Sunteți pe pagina 1din 19

Lumea animală

Celenterate şi viermi

OBIECTIVE

• Să utilizeze un limbaj ştiinţific şi termenii corespunzători în comunicare;

• Să interpreteze date referitoare la materialul studiat;

• Să conştientizeze locul şi rolul fiecărei specii în menţinerea echilibrului natural;

• Să se angajeze în activităţi de protecţie a mediului.

CHESTIONAR

Încrengătura Celenterate, caracteristica generală;

Clase- Hidrozoare, Antozoare, Scifozoare; reprezentanţi – importanţa în natură şi activitatea umană;

Încrengăturile:

(Caracteristica generală pentru fiecare clasă, răspândire, structură, mod de viaţă, importanţa în natură şi pentru om.)

Viermi laţi; - clase- Turbelariate, Trematode, Cestode;

Viermi cilindrici;-clasa Nematode;

Viermi inelaţi; - clase – Oligochete, Hirudinee;

CELENTERATELE

Celenterate sunt organisme, care au fost încadrate în subdiviziunea Coelenterata a nevertebratelor. Toate sunt animale acvatice, ce traiesc în orice mediu salin. Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din doă foiţe embrionare şi anume ectoderm şi endoderm. Între aceste doă foiţe embrionare aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.

Succintă caracteristică generală

Simetria corpului

Primitiv este radiară. Aceasta devines ecundar bilaterală ca la anthozoare, sau biradiara la ctenofori.

Hrănirea

Cavitatea gastrică are aspect saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se compartimentează cum se întâmplă la polipii de scifozoare şi anthozoare. Meduzele şi ctenoforii au un sistem gastrovascular

Sistemul nervos

Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem neros şi musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care este legat de ectoderm şi endoderm. La unele grupe ca de exemplu la meduze şi ctenofori se dezvoltă organe de simt (oceli, statocişti, ropalii). Această dezvoltare se datoreşte vieţii active pe care o duc acestea. Sunt prezente şi condensări nervoase.

Sistemul muscular

Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede longitudinale în ectoderm, sau circulare în ectoderm. În subumbrela meduzelor aceste celule au fibre striate.

Reproducerea

Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau sexat. Majoritatea celenteratelor au metageneză în ciclul de viaţă.

Clasificare

Celenteratele se împart în trei grupe: hidrozoare (ex: hidra), scifozoare (ex: meduza cu văl), antozoare (ex: actinia, mărgeanul)

Reprezentanţi

Reprezentanţi
Reprezentanţi

VIERMII

Caractere generale

Sunt metazoare triploblaste la care apare mezodermul.

Au simetrie bilaterala.

Majoritatea se deplaseaza prin tarare.

Sunt forme libere si forme parazite.

Clasificare

Se clasifica in 3 increngaturi: viermi lati (Plathelminthes), viermi cilindrici (Nemathelminthes) , viermi inelati (Annelida) si nemertieni (Nemertini)

Importanta

Speciile parazite produc boli periculoase la om si unele vertebrate; unii viermi sunt paraziti la plante.Râmele constituie o veriga importanta in lanturile trofice, contribuind si la imbunatatirea calitatii solului, prin afanarea si formarea humusului.

Viermi Lati

(Plathelminthes)

Caractere generale

Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in solul umed (planariile) si specii parazite (teniile si fasciolele).

Au simetrie bilaterala.

Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica.

Formele libere au la extremitatea cefalica organe de simt, iar cele parazite organe de fixare.

Tegumentul e acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura formeaza teaca musculo-

cutanee. Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim).

Sistemul nervos e format din ganglioni cerebroizi situati in partea anterioara si cordoane

nervoase longitudinale. Sistemul digestiv e format dintr-un tub digestiv care comunica cu exteriorul prin orificiul

buco-anal. Respiratia e cutanee.

Sunt indivizi hermafroditi, in general fara stadii larvare (exceptie viermele de galbeaza) ;

unele fac schimb de gazde (tenia). Inmultirea e sexuata. La planarie e prezenta regenerarea

Reprezentanti: planaria (Dendrocoelium lacteum), viermele de galbeaza (Fascicola hepatica) parazit la oi, tenia (Taenia) parazita la om, porc, caine etc.

Reprezentanţi

Planaria

Reprezentanţi Planaria
Reprezentanţi Planaria

Reprezentanţi Fasciola hepatică

Reprezentanţi Fasciola hepatică

Viermi cilindrici

Caractere generale

Speciile libere populeaza aproape toate spatiile de viata ale planetei: ape dulci si marine, straturi de muschi si licheni, straturi de sol umed etc.

Majoritatea sunt insa paraziti la om, animale si plante.

Corpul e cilindric si nesegmentat.

Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal.

Nu au aparat respirator si nici circulator.

Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual.

Reprezentanti: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul (Enterobius vermicularis), trichina (Trichinella spiralis); toti sunt paraziti la om.

Clasificare

din aceasta increngatura fac parte viermii gastrotrichi, rotiferi, nematode.

Reprezentanţi

Limbricul

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Trichinella spiralis (trichinela)

Trichinella spiralis (trichinela)

Viermii Inelati

(Anelida)

Caractere generale

animale terestre sau acvatice.

Corp format din inele, cilindric sau turtit dorso-ventral.Inelele corespund unei segmentatii interne (metamerie).

Cavitatea generala este un celom.

Au sistem circulator inchis de vase (lipitoarea are lacune celomice).

Sistemul nervos e de tip scalariform, asezat ventral.

Musculatura e dispusa in paturi circulare si longitudinale.

Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au proprietatea de rgenerare.

Reprezentanti: rama (Lumbricus terrestris) , lipitoarea (Hirudo medicinalis) , viermele rosu (Tubifex tubifex) etc.

Clasificare

cuprinde trei clase: polichete, oligochete si hirudinee.

Reprezentanţi

Râma

Reprezentanţi Râma
Reprezentanţi Râma
Reprezentanţi Râma

Lipitoarea

Lipitoarea