953. Asta in ciuda faptului ca frecventa de 440 de hertzi poate avea un efect nesanatos asupra
constiintei umane. Muzica Universului, muzica naturii este, in schimb, acordata pe frecventa de
432 de hertzi aceasta muzica transmite energii benefice si vindecatoare.
Exista o teorie care spune ca schimbarea de la frecventa de 432 de hertzi la cea de 440 de hertzi a
fost dictata in anul 1940 de ministrul propagandei naziste, Goebbels. Scopul a fost acela de a-i
face pe oameni sa devina prizonieri ai unei anumite constiinte materialiste. Ciudat, Statele Unite
a copiat modelul nazist si a trecut si ea la frecventa de 440 de Hz, care a devenit standard in anul
1953.
440 Hz este o frecventa artificiala, care se indeparteaza de simetria vibratiilor sacre. Intr-o
lucrare intitulata Controlul prin intermediul muzicii, Dr. Leonard Horowitz scrie: Industria
muzicala este caracterizata prin aceasta frecventa impusa, care are rolul de a creste agresiunea,
agitatia sociala si emotiile negative, predispunand oamenii la boala fizica.
Iesi afara pe strada si priveste in jur. Ce vei vedea? Elevi, adolescenti, oameni maturi ce au in
comun toti acesti oameni? Asculta muzica la telefon sau la mp3 player! Astfel, manipularea prin
intermediul acestei frecvente este maxima. Ingenios, nu? Sa nu uitam vorbele lui Nikola Tesla:
Daca vrei sa afli secretele Universului, atunci gandeste-te la energie, frecventa si vibratii.
Vibratiile scazute ale frecventei de 440 Hz sunt daunatoare fiintelor umane, caci duc la
dizarmonie si ura. In plus, are rolul de a crea boli si razboi. Priviti si ascultati videoclipul de mai
jos: in prima parte, veti auzi o melodie la 432 Hz, iar in a doua parte, veti asculta o melodie la
440 Hz. Veti constata diferentele. 432 Hz este o frecventa pura, logica si naturala; 440 Hz este o
frecventa ce promoveaza materialismul, ura si deconecteaza oamenii de la natura.