Sunteți pe pagina 1din 7

November 3, 2014

DEZVOLTAREA SISTEMULUI PORT-HEPATIC


Pe parcursul evolutiei ficatului, necesarul de sange creste. Sursele sunt diferite in
functie de evolutie.
1. VENELE VITELINE sursa intiala care realizeaza circulatia venoasa primara a
ficatului
2. RAMURILE VENEI OMBILICALE este responsabila de aportul de oxigen pentru
ficat in concordanta cu cresterea masiva a cestuia
3. VENELE SISTEMULUI PORT asigura circulatia in ficat dupa nastere, dar este
pregatita inca din viata fetala

1. VENELE VITELINE
Trec de septul transvers si ajung inferior de acesta, de o parte si de alta a
duodenului, in raport cu mugurii hepatici. Pentru acestia, venele viteline dau ramuri.
In saptamana 4, la nivelul unde venele viteline strabat ficatul, apar capilare
sinusoide, restul venelor viteline din regiunea supra si infra-hepatica ramanand ca
atare.
DESEN
Prin .. ficatului, in special a lobului drept este nevoie de o circulatie mai activa. Au
loc urmatoarele modificari:
- segmentul intrahepatic al venei viteline drepte se hipertrofiaza, dand nastere
nevei hepatice comune tributara venei cave inferioare
- segmentul suprahepatic al venei viteline stangi se atrofiaza si dispare. Acest
fenomen este urmat si de regresia cornului stang al sinusului venos carciac.
Ca urmare, sangele venos al ficatului va fi drenat in totalitate spre segmentul
suprahepatic al venei viteline drepte (vena hepatica comuna) care va drena in vena
cava inferioara. In aceasta vena hepatica comuna vor drena si lobii si lobulii
hepatici. Se observa la embrionul de 5 mm 3 tipuri de anastomoze intre venele
viteline in segmentul intra- si subhepatic si in raport cu intestinul. Aceste
anastomoze sunt:
a. Anastomoza vitelo-vitelina superioara (DESEN)
b. Anastomoza vitelo-vitelina infrahepatica si retrointestinala
c. Anastomoza vitelo-vitelina extrahepatica si preintestinala
Aceasta anastomoza sunt intre venele viteline => anse vasculare venoase
intre anastomozele vitelo-viteline, unele functionale iar altele devin afunctionale.
1

November 3, 2014
Mentionam ca din anastomoza superioara sangele dreneaza in vena hepatica
comuna, mai departe in cava inferioara.

Din cele 2 vene viteline raman nefunctionale segmentele:

Din vena vitelina dreapta -> regreseaza segmentul de legatura intre


anastomoza mijlocie si inferioara
Din vena vitelina stanga -> devin afunctionale segmentul
suprahepatic, cel dintre anastomoza superioara si mijlocie si segmentul
situat inferior de anastomoza inferioara

Din segmentele permeabile ale anastomozelor vitelo-viteline => VENA PORTA


ce incepe fetal si functioneaza la sfarsitul sarcinii si dupa nastere. Prin rotatia ansei
duodenale care se deplaseaza spre dreapta, antrenand pancreasul (devin
retroperitoneale secundare)vor lua nastere raporturile finale intre porta si
segmentul duodeno-pancreatic, existent la fat si mentinut dupa nastere.
Segmentul venei porte situat in ligamentul gastro-hepatic si retro-duodenal
va fi format din vena vitelina dreapta, portiunea cea mai mare a venei porte si
formarea ei este retropancreatica ce rezulta din anastomoza mijlocie, cea inferioara,
segmentul de legatura pana la varsarea venei mezenterice superioare in
segmentul spleno-mezaraic (unirea venei mezenterice inferioare cu vena
splenica). Acest segment care va deveni vena mezenterica inferioara apare pentru a
suplini teritoriul venei viteline stangi.
Cresterea continua a ficatului care va parasi septul transvers face ca acesta
sa vina in contact cu cele doua VENE OMBILICALE. Venele ombilicale trimit surse
spre venele viteline, astfel se aduce un surplus de oxigen necesar evolutiei ficatului.
Cea mai importanta anastomoza dintre ramul stang/vena ombilicala stanga cu
vasele viteline este aceea care merge spre ansa superioara vitelo-vitelina.
Dar cresterea exagerata a ficatului concordata cu cresterea exagerata a
embrionului face ca circuitul hepatic existent sa devina insuficient, urmat de o cale
de derivatie bypas a sangelui din vena ombilicala stanga in ramul stang al venei
cave=CANAL ARANTIUS care se gaseste in diviziunea posterioara a santului sagital
stang si care prin obliterare devine ligament.
DESEN
Restul venei ombilicale stangi se asaza in diviziunea anterioara a santului
sagital stang, se oblitereaza si devine LIGAMENTUL ROTUND AL FICATLUI.

November 3, 2014
2. VENA PORTA este o vena cu urmatoarea particularitate: incepe si sfarseste prin
capilare, de unde si denumirea acestui tip de vase ca vase de tip port.
Aduna sangele dintr-un teritoriu mare digestiv(tot tubul digestiv subdiafragmatic de
la cardia pana la 1/3 superioara a rectului plus sangele veziculei biliare, splinei si
pancreasului). Se formeaza retroperitoneal (retropancreatic la jonctiunea capcorp).
Formarea ei este discutabila:
- unirea trunchiului spleno- mezaraica (vena splenica cu vena mezenterica
inferioara)
- prin unirea celor 3???????

Vena mezenterica superioara aduna sangele din:

Duoden
Pancreas
Jejun
Ileon
Cec
Apendice
Colon ascendent
Flexura colica dreapta
2/3 din colonul transvers

Este un vas mare ce primeste un numar variabil de tributare (10-25). Originea


ei totusi este din 2 radacini:

Stanga -> PRIMA VENA ILEALA MARE (aduna sangele venos de la


jejun si ileon)
Dreapta -> VENELE COLICE

Afluenti:
1. Vena ileo-colica aduna sangele venos din ileonul terminal, apendice, cec,
colon ascendent prin urmatoarele ramuri:

Vena
Vena
Vena
Vena

ileala recurenta
apendiculara
ileo-cecale anterioara si superioara
colica ascendenta

Aceste vene insotesc arterele cu acelasi nume.

November 3, 2014
Caracteristici:
- este un afluent important al VMSCare are un traseu ascendent spre stanga
si se varsa in flancul drept al VMS in dreptul D3
- superior de varsare incepe trunchiul chirurgical al VSM (zona de abord
chirurgical)
- dea lungul venei ileo-colice se gasesc multipli ganglioni limfatici care se
varsa in vena ileo-colica, realizandu-se anastomoze limfo-venoase

2. Vena colica dreapta insoteste artera cu acelasi nume, are traseu


rectiliniu, retroperitoneal, se varsa, de obicei, in vena ileo-colica dar sunt
situatii in care nu exista (inconstanta)
3. Vena colica medie tributar constant al VMS. Adua sangele venos de la
flexura colica dreapta si 2/3 din colonul transvers. Pe traseul ei se poate uni
cu vena gastro-epiploica dreapta => trunchiul gastro-colic al lui Henle
care se deschide in VMS si marcheaza limita superioara al trunchiului
chirurgical al VMS
DESEN
4. Vena gasto epiploica dreapta poate fi o vena de sine statatoare sau
poate sa formeze un trunchi impreuna cu vena colica medie. In traseul ei spre
VMS traverseaza fata anterioara a pancreasului si merge de-a lungul curburii
mari a stomacului, drenand sangele venos din partea inferioara a corpului
stomacului de la pilor, de la pancreas si duoden (partial) si de la omentul mic
5. Venele pancreatico duodenale situate la nivelul capului pancreasului
care aduna sangele venos ale acestuia si al potcoavei duodenale (sange
primit prin arcadele arteriale) si se varsa in vena gastro-epiploica dreapta
(uneori direct in VMS)
In hipertensiunea totala, sangele din VMS poate devia spre:

Vena gastrica stanga -> venele esofagiene -> sistemul venos azygos
-> VENA CAVA SUPERIOARA
Vena lienala splenica (prin orezenta colateralelor
regionaleperisplenice si spleno-parietale) sau prin anastomozele
spleno-renale stangi sangele ajunge in VENA CAVA INFERIOARA

November 3, 2014
Vena mezenterica inferioara
Aduna sangele din:

1/3 superioara a rectului


Colon sigmoid
Colon descendent
Flexura colica stanga
1/3 colon transvers

Origine hilul rectului, unde exista o unire a venelor rectala superioara dreapta si
stanga.
Traseu:
Insoteste ca un satelit artera mezenterica inferioara in portiunea rect-mezosigmoid.
Urca apoi pe peretele posterior al spatiului mezenterico-colic stang, retroperitoneal,
incrucisand artera colica stanga (arcul vascular al ui Treitz).
De asemenea, in traseul ascendent, in acelasi spatiu incruciseaza artera testiculara
si ovariana stanga si ridica o plica peritoneala, plica fosetei duodenale superioare,
raport important cu duodenul ascendent si flexura duodeno-jejunala. Urca posterior
de pancreas unde la nivelul corpului acestuia se uneste cu vena splenica = trunchiul
spleno-mezaraic.
Acest trunchi merge in paralel cu corpul pancreasului si impreuna cu VMS formeaza
vena porta
Afluenti:
1. Vena rectala superioara considerata originea VMI. Provine din plexul
hemoroidal sub forma a 2 vene rectale (dreapta si stanga), care in final vor
forma vena rectala superioara unica, satelita arterei rectale superioare
2. Venele sigmoidiene 3 grupuri (superioare, mijlocii, inferioare), flancheaza
fiecare artera sigmoidiana cu acelasi nume. Se varsa in VMI, separat sau prin
trunchi comun. Se gasesc in MEZOSIGMOID
3. Vena colica stanga insoteste artera cu acelasi nume, aduna sangele venos
din 1/3 colon transvers, flexura colica stanga si colon descendent. Isi
pastreaza directia orizontala retroperitoneal, delimiteaza fosete paracolice si
se deschide aproape in unghi drept in VMI deja format
In hipertensiunea portala, sangele din VMI capata urmatoarele directii:
Prin venele rectului in vena iliaca interna/hipogastrica->in vena cava inferioara sau
in venele situate posterior de colonul descendent = venele Retius-> vena cava
inferioara

November 3, 2014
Vena splenica aduna sangele venos din:

splina
stomac
pancreas
duoden

Cu originea prin 2-3 trunchiuri venoase situate prehilar splenic. Aici au raporturi cu
coada pancreasului situata in segmentul retrolienal fata de care trunchiurile sunt
pre- sau retropancreatic(trunchiurile splenice isi au originea din venele trabeculare
mari intrasplenice)
Traseu:
Din portiunea din apropierea hilului splenic, vena splenica are traseu rectiliniu,
orizontal, la 1 cm inferior de artera splenica (sinuoasa), retropancreatic. Raportul cu
pancreasul este mai intim, lasand chiar un sant pe fata posterioara a acestuia. In
traseul orizontal vena splenica incruciseaza rinichiul stang , glanda suprarenala
stanga, pilierul stang al diafragmei, lantul simpatic lombar stang si vase aorta.
Se uneste cu vena mezenterica inferioara.
Afluenti:
Vena gastro-epiploica stanga care uremaza marea curbura a stomacului in
ligamentul agstro-colic si care aduna sangele venos al marii curburi din portiunea
verticala a stomacului si uneori aduna si sangele fornixului gastric prin deschiderea
venelor gastrice stangi
Venele gastrice scurte aduna sangele venos al fornixului, sunt intre foitele
ligamentului gastro-splenic, se deschid in gastro-epiploica stanga dar mai frecvent
in trunchiul venos splenic superior de formare al venei splenice. Exista o
particularitate, vena cardio-tuberozitara superioara care aduna sangele venos din
portiunea cardiei si se varsa separat in vena splenica, dar mai frecvent in trunchiul
superior de formare al acesteia
Venele pancreatice sunt vene satelite ale arterelor care vascularizeaza corpul si
coada pancreasului:

Pancreatica dorsala
Pancreatica magna
Ale cozii pancreasului

Ele se pot deschide separata insotind arterele cu acelasi nume sau se


anastomozeaza formand o arcada marginala superioara la nivelul marginii
superioare a pancreasului cu deschidere in vena splenica.
Situatii de hipertensiune portala fac ca sangele din vena splenica sa devieze astfel:
6

November 3, 2014

In vena cava inferioara prin anastomoze spleno-renale/splenoparietale/spleno-ovariane sau testiculare


In vena mezenterica superioara prin vena reno-azygo-lombara

Dupa formarea retropancreatica a venei porte aceasta urmeaza traseul urmator: