MINISTERUL EDUCAIEI AL REPULICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea Inginerie Mecanic, Industrial i Transporturi
Departamentul Transporturi
Programul Inginerie i Management n Transporturi

Lucrare de laborator nr.1

TEMA:CONSTRUCIA GENERAL A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL-MANIVEL I DE DISTRIBUIE A
GAZELOR

Scopul
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 1
Mod Coala document.
Executat
Controlat
T contr.
Aprobat

Semnat

Data
CONSTRUCIA
GENERALA
A
lucrrii:
Studierea
construciei
MOTORULUI,

motorului,
construcia
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I
DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Litera

Coala
1

UTM
FIMIT

Coli
25

mecanismului biela-manivel i de distribuie a gazelor, principiul de funcionare, particularitile

constructive i reglrile.
Timpul de efectuare conform planului de studiu.
Utilaj i echipament: Placarde, standurile motoarelor, piesele i ansamblurile
mecanismelor biel-manivel, i de distribuie a gazelor, trusa de instrumente a lctuului-auto.
Metodologia de ndeplinire a lucrrii de laborator
Lucrarea de laborator prevede studierea construciei generale a motorului, construcia
mecanismelor biel-manivel i de distribuie a gazelor, ordinii de demontare montare a
motorului, reglarea jocurilor termice a mecanismului de distribuie a gazelor.
I.

Construcia generala a motorului

Motorul cu ardere intern monocilindric, n patra timpi, cu aprindere prin scnteie (fig. 1.1)
este format din cilindrul 1 n interiorul cruia se deplaseaz pistonul 2, care acioneaz manivela 3
a arborelui cotit prin intermediul bielei 4. n capul cilindrului se gsete chiulasa 5 n care sunt
amplasate supapa de admisie SA, supapa de evacuare SE i bujia 8. La partea inferioar a
cilindrului se gsete carterul superior 9, pe care se monteaz lagrele arborelui cotit i carterul
inferior 10 n care se gsete uleiul de ungere. Amestecul aer-combustibil intr n cilindru prin
colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies n exterior prin colectorul de evacuare 7.

Figura 1.1 Construcia general a motorului cu ardere intern, monocilindric n patru

timpi

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Motorul este alctuit din mecanismul motor i sistemele i instalaiile auxiliare (mecanismul
de distribuie, instalaia de alimentare cu combustibil, instalaia de aprindere, instalaia de rcire i
instalaia de ungere) necesare realizrii procesului de funcionare i sistemul de pornire.
Mecanismul motor, numit i mecanismul biel-manivel, constituie principalul ansamblu al
motorului cu ardere intern, cu piston. El are rolul de a transforma micarea de translaie rectiliniealternativ a pistonului ntr-o micare de rotaie a arborelui cotit.
Organele componente ale mecanismului motor se mpart n organe fixe i organe mobile.
Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa i carterul. Grupa organelor mobile
cuprinde: arborele cotit i volantul, bielele i pistoanele cu bolurile i segmenii.
Mecanismul de distribuie asigur deschiderea i nchiderea supapelor, la momente bine
precizate, pentru a face posibil evacuarea gazelor de ardere i umplerea cilindrului cu gaze
proaspete (sau amestec aer-combustibil).
Instalaia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curirea (filtrarea) i
introducerea n cilindrii motorului a combustibilului i a aerului (fie n amestec, fie separat), n
anumite proporii bine stabilite. Instalaia de alimentare cuprinde rezervoare, conducte, filtre,
pompe, precum i organele care servesc la prepararea i introducerea combustibilului n cilindri
(carburatorul la motoarele cu aprindere prin scnteie i injectoarele la motoarele cu aprindere prin
compresie).
Instalaia de aprindere servete la declanarea scnteii electrice n interiorul camerei de
ardere (la motoarele cu aprindere prin scnteie), n vederea aprinderii amestecului carburant.
Instalaia de rcire asigur rcirea unor organe importante ale motorului (cilindrii i
chiulasa), pentru a se evita supranclzirea acestor piese, datorit cldurii pe care o primesc de la
gazele de ardere. Meninerea unui regim termic normal de funcionare a pieselor motorului este de
mare importan pentru economicitatea i sigurana de exploatare a motorului.
Instalaia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n micare, pentru a reduce
frecarea i a preveni uzarea motorului.
Sistemul de pornire servete la asigurarea turaiei minime de pornire a motorului.
n figura 1.2 este prezentat o seciune transversal a motorului MAN pentru autocamioane;
este de tip MAC n patru timpi, cu ase cilindri n linie, verticali, cu camer de ardere central n
piston, cu injecie direct, fiind compus din:
mecanismul motor, care cuprinde organele fixe: blocul cilindrilor cu carterul superior,
carterul inferior (baia de ulei 19), cilindrii motorului 11 (cu buce umede), chiulasa 10 i organele
mobile: pistoanele 12, bielele 15 i arborele cotit 16 cu volantul;
mecanismul de distribuie, care cuprinde: supapele de admisie i evacuare, culbutorii, axul
culbutorilor 5, tijele mpingtoare 3, tacheii i arborele cu came 2;
instalaia de rcire, care cuprinde: radiatorul, pompa de ap, ventilatorul, cmaa de ap
din bloc i chiulas i eava de ieire a apei din chiulas cu termostatul;
instalaia de ungere, care cuprinde: sorbul de ulei 18, filtrul de ulei 13, buonul de turnare
a uleiului n motor 7, pompa de ulei i rcitorul de ulei;
instalaia de alimentare, care cuprinde: filtrul de combustibil 14, injectoa-rele 8,
tubulatura de admisie a aerului 9, pompa de alimentare i pompa de injecie.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Figura 1.2 Seciunea transversal a motorului MAN pentru autocamioane: 1 compresor;

2 arbore cu came; 3 tij mpingtoare; 4 colector de evacuare; 5 ax culbultori; 6 capac
chiulas; 7 buon pentru ulei; 8 injector; 9 tubulatur de admisie; 10 chiulas;
11 cma de cilindru; 12 piston; 13 filtru de ulei; 14 filtru de combustibil; 15 biel;
16 arbore cotit; 17 buon de golire ulei; 18 sorb; 19 baie de ulei; 20 carter.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

II.

Piesele imobile ale mecanismului biel-manivel. Construcia, particularitile

constructive, materiale. Schemele camerelor de ardere, avantajele i
dezavantajele lor.

Organele componente ale mecanismului motor se mpart n organe fixe i organe mobile.
Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa i carterul.

Figura 2.1 Grupa organelor fixe: Chiulasa 1; Blocul motorului 2; Carterul 3.

Blocul motorului constituie elementul structural al motorului, determinand constructia
generala a acestuia. Contine cilindrii in care se desfasoara ciclul motor, prin peretii sai exteriori
inchide camasa de racire la motoarele racite cu apa, pe acesta se prinde chiulasa si sustine in
lagarele sale arborele cotit si arborele cu came. Prin peretii blocului se transmit fortele de presiune
a gazelor de la chiulasa la corpul lagarelor, reactiunea momentului motor la sasiul autovehiculelor,
iar la unele tractoare acesta constituie chiar o parte a sasiului. Pe bloc se monteaza toate agregatele
si instalatiile auxiliare ale motorului: instalatia de ungere, instalatia de racire, instalatia de
alimentare.
In timpul functionarii, blocul motorului este supus solicitarilor fortelor de presiune a gazelor,
fortelor de inertie si momentelor acestora care au un caracter variabil. Totodata, apar solicitari
suplimentare datorita incarcarii termice si strangerii la montaj a diferitelor organe.
Datorita rolului functional si conditiilor de exploatare, pentru blocul motorului se impun
anumite cerinte: rigiditate si stabilitate dimensionala; usurinta montajului si intretinerii diferitelor
parti componente ale motorului; masa mica; forma constructiva simpla si simplitate de fabricatie.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Figura 2.2 Blocul motor: 1 locasurile interioare ale cilindrilor; 2 lagarele paliere
pentru arborele cotit; 3 locasuri; 4 canale pentru ulei; 5 canale pentru lichidul de racire; 6
carter; 7 suprafata planap; 8 capac; 9 prezon; 10 aripi laterale; 11 locasuri pentru
tacheti; 12 capacul lagarului palier.
Geometria blocului motor depinde n principal de numrul i dispunerea cilindrilor. Din
acest punct de vedere blocul motor poate fi:
bloc vertical, cu un rnd de cilindrii (motoare cu cilindrii n linie)
bloc n "V", cu dou rnduri de cilindrii (motoare cu cilindrii n V)
bloc orizontal, cu cilindrii opui la 180 (motor boxer)
bloc n "W", cu patru rnduri de cilindrii
Cilindrii realizeaz spaiul de lucru pentru desfurarea ciclului motor. n interiorul lui
deplasndu-se liniar pistonul. Cilindrii pot fi turnai odat cu blocul motor (inamovibili) sau
demontabili (amovibili), ca la majoritatea motoarelor moderne, sub form de cmi de cilindru
care se obin prin turnare, din font aliat prelucrai fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei
amovibili au prevzui la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanarea cmilor
de rcire cu ap.

Figura 2.3 Tipuri de cilindri pentru motoarele de automobile: a- cilindri inamovibili (turnati
direct in bloc); b- camasa de cilindru amvobila (umeda); c- camasa de cilindru uscata; d- cilindru cu
aripioare, pentru motor racit cu aer (in doi timpi): 1- bloc motor; 2- camera de racire (apa); 3- camasa de
cilindru; 4- inele de cauciuc; 5- guler de sprijin; 6- aripioare de racire; 7- partea activa a cilindrului; 8fanta baleiaj; 9- canal baleiaj; 10 fanta evacuare; 11- prezoane fixare chiulasa; 12- bloc cilindru
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Chiulasa este componenta motorului care se monteaz deasupra cilindrului cu scopul de a

crea un spaiu nchis ntre partea superioar a pistonului i pereii interiori ai cilindrului. Se
confecionez prin turnare din font aliat sau din aliaje de aluminiu. O chiulas poate fi
individual, pe fiecare cilindru, comun pentru toi cilindri sau grupat pentru mai muli cilindri.
Chiulasa apare ca un capac al cilindrului avnd o cavitate n partea inferioar, cavitate care
mpreun cu pistonul aflat la punctul mort interior i pereii cilindrului formeaz camera de
ardere. Forma chiulasei difer dup tipul motorului.
Chiulasele comune pentru o linie de cilindri au practicat un loca pentru traductorul
termometrului de ap i o cavitate pentru termostat. Cele pentru motoare cu aprindere prin
scnteie au un loca pentru bujie, iar cele pentru motoare cu aprindere prin comprimare unul
pentru injector. Chiulasa are de asemenea orificii pentru circuitul apei, orificii care coincid cu
orificiile de circulaie ale apei din blocul motor pentru asigurarea rcirii. n partea inferioar
chiulasa este plan pentru etanarea perfect la blocul motor prin intermediul unei garnituri.
Montarea chiulasei pe blocul cilindrilor se face prin buloane sau prezoane care la rndul lor sunt
montate i strnse n ordine de la centru la exterior ca s asigure coplanaritatea cu suprafaa de
contact a blocului cilindrilor.
Figura 2.4 Chiulasa: a- racire cu apa; 1- cavitati pentru camera de ardere; 2- cavitate

pentru termostat; 3- cavitate pentru traductorul termometrului de apa; 4- suprafata inferioara

plana; 5- orificii pentru prezoane; 6- orificii filetate; 7- orificii pentru colectorul de admisie; 8orificii pentru colectorul de evacuare; 9- ghid de supapa; 10- locas injector; 11- suprafete
laterale; 12- scaun supapa; b- racire cu aer; 13- locas bujie; 14- aripioare racire cu aer.
Garnitura de chiulasa asigura etanietatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru evitarea
scaparilor de gaze, apa, ulei; ea trebuie sa aiba proprietati termoplastice, sa permita transmiterea
caldurii, sa fie rezistenta la presiunea gazelor. Grosimea ei este de 1,3 - 4 mm iar forma copiaza
forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.
Se confectioneaza din clingherit sau azbest grafitat cu sau fara insertie metalica, azbest
imbracat cu foite subtiri din tabla de cupru sau alama, mai rar din aluminiu. Garnitura de chiulas
la majoritatea motoarelor moderne este confecionat din mai multe straturi metalice. Acestea sunt
acoperite cu cauciuc sintetic, pe partea de contact
Figura 2.5 Garnitura de ciulasa.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

cu chiulasa i cu blocul motor, pentru a asigura

adeziunea pe suprafa. n cazul n care blocul
motor este din font iar chiulasa din aluminiu,
datorit coeficientului de dilatare diferit, la
creterea temperaturii se produc tensiuni
mecanice n chiulas. Pentru a permite
dilatarea chiulasei, independent de blocul
motor, se practic o acoperire de teflon pe
suprafeele de contact ale garniturii, reducndu-se astfel solicitrile mecanice ale chiulasei.
Orificiile pentru cilindri, uneori si a celor pentru circulatia lichidelor sunt armate cu tabla de
cupru alama sau aluminiu.
Carterul este organul fix al motorului situat la baza cilindrilor .Carterul se separa printr-un
plan,de obicei orizontal in doua parti:
carterul superior turnat de regula, dintr-o bucata cu blocul motor
carterul inferior numit si baie de ulei
Principala conditie pe care trebuie sa o indeplineasca carterul este rigiditatea superioara
deoarece preia toate fortele si momentele care iau nastere la functionarea motorului. Pentru fixarea
pe cadru ,carterul este prevazut cu suporti.
Carterul superior in care se monteaza prin intermediul lagarelor paliere, arborele cotit al
motorului ,iar prin lagarele dispuse lateral, arborele cu came. Lagarele paliere care servesc pentru
sustinerea arborelui cotit, sunt formate din doua parti:o parte superioara, facand corp comun cu
carterul, si partea inferioara prinsa de cea superioara prin intermediul unor suruburi prizoane si
piulite.Lagarele paliere au cuzineti acoperiti cu aliaj antifractiune si gauri de ungere pentru
reducere frecarilor intre acestia si arborele cotit.
Carterul inferior este format dintr-o carcasa din tabla abutisata si foloseste ca rezervor pentru
uleiul de ungere al motorului ,de aceea se numeste si baie de ulei.La parte inferioara ,baia de ulei
este prevazuta cu un orificiu pentru scurgera uleiului.inchi cu un buson magnetic pentru
acumularea impuritatilor metalice.

III.

Mecanismul de distribuie a gazelor. Destinaia, construcia general i

particularitile constructive.

Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplerea cilindrilor, intro anumita ordine, cu amestec carburant sau cu aer proaspat si evacuarea gazelor arse.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

Figura 3.1 Tipuri de mecanisme de distributie cu supape: 1-comande distributiei; 2arbore cu came; 3- tachet; 4- arc supapa; 5- supapa; 6- camera de ardere; 7- piston; 8- biela; 9tija impingatoare; 10- culbutor; 11- surub reglaj; 12- ax culbutor; 13- lant distributie; 14- roti
dintate lant distributie; 15- intinzator lant; 16- ghid supapa.
Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi. Motoarele
in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nu au
supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma
speciala (cu reflector) asa-zisa distributie prin lumini.
Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie, au numai supape
de admisie sau de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt:
cu supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor; sistemul nu se mai
foloseste avand multiple dezavantaje;
cu supape in cap (fig.1.a si b), unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului.
mixt (Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa.
De aceea, distributia poate fi :
cu arbore cu came in carter cel mai raspandit (motoarele D 797-05, D 2156 HMN 8,
ARO-240, Dacia etc.).
cu arbore cu came montat pe chiulasa, supapele fiind comandate prin culbutor (fig.1.b)
(Fiat, Mercedes-Benz etc.). La acest sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce
micsoreaza uzura capetelor lor; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un
lant dublu, cu intinzator, sau curele dintate;
cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele (prin traversa sau langheta),
sistem simplu dar care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid pentru a evita
patrunderea uleiului in camera de ardere.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise, cu acelasi
unghi, numit incrucisarea supapelor. Efectele acestui fenumen sunt: imbunatatirea umplerii
camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenuarea efectului detonatiilor, scaderea consumului de
combustibil, cresterea puterii motorului.
Comanda distributiei. Prin distributie se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cu
came. Aceasta poate fi:
cu roti dintate;
cu lant;
cu curea dintata.
Comanda cu roti dintate este formata din doua roti dintate: pinionul conducator de pe arborele
cotit si roata dintata de pe arborele cu came, care are un numar dublu de dinti la motoarele in patru
timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2. Unele motoare mai au un pinion intermediar
pentru reducerea dimensiunilor.
Comanda cu lant este formata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit la
arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fi dublu sau triplu pentru
micsorarea uzurii . La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, lantul este mai lung si ghidat de
o roata dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea intinzator mecanic sau mecanohidraulic.
Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etans.
Comanda cu curea dintata in locul lantului, este mai simpla, silentioasa, nu necesita carter
etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came.
Arborele cu came asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea organelor
de distributie la momentele oportune si pe durata necesara. Este confectionat din oteluri aliate prin
matritare sau prin turnare din fonta aliata.
Tachetii comanda deschiderea supapelor, datorita miscarii lor axiale imprimate de profilul
camelor de pe arborele cu came; ei transmit micsorarea prin intermediul tijelor impingatoare si
culbutorilor la supape. La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, tachetii litsesc, comanda
supapelor fiind directa. Tachetii se executa din otel sau fonta speciala (Dacia 1300) si se trateaza
termic. Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare.
O solutie moderna de comanda a supapelor cu cama in chiulasa este cu tachetii hidraulici.
Acesta permite autoreglarea jocului tachet-supapa, precum si functionarea silentioasa, datorita
contactului permanent dintre piese. Functionarea se bazeaza pe apasarea tachetului , pe tija
supapei , prin intermediul uleiului sub presiune, la actionarea camei de pe arbore.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

10

Figura 2.2 Tachet hidraulic:1 - cama; 2 - piston; 3 - tija supapei; 4 - tachet; 5 - supapa
de mentinerea presiuniide ulei cand motorul nu functioneaza; 6 - camera uleiului; 7 - bila
supapei; 8 - rezervorul de ulei; 9 - spatiu pentru ulei.
Tijele impingatoare, intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite
miscarea lineara de la tacheti la culbutori; sunt sub forma unor tije pline sau tulburate care, in
partea inferioara, au un cap semisferic de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara, un cap sub
forma de cupa, pentru contactul cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele sunt ghidate in
locasurile din blocul motor si chiulasa.
Culbutorii, prin miscarea lor oscilatorie, comanda deschiderea supapelor; sunt de forma
speciala, cu brate inegale, partea spre tija impingatoare mai scurta, pentru a imprima deplasari
mari supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului camelor;
spre partea centrala, au un alezaj prevazut cu bucsa pentru asamblarea pe axul culbutorilor; sunt
distantati intre ei prin arcuri. Acesta poate fi singular sau din doua bucati, solidarizate printro
bucsa.
Supapele au rol diferit. Ele pot fi:

de admisie, pentru deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant

sau aerului;
de evacuare, pentru axpulzarea gazelor arse.

Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe
componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor. Unele motoare actuale, au cate
trei supape sau patru supape. Prin aceasta se asigura o buna umplere a cilindrului cu amestec
carburant si o evacuare mai completa a gazelor arse.

Figura 3.3 Componentele supapei: 1- taler; 2- tija; 3- fateta de asezare pe

scaun; 4- locas de fixare.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,
MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

11

Arcurile supapei mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre
supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei, in timpul deschiderii si
inchiderii. Arcurile se confectioneaza din otel arc, de forma elicoidala; la unele motoare (D 797-05
si D 2156 HMN 8), se monteaza doua arcuri concentrice la fiecare supapa, pentru marirea
sigurantei si reducerea dimensiunilor.
Diagrama distributiei. Aceasta diagrama specifica fiecarui tip de motor, reprezinta grafic
momentele inceperii deschiderii si sfarsitul inchiderii supapelor exprimate in grade de rotati ale
arborelui cotit deci fazele distributie.
Intretinerea mecanismului de distributie
Operatiile principale de intretinere sunt:

verificarea vizuala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor;

verificarea starii arcurilor si pozitiei culbutorilor;
verificarea asigurarii supapelor;
verificarea etanseitatii capacului chiulasei;
reglarea jocului termic dintre culbutori si supape;
verificarea punerii la punct a distributie.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

12

BIBLIOGRAFIA
1. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, ntreinere, reparare.
Bucureti, 2008.
2. Rusu Sergiu, AUTOMOBILUL Construcia. ntreinerea. Repararea. Chiinu
3. Motoare cu ardere interna note de curs www.scribd.com
4. Mecanismul de distribuie.
http://softeducationalmecanica.blogspot.com/2012/04/mecanismul-de-distributie.html
5. Mecanismul motor.
http://softeducationalmecanica.blogspot.com/2012/01/prelucrarea-strunjire-1.html
http://www.qreferat.com/referate/mecanica/MECANISMUL-MOTOR145.php

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

13

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

14

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

15

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

16

BIBLIOGRAFIA
6. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, ntreinere, reparare.
Bucureti, 2008.
7. Rusu Sergiu, AUTOMOBILUL Construcia. ntreinerea. Repararea. Chiinu
8. Motoare cu ardere interna note de curs www.scribd.com

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI,

MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Sch Coala document.

Semnat

Data

Coala

17