Alimentatia artificiala :

Prin gastrostoma (sonda Petzer)

Sondaj gastric sonda Einhorn
Sondaj duodenal sonda Einhorn
Clisma alimentara
Alimentatia parenterala intravenous sau in perfuzie

Hematemeza varsatura cu sange sau in zat de cafea

07.11.2014
Spalatura gastrica

Def. Spalatura gastrica reprezinta introducerea unei sonde (sonda Faucher)

pe gura pana in stomac. Scopul este evacuator si alimentar.
Materialele necesare:
-

Sonda Faucher sterila

Cana de capacitate 1-2 litri cu lichidul de spalatura:
o apa calduta la temp corpului,
o apa calduta + carbune medicinal pisat
o apa calduta + bicarbonat de sodiu 1-2 linguri
o ceai de musetel
o ser fiziologic 0,2%
o palnie
tavita renala
prosop
sort de protectie
seringa de 5-10ml
manusi de unica folosinta
pensa hemostatica
pahar cu apa pentru clatirea gurii
vas collector de capacitate 5-10 litri
alcool sanitar / clorhexin s.a.

Pregatirea pacienului:
Psihica: anuntam efectuarea tehnicii
Fizica: Pozitia:
-

sezanda pe un scaun cu spatar cu spatele cat mai drept.

In decubit lateral stang daca starea pacientului nu permite in pozitia sezanda

Accidente si incidente in splatura gastrica

Asfixia
o Prin patrunderea sondei pe caile resp
o [rin patrunderea picaturilor de lichid pe caile resp asfixia de aspiratie
(se recomanda la sf. Spalaturii golirea sondei de continut prin
insuflarea de aer)
Infectii - nerespectarea igienei
Ruperea sondei / muscarea sondei
Infundarea sondei cu resturi alimentare (se recomanda insuflare de aer cu
seringa)

Atentie!! Daca apare greata si senzatia de voma se inlatura sonda

indicand respiratie profunda. Pentru a introduce sonda gastrica la bolnavii
care o resping se poate efectua o anestezia locala a faringelui prin
badijonare cu o solutie anestezica de xilina 1% sau cocaine 1%.
Contraindicatiile spalaturii gastrice:
Nu se face in caz de intoxicatii cu subst chimice: acid acetic, acid Cl -> se
recomanda provocarea varsaturilor
Nu se recomanda spalatura gastrica in caz de ulcer, in criza dureroasa, in cancer
gastric, in hepatita cronica

Stimularea sau provocarea varstaurilor :

-

Stimularea luetei
Administrarea unei solutii hipersaline (1-2 linguri de sare la 1l de apa)
Albusul de ou inghitit

Tubajul duodenal (sondajul duodenal)

Tubajul duodenal reprezinta introducerea unei sonde Einhorn dincolo de

stomac prin pilor in duoden.
Scop:
-

Explorator :
o extragerea continutului duodenal format din bila sau suc pancreatic
pentru examene de laborator. Astefel se apreciaza functia hepatica si
biliara descoperind unele modificari anatomo-patologice ale organelor
(ficat, vezica biliara).
o Depisatarea unor boli parazitare ale duodenului si cailor biliare

Terapeutic:
o Pentru introducerea unor solutii medicamentoase care au actiune
directa asupra cailor biliare asupra ficatului asupra parazitilor (lampia,
oxuri)
Alimentatie artificial:
o Introducerea lichidelor hidratante in organismul bolnavilor cu tulburari
de deglutitie, bolnavilor inconstienti
o Sonda va fii introdusa pe endonazal
Aspiratie continua:
o in cazul ocluziilor intestinale
o Dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv

* Prezenta gazelor in cavitatea abdominala meteorism

Materiale necesare:
-

Sunt aceleasi ca pentru un tubaj gastric

Sonda einhorn (sau sonda de aspiratie gastrica)
Un stativ cu eprubete curate spalate uscate (nu sterile neaparat)
Un rulou facut din patura sau perna
Solutie de sulfat de magneziu 33% - Solutia stimuleaza secretia biliara
Daca sondajul duodenal estet efectuat cu scpo alimentar mai avem nevoie de
o cana de 250-300 ml cu lichid hidratant / alimentar
In functie de scopul urmarit se mai pregatesc:
o Medii de cultura (scop explorator)
o Ulei de masline
o Solutie de novocaina 1%

Tehnnica

Materiale pregatite se aseaza pe o masuta langa patul bolnavului

Pregairea Psihica: se anunta bolnavul si se explica necessitate tehnici. Se

incearca cooperarea lui pentru reusita tehnici.
* Daca tubajul se face cu scop explorator bolnavul nu bea si nu mananca
nimic, tehnica se face la prima ora dimineata.
Pregatirea Fizica: Se izoleaza patul bolnavului cu un paravan. Ajutam
bolnavul sa se aseze la marginea patului in pozitie sezanda cu spatele cat mai
drept. Daca pacientul prezinta proteza mobila aceasta se indeparteaza si se
pastreaza intr-un pahar cu apa sau invelita intr-un tifon in noptiera. Asistenta isi

spala mainile isi imbraca manusile sterile, cu o pensa de servit ia sonda din
casoleta, desface sonda din ambalaj, umezeste cu apa varful sondei; sonda se tine
in mana dreapta ca pe un creion, celalalt capat (cel liber) mentinandu-l cu mana
stanga. Rugam bolnavul sa respire adanc pe nas sa deschida gura larg sa pronunte
vocala A. Astfel se evidentiaza traheea de esofag. Asistenta introduce oliva sondei
la baza limbii rugam pacientul sa inghita cu inghitituri mari si sa respire adanc pe
nas. Sonda inainteaza spre stomac cu 1-2 cm / 5 min. Cand sonda a ajuns la
diviziunea de 45-50cm la arcada dentara presupunem ca suntem in stomac.
Verificam prezenta sondei in stomac prin aspirarea sucului gastric cu seringa. Din
acest moment ajutam pacinetul sa se aseze in decubit lateral drept cu un rulou sub
hipocondru drept. Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului. Aceasta pozitie
favorizeaza patrunderea sondei prin pilor in duoden. Se continua introducerea
sondei. Cand sonda a ajuns la 65-70cm la arcada dentara suntem in duoden. Se
verifica pozitia sondei prin exampen radiologic sau prin aspirarea sucului
pancreatic. Verificarea prezentei sondei se mai poate face prin introducerea de aer
cu seringa (20ml de aer). Daca captam doar 10ml sau mai putin de aer inseamna ca
am patruns in duoden. Verificarea se mai face prin introducerea de 10ml lapte prin
sonda (cand sonda este in stomac), daca nu se recupereaza cantitatea de lapte
inseamna ca am ajuns in duoden
Incepem captarea secretiei biliare prin introducerea capatului sondei libere
intr-o eprubeta. La inceput se scurge pe sonda un amestec de suc gastric cu suc
pancreatic, acesta se arunca. Din momentul in care pe sonda se scurge un lichid
mai vascos de culoare galben-aurie se introduce sonda in ce-a de-a doua eprubeta
= bila A sau bila coledociana. Se asteapta 10-15 min cand secretia de bila devine de
culoare brum-castaniu se schimba sonda in cea de a treia eprubeta. Aceasta este
bila B sau bila veziculara provenita din vezicula biliara. Dupa 15-30 min se introduce
pe sonda sulfatul de magneziu 33% , aceasta solutie stimuleaza secretia de bila B.
Dupa aparitia bilei B incepe sa se scurga o secretie galben albicioasa bila C
bila hepatica provenita de pe canalele hepatice se schimba eprubeta in cea de
a 4-a
Cele 3 eprubete cu bila A B C se eticheteaza si se trimit la laborator
Inainte de indepartarea sondei se introduce aer pe sonda cu seringa. Se
penseaza sonda si se extrage cu miscari rapide rugand bolnavul sa respire adanc pe
nas. Oferim bolnavului o canita cu apa si tavita renala. Il ajutam sa se ridice

Accidente si incidente in tubajul duodenal:

-

Asfixie
Incolacirea sondei in stomac se retrage usor si se incearca din nou
Greturi si varsaturi la introducerea sondei pot fi indepartate fie prin
badijonarea faringelui cu xilina sau se recomanda introducerea sondei pen as
Imposibilitatea drenarii bilei si mai ales a bilei B se recomanda introducerea
de novocaina 1% sau ulei de masline
Spasm piloric se va incerca deschiderea pilorului prin introducerea pe sonda a
20ml solutie de bicarbonat de sodiu 10%

Oboseala bolnavului daca tubajul sau sondajul duodenal depaseste 3 ore si

nu reusim captarea bilei se renunta la tehnica