Majoritatea speciilor de animale i plante i sintetizeaz singure vitamina C.

Prin urmare,
nu este o vitamin pentru ele. Sinteza este obinut printr-o secven de pai, bazai
pe enzime, care convertesc glucoza n acid ascorbic. Acest lucru are loc fie n rinichi,
la reptile i pasri, sau n ficat, la mamifere i psri ciripitoare (Passeriformes). Ultima
enzim din proces, l-gulonolacton oxidaz, nu poate fi fabricat de organismele umane
deoarece gena care aparine enzimei nu funcioneaz. Pierderea unei enzime care este
important pentru producerea acidului ascorbic a avut loc frecvent pe scara evoluiei i a
afectat majoritatea petilor, multe psri, unii lilieci, porcuorii de Guineea i
majoritatea primatelor, incluznd oamenii. Mutaiile nu sunt nc letale, deoarce acidul
ascorbic se regsete din abunden n sursele alimentare (se poate spune c multe dintre
aceste specii se hrnesc, sau se hrneau, n principal cu fructe).
De exemplu, o capr adult produce mai mult de 13000 mg de vitamina C pe zi ntr-o stare
normal i pn la 100000 mg pe zi ntr-o stare de stres, traum sau boal.
S-a demonstrat c traumele sau rnile consum o cantitate mare de vitamina C la
animale, incluznd oamenii.
Abia n anii 1920 s-a realizat c i unele buci de carne sunt, de asemenea, o surs de
vitamina C. Muchiul i grsimea, care reprezint baza alimentaiei occidentale moderne,
sunt surse slabe. Ca i n cazul fructelor i legumelor, gtitul micoreaz cantitatea de
vitamina C coninut.
Urmtorul tabel arat abundena relativ a vitaminei C n diferite alimente de origine
animal, cantitatea fiind exprimat n mg la 100 grame de aliment: