Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopul
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 1
Mod Coala document.
Executat
Controlat
T contr.
Aprobat
Semnat
Data
CONSTRUCIA
GENERALA
A
lucrrii:
Studierea
construciei
MOTORULUI,
motorului,
construcia
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I
DE DISTRIBUIE A GAZELOR
Litera
Coala
1
UTM
FIMIT
Coli
25
Motorul cu ardere intern monocilindric, n patra timpi, cu aprindere prin scnteie (fig. 1.1)
este format din cilindrul 1 n interiorul cruia se deplaseaz pistonul 2, care acioneaz manivela 3
a arborelui cotit prin intermediul bielei 4. n capul cilindrului se gsete chiulasa 5 n care sunt
amplasate supapa de admisie SA, supapa de evacuare SE i bujia 8. La partea inferioar a
cilindrului se gsete carterul superior 9, pe care se monteaz lagrele arborelui cotit i carterul
inferior 10 n care se gsete uleiul de ungere. Amestecul aer-combustibil intr n cilindru prin
colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies n exterior prin colectorul de evacuare 7.
Semnat
Data
Coala
Motorul este alctuit din mecanismul motor i sistemele i instalaiile auxiliare (mecanismul
de distribuie, instalaia de alimentare cu combustibil, instalaia de aprindere, instalaia de rcire i
instalaia de ungere) necesare realizrii procesului de funcionare i sistemul de pornire.
Mecanismul motor, numit i mecanismul biel-manivel, constituie principalul ansamblu al
motorului cu ardere intern, cu piston. El are rolul de a transforma micarea de translaie rectiliniealternativ a pistonului ntr-o micare de rotaie a arborelui cotit.
Organele componente ale mecanismului motor se mpart n organe fixe i organe mobile.
Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa i carterul. Grupa organelor mobile
cuprinde: arborele cotit i volantul, bielele i pistoanele cu bolurile i segmenii.
Mecanismul de distribuie asigur deschiderea i nchiderea supapelor, la momente bine
precizate, pentru a face posibil evacuarea gazelor de ardere i umplerea cilindrului cu gaze
proaspete (sau amestec aer-combustibil).
Instalaia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curirea (filtrarea) i
introducerea n cilindrii motorului a combustibilului i a aerului (fie n amestec, fie separat), n
anumite proporii bine stabilite. Instalaia de alimentare cuprinde rezervoare, conducte, filtre,
pompe, precum i organele care servesc la prepararea i introducerea combustibilului n cilindri
(carburatorul la motoarele cu aprindere prin scnteie i injectoarele la motoarele cu aprindere prin
compresie).
Instalaia de aprindere servete la declanarea scnteii electrice n interiorul camerei de
ardere (la motoarele cu aprindere prin scnteie), n vederea aprinderii amestecului carburant.
Instalaia de rcire asigur rcirea unor organe importante ale motorului (cilindrii i
chiulasa), pentru a se evita supranclzirea acestor piese, datorit cldurii pe care o primesc de la
gazele de ardere. Meninerea unui regim termic normal de funcionare a pieselor motorului este de
mare importan pentru economicitatea i sigurana de exploatare a motorului.
Instalaia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n micare, pentru a reduce
frecarea i a preveni uzarea motorului.
Sistemul de pornire servete la asigurarea turaiei minime de pornire a motorului.
n figura 1.2 este prezentat o seciune transversal a motorului MAN pentru autocamioane;
este de tip MAC n patru timpi, cu ase cilindri n linie, verticali, cu camer de ardere central n
piston, cu injecie direct, fiind compus din:
mecanismul motor, care cuprinde organele fixe: blocul cilindrilor cu carterul superior,
carterul inferior (baia de ulei 19), cilindrii motorului 11 (cu buce umede), chiulasa 10 i organele
mobile: pistoanele 12, bielele 15 i arborele cotit 16 cu volantul;
mecanismul de distribuie, care cuprinde: supapele de admisie i evacuare, culbutorii, axul
culbutorilor 5, tijele mpingtoare 3, tacheii i arborele cu came 2;
instalaia de rcire, care cuprinde: radiatorul, pompa de ap, ventilatorul, cmaa de ap
din bloc i chiulas i eava de ieire a apei din chiulas cu termostatul;
instalaia de ungere, care cuprinde: sorbul de ulei 18, filtrul de ulei 13, buonul de turnare
a uleiului n motor 7, pompa de ulei i rcitorul de ulei;
instalaia de alimentare, care cuprinde: filtrul de combustibil 14, injectoa-rele 8,
tubulatura de admisie a aerului 9, pompa de alimentare i pompa de injecie.
Semnat
Data
Coala
Semnat
Data
Coala
II.
Organele componente ale mecanismului motor se mpart n organe fixe i organe mobile.
Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa i carterul.
Semnat
Data
Coala
Figura 2.2 Blocul motor: 1 locasurile interioare ale cilindrilor; 2 lagarele paliere
pentru arborele cotit; 3 locasuri; 4 canale pentru ulei; 5 canale pentru lichidul de racire; 6
carter; 7 suprafata planap; 8 capac; 9 prezon; 10 aripi laterale; 11 locasuri pentru
tacheti; 12 capacul lagarului palier.
Geometria blocului motor depinde n principal de numrul i dispunerea cilindrilor. Din
acest punct de vedere blocul motor poate fi:
bloc vertical, cu un rnd de cilindrii (motoare cu cilindrii n linie)
bloc n "V", cu dou rnduri de cilindrii (motoare cu cilindrii n V)
bloc orizontal, cu cilindrii opui la 180 (motor boxer)
bloc n "W", cu patru rnduri de cilindrii
Cilindrii realizeaz spaiul de lucru pentru desfurarea ciclului motor. n interiorul lui
deplasndu-se liniar pistonul. Cilindrii pot fi turnai odat cu blocul motor (inamovibili) sau
demontabili (amovibili), ca la majoritatea motoarelor moderne, sub form de cmi de cilindru
care se obin prin turnare, din font aliat prelucrai fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei
amovibili au prevzui la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanarea cmilor
de rcire cu ap.
Figura 2.3 Tipuri de cilindri pentru motoarele de automobile: a- cilindri inamovibili (turnati
direct in bloc); b- camasa de cilindru amvobila (umeda); c- camasa de cilindru uscata; d- cilindru cu
aripioare, pentru motor racit cu aer (in doi timpi): 1- bloc motor; 2- camera de racire (apa); 3- camasa de
cilindru; 4- inele de cauciuc; 5- guler de sprijin; 6- aripioare de racire; 7- partea activa a cilindrului; 8fanta baleiaj; 9- canal baleiaj; 10 fanta evacuare; 11- prezoane fixare chiulasa; 12- bloc cilindru
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR
Semnat
Data
Coala
Semnat
Data
Coala
III.
Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplerea cilindrilor, intro anumita ordine, cu amestec carburant sau cu aer proaspat si evacuarea gazelor arse.
Semnat
Data
Coala
Figura 3.1 Tipuri de mecanisme de distributie cu supape: 1-comande distributiei; 2arbore cu came; 3- tachet; 4- arc supapa; 5- supapa; 6- camera de ardere; 7- piston; 8- biela; 9tija impingatoare; 10- culbutor; 11- surub reglaj; 12- ax culbutor; 13- lant distributie; 14- roti
dintate lant distributie; 15- intinzator lant; 16- ghid supapa.
Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi. Motoarele
in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nu au
supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma
speciala (cu reflector) asa-zisa distributie prin lumini.
Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie, au numai supape
de admisie sau de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt:
cu supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor; sistemul nu se mai
foloseste avand multiple dezavantaje;
cu supape in cap (fig.1.a si b), unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului.
mixt (Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa.
De aceea, distributia poate fi :
cu arbore cu came in carter cel mai raspandit (motoarele D 797-05, D 2156 HMN 8,
ARO-240, Dacia etc.).
cu arbore cu came montat pe chiulasa, supapele fiind comandate prin culbutor (fig.1.b)
(Fiat, Mercedes-Benz etc.). La acest sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce
micsoreaza uzura capetelor lor; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un
lant dublu, cu intinzator, sau curele dintate;
cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele (prin traversa sau langheta),
sistem simplu dar care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid pentru a evita
patrunderea uleiului in camera de ardere.
Semnat
Data
Coala
La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu acelasi
unghi, numit incrucisarea supapelor. Efectele acestui fenumen sunt: imbunatatirea umplerii
camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenuarea efectului detonatiilor, scaderea consumului de
combustibil, cresterea puterii motorului.
Comanda distributiei. Prin distributie se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cu
came. Aceasta poate fi:
cu roti dintate;
cu lant;
cu curea dintata.
Comanda cu roti dintate este formata din doua roti dintate: pinionul conducator de pe arborele
cotit si roata dintata de pe arborele cu came, care are un numar dublu de dinti la motoarele in patru
timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2. Unele motoare mai au un pinion intermediar
pentru reducerea dimensiunilor.
Comanda cu lant este formata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit la
arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fi dublu sau triplu pentru
micsorarea uzurii . La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, lantul este mai lung si ghidat de
o roata dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea intinzator mecanic sau mecanohidraulic.
Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etans.
Comanda cu curea dintata in locul lantului, este mai simpla, silentioasa, nu necesita carter
etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came.
Arborele cu came asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea organelor
de distributie la momentele oportune si pe durata necesara. Este confectionat din oteluri aliate prin
matritare sau prin turnare din fonta aliata.
Tachetii comanda deschiderea supapelor, datorita miscarii lor axiale imprimate de profilul
camelor de pe arborele cu came; ei transmit micsorarea prin intermediul tijelor impingatoare si
culbutorilor la supape. La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, tachetii litsesc, comanda
supapelor fiind directa. Tachetii se executa din otel sau fonta speciala (Dacia 1300) si se trateaza
termic. Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare.
O solutie moderna de comanda a supapelor cu cama in chiulasa este cu tachetii hidraulici.
Acesta permite autoreglarea jocului tachet-supapa, precum si functionarea silentioasa, datorita
contactului permanent dintre piese. Functionarea se bazeaza pe apasarea tachetului , pe tija
supapei , prin intermediul uleiului sub presiune, la actionarea camei de pe arbore.
Semnat
Data
Coala
10
Figura 2.2 Tachet hidraulic:1 - cama; 2 - piston; 3 - tija supapei; 4 - tachet; 5 - supapa
de mentinerea presiuniide ulei cand motorul nu functioneaza; 6 - camera uleiului; 7 - bila
supapei; 8 - rezervorul de ulei; 9 - spatiu pentru ulei.
Tijele impingatoare, intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite
miscarea lineara de la tacheti la culbutori; sunt sub forma unor tije pline sau tulburate care, in
partea inferioara, au un cap semisferic de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara, un cap sub
forma de cupa, pentru contactul cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele sunt ghidate in
locasurile din blocul motor si chiulasa.
Culbutorii, prin miscarea lor oscilatorie, comanda deschiderea supapelor; sunt de forma
speciala, cu brate inegale, partea spre tija impingatoare mai scurta, pentru a imprima deplasari
mari supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului camelor;
spre partea centrala, au un alezaj prevazut cu bucsa pentru asamblarea pe axul culbutorilor; sunt
distantati intre ei prin arcuri. Acesta poate fi singular sau din doua bucati, solidarizate printro
bucsa.
Supapele au rol diferit. Ele pot fi:
Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe
componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor. Unele motoare actuale, au cate
trei supape sau patru supape. Prin aceasta se asigura o buna umplere a cilindrului cu amestec
carburant si o evacuare mai completa a gazelor arse.
Semnat
Data
Coala
11
Arcurile supapei mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre
supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei, in timpul deschiderii si
inchiderii. Arcurile se confectioneaza din otel arc, de forma elicoidala; la unele motoare (D 797-05
si D 2156 HMN 8), se monteaza doua arcuri concentrice la fiecare supapa, pentru marirea
sigurantei si reducerea dimensiunilor.
Diagrama distributiei. Aceasta diagrama specifica fiecarui tip de motor, reprezinta grafic
momentele inceperii deschiderii si sfarsitul inchiderii supapelor exprimate in grade de rotati ale
arborelui cotit deci fazele distributie.
Intretinerea mecanismului de distributie
Operatiile principale de intretinere sunt:
Semnat
Data
Coala
12
BIBLIOGRAFIA
1. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, ntreinere, reparare.
Bucureti, 2008.
2. Rusu Sergiu, AUTOMOBILUL Construcia. ntreinerea. Repararea. Chiinu
3. Motoare cu ardere interna note de curs www.scribd.com
4. Mecanismul de distribuie.
http://softeducationalmecanica.blogspot.com/2012/04/mecanismul-de-distributie.html
5. Mecanismul motor.
http://softeducationalmecanica.blogspot.com/2012/01/prelucrarea-strunjire-1.html
http://www.qreferat.com/referate/mecanica/MECANISMUL-MOTOR145.php
Semnat
Data
Coala
13
Semnat
Data
Coala
14
Semnat
Data
Coala
15
Semnat
Data
Coala
16
BIBLIOGRAFIA
6. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, ntreinere, reparare.
Bucureti, 2008.
7. Rusu Sergiu, AUTOMOBILUL Construcia. ntreinerea. Repararea. Chiinu
8. Motoare cu ardere interna note de curs www.scribd.com
Semnat
Data
Coala
17