Aderarea la Uniunea Europeana

Procedura

Realizat de: Dobos Mihaela Mirabele

Facultatea de Drept
Specializare Administratie Publica
Anul II
Grupa II

Aspecte generale
Procesul de extindere a Uniunii Europene (UE) are o funcie
istoric: aceea de a face din continentul european un spaiu de pace,
stabilitate i prosperitate. UE a pus n aplicare treptat un proces de
ghidare i sprijinire a rilor candidate la aderare, pentru ca acestea s
fie pregtite s i asume obligaiile de state membre, n special n
procesul de tranziie, reforme i punere n aplicare a acquis-ului i a
politicilor UE.
Orice stat european care dorete s adere la Uniunea European
(UE) trebuie s respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2
din Tratatul privind Uniunea European (TUE): respectarea demnitii
umane, a libertii, democraiei, egalitii, statului de drept,
drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparin
minoritilor. n plus, acestea se angajeaz s respecte valorile UE n
cadrul Uniunii Europene i n relaia cu rile tere.
Paii de aderare la UE sunt prevzui la articolul 49 din TUE.
Iniial, statul care dorete s adere la UE adreseaz cererea sa de
aderare Consiliului. Parlamentul European i parlamentele naionale sunt
informate cu privire la aceast cerere. Consiliul consult apoi Comisia i
solicit aprobarea Parlamentului European, care se pronun cu

majoritatea membrilor care l compun. n cazul unui aviz favorabil,

Consiliul se pronun n unanimitate cu privire la cererea de aderare.
Condiiile de aderare i adaptrile impuse de aceasta tratatelor i
instituiilor fac obiectul unui acord ntre statele membre i statul
solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificrii de
ctre toate statele contractante.

Procesul de aderare
Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei i al
unei decizii a Consiliului, care i atribuie rii solicitante statutul de
ar candidat. Acest statut nu nseamn neaprat iniierea imediat a
negocierilor n vederea aderrii. ara candidat trebuie, mai nti, s
ndeplineasc o serie de condiii.
Aceasta trebuie s ndeplineasc criteriile de eligibilitate definite
de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 i completate de
Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:
criterii politice: instituii stabile care s garanteze
democraia, statul de drept, drepturile omului, precum i
respectarea i protecia minoritilor;

criterii economice: o economie de pia funcional, precum

i capacitatea de a face fa presiunii concureniale i
forelor pieei din cadrul UE;
capacitatea de a-i asuma obligaiile de stat membru care
decurg din dreptul i politicile UE (sau acquis-ul comunitar),
inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice i
monetare.
De asemenea, ara candidat trebuie s dispun de condiiile
necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale
administrative.
rile din Balcanii de Vest trebuie s obin rezultate
satisfctoare n cadrul procesului de stabilizare i de asociere (n
special, n domeniul comerului) nainte ca UE s poat examina
eventualele lor cereri de aderare.

Capacitatea de absorbie a UE (sau capacitatea de integrare)

reprezint un alt element fundamental. UE trebuie s fie n msur s
accepte noi membri, n paralel cu consolidarea integrrii i garantarea
funcionrii instituiilor i politicilor sale. La rndul lor, noile state
membre trebuie s fie bine pregtite pentru a-i asuma statutul de
stat membru. De asemenea, extinderea trebuie s beneficieze de
sprijinul opiniei publice n statele membre i n rile candidate.

Dac o ar candidat ndeplinete aceste criterii, negocierile de

aderare pot fi lansate. Consiliul European decide cu privire la
oportunitatea deschiderii negocierilor, pe baza avizului Comisiei.
Negocierile de aderare reprezint fundamentul procesului de
aderare. Acestea se refer la adoptarea, implementarea i aplicarea
acquis-ului comunitar de ctre rile candidate. Obiectivul negocierilor
este de a sprijini rile candidate s se pregteasc pentru asumarea
obligaiilor de state membre dup momentul aderrii. Negocierile se
bazeaz pe meritele proprii ale fiecrei ri candidate i se desfoar
n mod individual; gradul de pregtire pentru aderare poate varia de la o
ar candidat la alta.
Derularea negocierilor de aderare are loc ntr-un cadru de
negociere stabilit de Consiliu, la propunerea Comisiei. Acesta ofer o
perspectiv a negocierilor care trebuie derulate i ine seama de
situaia i caracteristicile fiecrei ri candidate. Cadrul de negociere
se refer la:
principiile i procedurile negocierii;
punctele susceptibile de a fi negociate, cum ar fi aspectele
financiare, derogrile temporare sau msurile de
salvgardare n domenii specifice ale acquis-ului (de exemplu,

libera circulaie a persoanelor, politicile structurale sau

agricultura);
reformele politice i economice;
rezultatul negocierilor, care rmne deschis;
obiectivul negocierilor, care este aderarea.
Negocierile privesc adoptarea acquis-ului comunitar. Acestea
debuteaz cu o faz pregtitoare sau examinarea analitic a acquis-ului
(screening), efectuat de Comisie. Scopul screeningului este de a
evalua gradul de pregtire a rii candidate, familiarizarea acesteia cu
acquis-ul i identificarea capitolelor care urmeaz s fie deschise pe
baza criteriilor de referin (benchmarks). Aceste criterii de
referin se refer la etapele pregtitoare eseniale pentru viitoarea
aliniere i respectarea obligaiilor contractuale n temeiul acordurilor
de asociere conexe acquis-ului. Consiliul decide n unanimitate
eventualele criterii de referin sau deschiderea unui capitol de
negociere pe baza recomandrilor Comisiei.
Negocierile au loc n cadrul conferinelor interguvernamentale
bilaterale care reunesc statele membre ale UE i ara candidat.
Negocierile aferente unui anumit capitol se nchid atunci cnd
ara candidat ndeplinete criteriile de referin (benchmarks)
definite n acest sens (de exemplu, msuri legislative, instane
administrative sau judiciare, componente ale acquis-ului puse efectiv n

aplicare, o economie de pia funcional pentru capitolele economice).

ara candidat trebuie, de asemenea, s accepte proiectul de poziie
comun a UE elaborat de Comisie i adoptat n unanimitate de Consiliu.
Totui, capitolele nchise pot fi redeschise dac ara candidat nu mai
ndeplinete condiiile cerute.
Negocierile de aderare pot fi suspendate n cazul unor nclcri
grave i persistente ale principiilor pe care se fondeaz UE. n aceast
situaie, Comisia poate recomanda, din proprie iniiativ sau la
solicitarea unei treimi din statele membre, suspendarea negocierilor i
condiiile de reluare a acestora. Consiliul adopt recomandarea cu
majoritate calificat, dup ce a ascultat punctul de vedere al rii
candidate n cauz.
Odat ce s-au ncheiat negocierile pentru toate capitolele,
procesul de aderare ajunge la final. Aderarea poate fi lansat prin
ncheierea unui acord, tratatul de aderare, ntre statele membre i ara
candidat. Consiliul decide n unanimitate ncheierea procesului de
aderare, n urma avizului Comisiei i a avizului conform al Parlamentului
European. Tratatul de aderare se refer la:

rezultatul negocierilor de aderare, condiiile de aderare i

msurile de salvgardare sau tranzitorii pentru domeniile
care necesit o mai mare aprofundare;
adaptarea instituiilor i a tratatelor, repartizarea voturilor
n Consiliu i n Parlamentul European, numrul deputailor
europeni, numrul membrilor Comitetului Regiunilor etc.;
data aderrii.
Tratatul de aderare este supus ratificrii de ctre toate statele
membre i de ctre viitorul stat membru. ara candidat devine ar
aderent i continu procesul de aderare, prin adaptarea domeniilor n
care trebuie nc realizate progrese, sub supravegherea atent a
Comisiei.

Existena unor structuri administrative i judiciare care vor

permite adoptarea i aplicarea acquis-ului comunitar.
Aceast condiie urma s asigure c extinderea Uniunii Europene
nu va periclita realizrile Comunitii i procesul de integrare, convenit
la Maastricht.
Consiliul European de la Luxembourg, din decembrie 1997, a decis
completarea criteriilor de la Copenhaga cu o nou condiie capacitatea
UE de a accepta noi membri, aceasta nsemnnd sporirea angajamentului
UE n procesul de extindere.

Criteriile expuse la summitul de la Copenhaga vin sa completeze

condiia de baz pentru a deveni membru al UE o constituie identitatea
european, care a fost consacrat prin Tratatul de la Roma din 1958,
art. 237 (orice stat european poate deveni membru al Uniunii
Europene).
ndeplinirea criteriilor de aderare de catre statele candidate
este monitorizat de Comisia Europeana, care anual publica Rapoarte de
Taa privind succesele nregistrate de statele candidate n acest
domeniu.
Condiia naintata UE:
Capacitatea UE de a absoarbe noii membri i de a menine, n
acelasi timp, procesul de integrare.
Extinderea nu trebuie s fie mai costisitoare dect
procesul de integrare.
Extinderea nu trebuie sa pericliteze realizrile Comunitii
i procesul de integrare convenit la Maastricht.
Uniunea si rezerva dreptul de a decide momentul la care va
fi pregatit pentru a accepta noi membri.

10

Criteriile de convergen reprezint testul economic de evaluare

a stadiului de pregtire a unei economii pentru a participa la etapa a
treia a Uniunii Economice si Monetare. Aceste criterii au fost stabilite
prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de ctre toate rile membre
UE n 1993, i se refer la intele (target-uri) n domeniul inflaiei,
finanelor publice, ratelor dobnzii i cursurilor de schimb. n plus,
progresele nregistrate de statele membre i de ctre statele
candidate privind convergena spre Uniunea Economica i Monetar
sunt evaluate din perspectiva acelorai criterii de convergen
referitoare la:
Stabilitatea preurilor: rata medie a inflaiei din ultimele 12
luni (calculat prin indicele preurilor de consum) nu trebuie
s depaseasc cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata
inflaiei din primele trei state cu cele mai reduse nivele ale
ratei inflaiei; n plus, ratele inflaiei din ara candidat
trebuie sa se dovedeasc a fi sustenabile.
Finanele publice: poziia bugetar a unei ri trebuie s fie
sustenabil, respectiv sa nu existe un deficit bugetar
excesiv. n particular: (i) deficitul bugetar consolidat al
statului nu trebuie s depaseasc nivelul stabilit n Tratat
de 3 la sut din PIB; dac aceast valoare este depasit,
deficitul bugetar trebuie s fie redus substanial i

11

continuu, ctre o valoare apropiat de cea de referin, sau

depirea valorii de referin s fie temporar i
excepional, i (ii) datoria publica brut nu trebuie s
depaseasc 60% din PIB, sau dac are valori mai mari
trebuie s se diminueze semnificativ si s se apropie de
valoarea de referin ntr-un ritm satisfactor;
Ratele dobnzii: Randamentul mediu al titlurilor de stat pe
termen lung calculat pe ultimele 12 luni nu trebuie s
depeasca cu mai mult de 2 puncte procentuale
randamentul aferent titlurilor de stat din primele trei state
cu cele mai reduse niveluri ale inflaiei;
Cursurile de schimb: trebuie s se menin n marjele de
fluctuaie convenite prin mecanismul ratelor de schimb din
cadrul ERM al EMS, pentru cel puin 2 ani, fr a se proceda
din propria iniiativa la deprecierea monedei fa de
celelalte monede ale statelor membre.

Instrumente ale procesului de aderare sunt:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Acordurile bilaterale;
Dialogul politic i dialogul economic;
Parteneriatele de aderare;
Programele naionale pentru adoptarea acquis-ului (PNAA);
Participarea la programele, ageniile i comitele UE;
Monitorizarea Comisiei ( monitoring);
Asistena financiar pentru preaderare.

12

Schimbari concrete dupa aderarea la UE

1. FARA CONTROL LA FRONTIERE
Pentru oricine a trecut granita inspre o tara a Uniunii Europene,
momentul in care a trebuit sa treaca pe la controlul pasapoartelor a
insemnat o mica umilinta. Pe de o parte, calatorii EU - passport stateau
la o coada scurta, care avansa repede, prezentind granicerului
pasaportul fara alte explicatii, pe cind la ghiseele NON-EU coada lunga
avansa cu multe sincope.
Singura consolare era poate ca si americanii erau nevoiti sa stea la
ghiseele care se miscau lent. Odata cu intrarea in UE, romanii vor trece
la coada mai scurta. Este prima, cea mai simpla si poate cea mai
generala consecinta a liberei circulatii a persoanelor si ultimul pas din
aceste acorduri care au dus la vestita zona Schengen, o zona in care
granitele din cadrul Uniunii devin transparente. Trecerile acestea
simple peste granite sint efectul Tratatul de la Amsterdam, care a
intrat in vigoare la 1 mai 1999, care, din 2004, impune o zona de
libertate, securitate si justitie" in cadrul UE si care elimina verificarea
persoanelor, indiferent de nationalitate, la trecerea granitelor interne.
Unele state ale UE cu exceptiile notabile ale Marii Britanii si
Irlandei aplica deja reglementa rile comune din domeniu, ca urmare a

13

acordurilor Schengen, dintre care primul a fost semnat in 1985. Aceste

acorduri interguvernamentale au fost incluse in cadrul legal al Uniunii
Europene, ca urmare a intrarii in vigoare a Tratatului de la Amsterdam,
si fac acum parte din acquis-ul comunitar adoptat si de Romania.
2. PROTECTIE PRIN ASIGURARI MAI SCUMPE, DAR MAI
MULTE
Daca despre scumpirea asigurarilor auto s-a tot vorbit prin
unificarea a ceea se se cunoaste acum drept asigurarea obligatorie si
cea de carte verde despre asigurarea victimelor accidentelor
rutiere mai putin, desi consecintele imediate sint cel putin la fel de
spectaculoase.
Asigurarile auto se unifica si se scumpesc pentru ca, daca e sa
tinem cont de consecinta descrisa mai sus, granitele dispar si calatoria
in stainatate nu mai poate fi catalogata decit ca o calatorie in limitele
granitelor UE. In schimb, prin directiva UE privind asigurarile, trebuie
creat un fond al victimelor strazii, care poate fi accesat imediat ce se
descopera masina care a cauzat accidentul. Este apoi treaba Fondului sa
recupereze banii de la cel care a cauzat acest accident. Noua
prevedere, care trebuie sa fie activa la 1 ianuarie 2007, duce la
protectia si accesul la fonduri a victimelor strazii, atunci cind au nevoie,
nu dupa eveniment, ca acum, dupa declansarea unui proces civil.

14

3. MAI SIMPLU DE MUNCIT IN STRAINATATE

Nu mai e de mult o noutate faptul ca, prin prevederi bilaterale ale
statului roman ca in cazul capsunarilor din Spania sau prin utilizarea
portitelor muncii la negru romanii din constructii in Grecia munca in
strainatate a devenit un lucru comun.
Doua milioane de romni muncesc deja pe afara, mai mult sau mai
putin legal, si dupa 2007 cifra are toate sansele sa creasca, pentru ca
posibilitatea angajarilor pe cont propriu va fi mai simpla, iar cei angajati
vor putea beneficia de toate drepturile unui angajat. Asadar, angajari
mai simple, mai multe, dar mai putine la negru. Romania are de asteptat
intre 2 si 7 ani pina cind libertatea de circulatie a lucratorilor sa fie
completa, si acest timp incepe sa fie masurat de la 1 ianuarie.
Exceptiile care trec de aceste perioade sint date de
angajamentele bilaterale si sint deja state ale UE care din prima zi de
integare nu pun bariere de circulat ie pentru muncitorii romni
Finlanda, Portugalia, Spania, Grecia. Restrictiile pot fi reintroduse daca
se observa perturbari ale pietei locale pe anumite sectoare de
activitate.
4. ACHIZITII DE TERENURI IN STRAINATATE

15

Daca terenurile par prea scumpe in Romnia, dupa 1 ianuarie 2007

exista posibilitatea pentru orice roman sa devina proprietar de teren in
spatiul UE. Mai ales in tarile vechii Europe, care nu au perioade de
tranzitie in privinta achizitiilor de terenuri de catre straini, acest
lucru devine simplu si perfect posibil. Desigur, oportunitatea de
investitii tine de pretul pietei. E greu de stabilit un pret mediu, dar cel
putin din perspectiva achizitiei de terenuri ca investitie, noile state
membre care au insa perioade de tranzitie, sint considerate mai
atractive decit vechile teritorii ale Uniunii.
Asa ca, cine doreste sa achizitioneze terenuri pe litoralul bulgar
mai are de asteptat sau poate sa cumpere, desigur la un cu totul alt
pret, un teren pe malul Mediteranei. Trebuie mentionat ca, in cazul
Romaniei, perioada de tranzitie negociata pentru achizitia terenurilor
este de cinci ani pentru terenurile cu destinatie de resedinta secundara
si sapte ani pentru achizitia de terenuri agricole.
5. CREDITE DIN STRAINATATE
Nu trebuia asteptat 2007 pentru a obtine un credit de la o banca
din strainatate, dar dupa 1 ianuarie, eligibilitatea unui cetatean roman
in calitate de debitor este mai mare cel putin prin efectul psihologic al
aderarii. Prin libera circulatie a capitalului si, in special, prin decizia
BNR de a liberaliza contul de capital, nu neaparat o conditie a

16

intregrarii, ci a economiei de piata, banii pot intra si iesi liber din

Romnia. S-a facut mai degraba simtit accesul liber al strainilor la
conturile din tara, ceea ce a adus un aflux de valuta si o intarire a
leului.
Cu toate acestea, dobinzile la credite pe piata romneasca sint in
continuare cu procente bune peste mediile europene, ceea ce va face
foarte dorit un credit de afara. Tehnic posibil, vor fi insa putini cei
care vor fi considerati creditabili pentru bancile straine mult mai rigide
in ceea ce priveste credibilitatea decit s-ar presupune. Nu trebuie uitat
ca si politicile de comision sint ridicate in spatiul UE, ceea ce face ca un
credit european, desi dorit, sa fie foarte dificil de obtinut.
6. CRESC PRETURILE LA LAPTE, ZAHAR, CARNE, TIGARI,
ENERGIE
Cel putin in cinci domenii se va resimiti imediat dupa 1 ianuarie o
scumpire: lactate, zahar, procesarea carnii, tigari si energie. Daca in
ultimul caz calendarul e clar si stabilit de mult pentru a ajunge la un
numitor comun cu spatiul European, atit pe gaze, cit si pe energie
electrica, in celelalte patru domenii integrarea va aduce cresteri de
preturi prin efect, prin adaptarea la standardele europene obligatorii
care trebui atinse la aceasta data. In privinta laptelui, socoteala
scumpirii este simpla, de vreme ce fabricile in domeniu pentru a putea

17

opera pe piata comuna au fost nevoite sa investeasca 200 de milioane

de euro.
Din cele 400 de unitati, aproximativ 300 vor reusi sa realizeze
investitiile. Si o data cu investitiile, pretul produselor lactate va creste.
Acelasi scenariu al investitiilor aduce cresteri de preturi la zahar.
Oficialii asociatiei prevad chiar o dublare a pretului la raft de la 0,5
euro la peste 1 euro/kg. Aproximativ 100 de procesatori de carne lupta
in zilele acestea sa realizeze investitiile necesare pentru a ramine
active si dupa 2007. Si o data cu investitiile, si in acest domeniu, vor
veni scumpirile.
7. DAR CRESC SI SALARIILE
Cresterile de preturi trebuie corelate cu cresterile salariale.
Sigur, decalajul pare a fi in favoarea preturilor, in detrimentul
salariilor, dar tendinta de crestere a salariilor va fi una evidenta. Nu se
poate discerne in ce masura aceste cresteri se datoreaza efectelor in
lant ale integrarii, si cit cresterii economice propriuzise, dar e cert ca
aceasta crestere economica depinde fundamental de integrare: de
volumul finantarilor, de investitiile straine preponderent europene, de
standardele care impun noi structuri.

18

Estimarile statistice arata un salariu mediu de 902 lei pentru

2007, in crestere in fata celui de 817 lei, de la sfirsitul lui 2006.
Salariul mediu ascunde desigur multe sub media luata in calcul, dar un
lucru e sigur. Cresterile de salarii nu vor putea fi evitate cel putin din
cauza presiunii puse pe angajatori de cresterile de preturi care vor
urma datei de 1 ianuarie. Vor fi un pas in spatele acestora, dar
cresterile vor fi in valoare absoluta spre 500 de euro net, dar abia in
2014!
8. PROTECTIE DIPLOMATICA
Europa este un spatiu comun si are o politica externa comuna.
Acest principiu, de multe ori controversat, are si consecinte practice
directe. Orice cetatean roman aflat in dificultate pe teritoriul unui
stat din afara UE si in care nu exista ambasada romana poate obtine
protectie diplomatica sau consulara la ambasada oricarui alt stat
membru al UE, la fel cum ar primi din partea ambasadei romane.
Asistenta se acorda pentru orice fel de problema care poate aparea in
cazul unei prezente in strainatate, de la accident grav la proces sau
detentie, sau cind cetateanul romn a fost victima unei infractiuni
serioase sau solicita repatrierea.
9. STUDIILE SI PROFESIILE SINT RECUNOSCUTE MAI USOR

19

O solicitare de recunoastere a profesiei dincolo de granite este

necesara atita vreme cit profesia respectiva este reglementata in tara
in care se doreste angajarea. Examenul de diferenta sau practica
obligatorie sint, dupa caz, dar tot mai rar, utilizate. UE face o
distinctie intre recunoasterea academica si cea profesionala.
Recunoasterea academica tine de fiecare centru universitar in parte,
dar cea profesionala are propriul sistem de reglementare. Marele
avantaj al integrarii este ca o persoana abilitata sa practice o profesie
in Romania are dreptul sa i se recunoasca aceeasi calificare
profesionala in orice alta tara membra a UE. Exista insa o
discriminare profesionala. Profesii, cum sint cea de arhitect,
farmacist, medic, in general profesii liberale, sint recunoscute automat
in UE. Profesiile celelalte sint reglementate prin directive generale si
fiecare stat membru decide ce profesii recunoaste usor si ce profesii
necesita alte reguli. Procedurile sint oricum mult simplificate si
clarificate pentru fiecare stat in parte, ceea ce face mai simpla
acreditarea si recunoas- terea profesionala.
10. LIBER LA MASINI SECONDHAND
Piata auto se pregateste de avalansa second-hand, pentru ca o
data cu eliminarea barierelor vamale, dupa 1 ianuarie 2007, importurile
de masini de ocazie din Europa nu vor mai putea fi restrictionate. Primul

20

an al Romaniei in Uniunea Europeana ar putea provoca fiori pietei auto

si, mai ales, distribuitorilor de automobile noi care vor fi puternic
concurati de la anul de second-hand-uri. In acest moment, exista doua
norme care descurajeaza achizitionarea de masini second-hand de pe
pietele europene. Pentru a aduce un automobil de ocazie din
strainatate, acesta nu trebuie sa fie mai vechi de opt ani si sa respecte
standardele Euro 3.
Nici una dintre aceste norme nu se vor mai aplica insa din 2007
pentru autoturismele secondhand care vin din Uniunea Europeana.
Decizia daca aducerea in tara nu va costa chiar nimic nu este inca luata.
Pe agenda Ministerului Mediului mai apar niste restrictii, chiar daca nu
poate fi vorba de taxe vamale sau bariere restrictionale ca pina acum.
Propunerile vizeaza taxe de mediu, in functie de gradul de poluare pe
care il determina automobilul respectiv. Dar, deocamdata, 1 ianuarie
poate aduce libertatea totala in achizit iile de masini, asa cum a fost
cazul Poloniei, in 2004.

21

Bibloografie:
a. http://www.wall-street.ro/articol/Economie/
b. http://www.europa.eu
c. http://www.mf.gov.md/