Sunteți pe pagina 1din 7

Masa musculara a zonelor este alcatuita din: trapez, sterno-cleidomastoidian, marii dorsali, romboizi, rotunzi (mare, mic si pronator),

dintati, patratul lombar, muschii fesieri.


TEHNICA MASAJULUI:
Avand in vedere ca pacientul cu spondilita anchilozanta prezita dureri
se efectueaza un masaj sedativ. Masajul se executa pe regiunile:
cervicala, dorsala, lombara si in articulatiile periferice. Inaintea
masajului se poate executa o procedura de incalzire pentru relaxarea
musculaturii.
Bolnavul este asezat in decubit ventral si se incepe procedura cu
neteziri, pe zona dorso-lombara, de la plica fesiera cu palmele intinse, se
merge ascendent pe paravertebrali si pe interiorul zonei pana la partea
superioare a zonei dorsale si se opreste in jurul umerilor. Se mai pot
executa neteziri tot cu palmele intinse si pe partea exterioara a corpului
si se incheie la vertebra cervicala C7. Procedure se mai poate continua
cu frictiuni combinate cu vibratii, numai daca se poate si in perioadele
de acalmie. Dupa acea se executa netezirile de intrerupere pe directile
aratate mai sus si cu aceeasi tehnica. Urmeaza vibratiile pe toata
suprafata musculara, se executa cu mana intinsa si articulatia carpiana
relaxata. Procedura se incheie cu toate tipurile
de netezire ca la inceputul sedintei. Pe regiunea fesiera fiind o zona cu
musculatura foarte dezvoltata se pot executa si usoare framantari
combinate cu vibratii si geluiri pe toata suprafata musculara. Inaintea
procedurii de masaj se poate administra un supozitor cu indometacin
pentru calmarea durerilor lombare i o executie mai aprofundata in zona
respectiva.
Dupa terminarea masajului in zonele respective, pacientul este ridicat
in sezut pentru a i se putea executa masajul in zona cervicala. Se executa
tot un masaj sedativ dar pe alte directii. Framantarile se incep de la gaura
occipitala si se coboara in jos pana la C7 si apoi se inconjoara umerii
pana la acromion. O alta rforma de netezire este cand mainile
maseurului se muleaza pe gatul pacientului. O alta forma este cu

PROIECTUL LUCRARII DE DIPLOMA


1.
2.

Titlul lucrarii.
Etiopatogenie:
2.1.Ereditate;
2.2.Factori infectiosi;
2.3.Alti factori etiopatologici.
3. Anatomie patologica.
4. Simptomatologie
4.1.Istoricul bolii actuale
4.2.Anamneza generala
4.3.Starea prezenta cu examenul clinic.
4.3.1.Starea prezenta;
4.3.2.Examenul clinic;
4.3.3.Examenul radiologic;
4.3.4.Examenul de laborator.
4.4.Complicatile Spondilitei.
5. Criterii clinice, radiologice si de laborator pentru
sustinerea diagnosticului.
6. Diagnostic diferentiar;
7. Evolutia bolii;
8. Prognosticul bolii;
9. Tratament:
9.1. Profilactic:
9.2. Curativ:
a.
Igieno-dietetic;
b.
Corectia starii psihice;
c.
Medicamentatos;
d.
Tratament ortopedic;
e.
Tratament chirurgical.

Afectarea coloanei dorsale si a toracelui se face concomitent sau in


continuarea afectarii regiunii lombare. Poate aparea deformarea cifotica
a coloanei cu toracele aplatizat antero-posterior "in expiratie". Aceste
suferinte sunt urmarea extinderii procesului inflamator la nivelul
articulatilor interapofizare posterioare. Aplatizarea toracelui este pusa in
seama atrofierii muschilor pectorali, iar mecanismul cifozei se invoca si
hipotonia muschilor extensori ai rahisului.
In fazele tardive ale evolutiei de stabilizare a procesului ingflamator
si, mai ales, cand tratamentul a fost tarziu inceput sau incomplet, dupa
ani de suferinta, deformarile dau bolnavului o postura caracteristica,
datorita proiectiei anterioare a capului, a cifozei (dorsale sau
dorsolombare), flexiei de grade variabile a articulatilor coxofemurale si
genunchilor, asa zisa "in Z" sau "de schior".
Exista si posibilitatea anchilozei in rectitudine, comparata de unii
autori cu imaginea din tabloul "Lazar, scoala-te din groapa".
Manifestarile extraarticulare coincid cu iridocilita uni- sau bilaterala.
Poate survenii ca modalitate de debut sau in timpul evolutiei.
Prin aspectele clinice semnalate se remarca, cel mai frecvent,
insuficienta aortica dar si insuficienta mitrala.
Pemasura ce procesul inflamator cuprinde articulatile costovertebrale
si sternocostale, se trece de la respiratia toracica fiziologica la cea
abdominala.

4.3.2. EXAMENUL CLINIC AL BOLNAVULUI:


Odata ce diagnosticul a fost stabilit examenul clinic al bolnavului
trece pe primul plan in cea ce priveste precizarea formei clinice si gradul
afectarii din punct de vedere functional al segmentelor prinse de
procesul inflamator cronic. Tot prin examenul clinic obtinem informatii
in cea ce priveste ritmul evolutiei bolii si, impreuna cu datele furnizate
de examenele paraclinice, posibilitatea de a aprecia eficacitatea
mijloacelor terapeutice aplicate.
Examenul cluinic al bolnavului de spondilita anchilozanta presupune:
- examenul clinic generap pe aparate si sisteme;

secundara sau o evolutie rezistenta la tratament intuneca prognosticul


bolii.

8.PROGNOSTICUL BOLII.
Prognosticul functional, cu exceptia formelor rapid si sever
invalidante, este, de asemenea, bun ca si capacitatea de munca pe care
va trebuii sa o pastram atat cat este posibil si sa incurajam bolnavii sa nu
abandoneze munca. Uneori, se poate pune problema reorientarii
profesionale.
In general, evolutia si prognosticul spondilitei anchilozante sunt in
functie de precocitatea diagnosticului si tratamentului.

9.TRATAMENT.
9.1.PROFILACTIC:
Sunt recomandate metode de profilaxie secundara, prin evitarea
pozitiilor vicioase, gimnastica respiratorie, evitrea staticii prelungite si
mersul pe teren accidentat.
Sportul recomandat este inoul: spate, bras, fluture . Se mai pot executa
exercitii de fitness in limita posibilitatilor.

9.2.CURATIV.
a.

TRATAMENT IGIENO-DIETETIC:

Caracterul cronic al bolii, modificarile degenerative articulare si


atrofiile musculare, anemia etc., sunt elemente clinice care orienteaza
regimul alimentar al spondilartriticului.

epidemiologia. De asemenea, terapia acestei afectiuni a fost mult


modificata de aportul antiinflamatoarelor nesteroidiene, dar si de
combinatile fizioterapice si kinetoterapice, care permit mentinerea unei
mobilitati a coloanei cat mai fiziologice si prevenirea anchilozei.

2.

ETIOPATOGENIE.

Incidenta bolii in populatie variaza in jur de 1%, fiind mai frecventa la


barbati decat la femei. Predominanta maladiei la barbati (tineri) este de
mult recunoscuta (raport 2.5-4-8-8 la 1, dupa diferiti autori).

2.1 EREDITATEA:
In etiologia bolii factorii genetici joaca un rol importanttiparul
H.L.A.-B27 fiiind intalnit la 90-95% dintre pacienti. Studii facute pe
subiecti H.L.A.-B27 pozitivi au demonstrat ca pana la 20% dintre acestia
au simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari
radiologice.

S-a aratat ca incidenta bolii printre rudele celor cu spondilita


anchilozanta este de 22.6 ori mai mare decat in loturile de referinta, iar
intr-un studiu asemanator, se apreciaza ca maladia ar fi de 30 de ori mai
frecventa printre rudele consanguine al spondiliticilor. S-a mai remarcat
cresterea frecventei bolii in familile ce prezinta o femeie bolnava de
spondilita anchilozanta.
Astfel studiindu-se cariotipul cu spondilita anchilozanta, s-au
evidentiat, la 7% dintre spondilitici, anomalii cromozomiale (cum ar fi
prezenta unui cromozom "y" de lungime neobijnuita). Deasemenea sa
evidentiat fragilitate si anomalii cromozomiale la mai multi membrii ai
unei familii consanguine cu o agregare neobijnuita a spondilozei
anchilozante.

Dupa aceste exercitii pregatitoare vom indica miscarile potrivite


fiecarui bolnav alegand corespunzator baza de pornire si "modelul
activ". Miscarile trebuie ca, prin accentuarea rotatilor, a flexiunilor
laterale si a retroflexilor coloanei vertebrale, sa serveasca la mentinerea
mobilitatii acesteia. Pentru fortificarea musculaturii extensoare si
destinderea musculaturii flexoare a coloanei vertebrale, respectiv pentru
a evita atrofiile si contracturile musculare, prezente in spondilita, se
recomanda exercitiile "in lant" care sa antreneze intreg corpul si
extremitatile.
Dupa executarea individuala a exercitilor, se trece, in etapa urmatoare,
la kinetoterapie in grup. Pe cat posibil, grupele vor fi alcatuite din
pacienti cu forme clinice asemanatoare.
Sedintele vor avea loc, la inceput, zilnic, timp de 2-3 saptamana, apoi
2-3 ori pe saptamana in sala de gimnastica (a sanatoriului sau
policlinicii), eventual, in bazine pentru kinetoterapie.

h. TERAPIA OCUPATIONALA.
Reprezinta forme prelungite si specializate de kinetoterapie intre ele
existand unele deosebiri de nuanta.
Terapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si instalatii in
scopul imbunatatiri de efectuare a unor munci sau a deprinderii unor
jocuri distractive.

CURA BALNEARA.
Pe langa programul terapeutic deschis se vor adauga in statiunile de
profil:
-Bai cu ape minerale,
-Bai cu ape termale,
-Bai cu plante si sare,
-Bai cu namol.
Mediul ambiant ca si iesirea din mediul obisnuit va grabi pacientului
vindecarea si corectia starii psihice.

cat si proiectiei anterioare a capului se adaoga corsetului un support


pentru barbie, care mentine privirea bolnavului inainte si extensia
coloanei cervicale.
Tot ca masuri ortopedice pot fi indicate cadre sau paturi de
hiperextensie.
Indicatiile uneia sau alteia dintre posibilitatile oferite de ortopedie se
va face in functie de starea clinica a bolnavului si de felul cum raspunde
la tratamente, avand totdeauna in vedere faptul ca anchiloza coloanei si
a altor
articulatii afectate in spondilita, este de dorit sa se faca in pozitii
fiziologice cu pastrarea axelor, functionale, de miscare.
d. TRATAMENT CHIRURGICAL:
Tratamentul chirurgical in spondilita anchilozanta este rezervat unor
cazuri speciale atunci cand afectarea articulatiilor periferice este de o
agresivitate intensa sau cand deformarile si anchilozele sunt atat de
pronuntate, incat fac dificila sau imposibila activitatea de autoservitre a
bolnavului.
- Sinovectomia, de preferet timpurie;
- Osteotomiile vertebrale sunt indicate celor cu deformare fixa si
mare a coloanei in flexie;
- Artrodeza unei articulati mari;
- Endoprotezele, daca indicatia pentru endoproteza se pune
relativ usor in cazul pacientilor de 60-70 ani, in cazul tinerilor
nu se poate opta de la inceput pentru endoproteza ca solutie
definitiva.
f. TERAPIA FIZICALA SI DE RECUPERARE PRIN
HIDROTERMOTERAPIE GENERALA SAU LOCALA SI
ELECTROTERAPIA:
Termoterapia este o procedura de baza in cadrul terapiei fizicale a
spondilitei anchilozante. Importanta ei consta din: