STABILIREA FORMEI SI DIMENSIUNILOR

SEMIFABRICATELOR MATRIATE
1. Scopul lucrarii
Lucrarea urmareste sa prezinte modul de lucru pentru stabilirea formei si
dimensiunilor semifabricatelor matritate.
2.

Aspecte teoretice

Matritarea este procedeul de prelucrare a materialelor prin deformare

plastica, proces ce are loc datorita curgerii materialelor metalice n cavitatea
unei scule numita matrita, alcatuita, de obicei din doua parti numite
semimatrite.
n comparatie cu forjarea libera, matritarea (forjarea n matrita) prezinta
urmatoarele avantaje: productivitate ridicata, permite obtinerea de
semifabricate pentru piese de complexitate mare, consum redus de material.
Printre dezavantajele matritarii amintim: greutatea limitata a pieselor ce se pot
matrita si costul ridicat al matritelor.
Alegerea procedeului de obtinere a unui semifabricat pentru o piesa
data, prin forjare libera sau prin forjare n matrita, este conditionata si de
numarul de semifabricate si de marimea si configuratia piesei.
Semifabricatele de dimensiuni foarte mari se pot obtine numai prin
11411w2211l forjare libera; cele de dimensiuni medii si mici se pot obtine fie
prin matritare, fie prin forjare libera. La productia de serie mijlocie si mai sus
este economica matritarea.
Clasificarea procedeelor de matritare se face dupa mai multe criterii.
Dupa modul de curgere a materialului matritarea poate fi cu bavura
(matritarea deschisa) sau fara bavura (matritarea nchisa). La matritarea
deschisa surplusul de material curge n bavura si se ndeparteaza prin
debavurare (fig.1a). La matritarea deschisa (fig.1b), bavura nu apare, ca
urmare a unei debitari foarte exacte a materialului de pornire. Eventualul
surplus de material este mic si va fi preluat n spatiul dintre poanson si
matrita.
1semimatrita
superioara;
2- locas;
3-bavura;
4-piesa
matritata;
5a
b
semimatrita
Fig 1
inferioara;
6-poanson;
7-matrita;
8-extractor.
La ntocmirea desenului semifabricatului matritat, trebuie realizate
urmatoarele faze succesive:
1.
Alegerea planului de separatie (n raport cu forma piesei);
2.
Stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor de matritare;
3.
Stabilirea adaosurilor tehnologice (nclinarile de matritare, razele de
racordare si adaosuri de simplificare a formei);
4.
Determinarea naltimii membranei.

ntocmirea desenului semifabricatului matritat se face practic plecnd de

la desenul piesei finite, la care se considera adaosurile de prelucrare si
adaosurile tehnologice (nclinari pentru scoaterea usoara a semifabricatului
din cavitatea matritei, raze de racordare si adaosuri pentru simplificarea
formei acestuia). Pe desenul semifabricatului matritat se va stabili si pozitia
planului de separatie dupa care se face nchiderea si deschiderea matritei.
1. Alegerea planului de separatie se face tinnd seama de urmatoarele
principii de baza:
- pe ct posibil este bine ca planul de separatie sa mparta piesa n parti
simetrice si egale;
- din punct de vedere al constructiei sculelor este mai avantajos ca planul de
separatie sa fie drept;
- planul de separatie sa faciliteze o curgere usoara a materialului;
- planul de separatie trebuie astfel ales nct suprafetele ce se vor aschia sa
fie pe ct posibil perpendiculare pe directia matritarii.
Raportul dintre naltimea diferitelor sectiuni determina alegerea
suprafetei de separatie, care coincide, de obicei, cu planul suprafetei maxime.
Pentru matritarea la ciocane, se recomanda ca partea cea mai nalta a
matritei sa fie asezata deasupra (unde materialul curge mai bine); la prese,
aceasta problema nu se pune, curgerea materialului fiind asemanatoare n
ambele parti ale matritei.
2. Stabilirea adaosului de prelucrare Ap pe fetele semifabricatului matritat
se alege conform STAS 7670-83, n raport cu greutatea pieselor, sau se
calculeaza cu relatia:
Ap = 0,4 + 0,015H + 0,0015L
(1)
n care H este naltimea piesei; L, lungimea piesei.
Marimea adaosului de prelucrare depinde deci de marimea si forma
piesei, dar si de calitatea necesara a suprafetelor prelucrate si de natura
productiei. Tolerantele depind, de asemenea, de dimensiunile si forma piesei
si se aleg conform STAS 7670-83 sau se calculeaza astfel:
- dupa naltime: as = +(0,7...1,0)Ap; ai = -(0,4...0,6)Ap;
- dupa lungime: as = +(0,6...0,9)Ap; ai = - (0,5...0,8)Ap.
Adaosurile de prelucrare se aplica numai suprafetelor semifabricatelor
matritate care se prelucreaza prin aschiere.
3. Stabilirea adaosului tehnologic. La stabilirea nclinarilor de matritare
trebuie sa se aiba n vedere ca, cu ct unghiurile de nclinare sunt mai mari,
cu att mai usor se pot extrage piesele din cavitatile matritei. Pe de alta parte
nsa, cu ct unghiurile de nclinare sunt mai mari, materialul urca mai greu n
cavitatile adnci, iar consumul de material creste. De obicei, nclinarile
interioare (3.10) sunt mai mari dect cele exterioare (1.7), pentru a evita
blocarea semifabricatului n matrita din cauza contractiei la racire. Valorile
nclinarilor de matritare se aleg din STAS 7670-83, iar pentru piese cu forme
complexe se recomanda sa se folosesca indicatiile din tabelul 1 (Anexa1).
Razele de racordare se executa pentru a elimina muchiile ascutite si
pentru a ajuta la curgerea materialului n cavitatile matritelor. Muchiile ascutite
interioare si exterioare ale pieselor nu se pot umple bine, din cauza frecarii si
racirii materialului n timpul curgerii prin aceste zone.
Marimea razelor de racordare ntre diferite sectiuni si razele de rotunjire
ale muchiilor nu trebuie sa fie prea mari pentru a nu spori n mod inutil
pierderile de material. Determinarea razelor de rotunjire R si al razelor de

racordare R1 se stabilesc conform STAS 7670-83 sau se calculeaza cu

relatiile din tabelul 2
(Anexa 1).
4. Determinarea naltimii membranei. Alezajele piesei cu diametre mai mari
de 28 mm se pot obtine prin matritare. Aceste alezaje nu se pot realiza
complet prin matritare deoarece frecarile interioare din materialul care trebuie
expulzat cresc att de mult pe masura ce stratul se subtiaza, nct energia
masinii devine insuficienta pentru gaurirea completa a semifabricatului. Prin
matritare se realizeaza numai niste adncituri (numite amprente), care
corespund gaurii din piesa prelucrata. Ele sunt despartite prin stratul de
material care nu a putut fi expulzat n timpul matritarii, numita membrana.

a.
b.
Fig. 2

Pentru calculul naltimii membranei se poate utiliza relatia:

(2)
n care: d este diametrul gaurii (la partea superioara), n mm; h, naltimea
gaurii pna la planul de separatie, n mm.
Bavurile interioare (membranele) cu diametrul mic se executa cu grosimea
constanta h, iar cele cu diametrul mare au grosime variabila (pentru a usura
curgerea materialului); n ultimul caz, grosimea lor minima se ia h min = 0,65h,
iar hmax=1,35h (fig. 3a). Cnd se matriteaza piese cu naltimi mici, avnd
(H/D)<0,7, bavura interioara are forma din fig. 3b, cu grosimea h =
raza de racordare R1=5H.

si

a
b
Fig. 3

Pentru a ntelege modul de stabilire a formei si dimensiunilor

semifabricatului matritat se prezinta n continuare un exemplu.

Fig. 4

1 Alegerea planului de separatie. Se alege ca plan de separatie planul care

contine sectiunea maxima a piesei, deoarece nu exista alte conditii
tehnologice care sa impuna alegerea altui plan de separatie mai favorabil.
2 Stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor de matritare.
Adaosurile de prelucrare se calculeaza cu relatia 1:
Ap = 0,4 + 0,01546 + 0,0015170 = 1,4 mm
Tolerantele de matritare se calculeaza astfel:
- dupa naltime: + as = 0,81,4=1,12 mm; -ai = 0,51,4 = 0,7 mm;
- dupa lungime: + as1 = 0,81,4=1,12 mm; -ai2 = 0,61,4 = 0,8 mm.
3.Stabilirea adaosului tehnologic. nclinarea peretilor semifabricatului,
perpendiculara pe planul de separatie se aleg din tab. 1 (Anexa 1) n functie
de rapoartele H/B si L/B:

;
rezulta ca = 5.
Razele de racordare se calculeaza cu relatiile din tabelul 2 (Anexa 1) n
functie de raportul H/B.
Rezulta:
R = 0,0532 + 0.5 = 2,1 mm; R1 = 2,52,1 + 0.5
= 5,8 mm
R = 0,0546 + 0.5 = 2,8 mm; R1 = 2,52,8 + 0.5 = 7,5 mm
R = 0,0525 + 0.5 = 1,8 mm; R1 = 2,51,8 + 0.5 = 5 mm
Semifabricatul matritat este prezentat n fig. 5.

Fig. 5
3. Modul de lucru

Pe baza modului de lucru prezentat, vor fi stabilite forma si

dimensiunile semifabricatelor matritate pentru piesele din figurile 6, 7 si 8,
folosindu-se n acest scop si indicatiile date n anexa 1.

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8
4. Concluzii

Se vor face observatii privind ntocmirea desenului de semifabricat si

cotarea corecta a acestuia(v. Anexa 1)
ANEXA 1
nclinarile semifabricatelor matritate

Tab. 1

H/B
L/B
<
1,5
>1,5

<1

1-3

3-4,5

4,5-6,5

6,5-8

>8

10

12

15

15

10

12

15

Razele de racordare si de rotunjire pentru semifabricate matritate

Tab.2

H/B
<2
2-4
>

R [mm]
0,05H + 0,5
0,06H + 0,5
0,07H + 0,5

R1[mm] *)
2,5R + 0,5
3R + 0,5
3,5R + 0,5

*) Valorile calculate pentru R1 se rotunjesc la 1; 1,5; 2; 2,5; 3; 4; 5; 6; 8; 10;

12,5; 15; 20; 25 mm.
Exemple de cotare a semifabricatelor matritate

a: cote de lungime; b: cote de

latime; c: cota de deviere; d:
grosime n sectiune perpendiculara
pe planul de separatie

Lungimi si latimi ntre fetele

interioare

Cotarea decalajelor si bavurilor

Cotarea suprafetelor exterioare

Cotarea suprafetelor n raport cu axele