(© BIBLIOTERAPIA rey ae Cena) Ped PTAC a TT Mi aMorgan Soot Peck (1936-2005) a fost un cunoseut gi aprecat sina g autor american ‘Aabsolvit Friends Seminary In 1954, Harvard In 1958 gia obj ut ital de doctor in modicin in 1963, la Care Westem Reserve University. De-a hing carer sale de pshinta, a ocupat diverse fei admins guvemamentale. A fost decir la New Milford Hospital Meat Clini a practiat pia in eda un abi ‘et particular ia New Milford Conneticut, Terai lui Peck reprezit 0 sntezd a expeceneiobtinute {in ptcapshiarcd i a une puteice si dsincte perspective religione, Una dinte convingerile sale este c& camenit in care ‘Sllluejte rly stct semen i loe sh se confunt ex prope ile or egecur.Preie sale religionse au fost etcte de amu fundamentalist crestn (de exempl, Debbie Dewar). In 1984, Peck a colabora a fsiimarea Foundation for Com- munity Encouragement, ofundaie nonprofit de educate publics, cei misiune delat fost dey invita indivi organize ‘ncipile comunii". Funda a incest funcionarea in 2002. {In 1994, Peek soi so, Lily Ho (de cares desprit in 2004) su pimit Premil Itemayonl pentru Pace sl Comuniti ui Hristos. Prima gi cea rai cunoscts cart a Ii M, Scot Peck ete The Road Less Traveled (Drama cre tne ini), care 8 vind in ste ape rioane de exemplar. Alls lc ctnoset aprevite Saunt: The Diferent Drum, The Friendly Snowflake, Meditations From the Road, n Search of Sones. Din opera ii M. Scot Peck, la editure Cures Veche au mat spt Drum are tine ine 2001) Pathologie minut 2008). M. SCOTT PECK. Drumul catre tine insuti si mai departe Evolutia spiritual intr-o epoca a anxietiti ‘Traducere din limba englezA de ILEANAACHIM BUCURESTI 2007Deserieren CUP Bote Nationale a Romie PECK, SCOTT M. Dram ete tine fsa! ma parte M. ‘Sen eck ad leas Ahi, Burret: Caen Meche Publishing 2007 TSN STE 973-608-2167 | Actin tana oad) ison \Coperacleis DINU DUMBRAVICIAN 1M. SCOTT PECK, Mo. ‘he Road Lee Traveled and Beyond ‘Spinal Growth i an Ag of fsiety ‘Copyright © 1997 by Mt. Sout Peck Aliheeve ‘© carte Vee Plating 207, enon poze Veit oi Semenilor mei peleriniINTRODUCERE ‘Am saizeci de ani. O varsti care inseamnd lucruri diferite pentru oamenidiferifi. Pentru mine, deoarece nu am o sinata- te de fier gi simt cd am trait edt pentru tei viet, @ avea gaizeci de ani inseamna c& e timpul st-mi pun ordine in treburi, cum se spune. Mise pare potrvit ca la varsta asta s8 ma preocupe ‘nuanarea unor idei mai vechi, atta timp cét mai am puterea sf 0 fac. Cu acest gind seriu cartea de faa ‘Am scris Drumul edtre tine insula varsta de patruzeci de ‘ani, cnd mA simfeam in plind fort. A fost ea si cum s-ar fi rupt zAgazurile unui fluviu, pentru c& alte crt i-au urmat de ‘atunci fri intrerupere: mai exact, now’, fird sii o numir pe aceasta. De fiecare dati, oamenii m-au intrebat ce sper si ob- tin printro anumit& carte, ca gi cum, in general, ag fi avut in ‘inte un plan mre|. Adevarul este cd le-am seris nu ca urma- re a unei strategi, ci pur si simplu pentru cd fiecare carte a ‘venit dela sine. Oricat de grew ar fi de definit, muza exist gi ‘ntotdeauna am lucrat numai sub indrumarea ci La fel s-a intdmplat gi in cazul acesteicarfi, dar cred c& nevoie de 0 explicatie mai complexa. Una dintre lucrarile mele, o colecfie a conferinfelorjinute de mine, se intituleaza Din now pe drumul céire tine insuti, ca in seria de casete audio din care s-a dezvoltat. Titul cirii de fad sund ceva de genul ,Drumul edt tine insuti ITI“. Ma tem insé ef titlul ar putea parea ingelitor. Realitatca este c& muza mea nu m-ar lisa sa scriu aceeagi carte la nesfarit,oriet de profitabil ar fi din punct de vedere financiar.8__DRUMULCATRE TINE INSUT $1 MAI DEPARTE Carile mele sunt destul de diferite intr ele. ins nu total diferite, Odata cu virsta am inceput si inleleg c in felul lor, fiecare dinte ele a fost o incercare de abordare a aceluiagi set complex de teme. Privind in urma, mi-am dat seams recent c& rm-au friméntat aceste teme de cdnd ma gtiu. La patruzeci de ani mi sa prut c& Drumul edtre tine insu sa vit din nimic. ‘Acum realizez c& incepusem si lucrez Ia aceasti carte si la altele cu mult iainte chiar de a intra in adolescents. Poate cd rm-am niscut gindindu-md la aceste teme. Sau poate m-am nscut ca sd andes Ia ele. Nu stiu. Ce stiu este c& am inceput Tucrul la acea carte cam cu douizeci de ani inainte de publicarea ei propriv-zisi. La sfargtul lui 1957 gi inceputal lui 1958, la varsta de dowazeci siunu de ani, am scris la facultate o dizertatie cu titlul pom- pos .Anxietatea, stinja moderns si problema epistemolo- ict“, Epistemologia este ramura filozofiei care se preocupa de intrebarea: ,Cum stim ceea ce credem c4 stim? Cum ccunoastem ceva? Problema epistemologica este ci filozofii ‘nu au reusit vreodatd si raspunda la aceasta intrebare. in se- ‘colul XIX multi au crezut c& rispunsul se giseste in stint ‘Am putea cunoaste cu ceritudine ceva prin intermediul meto- ‘dei sintfice, Dar, aga cum aratadizertagia mea, poate cd singu- ra descoperire cu adevarat importanti a gtiintei moderne a fost c& cercetarea stiintificd are limitele ei. Vehiculénd eativa daca, .si", .dar", stinja nu oferé mai multd certtudine decit feologia. $i totus, incerttudinea naste anxietate. E Infficosétor s8 stil ed cele mai mari minti ale omenirii sunt ‘cele care stiu cel mai bine ci nu sliv. De aceea W. H. Auden ‘-2 refert la secolul nostru ca la Epoce Anxietiii — yremea in ‘care Epoca Rajiunii s-a dovedit la fel de nelinistitoare ca Epoca Credintei Dizertatia mea din facultate nu oferea rispunsuri, ci doar Tntrebar, si, int-un fel sau altul, aceleasi intrebari se regis- ‘ese in fiecare dintre carjle mele. in ciutarea acestor rispun- suri, am incereat si incurajez cele mai variate idei. Astfel, a ‘rela sectiune din cele patru ale Drumului edtre tine insuti se Introducere 9 incheie astfel: ,Dar, aga cum este esential ca vederea sf mu ne fie stingherité de viziunea de tunel a stinfi, [a fel de impor- tant este ca facultatile noaste critice si capacitatea noastri de scepticism s nu fie orbite de frumusejea strucitoare a lumii spiritual Odata ce am lsat in urma acea dizertatie din facultate (sau am crezut c& 0 fac), am continuat si ma preocup de treburile din viata reala: scoala de medicin’, c&sdtori, copii, specia- lizarea in psihiatte, serviciul in arma gi in guvern gi, in cele in ura, practica psihiatricd privat, $i totus, fird si sti c& va urma vreo carte — cu atit mai putin mai multe — ince- ppeam aproape inconstient si-mi gisese cfteva rispunsuri ‘imide, prudente la propriileintrebiri, Cand s-au acumulat su- ficiente astfel de rispunsuri, douazeci de ani mai tirziy, mi-a vent ideea de a sctie Drumul eaire tine insusi. $i pentru c& ispunsurile continuau si se string’, am continust si seri ceea ce am crezut c& sunt Iucrati foarte diferite Chiar sunt diferite. $i totugi, fie cd sunt pentru adult saw pentru copii, fie cd se refer Ia Societate sau la individ, fie sunt fiofiune sau nu, toate pot fi partial privite ca elaborar ale ‘unuia sau mai multor concepte cheie din Drumul eéire tine ‘insu. Aceste elaborasi duc mai departe conceptele respec- tive; privese fn profunzime; tree dincolo. Aceasta carte se umeste Drumul edie tine insuti $i mai departe pentru ci adund la un loc multe dintre situatiile care m-au fortat — desea mult prea violent — si tree dincolo de prima carte, atit in fucrarile publicate, ct si in c&latoria mea personal din ulimit douazeei de ani Unii ar putea considera aceasth carte © compilatie, un compendiu sau un rezumat al intregii mele opere, dar ter- ‘meni sunt nepotrivii. Serind aceasta carte, am descoperit ttebuie sf fiu destul de selectiv, ,Sinteza™ ar fi o denumire ‘mult mai adecvati, dar tot nu reugeste si prinda sensul de tre cere .dincoto* al cari, Pentru cd, pe lang nuanjarea vechi- lor idei, am vrut sa aduc gi ucruri noi. M-a ajutat extrem de mult un citat atribuit Iui Oliver Wendell Holmes Jr, care a10_ DRUMUL CATRE TINE INSUTI SI MAI DEPARTE spus odati: Nu dau doi bani pe simplitatea din aceasta parte 2 complexiigi, dar mi-ag da viata pentru simplitatea de dir colo" Profunzimea sentiment sv a Tut 58 of er crea in tei set in penta. imi, Cruciads imporivasimplismlsi, doping ncizea simplist, primitive sfc, care sla taza atitor bol inividuale sociale. Th partes a du, vn up cn eomplexitte vei de zi cu » desra tlegeie complene pe care tebui si le fam Continua dach vrem stim bine Sin partea a tia, ,De cealalts pane a complextati’ aa unde am pte sg ick a pa ste tin toate datrietatletante si emotional. Desi expresia yceaats pate” are inflexivni paraizince, ru sunt att de cuajosincdt 8 suger c& puter ajunge fn oni Ge aceasta pate « momntlu Ceea ce sugere tot, este ek putem int-adevirajunge sk existam into rela mat strise cu Sacra ar de esas parte complex {ai exist un flee simple fa care puem gt cu smerenie yn ina, toate dc la Dumnezes. " Originea exact actus ete neeunoscut, dar sunt eeunosetor fui Max DuPree pentru li post ncartea sa The rt of Leadership PREFATA EDITORULUI Pe M, Scott Peck I-am intalnit pentru prima dat in vara ‘nului 1995. fi scrisesem o scrisoare in eare fi mulfumeam pentru cartea sa, Jn Search of Stones (In edtutarea pietrelor), si Tn care fi marturiseam impactul profund pe eare-1 avusese asupra vietii mele. Inainte fi mai citisem dowd earfi, Drumul dire tine insuti si Psihologia minciuntl, care imi deveniser3, Tn 1846, Dred Soot, un slay de culate in viet de cinczei de ani, ‘mpreun cv ote sa, Has, au pont un proces la tsbunaul da St. Lous pent lgigare liberi, Avert proces fost fepota une aL legale are drat unsprezee an care Incheit a Crt Suprema a Stacie Unite, unde sada faimoas sentins Sco tebe st rami mal eparte clay, pentru ch personel de culoare mera $ nu Vor deven nicioata ‘tne Satclor Unite, Acenst sentn a corr a esalcare ten ‘Sunilor dite stl ier gi stale clavate, chiar ntinte de Rdzboul Civil american. (W.) Candirea 8 sindiriécritice este aceea de a decide ce meriti gi ce nu me- Titi si inveti sau si studiezi. $i tebuie mai degrabs sine recunoastem lipsurile din cunoastere decit si ne simim for~ {ati sd lisim manda, frica si lenea si ne atraga in asumarea rolului de atotsiutor Presupuneri, stereotipii si etichetari A presupune ca stim totul, i In special ceva ce nu stim de fapt, inseamna si ne facem de ras. Simplismul presupune- rilor reprezinti un mod de viata pentru unii, Sunt oameni care presupun ci modul lor de gindire — fie cd se refera la drep- tul femeii de a avorta, fe la rugiciunea din gooli — trebuie s fie ,intotdeauna corect*, in ciuda oricitei doveri contrare, Cind la mijloc se afla gi nevoia precard de a-si pasta falsul simt al demnitati gi integriviii propri imagines lor despre sine recurge brusc la virtue, pe care s-0 arog nestingheriti si care devine astfel presupunerea fundamental. Nu pot — ‘nu vor — si ia in considerare alternativele. Probabil ar fi un fel de moarte renunfarea la simplism. Cele mai inténite gi, adesea, distructive presupuneri se bazeaza pe stereotipii despre noi ingine gi despre ceilalfi ‘Stereotipiile implica de multe ori etichetarea gi categorisirea ‘oamenilor gi lucrurilor intro manierd simplist, apoi emiterea de judecati pe baza presupunerilor pe caze le facern in functie de aceste categorisiti Astfel de presupuneri se dovedesc ade- sea ingelatoare. Eroul romanului meu In Heaven as on Earth omeste cu ideea cA cerul nu are nici un mister; totul este insipid, plicticos gi limpede ca lumina zlei. Spre surprinderea lui, el descopera cd cerul, ca gi pamantul, nueste atit o utopie simplista, c&t mai degraba un labirint complicat de surprize gi situatii neasteptate. ‘Multi tt judecd pe alt pe baza etichetclor — spre exem- plu, asociem liberal cu sufletele mari si conservatorii cu corectitudinea rigidi. Flichetele rasiale si etnice abunda de suporitii adesea ingelatoare despre caracterulindivizilor eare34_DRUMUL CATRE TINE INSUTISI MAI DEPARTE. apartin acestor grupuri. Tendinfele politice ale unui evreu pot fi percepute incorect de unii pe baza categorisirilor care impart evreii tn tablira ortodoxs, conservatoare gi reformist Comerciantii de masini de mana a doua sunt judecati de ut ca fiind gmecheri sau lipsiti de scrupule, subminand astfel reputatia multor comercianti congtinciosi si muncitori, al c&ror caracter este mai presus de orice indoialé. §i mai este supozitia des intdlnita c& oriine se declar pe fat crestin te- buie si fie fundamentalist, iar oricine se declard agnostic mu poate fi matur spiritual Degi unele stereotipii pot contine un dram de adevar, ele sunt, de obicei, prea simpliste pentru a prinde diferentele gi asemdndrile subtle dintre oameni atunci cand sunt folosite in comparatii si judecati. Cand sunt extreme, pot sta la baza lunor presupuneri care permit declansarea sau justificarea ‘unor 2cfiuni potential distructive. Una dintre povestile principale ale romanului meu politst A Bed by the Window este generata de gindirea stereotipa a unui tinar detectiv. Bazéndu-se pe supoziti, locotenentul Petri face 0 multime de greseli de gandire gi judecati, care il duc periculos de aproape de arestarea persoanei nepotrivite. Prima presupunere il face si-sirestringd investigatia la 0 asis- tenti medicala doar datoriti faptului cd a avut lati sexuale cu victima. A dous presupunere este convingerea lui c& femeia ‘nu ar fi putut sé iubeascd victima, deoarece aceasta era diforma fizic, dei, de fapt, femeia tinea foarte mult la el. $i pentru c& rmurisera mai multe persoane in timpul in care asistenta igi ficea tur, locotenentul Petri presupune c& aceasta este 0 cri ald in serie, care isi omoar& pacientii din compasiune. Una dintre cele mai cinice supozitii sustinute de locote- nentul Petri se dovedeste a fi, de asemenea, cea mai oarba. El crede cd persoanele senile aflate in azil nu gindesc niciodat Ca atare, trece cu vederea piste subtle, dispretuieste indicit semnificative si neglijeaza in timpul investigatiilor aspecte importante ale experientelor sale legate de celal Candies 35 Jn ceea ce priveste streotpile generale despre persoanele aftate in azile,personajul ma are pe mine érept model. La inceputul carierei mele profesionale, ind am lucrat cu pa ciengi flaiinazile,eram legat la ochi. Credeam e& aziele rau doar gropi de gunoi pentru mori ined vi. fa timp, am escoperitinsi un mediv divers, populet cu oameni intere- sani pin’ de umor,ubitori gi avand toate calittile obignuite ale unei fipturi umane. Asa cum mi sa intimplat si mie fa realitate, locotenentul Petri iavath in cele din urd s& pri- veasct dincolo de suprafata. Treptat, ii da seama ca gindirea simpista sPirgeste adesea in fundator. Te-adevar, sirgim in fundatui cénd ne bazim strict pe supoziti, etichete si steeotipi gi judecim pe oameni into rmanieri simplist. A presupune c& nu am defecte omenesti ddeoareceseriu despre spriualtate sr fo concluzie simplista [A spune ci cineva care se considera erestin trebuie si fie automat mai sfint decit tot ceilali arf alté presupunere simplisti, In special, in cazul religci, exists tendinia de a folosietichete si presupuneri pentru & ne justifiea propria spiritualtate, Dup8 uni confesiunea cdreia i aparin este si gura cale de a ajunge la Dumnezeu. E 0 gregeal, Lui Du nezeu nu fi pashatit de mult de etchete gi forms, edt fi pasa de fond, Etichetarea osmenilor si luerurilor ascunde intotdeauna neajunsuri. in primul rind, diminueaza si degradeazs ade- ‘vrul, Dupd pirerea mea, presupunerea oun om frumos este ‘mai bun si mai inteligent decét unul cu diformitt fzice mu este decit att: 0 supozite, nu un adevar. $i totus, nenumarate stulii Facute pe aceasta tema araté cd cei mai mul ii favo- rizeazi pe oamenii consideraiatractivi gi cel mai adesea le aribuiecalitii pozitve Malte dinte presupunerile pe care le facern in urma ctichetaricelor din jur ne fac steam superficial. Uitam s& ne punem la indoialé coneluziile, Cu toate acestea, a fila fl de simplist sa spui c& nu exist niciodaté un motiv intemeiat de & etchets. Oamenti de sting trebuie s8 impart ururile36_DRUMULCATRE TINE INSUTI $I MAI DEPARTE in categori pentru ai veritica terile sia reproduce rezul- tatele. Profesori trebuie si fe de acord cd mu orice absolvent de clasa a opta poate deveni un mare seritor. Pring trebuie s§ dstngé inte gusturle personale gi temperamentele copiilor lor dacd vor si fie suficient de deschsi la nevoilespecitice Ale ficelruicopil. Asadar, tichetarea igi are seopul ei — dar un scop limita. Cnd este constructiva, ne aut sa lui deci ii rapide, adeseasalvatoare. Daca te ali noaptea pe strad §i de tne se apropie un sirkin Inara, ar fio prosties8 sp Hm, hai si analize situaia nantes fug* ‘Avem nevoie de etichete ca si evaluim anumite Incr Sunt momente cind trebuie si lum deciziitemporare inainte de a avea mai multe informati sau experieni in legiturd cu 6 situate sau o persoana. Dar ia cele mai multe cazuri, ineli- zim s& punem etichete din motive greste. Cind punem et cthete pentru a face presupunert gi ai discrimina nejustificat pe alfii —sau pentr ane gisi noud insine scuze — deducem existenfa unorcalitéti generale ale unei persoane sau situa fird si avem informatia necesara care si ne justfice conelu- zille. Uncar, consecnjcle unorastel de judeci pot fi dis- tructive nu num pentra ali, igi pentro noi ingine. Géndirea infractionala comund acd am fi cinstii cu not insine, cei mai mui ar trebui recunoagtem ci au existat momente c&nd am fost atrasi de o indire infractionala, care este numai una dintre ipostazele dereglari mintale. Cea mai mare partea a teoreicritice des- pre gindirea ingractionald s-a bazat in principal pe cercetarea ppersoanclor incarcerate san a delincventilor de diferitetipuri. Dar, de obicei, granita dintre infractori aflati dupé grati gi noi, ceilalfi, este foarte subjire. Cercetarea gindiri infrac- tionale scoate tn evidenta cele mai comune tipare de gindire irationala care conduc la deci anormale. Cele mai multe tipare de gindire infractionala mu sunt in primul rind intor- tocheat, ci simpliste si unilaterale, Apoi, exist Ia unii ten- dina de a se considers intotdeauna victime. Cei care gindese Gandirea 7 aga nu igi asuma responsabilitatea pentru propriile alegeri Alltora Ie lipseste perspectiva asupra timpului i trliased in principal in prezent, fri si investigheze vitorul sau si ja Tn considerare consecinfele proprilor actiuni Existi un aspect al gindirii infractionale care iese in evi- dent mai mult decataltele datorité prezenfei sale constante printre segmentele neinfractionale ale populajiei. Este o atitu- dine de stipan, sau ceea ce putem nui sentimentul indrep- Lin. Specific’ acesteiatitudini este o siguranté de sine care se inveeineazai cu narcisismul cel mai put. Cei care au un sen- timent exacerbat de indreptire sunt in stare 8 justfice agre- sarea altor persoane sau a propritafilor acestora fri si le pese de drepturile celor agresati. Dacd gandirea lor pomeste dintr-un ,complex de inferiortate", cei care se simt indrep- Lifiti se considera neajutorai si adesea victime. Se pling $i protesteazi impotriva nesanselor avute in viajd din cauza ‘etnici, situafiei economice sau familiale. [si minimalizeazd rolul jucat de ei insigi in egecul de a-si imbundtiti viata. Unii prefera sa fure, manipuleze sau sia intr-un fel sau altul de Ti ceilalti, din cauza convingerii lor c8 lumea le este datoare. [Nu reugesc si sesizeze cd ei sunt vinovaji de a fi neglijat ti alternative de gindire si viata. La alti, sentimentul de indreptitire pleac& dintr-un ,com- plex de superioritate". Acestia pot crede c& lor li se cuvine totul, iardsi datorita etnii,situatiei economice sau familial. Cred cii cei asemenea lor sunt, de asemenea, superiori, deci li se cuvine orice fsi doresc, chiar daca, pentru a-si Implini dorinfele, trebuie si ia de ta alfii. Se simt tndreptatii st primeasca cea mai bund edueatie sau slujba gi sunt ofensati acd ali ii dorese acelagilucru. Problema nu este ei vor ce ‘© mai bun in viaté. Aceasta gandire devine problematic’ doar atunci cénd oamenii sunt gata si-i nedreptijeasca pe alti, discrimindndu-i, exploatindu-i, oprimandu-i, negindu-leace- Teasi drepturi, ganse gi acces la lucrurile de valoare. Desigur, tate acestea sunt doar exemple de gandire sim- plist. Este la fel de prezenta la cei considerai inteligenti si38__DRUMUL CATRE TINE INSUTI $1 MAI DEPARTE Gandivea 3 de succes, absolventi de gcoli cu pretenti gi directori de mari ‘companii ca $i la cei needucai,lipsiti de privilegi, infractori sau bolnavi mintal. Numitorul comun este tendinta noastrd, ‘omeneasca de a evita si gindim bine, Dacét gandesti prea putin este problema ta ‘Unul dintre pacieni pe care i-am consultat cu multi ani in rma este un exemplu pentru problemele care apar ea urmare 4 neputinfei de a géndi bine. Caracterstca sa cea mai preg- nant gi, in acelegi timp, defectul specific al indir sale, era copunerea la schimbare. Trim inr-o lume a schimbiri, devia indi cé nu e posbils8 te schimbi sau a evita pur gi simply schimbarca este 0 idee aflaté undeva intreiluzie si amagie. ‘Onna venea dintr-un orag de provincie care era a 20 de minu- te-de mers cu masina de biroul meu. Timp de patra ani m-a viaitat de dout ori pe siptimina gia cheltuit mare parte din economile de-o vial pentru acestegedinte.O asfel de inves- ttie de timp gi bani ar prea 88 reflecteinceresul pentru schi bare gi dezvoltare spiritual. Dupa cum am ajuns si descopar, nu era cazul ‘Cénd am inceputsedinfele, -am dato hard euo scurtiturd pe care putea s-0 foloseasca si si economiseasct astel timp si bani, Dupa sase luni de terapie, mi sa plins int-o zi edt de mult fi ia si sjungé ta gedine, Age ca iam spus: .Pai, John, Inceared scurtitura* Mia rispuns: ,fmi pare rau, am pierdut hart. eam mai dat una ‘up inc sase luni de la aceasta discutie, mi s-aplns din nou pe aceeasi tem. L-am intrebat: .O iei pe scurtatura* “Mice spus: Nu, ¢ iam gi n-am vrut sl rise sé conduc pe dru- ‘muri lturalnice inghetate." L-am intrebat dacé a pierdut din now hara gi pana la urma iam mai dat una. In fait, dupa‘un an $i ceva — si dupa doi ani de terapie — a inceput 88 se plngi ir, iia lam intebat:,John, ai incereat scurtitura?™. Mica spus: A, da, Am inceveat, dar nu cdstigam timp." Asa cA iam zis — gi asta nue tipie pentru un analistcomporta- ‘mental — John, dite js de pe canapea. Jos. 08 facem un experiment" ‘Lam lsat si slag inte «fi observatr sau gofer. A vrut 18 fe observator, Ne-am urcat in magina mea gi am mes pe drumul pe care folosea el de obiei, spot ne-am intors ia biroul men pe scurtiturd In utimul az, cltiga cinci mis la ducere $i inca cinci la intoarcere. ,John, i-am spus, sii atrag atentia asupa uni ler. Ai pierdut2ece minute a fiecae drum fic pan la mine. Ai evita scurtra in ulti doi ani, aca douazeci de mi de secunde, ceea ce inseamna tei zile. Tei pierdu te ile din vag, $i nu numal att, am audiugat, ai condus in total noutsprezece mide kilomett n pls eas evit scurttra, $i dack asa mi ede ajuns, at mint a sisi protejezi nevroza.” La un an — in tot, dup tei ani de terapie — John mi-a spus in cele din urmat Cred... presupun c& motivatia dom nant vietiimele este fuga de schimbare De aceea ma vei si meargd pe scutaturl, Ar fi insemnat sf gindeasa sisi fact cova diferit fa de Iuerrile cu care era obigmit. La fl se intima gin cadrlseiteor. Dar fapal ca spus,cred* si ,presupun@ ardtatlimpede cf John nu vroia fhe8 si Accepte necestaten uneischimbiri. Nevroza poate avea 0 Dutere formidabila, Fart s& devind wn caz de succes, pind a ficial gedigetor ela continuat si mearg pe ideea de exe, Incercnd si evite riscurle pe eae le presupuneschimbarea La fel ea John, multi oameni fag de schimbarea necesara dez- vols, Nu vor sisi reformuleze anumite presupuneri i itt pe care le-a accept dreptadevirae Pe vremea cid Iucram ca psiiatr, schizofreni ere ctichetatadreptotulburare de ginire sau o tlburare a ga duro. De atune, am ajuns sere c toate tulburiile legate de bol psiice sunt tulburii de gindire. Indiv afi in situatia extrema de a suferide 0 boslé mintls, ca anomie forme de schizofeni, sunt in mod evident vetimele gindii40_DRUMULCATRE TINE INSUTI $1 MAI DEPARTE, confuze si pot fi atat de rupti de realitae, inet simu post indeplini cum trebuie actvititizilnice obignuite. $i totuy, tof am intilnit in societate sau la locul de munca persoane cere sufera de narcisism, tulburdri obsesiv-compulsive si rulburari de tip dependent. Au, poate, 0 sindtate mintalé fragild, dar reugese si pari ,normali* i sé duci 0 viat8 decent. Realita- tea est, totusi,c& gi ef au o gandire confuza. Narcisistii au se pot gindi la ceilali, Obsedatii nu vid imaginea de ensamblu. Dependentii nu pot gandi singuri ‘Toate afectiumile psihice cu care am avut contact de-a lun- ‘gul anilor presupuneau o formd de tulburare a ginditii. Cei ‘mai mulfi oameni care urmeazi o terapie sufera fie de nevro- 24, fie de o tulburare de personalitae. Printre ceialti, care nu rmerg niciodaté la psihoterapeut, aceste afecjiuni sunt la fel de proeminente ¢i reprezinti,rezultatul unei gandiri confuze. La origine, ele sunt iluzii de responsabilitate si, ca atae, reflect stituri opuse de a gindi ume gi problemele viei. ‘Nevroticul taieste cu iluzia este responsabil pentru toti si toate gi, drept urmare, igi asumé deseori responsabilitati prea mari. Cand se fla in conflict cu lumea, inclind si creada cc automat ei sunt de vi Persoana care suferi de 0 tulburare de personalitate © dominati de iluzia ef n-ar trebui si fie responsabilé pentru nimeni sinimie, Astfel, adeses nu-si asumd suficienti respon- sabilitate, Cind se aff in conflict cu lumea, crede ci lames este de vind. ‘Trebuie sa spun c& noi tot suntem nevoii s& tim eu anu rite iluzii. Sunt eeea ce psihologii numese iluzii sinatoase, care ne ajuta in perioadele de tranzitie ale vieti gine intreqin sperana, Sa ne gindim la iuzia iubirii romantice. Oamenii nu s-ar eAsatori in lipsa ei, Huzia ch a ereste copii este mai degrada distractiv decat greu este gi ea Sinftoas’. Altfel mu am avea copii. Am crezut imi va fi mai usor cu proprii mei copii cnd vor incepe si mearga, apoi am crezut c@ va fi mai tugor edad vor ineepe scoala, Pe unm am crezut e8 va fi mai uusot edn ii vor lua carmetul de gofer. Pe urma end vor Gandizea 41 merge la facultate. Pe urma cénd se vor eisitori, Acum trie iese cu iluzia cé tm va fi mai usor eu ei eénd vor ajunge pe la patruzeci de ani, Astfel de iluzii ne fin in via si ne incu rajeaza si mergem mai departe. ‘Agadar, iluziile nu sunt complet diunatoare, cu exceptia cazului cénd ne agitim de ele pentru prea mult timp $i fird nici un folos. Problema apare c&nd iluzile ne afecteaz’ per- manent dezvoltares. De exemplu, tandra de saisprezece ani care devine obsedata de cum aratd si ce minined poate si ‘reads cd niciodata nu e de-ajuns de slaba sau de bund ca si se compare cu celelalte fete din scoal8. Ducind aceast iluzie la extrem, fata poate ajunge s& se infometeze gi si devina Sau poate si-si depigeascd dilema nevroties jurul virstei de douizeci de ani, cind capit mai mult incredere in sine. Tanrul care mu are performante sportive deosebite isi poate descoperi calititi intelectuale care com- ppenseazi lipsa de talent sportiv. Dacé igi apreciaza inteligen- {a, are mai multe ganse s8 treacd peste complexul nevrotic de inferioritate pe care- resimte cdnd se compari cu baietii de la scoala. Agadar, © nevrozi ugoard sau o tulburare usoard de personalitate nu trebuie privite ca 0 predispozitie de-o viata, Pe de alta parte, nevrozele si tulburarile de personalitate per- sistente ne mutileaz8 daca nu le tratim. Pot creste pana la a deveni piedici care sa ne blocheze definitv. Carl Jung scria: ,Nevroza este intotdeauna un substitu al suferinfei legitime." Dar substitutul poate deveni mai dureros deci suferinta egitim pe care intentiona s-o evite. Nevroza insisi devine in cele din urma cea mai mare problema. Aga cum seriam in Drumul edire tine insu, ,credinciosi formei, multi ‘vor incerea apoi s& evite durerea si problemele, adaugind in schiml not motive de nevroza. Din fericire, unit au curajul sii ‘nfrunte nevroza si incep — de obicei, cu ajutoral psihoterapiei si invefe cum sa triesca suferinta legitima, In orice ca2, end evitim suferinta legitima rezultata in urma problemetor pe care le aver, evitim si maturizarea pe care problemele o cer e la noi, Este motivul pentru care fa bolle mintale incetam