Sunteți pe pagina 1din 19

Lumea animal

Celenterate i viermi

OBIECTIVE
S utilizeze un limbaj tiinific i termenii
corespunztori n comunicare;
S interpreteze date referitoare la materialul
studiat;
S contientizeze locul i rolul fiecrei specii
n meninerea echilibrului natural;
S se angajeze n activiti de protecie a
mediului.

CHESTIONAR
ncrengtura Celenterate, caracteristica general;
Clase- Hidrozoare, Antozoare, Scifozoare; reprezentani
importana n natur i activitatea uman;

ncrengturile:
(Caracteristica general pentru fiecare clas, rspndire,
structur, mod de via, importana n natur i pentru om.)
Viermi lai; - clase- Turbelariate, Trematode, Cestode;
Viermi cilindrici;-clasa Nematode;
Viermi inelai; - clase Oligochete, Hirudinee;

CELENTERATELE

Celenterate sunt organisme,


care au fost ncadrate n
subdiviziunea Coelenterata a
nevertebratelor. Toate sunt
animale acvatice, ce traiesc n
orice mediu salin. Sunt
organisme diploblastice
propriu-zise, avnd corpul
format din do foie
embrionare i anume
ectoderm i endoderm. ntre
aceste do foie embrionare
aceste organisme au o
mezoglee care poate fi
anhist sau celular.
Posed celule urticante sau
lipicioase

Succint caracteristic general

Simetria corpului
Primitiv este radiar. Aceasta devines ecundar bilateral ca la anthozoare, sau biradiara la
ctenofori.
Hrnirea
Cavitatea gastric are aspect saciform, ca la hidrozoare. Secundar aceast cavitate se
compartimenteaz cum se ntmpl la polipii de scifozoare i anthozoare. Meduzele i
ctenoforii au un sistem gastrovascular
Sistemul nervos
Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posed sistem neros i
musculatur). Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial difuz, care este
legat de ectoderm i endoderm. La unele grupe ca de exemplu la meduze i ctenofori se
dezvolt organe de simt (oceli, statociti, ropalii). Aceast dezvoltare se datorete vieii
active pe care o duc acestea. Sunt prezente i condensri nervoase.
Sistemul muscular
Este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule pot avea fibre netede longitudinale
n ectoderm, sau circulare n ectoderm. n subumbrela meduzelor aceste celule au
fibre striate.
Reproducerea
Se poate face fie asexuat prin nmugurire sau diviziune, sau sexat. Majoritatea
celenteratelor au metagenez n ciclul de via.
Clasificare
Celenteratele se mpart n trei grupe: hidrozoare (ex: hidra), scifozoare (ex: meduza cu
vl), antozoare (ex: actinia, mrgeanul)

Reprezentani

VIERMII

Caractere generale
Sunt metazoare triploblaste la care apare mezodermul.
Au simetrie bilaterala.
Majoritatea se deplaseaza prin tarare.
Sunt forme libere si forme parazite.
Clasificare
Se clasifica in 3 increngaturi: viermi lati (Plathelminthes),
viermi cilindrici (Nemathelminthes) , viermi inelati (Annelida) si
nemertieni (Nemertini)
Importanta

Speciile parazite produc boli periculoase la om si unele


vertebrate; unii viermi sunt paraziti la plante.Rmele constituie o
veriga importanta in lanturile trofice, contribuind si la
imbunatatirea calitatii solului, prin afanarea si formarea
humusului.

Viermi Lati
(Plathelminthes)

Caractere generale
Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in solul umed (planariile) si specii
parazite (teniile si fasciolele).
Au simetrie bilaterala.
Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica.
Formele libere au la extremitatea cefalica organe de simt, iar cele parazite organe de fixare.
Tegumentul e acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura formeaza teaca musculocutanee.
Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim).
Sistemul nervos e format din ganglioni cerebroizi situati in partea anterioara si cordoane
nervoase longitudinale.
Sistemul digestiv e format dintr-un tub digestiv care comunica cu exteriorul prin orificiul
buco-anal.
Respiratia e cutanee.
Sunt indivizi hermafroditi, in general fara stadii larvare (exceptie viermele de galbeaza) ;
unele fac schimb de gazde (tenia).
Inmultirea e sexuata. La planarie e prezenta regenerarea
Reprezentanti: planaria (Dendrocoelium lacteum), viermele de galbeaza (Fascicola
hepatica) parazit la oi, tenia (Taenia) parazita la om, porc, caine etc.

Reprezentani
Planaria

Reprezentani
Fasciola hepatic

Viermi cilindrici
Caractere generale
Speciile libere populeaza aproape toate spatiile de viata
ale planetei: ape dulci si marine, straturi de muschi si
licheni, straturi de sol umed etc.
Majoritatea sunt insa paraziti la om, animale si plante.
Corpul e cilindric si nesegmentat.
Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal.
Nu au aparat respirator si nici circulator.
Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual.
Reprezentanti: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul
(Enterobius vermicularis), trichina (Trichinella spiralis);
toti sunt paraziti la om.
Clasificare
din aceasta increngatura fac parte viermii gastrotrichi,
rotiferi, nematode.

Reprezentani
Limbricul

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Trichinella spiralis (trichinela)

Viermii Inelati
(Anelida)

Caractere generale
animale terestre sau acvatice.
Corp format din inele, cilindric sau turtit dorso-ventral.Inelele
corespund unei segmentatii interne (metamerie).
Cavitatea generala este un celom.
Au sistem circulator inchis de vase (lipitoarea are lacune celomice).
Sistemul nervos e de tip scalariform, asezat ventral.
Musculatura e dispusa in paturi circulare si longitudinale.
Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au proprietatea de rgenerare.
Reprezentanti: rama (Lumbricus terrestris) , lipitoarea (Hirudo
medicinalis) , viermele rosu (Tubifex tubifex) etc.
Clasificare
cuprinde trei clase: polichete, oligochete si hirudinee.

Reprezentani
Rma

Lipitoarea