Deertul Namib

n diadectul Nama, Naib nseamn vast, atribut care, pe lng vrst

circa 20 milioane de ani i nivelul precipitaiilor maxim 50 ml de apa/an
definete deertul african, ntr-o epoc a diminurii, pn la anulare, a spaiului
care desparte oamenii.
Deertul Namub ocup o fie de pmnt lung de aproximativ 1930 km
i lat de 100-160 km, reprezentnd cmpia litoral a Namibei, fosta Africa de
sud-vest. Extremitatea de nord a deertului, cunoscut n teritoriul Angolei.
Renumele zonei se datoreaz frecvenelor naufragii n apele reci i
neltoare ale Atlanticului, din apropierea coastei. Cel puin 50 de zile pe an o
bun parte din zona de coast este acoperit de o cea dens, lptoas, produs
de vaporii de la suprafaa oceanului ce vin n contact cu aerul rece, care nsoete
curentul Benguelei. n mare majoritate, vasele de pescuit sunt primele care ajung
s eueze n aceast zon a morii. Pe puin supravieuitorii i ateapt o soart
crud: sute de kilometrii de pustietatea, fr cea mai mic ans de a gasi o surs
de ap. Scheletele vaselor naufragiate, ale balenelor euate sau ale marinarilor
ajuni la mal sunt mrturiile acestor tragedii. Nu de puine ori pot fi vazute
familii de lei, care se hrnesc saptmni la rnd din leurile balenelor.

oselele de sare
Parasind acesta zona dezvoltata, cu contururi plate, cenusii, macinate pe
alocuri in portiuni de faleza abrupta, ne indreptam spre sud, urmand soseaua
dura si lucioasa, construita din materialul cel mai la indemana: sarea.
Translucida, perfect plana, aceasta sosea este ideal pentru traseele lungi ale
Desertului Namib; dezavantajul il constituie uzura a pneurilor.
Dupa o oprire la colonia de ursi de mare, de la Capul Crucii, unde
navigatorul portughez Diego Cao a ridicat o cruce, la 1486, ne continuam
calatoria spre sud printr-un pasaj de-a dreptul martian, dominat de dune cenusii
cu coame brun inchis.
Pe masura apropierii de linia care uneste orasul Swakopmuno cu capitala
Namibiei, oasul Windhoek, si care desparte zona de nord a desertului de cea
sudica, peisajul se schimba treptat: micile dune sunt inlocuite de un teren plat,
pietros, acoperit cu ierburi ingalbenite de lumina soarelui si de uscaciune. Vantul
se inteteste, doar o data cu el norii sunt goniti. Desi vantul devine violent,
ridicand nori de nisip, atmosfera este mult mai placuta, daorita soarelui care si-a
facut aparitia.

Specatcolul culorilor
Din apropierea anclavei Walvis Bay (Golful Balenei), enclava care, nu de
mult, a fost cedata Namibiei de catre Africa de Sud. Desi nu are inaltimea
dunelor de la Sossusvlei (cele mai inalte de pe glob, aproximativ 300 m), aflate
la 100 de kilometrii mai la sud, aceasta duna uriasa este unul dintre punctele de
atractie ale Desertului Namib, atat prin dimensiunile inmpresionante, cat si prin
conditiile de microclimat tipice. Imediat ce te apropii de ea esti intampinat de un
adevarat uragan, care mai ca te tintuieste locului. Ascensiunea este dificila: in
lipsa unor mijloace de eficiente prin care sa-ti protejezi fata si mainile, te afli in
imposibilitatea de a-ti continua drumul. Palele de vant se transforma intr-o
succesiune diabolica de taisuri, care iti agreseaza si cea mai mica zona a corpului
ramasa descoperita. Performanta acestei ascensiuni iti este rasplatita de o
panorama unica: esti stapanul absolut a doua oceane. Spre vest, apele ultra
marine ale Oceanului Atlantic, cu crestele valurilor dantelate in alb, iar spre vest,
valuri dupa valuri de nisip, care par incremenite in lumina dulce a asfintitului.
Nuantele oceanului de nisip imbraca toata gama galbenului si oranjul, pan ala
ocru, datorita bobatiei in oxizi de fier a nisipului din Desertul Namib. In contrast
cu nuantele calde ale desertului, Atlanticul devine albastru-violet, cu striuri
sangerii. Dupa ce curata plaja, pescarusii argintii incep sa se retraga pe un grup
de mici insule aflate in apropiere. O data cu asfintiltul si coborarea brusca a
noptii se instaleaza racoarea, iar cerul se umple cu un nor stralucitor si compact
de stele.

Regatul dunelor
Aflat aproape in centrul desertului Namib si acoperind o suprafata de
49.768 kmp, Namib-Naukluft Park este cel mai vast parc national al Namibiei si
al patrulea din lume. Sunt reprezentate aici aproape toate formele de relief, de la
zona de campie desertica la cea de platouri si munti. Relativa izolare, in ciuda
traseelor oferite de diversele firme de turism, controlata cu grija de
administratorii parcului prin necesitatea procurarii unui permis de intrare,
acordat numai dupa un interviu riguros si o multime de sfaturi, iti ofera
posibilitatea sa intalnesti aici spectacolul neintinat al naturii.
Dupa ce parasesti peisajul lunar din preajma rezervatiei de Welwitschia
Mirabilis, patrunzi in regatul dunelor, cu crestele unduindu-se curbe voluptoase,
feminine, care traseaza o adevarata opera de arta, uneori cu forme echilibrate,
chiar complementare, alte ori cu spectaculoase ruperi de ritm, care nu contravin
cu nimic armoniei naturii. Desi viata animala pare inexistenta in cursul amiezii,
daca ai curiozitatea sa o studiezi, subiectul impune o abordare matinala, sau
chiar nocturna, momente in care esti impresionat de numarul de insecte perfect
adaptate la conditiile dure ale desertului: insecte de tipul gandacul care sta in
cap, si pe care diminetile cu ceata il prind la suprafata, incercand sa-si faca
un stoc de apa pe care sa-l foloseasca in tot restul zilei.
Multe alte vietati si-au gasit un loc de supravietuire chiar si in acest mediu
foarte ostil. Pe langa palierul de jos al vietuitoarelor tipice desertului, in
Desertul Namib pot fi intalnite o multime de mamifere de la elefantul african
pana la girafa sau antilopa oryx (simbolul Namibiei), zebra de munte sau leul cu
adaptari care trec in lumea fantasticului. Lumea plantelor este si ea cunoscuta,
datorita unicitatii acestora in lumea vegetala: Welwitschia mirabilis, este un
ecosistem semiizolat, arborele tolba (Aloe), Europhobia, Accacia etc.
Parasind burgul bavarez din mijlocul dunelor, Swakopmund, pornim spre
sud-est pana la Walvis Bay, dupa care o luam pe valea raului Kuiseb, care a
sapat, acum teri milioane de ani, in muntii Naukluft, Canionul Kuiseb.
Dar pana sa ajungem la poalele muntilor, pe care o sa-i strabatem
urmarind trecatoarea Kuiseb, drumul ne duce spre Muntii Naukluft, prin centrul
desertului, lasand in urma dunele si tarmul oceanului. Un drum drept, pietruit,
care te poarta in mijlocul celui mai desavarsit nicaieri

Prof. Cmpan Simona